Baile Olanesti

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Analiza valorificarii potentialului turistic in statiunile

balneoclimaterice
INTRODUCERE
Lucrarea ,,Studiu geografic privind valorificarea potenialului turistic din staiunea
balneocliaterica !"ile Olanesti si aria sa liitrofa## a fost $ntocita cu scopul de a contribui
la ibogatirea cercet"rii geografice a %onei, actuali%&nd datele de ordin fi%ico ' geografic,
dar ai ales turistic, si pre%ent&nd perspectivele de de%voltare(
Staiunea balneocliaterica !"ile Olanesti este una din cele ai ari si renuite
staiuni balneare din tara, fiind cunoscuta si pe plan european(
)pele inerale de la !"ile Olanesti sunt atestate $nc" de la $nceputul ileniului trecut(
*rincipalul produs valorificat de !"ile Olanesti pe piaa interna si internaionala este
,,trataentul balnear##, produs datorita c"ruia s+au de%voltat si alte activit"i precu ,otelier,
alientar, agreent, coer, etc(
Toate probleele legate de pre%entul si viitorul staiunii +au deterinat sa aleg
aceasta tea, care sper ca va contribui la cunoa-terea in detaliu a staiunii !"ile Olanesti, a
iportantei pe care o repre%int" pentru potenialul turisului roanesc, dar si pentru fiecare
dintre noi( In acest sens s+au avut in vedere anali%a factorilor naturali de cura, respectiv clia
si apele inerale, folosite la tratarea diferitelor afeciuni si in scop profilactic, dar si pentru
agreent(
*rin datele cuprinse in lucrare a c"utat sa u-ure% $nelegerea probleelor legate de
susinerea si de%voltarea turisului in Ro&nia si special in staiunea !"ile Ol"ne-ti( )
convingerea ca acesta staiune balneara va avea o evoluie ascendenta si ca va .uca un rol
iportant in activitatea turistica roaneasca(
Un rol deosebit in elaborarea acestei lucr"ri $l au $ndru"rile priite din partea
profesorului coordonator /asile 0l"van care +a $ndruat in toata activitatea de
docuentare, redactare si finali%are( In abordarea acestei tee +a a1at pe inforaiile si
datele obinute din parcurgerea unei bogate bibliografii, din docuentaia efectuata pe tea(
Pagina 1 din 72
Deosebit de utile au fost datele obinute de la conducerea staiunii !"ile Olanesti si de la
pri"ria ora-ului Olanesti(
Din $nsenarea si anali%a tuturor acestor date si cuno-tine a dorit sa scot in
evidenta particularit"ile fi%ice, econoico ' geografice, valene turistice si posibilit"i de
de%voltare ale acestei staiuni balneare(
C)*ITOLUL I
C)DRUL 0EO0R)2IC 0ENER)L
)SE3)RE SI *O3ITIE 0EO0R)2IC)
Localitatea !"ile Olanesti este situata in partea central ' sudica a tarii, la intersecia
paralelei de 45
6
78#75## latitudine nordica cu eridianul de 94
6
78#75## longitudine estica, la o
altitudine edie de 456 (
In cadrul Subcarpailor 0etici, ora-ul !"ile Olanesti se afla in partea central nordica in
Depresiunea Olanesti( )ceasta $preuna cu Depresiunea :uiereasca si Depresiunea !istria
' Coste-ti forea%" -irul de depresiuni subcarpatice interne ce se desf"-oar" intre /alea
Oltului si /alea !istriei(
Liita nordica a depresiunii este data de abruptul ;peste <66 = pronunat al crestelor
de calcar ale :unilor C"p"&nii> Candoaia, Stogul, C"pr"reaa, !ila, /&nturaria, 0era,
/ioreanu(
Spre est culea se continua cu o creasta prelunga si puternic fragentata a Sturului '
Olanesti, pana la i%vorul p&r&ului :uiereasca ;respectiv i%vorul :oristia :ica si :oristia
:are=(
Liita vestica se situea%" intre /alea !istriei si /alea Ot"s"ului ;afluent pe st&nga al
!istriei=(
Liita sudica nu este prea evidenta( Trecerea din regiunea Olanesti ' C,eia in aria
cutelor subcarpatice se face pe nesiite( Liita sudica poate fi trasata pe o linie ce pleac" de
pe Olt ;de la nord de !u.oreni=, trece pe la nord de *"u-e-ti ' :"gla-i, !"rb"te-ti si se
continua spre vest printre %ona depresionara si %ona cutata(
Localitatea !"ile Olanesti se $ntinde de o parte si de alta a /"ii Olanesti si a altor
aflueni ai acestuia ;dintre care si /alea C,eii=(
Pagina 2 din 72
Ora-ul aparine de .udeul /&lcea, la 7? @( de ora-ul re-edina ' R( /&lcea si are
ca vecini in nord ' est localitatea !re%oi, in nord couna :alaia, in vest localitatea Coste-ti,
in sud ' vest counele Stoene-ti si !"rb"te-ti, in sud couna *"u-e-ti ' :"gla-i, in est
couna :uiereasca si localitatea C"li"ne-ti(

C)I DE CO:UNIC)TIE
Depresiunea in care este situata staiunea, $nc,isa spre nord si vest de crestele
calcaroase ale :asivului Capatanii, perite accesul in ora- doar din sud( De aceea toate caile
de counicaie cu staiunea trec prin R( /&lcea( )cestea sunt de trei tipuri> rutiere si
feroviare(
Reeaua rutiera
)ccesul in staiune se face pe DN <4) ce porne-te din R( /&lcea, de unde se
desprinde din DN<4 Caracal ' Dr"g"-ani ' R( /&lcea( )ici DN <4 face .onciunea cu DN A
;E ?7= *ite-ti ' Sibiu ' Sebe- ' S"la. si DN <A R( /&lcea ' Tg( Biu ' Drobeta Turnu
Severin(
Sc,ea stradala a localit"ii are fora rectangulara, alungita, care se spri.in" la sud '
est pe punctul terinus al DN <4, iar la nord ' vest pe traseul druului forestier( Datorita
configuraiei terenului, str"%ile care urca pe versanti au declivit"ti ari, %iduri de spri.in si
curbe cu ra%e ici( Spatiile de parcare sunt deficitare in cadrul ora-ului( Localitatea nu este
racordata la reeaua naionala de cai ferate si nici nu e1ista vreun proiect in acest scop(
Lungiea str"%ilor or"-ene-ti este in total de C8 de @ din care 9? @ sunt oderni%ai(
Reeaua feroviara
)ceasta se afla pe linia secundara Caracal ' Sibiu, care une-te agistralele feroviare
!ucure-ti ' Clu. ' Tii-oara si !ra-ov ' )rad ' Sibiu ' Curtici(
Cea ai apropiata staie C2R este la R( /&lcea, leg"tura cu aceasta e f"cuta de
autobu%e locale de transport in coun si de autocare oderne ale unei firei particulare de
transport ce sosesc in 0ara R( /&lcea at&t din capitala cat si din alte ora-e ale tarii cu ar fi
Clu.+Napoca si Tii-oara(
C)DRUL N)TUR)L
Pagina 3 din 72
7(8(7( Structura geologica si relieful( Deliit"ri
La $nceputul secolului al DD+lea, geologul L(:ra%ec a folosit pentru pria data
denuirea de Depresiune 0etica pentru $ntreaga cuveta cuprinsa intre partea de vest a
Carpailor :eridionali si *latfora *rebalcanic" de v&rsta cretacic" deliitata fiind spre est
si de /alea Dabovitei( :ai t&r%iu, in literatura geologica nuele Depresiunii 0etice a
r"as pentru poriunea ce $nglobea%" Colinele Olteniei si :uscelele )rge-ului ' $preuna
considerate ca o singura unitate geologica ' renuntandu+se la restul spaiului, care in
totalitatea sa are peste 85 666 @
9
(
0eologic este adev"rat ca regiunea corespunde unei arii scufundate in cretacicul
superior, unei depresiuni upluta dup" arele -aria. carpatic cu depo%ite teriare( 0eografic
insa, prin caracterele sale fi%ico ' geografice, ca altitudine, relief, reea ,idrografica, structura
si ai ales raporturile cu regiunile vecine, repre%int" o platfora $nalta, puternic fragentata
in fasii paralele de o bogata reea ,idrografica(
Caracterul de ,,depresiune## iese in relief nuai in raport cu structura si tectonica
regiunii situ&ndu+se in vecin"tatea orogenului carpatic(
:i-c"rile care au fragentat *odi-ul 0etic nu s+au anifestat pe tot cuprinsul sau cu
aceea-i intensitate( Cele ai puternice i-c"ri s+au produs in poriunea dintre Topolog si Biu,
pe care au difereniat+o in %one de cutare, de platfora si scufundare(
Locali%ate pe ,arta, cele trei categorii de %one corespund ur"toarelor subunit"i
dintre Olt si Biu>
Eirul depresiunilor Fore%u ' *olovragi ' Novaci, situat la contactul iediat al
sedientarului getic cu asivul cristalin al :unilor C"p"t$nii si *ar&ngG
3ona cutata R$nicu+/$lcea 'Ocnele :ari ' 2ole-ti ' Sl"tioara ' :ag,ire-ti, dispusa
paralel cutelor carpatice, la sud de %ona depresiunilorG
Depresiunea T$rgu Biu, $ntinsa regiune de adunare a apelor, puternic prelucrata de
aciunea apelor ce se $nt&lnesc aiciG
*latfora Olteului, situata intre Olt si Biu se desf"-oar" la sud de %ona cutata, pana se
pierde treptat in C&pia Dun"rii(
*rin caracterele lor geologice, cele patru subunit"i nu cuprind o ica poriune situata
intre *$r$ul C"li"ne-ti ;la est= si *&r&ul Ot"s"u ;la vest=, ele fiind t"iate la i.loc de p&raiele
Olanesti si C,eia(
)ceasta poriune $ntrerupe %ona depresionara de pe raa sudica a Carpailor, iar pe de
alta parte, nu se integrea%" nici %onei cutate subcarpaticeG structural nu repre%int" un cople1
Pagina din 72
de cute anticlinale si sinclinale, disloc"ri, falii, ci este forata din strate cu o po%iie
onoclin", deran.ata pe alocuri de slabe ondul"ri(
Regiunea Olanesti ' C,eia, privita din punct de vedere structural si al naturii rocilor,
nu poate fi cuprinsa nuai in cadrul *odi-ului 0etic(
2actorul altietric, luat separat, s+ar p"rea ca nu ne perite sa $ngloba o regiune de
peste 7666 , adic" nu ne perite o e1tindere a eleentului subcarpatic pana la 7966 (
Totu-i in regiunea indicata, altitudinile de peste C66 ' 7666 nu ne dau o nota deosebit
caracteristica, fata de partea $nalt" a *odi-ului 0etic, care sa indice o alta liita dec&t asivul
de vest si de nord( Cople1ul factorilor geografici arata cu totul altceva dec&t altitudinea(
Evoluia paleogeografica
In contact direct cu cristalinul si sedientarul e%o%oic sta transgresiv senonianul,
repre%entat prin depo%ite vestice, congloerate ro-iatice si gresii, precu si arne cenu-ii '
alburii( 2oraiunile paleogene se ur"resc foarte bine in v"ile p&raielor :uereasca,
Olanesti, C,eia, care taie transversal depo%itele, desc,i%&nd profile geologice clare in aceste
foraiuni(
Cea ai are de%voltare o are eocenul( 2oraiunile sale se $ntind pana la nord de
linia satelor :uereasca, Olanesti, C,eia( :ai la sud, oligocenul apare pe /alea Ot"s"ului, sub
aspectul unei f$-ii $nguste, care se l"rge-te progresiv pana in /alea Oltului, la nord de
v"rsarea *$r$ului :uereasca, aici a.ung&nd la o l"ie de c$tiva @(
Depo%itele acestei foraiuni sunt constituite din alternanta altor bancuri groase de
congloerate, cu bancuri tot at&t de puternice de grasii, arne si argile( Dispo%iia lor
stratigrafica in ben%i paralele a avut o are influenta in aspectul orfologic general al
regiunii(
3ona paleogen este "rginita la sud de o f$-ie neogen", constituita din depo%ita ce
aparin acvitanianului si burdigalianului ce ies la %i in /alea Oltului(
Toate depo%itele p"strea%" o c"dere onoclinala, ai accentuata in nord, pana in %ona
de de%voltare a editeranului I(
Spre sfarsitul oligocenului, iscarile puternice care au dat nastere regiunilor
depresionare de la arginea sudica a Carpatilor, in %ona unor linii tectonice pree1istente, au
avut un rol insenat pentru stabilirea po%itiei actuale a stratelor( Situatia lor generala,
onoclinala, cu inclinare destul de accentuata a fost deterinata de presiunile e1ercitate de la
nord in tot tertiarul( Cert este ca de la ultinul anticlinal carpatic, care afecte%a depo%itele
Pagina ! din 72
cretacicului superior, pana la cutele subcarpatice propriu+%ise, e1ista slabe ondul"ri care au
avut o ica influenta in odificarea cursurilor apelor(
:i-c"rile epirogenetice au avut un rol deosebit pentru evolutia regiunii, la sfarsitul
tertiarului si c,iar in cuaternar, au ridicat intregul *odis 0etic ult deasupra nivelului arii(
2apt esenial este ca, at&t liniile generale, cat si reteaua ,idrografica sunt influentate
intr+o asura ai ica de tectonica regiunii( Structura, este cea care corespunde in priul
r&nd de de%voltarea si caracterele generale ale regiunii, iar relieful in totalitatea sa este
re%ultatul fragentarii unei suprafee in f&-ii paralele, $nguste, cu direcie nord ' nord ' vest
respectiv sud ' sud ' est, de c"tre o reea ,idrografica consecvent de%voltata(
Relieful a.or
Lu&nd ca punct de plecare valorile ,ipsoetrice, regiunea corespunde la doua %one
sau la doua nivele distincte> o %ona inalt" cu altitudini de peste 7666 si o %ona .oasa cu
altitudini de <66 ' ?66 , abele %one $nclin&ndu+se c"tre sud(
Cele doua nivele se $nt&lnesc pe o linie ce trece la nord de *ietreni si !"rb"te-ti, se
$ndreapt" spre nord ' est pe la sud de satele 0urguiata si Coanca, a.ung&nd in /alea
Oltului, la nord de C"li"ne-ti(
Sunt deci, doua suprafee orfologice sculpturale> una .oasa, sub ?66 si una $nalt",
situata intre 7766 si 7<66 ( *ria corespunde suprafeei generale a *ieontului 0etic,
racordata perfect cu partea sudica a podi-ului( Cea de+a doua corespunde, probabil, unuia
dintre nivele de dinudatie din Carpai(
Interesant este ca treapta care str"bate liita dintre cele doua nivele, evidenta in est,
cu cat erge spre vest, se -terge cu $ncetul( )ceasta se observa at&t prin altitudinea din ce in
ce ai .oasa cat si prin reducerea treptata a suprafeei sale(
In odul acesta, %ona $nalt" pare o continuare a %onei .oase, ca si cu abele ar
fora o unitate( In vestul regiunii e1ista o parte continua de la 7966 la 7<66 , %ona de
trecere la regiunea cutata(
Relieful a.or este forat dintr+o cule calcaroasa ce aparine de :unii C"p"t&nii
;in nord=> C&ndoaia ' 7465 , Stogu ' 74C4 , C"pr"reaa ' 7ACC , )lbul ' 7C6C , !uila
/&nturaria ' 74<8 , 0era ' 7??5 , /ioreanu ' 7?C6 si Depresiunea Olanesti(
Spre est culea se continua cu o creasta prelungita si fragentata( /ersanii
pr"p"stio-i, lipsii de vegetaie doina v"ile $nguste si ad&nci( Dincolo de creasta calcaroasa
se $ntre%"resc spin"riile rotun.ite ale cristalinului, acoperit cu p"-uni(
Pagina " din 72

Relieful structural si petrografic
2actorii care au sculptat regiunea au fost diri.ai in aciunea lor de structura, natura
rocilor si nivelul de ba%a cobor&t al Oltului( *rin aciunea lor s+a forat un relief diferit de la
o roca la alta( )stfel, forele re%ultate au acela-i caracter de %onalitate, confor structurii in
care au fost sculptate(
In acest tip ero%iunea pe verticala fiind foarte rapida n+a peris de%voltarea
ero%iunii laterale( Din aceasta cau%a, interv"ile n+au fost fragentate intr+o serie de segente
desp"rite de vai ad&nci, ci ele se pre%int" sub fora unor spin"ri ne$ntrerupte foarte greu
accesibile( Ceea ce vine sa $ntrerup" linia continua a spin"rii interfluviilor sunt in-eu"rile(
Interv"ile sunt constituite in acest fel dintr+o alternanta de poriuni $nalte si abrupte cu
poriuni .oase ' $n-eu"rile ' prelucrate si de alunec"ri(
Iat" deci ca variaiile orfologice pe care le pre%int" spatiile dintre vai sunt date de
natura rocilor, de alternanta ori%onturilor de arne cu cele de congloerate, iar forele
re%ultate sunt grupate in sensul acelor ori%onturi(
Ori%onturile de congloerate au dat na-tere forelor $nalte si s"lbatice( )brupturi si
versani pr"p"stio-i liitea%" aceste fore( De%agregarea foarte activa a dat na-tere la
nueroase fore structurale> turnuri, polite, pile, ,ornuri, cruste, $nt&lnite ai ales in nordul
regiunii Olanesti + C,eia(
Creasta, bine de%voltata din cau%a po%iiei onoclinale a tratelor, da nota
caracteristica pe care structura geologica o ipria $ntregii regiuni getice(
La ba%a tuturor forelor sculptate in congloerate s+au acuulat ari cantit"i de
gro,oti-( Crusta, cu clina nord ' vest abrupta si lipsita de vegetaie, este inecat" si ea de
acela-i aterial de de%agregare(
Locali%ate in %onele cu depo%ite arno ' argiloase, $n-eu"rile si l"rgirile v"ilor sunt
in-irate in acela-i sens al ori%onturilor geologice( )stfel, s+au forat %one ai ad&nci dispuse
transversal spatiilor interfluviale( )ltitudinea lor este in edie cu 966 ai .oasa dec&t
edia in"liilor al"turate, iar felul lor de dispunere forea%" linii orfologice transversale,
suprapuse liniilor principale ale reliefului(
Cu cat $naint" de la vest la est, cu at&t $n-eu"rile si l"rgirile v"ilor cap"t" o
de%voltare ai are( La sculptarea v"ilor au luat parte si alunec"rile de teren(
)-e%area satelor in aceste locuri a fost favori%ata in priul r&nd de pre%enta apei la
suprafaa arno ' argilelor, care nu trebuie c"utate .os, in vale( :ai ult leg"tura dintre vai
Pagina 7 din 72
se face tot prin $n-eu"ri ult ai accesibile dec&t %onele proeinent congloeratice, in care
nu s+au putut face poteci(
In ura acestor constat"ri, in regiunea Olanesti ' C,eia se pot deosebi doua %one>
O %ona unde a-e%"rile sunt instalate in vai, de+a lungul r&urilor, pe terase sau pe
co-urile de de.ecie ale diferiilor aflueni, %ona care se $ntinde pana la o linie C"li"ne-ti '
Olanesti !ai ' C,eiaG
O %ona in care satele p"r"sesc v"ile pentru a se instala in $n-eu"rile spatiilor dintre
r&uri la o altitudine de peste A66 > satele Tisa, 0urguiata, *ietri-ul, Coanca, Suta(
Cu toate ca altitudinile de peste 7666 ne+ar indica o %ona ontana, pentru partea de
nord a regiunii Olanesti ' C,eia, oogenitatea structurii, naturii rocilor si eleentelor
orfologice, precu si aspectul unitar al v"ilor cu caracter consecvent arata o singura
subunitate, o prelungire a regiunii getice( In plus, treapta de denivelare a celor doua nivele
geoorfologice -terg&ndu+se in spatiile dintre Ot"s"u si p&r&ul Ol"ne-ti, este un arguent in
plus pentru a adite ca regiunea Olanesti ' C,eia se deosebe-te de celelalte unit"i ale
*ieontului 0etic si forea%" o subunitate cu totul aparte(
Relieful fluviatil
2orele create prin aciunea agenilor e1terni au acela-i caracter in $ntreaga regiune
Ol"ne-ti+ C,eia( :a.oritatea forelor e1istente corespund evoluiei celor doua generaii de
vai ' consecvente si subsecvente ' situate in stadiul de de%voltare ult deosebite(
)pele care taie de la nord la sud regiunea Olanesti ' C,eia $si au in are parte
i%voarele in coaa sudica a $n"liilor cristaline e%o%oice( Culea calcaroasa *ietrele '
/ioreanu ' /&nturaria nu este t"iata de vai( Nuai p&raiele C,eia si Ol"ne-ti $-i au i%voarele
dincolo de culea calcaroasa, la $nt&lnirea acesteia cu Sturu Olanesti( Hn-euarea a a.utat celor
doua ape sa taie vai ad&nci, pe alocuri cu aspecte de c,ei(
De la ie-irea din %ona carpatica, apele p"strea%" direcia iniiala consecventa( *&raiele
Ot"s"u, C,eia, Olanesti forea%" o reea paralela, arcuita caracteristic cu direcia est ' sud '
est( )ceasta orientare a cursului apelor se datorea%" fle1urii Oltului(
)pele ur"rind $nclinarea tratelor si+au ad&ncit albia destul de u-or in rocile relativ
friabile( Nivelul lor de ba%a foarte .os, dat de cursul Oltului, a $nlesnit o aciune ai puternica
de aici, duc&nd la o distrugere foarte avansata a suprafeei iniiale( S+au forat in acest od
vai ad&nci de ulte ori pr"p"stioase( )colo unde v"ile str"bat depo%ite de congloerate,
Pagina # din 72
versanii sunt foarte abrupi, d&nd c,iar aspect de c,eie( )seenea poriuni g"si in regiunea
!"ile Olanesti, pe p&r&ul C,eia, la nord de satul C,eia si de :"n"stirea Ie%eru(
In regiunile unde predoina gresiile si arnele, v"ile pre%int" unele l"rgiri in care
g"si fragente de terase, dar nu si suficient de e1tinse pentru a fi un loc bun pentru
stabilirea a-e%"rilor oene-ti, care sa ofere in acela-i tip si terenuri pentru culturi( :ai
de%voltata este terasa de 7(5 ' 9 pe apele :uereasca, Olanesti, C,eia, la sud de satele
:uereasca, Olanesti Sat si C,eia(
Daca reeaua de vai consecvente a reu-it sa se ad&nceasc" ult, v"ile subsecvente au
o slaba de%voltare, pe alocuri abia p"trund in coasta dealurilor( 2aptul se datorea%" in priul
r&nd structurii care a ipus o dificila taiere a straturilor dure de congloerate( Se ai
datorea%" apoi apariiei foarte rare a i%voarelor in aceste congloerate, precu si a slabei
e1tensiuni a spaiului interfluvial, care n+a putut oferi condiii prielnice pentru organi%area
unui eleent ,idrografic viguros, cu are putere de distrugere(
Din aceste otive v"ile subsecvente au un caracter torenial cu profil longitudinal in
trepte, $nnecat fiind de cele ai ulte ori de aterial provenit nu din ero%iunile apelor, ci
dintr+un foarte activ proces de de%agregare( /"ile cu aspect torenial, profil in trepte si lipsite
de apa, se g"sesc in %ona congloeratelor( In %onele arno ' gresoase aspectul lor se
sc,iba( Rocile ult ai friabile au adus o $nlesnire ero%iunii, l"s&nd sa se sape vai ai
largi, dar nu at&t de de%voltate pentru a ferestrui spaiul interfluvial( Din cau%a structurii
onoclinale, v"ile subsecvente ai de%voltate au un caracter disietric( Ele sunt factorul
care a dat na-tere reliefului de cruste $nt&lnit in regiune(
/"ile principale au fragentat $ntregul spaiu in f&-ii paralele ce nu au o l"ie ai
are de 4 ' 5 @(
Clia
La nivel global, localitatea se afla intr+un cliat teperat continental insa, la nivelul
tarii, cliatul specific acestei regiuni a Subcarpailor 0etici e cliatul de dealuri $nalte(
*este ba%inul Olanesti trec ase de aer cald si uscat dinspre :editeran" si )driatic",
ai puin siindu+se influenta gerului rece din nord, datorita ad"postului forat de %idul
:eridionalilor( Ca urare a influentei aselor de aer cald si datorita condiiilor locale se
reali%ea%" un cople1 cliatic cu o are varietate de nuane, contribuind la sc,iburi rapide
de cliat ;teperatura, precipitaii, v&nt, radiaii solare=( Staiunea propriu %isa beneficia%"
Pagina $ din 72
totu-i de un cliat bl&nd cu teperaturi edii de IC
6
C, in cadrul unor edii inie de '
7(5
6
C si edii a1ie de I7C(<
6
C( Teperatura atinge a1ia de I97(9
6
C in luna iulie, iar
a1ia lunii celei ai friguroase de iarna ' ianuarie ' este de '8(?
6
C( Deci, in staiune,
iernile nu sunt friguroase, iar verile nu pre%int" $nc"l%iri e1cesive(
*recipitaiile cele ai abundente s+au $nregistrat in anotipul cald ; ai, iulie => de
766(A lJ
9
, iar cele ai reduse in artie> 97(9 lJ
9
G edia anuala a precipitaiilor dep"-ind
A86 lJ
9
(
*resiunea atosferica sta la ba%a celui de+al doilea factor genetic al cliei> circulaia
generala a aerului( Ea este a1ia in luna decebrie ; A46(9 coloana de ercur=(
*resiunea atosferica edie anuala in !"ile Olanesti este de C<4(A ilibari(
Datorita a-e%"rii intr+o depresiune, v&nturile locale in staiune bat in direcia NN/ '
SSE( *ri"vara, circulaia este ai instabila, prin sc,ibarea regiului teric si
predoinanta forelor barice( In sc,ib, iarna pre%int" un cal cu valori a1ie din cau%a
stratific"rii aerului rece si greu la sol, care $piedic" forarea curenilor( 3iua se produc
i-c"ri ale aselor de aer datorita $nc"l%irii, pe c&nd noaptea predoina calul atosferic(
/ite%a v&ntului nu dep"-e-te in localitate 8 Js fiind ai ridicata pri"vara, iar toana
$nt&lni cele ai reduse vite%e ale v&ntului(
Uiditatea este relativ ridicata, cu a1ie de ?AK in noiebrie, decebrie, si
inie de <?K in iulie ' august( Roua si brua, frecvente ai ales in staiune si in C,eia, $-i
aduc contribuia la cre-terea cantit"ii de apa pe care o prie-te solul( Ca%uri de brua se
senalea%" de la sf&r-itul lui august pana in ai, afect&nd live%ile si gr"dinile de %ar%avat( De
aseenea, au fost ani c&nd din cau%a $ng,eului, a c"derii grindinei si %"pe%ilor in lunile
aprilie si ai au fost afectate culturile si plantele poicole( Seceta nu este un fenoen
caracteristic, ea $nregistr&ndu+se doar in putini ani, nu a avut durate ari si nici ur"ri
catastrofale(
Nebulo%itatea varia%" in tipul anului sub fora unor curbe cu a1ie in tipul
iernii si cu inie la sf&r-itul verii ; august + septebrie=( :edia anuala pentru !"ile
Olanesti este de <(6 %ecii(
Durata anuala de str"lucire a soarelui este de 9695(< ore, cu inie in decebrie si
a1ie in iulie( De obicei soarele str"luce-te vara si toana cu o intensitate de pana la 76
ore pe %i(
Condiiile naturale de relief si vegetaia deterina e1istenta a doua topocliate
locale> unul pe valea p&r&urilor Ol"ne-ti si C,eia, apreciat de speciali-ti drept un topocliat
de depresiune si altul pe versantul localit"ii !"ile Olanesti( Cliatul din perietrul staiunii
Pagina 1% din 72
este caracteri%at printr+o teperatura ai ridicata ; 76G 7(56C = fata de versani( In ceea ce
prive-te versanii, e1punerea lor deterina valori diferite ale teperaturii> in tip ce partea
st&ng" a p&r&ului C,eia si Olanesti este ai $nsorita, ai calda, beneficiind de o iluinare
puternica, partea dreapta beneficia%" de o teperatura a aerului ai sc"%uta, fiind ubrita si
seiubrit", cu o uiditate ridicat", dar si cu o vegetaie ai abundenta alc"tuit" din p"duri
de foioase(
Fidrologia
)pe de suprafaa
Reeaua ,idrografica este bine de%voltata, $ntreaga %ona fiind str"b"tut" de o
adev"rat" reea de ape( *rincipalul curs de apa este r&ul Olanesti, cu o lungie de 8? @( si o
suprafaa a ba%inului de unde+si colectea%" apele de 987 @
9
( R&ul Olanesti i%vor"-te din
:unii C"p"&nii si curge in direcia SSE( *riul sau afluent este *&r&ul C&inelui, care se
vars" in el in dreptul localit"ii Coanca( *ana la v"rsarea lui in Olt, in dreptul localit"ii R(
/&lcea, r&ul Olanesti prie-te o serie de aflueni( *e partea dreapta se vars" p&r&urile>
*iciorul *orcului, Tisa, /alea )rgelelor, /alea )d&nca si C,eia, cu o lungie de 94@( si o
suprafaa a ba%inului de colectare de ?? @
9
( *e partea st&nga, r&ul Ol"ne-ti prie-te apele
p&r&urilor> /alea Radiei, /alea !acei, Coanca, R"puroasa, /alea *ietrei, /alea 0orunilor,
/alea Ursului, /alea Scaunelor si /alea de !r"det(
Regiunea este bine drenata de aceste ape ce i%vor"sc din partea superioara a dealurilor
$ncon.ur"toare( In aonte de staiune, valea p&r&ului Olanesti este $ngust" si cu pante repe%i,
for&nd cascade de o are fruusee( In dreptul localit"ii !"ile Olanesti si in aval de
aceasta, valea se l"rge-te, ai ales $ncep&nd din dreptul satului Olanesti, iar pantele devin
ai line( Relieful accidentat face ca in tipul ploilor apa r&ului Ol"ne-ti si a afluenilor s"i s"
creasc" cu ult peste nivelul ediu, put&nd produce pagube $nsenate, cu s+a $nt&plat in
anii 7C?5, 7C<C, 7CC9, 7CC5 si 9669(
Tot in aceasta regiune $nt&lni si c&teva lacuri, at&t naturale cat si antropice> lacurile
cu nuferi de l&ng" Sanatoriul ,,7 :ai## ;antropic=, lacul din Olanesti, nu departe de fostul
Silo%, lacul din dealul C,eii ;naturale=( )u ai e1istat c&teva lacuri dar cu tipul au secat sau
au fost distruse, cu au fost> lacul Cabana !acea, care era populat cu p"str"vi si lostrie, lacul
Sc,itu Ie%er, in %ona cu acela-i nue(
Pagina 11 din 72
)pe de ad&ncie
3"c"&ntul ,idroineral al localit"ii Ol"ne-ti este situat in ba%inul i.lociu al r&ului
Ol"ne-ti, la contactul orfostructural dintre :unii C"p"&nii si dealurile subcarpatice ale
Olteniei, respectiv dealurile Olanesti( )nali%a detaliat" a %"c"&ntului ,idroineral de la
Olanesti e1ploatat prin trei%eci de i%voare naturale si cinci fora.e, evidenia%" pre%enta unor
tipuri variate de ape inerale si anue>
+ Sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, agne%iene ' la i%voarele nr(
77, 79, 94 si 87, av&nd o inerali%are totala de nuai 566 ' 7666 gJl si un coninut de
,idrogen sulfurat de 6,7 ' C gJlG
+ Sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice ' nuai la fora.ul 5 bis, cu o
inerali%are totala de 7866 gJlG
+ Sulfuroase, clorurate, brourate, iodurate, sodice, calcice, agne%iene ' $nt&lnite la
a.oritatea fora.elor din %onaG acest tip se divide in doua subgrupe>
Sulfuroase, clorurate, brourate, iodurate, sodice ' la i%voarele nr( 7, 9, 78 si 74,
av&nd o inerali%are de 7566 ' 8666 gJl si F
9
S de 5 ' 96 gJlG
Clorurate, brourate, iodurate, sodice, calcice, agne%iene la i%voarele nr( 8, 4, 5, A,
?, C, 76, 7<, 7C, 98, 9A, 86 precu si la fora.ele nr( 7, 9, 8, 4, 5( :inerali%area totala ai are
la apa din fora.e ;77 ' 96 gJl= pre%ent&nd si un coninut ai ridicat de ,idrogen sulfurat(
Cercet"rile ,idrogeologice, ,idroc,iice si i%otopice efectuate in staiune de
cercet"tori de la Institutul de Etiine 0eologice din !ucure-ti au evideniat ca apele inerale
de la !"ile Olanesti sunt de origine profunda, de tipul apelor de %"c"&nt, aflate in diferite de
diluare cu ape superficiale( )cestea se caracteri%ea%" prin pre%enta iodului si a broului,
aoniului, borului, a ga%elor libere de tipul etanului si a oologilor superiori ai acestuia,
precu si coninutul ridicat in sulfai( Este vorba de grade diferite de diluare a unui tip priar
de apa puternic inerali%ata, cu caracter de apa de %"c"&nt ;sulfuroasa, clorosodic", broo
' iodat", aoniacala, cu coninut redus de sulfai=( Datorita aestecului ' in proporii diferite
' cu apa acuulata in fisurile congloeratelor eocene sau gresiilor senoniene, ce conduce la
cre-terea sulfailor( Concentraia in deuteriu indica e1istenta a trei coponente ce contribuie
la alientarea %"c"&ntului> ape de infiltraie locala, ape venite de la altitudini ridicate, ape
de ad&ncie(
O caracteristica generala a acestor ape inerale o constituie si pre%enta ,idrogenului
sulfurat( El este considerat ca av&nd o origine organica, re%ult&nd din reducerea sulfailor de
c"tre bacterii anaerobe specifice, in pre%enta ,idrocarburilor(
Pagina 12 din 72
7(8(4( /egetaia
/egetaia ba%inului Ol"ne-ti este $ncadrat" in ur"toarele eta.e>
+ eta.ul subalpin care cuprinde culile v&rfurilor din nord ' vestul localit"ii, aflat la
peste 7A66 altitudine( )ceasta %ona cuprinde> arbu-ti ca .epii, ienup"rul, afinul, eri-orul
de unte, bu.orul de unte(
+ eta.ul boreal ;al coniferelor= situat intre 7866 ' 7A66 altitudine, este doinat de
p"duri de olid ai c"ror arbori ating $n"lii de peste 86 ' 46 si circuferine de 976 +9<6
c( Tot aici se $nt"lne-te bradul, scoru-ul, paltinul, socul ro-u, afinul( In partea de .os a
acestui eta. $-i fac apariia arinul alb si verde, ferigile si crinul de p"dure(
+ eta.ul neoral ;al p"durilor de foioase=, situat intre 866 ' 7466 , este bine
repre%entat in regiune prin p"durile de fag, paltin de unte, ul, frasin, anin, esteac"n,
gorun, plop treur"tor( In aceasta %ona se $ntind pa.i-ti bogate, pres"rate cu g,iocei, floarea
pa-telui, feriga, rostopasca(
2auna
:unii, dealurile si v"ile ad&nci acoperite de $ntinse p"duri constituie locuri prielnice
pentru de%voltarea unei faune destul de bogate, in cea ai are parte de interes v&n"toresc(
*e cele ai $nalte culi ale eta.ului subalpin $nt&lni unul din cele ai fruoase onuente
vii ale naturii carpatine si anue capra neagra, anial ocrotit de lege( Cobor&nd apoi prin
eta.ul olidi-urilor si prin cel al p"durilor de foioase pute $nt&lni la tot pasul aniale
precu> cerbul, c"prioara, istretul si ursul(
*"durile de foioase sunt populate si de o ulie de ro%"toare cu sunt> veveria,
iepurele, de c&teva aniale r"pitoare> rasul, care urca pana la liita superioara a p"durilor,
.derul de copac si .derul de stanca, $nt&lnit ai ales in locurile pietroase(
!a%inul Olanesti ad"poste-te si un nu"r variat de pas"ri> coco-ul de unte, ierunca,
pot&rnic,ea, piigoiul, corbul etc( *e dealurile de sub unte cea ai are r"sp&ndire o au>
lupul, vulpea, vie%urele si pisica s"lbatic"(
In apele repe%i de unte tr"iesc pe-ti ca> p"str"vul, cleanul, nisiparia si reana(
Soluri
Pagina 13 din 72
Caractere generale ale solurilor
Deoarece teritoriul localit"ii !"ile Olanesti cuprinde din punct de vedere
geoorfologic doua trepte de relief ; cea deluroasa si cea ontana =, voi $ncerca sa
caracteri%e% principalele tipuri de sol, in eta.area lor altitudinala in raport cu condiiile
cliatice si de vegetaie>
Clase si tipuri de sol si caracteristica lor
)= Soluri %onale
a= de deal ' repre%entate de solurile brune de p"dure ' cele ai r"sp&ndite in regiunea
deluroasa( Sunt soluri euba%ice, saturate, slab acide, cu coninut bogat in ,uus, $ndeosebi in
partea superioara a ori%ontului( Solurile brune de p"dure s+au forat in Subcarpai, pe un
relief fr"&ntat, la altitudini ce varia%" intre 466 ' <56 altitudine, sub p"durile de gorun,
ste.ar, fag, sau in p"durile de aestec( Solurile brune de p"dure tipice au ori%onturi slab
difereniate, iar cele pod%olice au ori%onturile evideniate( In %ona Olanesti aceste soluri sunt
frecvente in regiunea f"getelor, pe depo%ite nisipoase sau arne argiloase( Solurile brune de
p"dure puternic pod%olice sunt solurile de sub p"durile de gorun, care au culori ai desc,ise
in ori%ontul ), cu te1tura nisipo ' lutoasa(
b= de unte ' repre%entate de solurile brune acide ontane ' $nt&lnite sub f"getele
ontane, p"durile de aestec de r"-inoase cu fag( Sunt soluri bogate in sc,elet, cu inerale
u-or alterabile(
!= Soluri intra%onale
Sunt soluri de culoare neagra, bogate in ,uus cu reacie slab acid" sau neutr",
$nt&lnite in pa.i-tile de p"&nt ro-u si de patrusca de pe st&nc"rii(
In %"voaiele de crin alb din /alea Oltului sau C,eia se g"sesc soluri deluviale,
constituite din aterial depus de apele curg"toare si de -iroire(
Re%ervaii naturale
/egetaia ornaentala din perietrul ora-ului !"ile Ol"ne-ti a constituit o preocupare
peranent" a speciali-tilor, printre ei rearc&ndu+se cercet"torul local prof( Dr( Traian
R"doi( In ura anali%ei efectuate de acesta au fost identificate 76< de specii, trecute pe
Pagina 1 din 72
failii, genuri si specii( Dintre acestea le ainti pe cele ai rare> bradul alb, laricele
;singurul conifer cu frun%e ca%atoare=, bradul argintiu, tuia sau arborele vieii, arborele
pagodelor si arborele de lalea(
*rin bog"ia speciilor lenoase, arbustive si ierboase, vegetaia din staiune contribuie
la crearea unui pl"cut aspect peisagistic( Dintre aniale se rearca in od deosebit
veveriele, ulte dintre ele $bl&n%ite si accept&nd cu u-urin" s" ia nuci, alune, biscuii ai
ales din ana copiilor(
*e teritoriul ora-ului !"ile Olanesti se afla ai ulte re%ervaii si onuente ale
naturii, din care ainti>
Re%ervaia de tisa din C,eile p&r&ului C,eia ' s+au identificat <9? e1eplare de tisa
pe o suprafaa de 7,5 ,aG
Re%ervaia naturala Stogul ' situata in asivul !uila ' /&nturaria, se constituie ca o
re%ervaie cople1a av&nd o suprafaa de 766 ,a( )ici se $nt&lnesc peste 85 de pe-teri si
avene( 2lora este copusa din e1eplare de tisa, floarea de colt, ienup"rul pitic etc( 2auna
este repre%entata de> ursul brun, capra neagra, porcul istre, rasul etc(
Re%ervaia Radia ' :&n%u ' o re%ervaie naturala cople1a situata in :unii
C"p"&nii, pe o suprafaa de 76 ,a( *eisa.ul este foarte pitoresc fiind forat din> pile, turnuri,
babe, cascade( 2lora este alc"tuita din plante rare> floarea de colt, bulbucii de unte etc(
Re%ervaia Lacul ' 2ruos din :osoroasa ' se pre%int" sub fora unei la-tini a
c"rei principal" atracie o repre%int" pre%ena plantei carnivore Drossera rotundifolia ;roua
cerului=(
*e-tera :unteanu ' :ungoci ' aici se $nt&lne-te cea ai are colonie de lilieciG
*e-tera Clopot ' aici se $nt&lnesc cele ai ari stalagite de pe teritoriul .udeului
/&lceaG
Lacurile cu nuferi albi respectiv ro-ii situate in apropierea Sanatoriului ,,7 :ai##(
Cadrul econoico ' social si deografic
7(4(7( *opulaia
In doeniul turistic, pentru a aprecia ai bine apariia si de%voltarea unei staiuni
turistice, aceasta trebuie anali%ata si ca localitate( O succint" evaluare a unor date
deografice, econoice, arat" si ce alte funcii $ndepline-te o staiune turistic" si odul in
Pagina 1! din 72
care dot"rile de infrastructur" general" si edilitar" spri.in" activitatea de odi,n" si recreere,
sporesc gradul de confort al turistului(
Din punct de vedere al dinaicii populaiei, s+a $nregistrat o sc"dere a nu"rului
locuitorilor ora-ului !"ile Olanesti( )stfel, in ura recens"&ntului efectuat in anul 9669,
populaia era de 4<64 locuitori, fata de 4?84 locuitori $nregistrai la recens"&ntul din anul
7CC9(
7(4(7(7 Natalitatea
Natalitatea arata frecventa sau intensitatea na-terilor in interiorul unei populaii(
)ceasta se "soar" prin rata natalit"ii, indicator calculat prin raportarea nu"rului total de
n"scui vii la populaia edie si se e1pri" proile ;oJoo=( *entru a calcula rata natalit"ii
ora-ului !"ile Olanesti intre anii 7CCA si 9669 a folosit ur"toarele date obinute in ura
studiilor de populaie $nregistrate $n ora-ul ' staiune>
)n 7CCA 7CC? 7CCC 9666 9667 9669
N"scui vii <9 <7 5C 4C 4A 45
*op edie 4?98 4?85 4?9? 4?86 4A65 4<64
Rata natalit"ii
o
J
oo
79(? 79(< 79(9 76(7 C(C C(A
Sursa> *ri"ria Ora-ului Olanesti
Din anali%a datelor se observa o sc"dere a natalit"ii populaiei, rata natalit"ii
a.ung&nd in 9669 la doar C,A
o
J
oo
fata de 7CCA c&nd s+a $nregistrat cea ai ridicata valoare
79(?
o
J
oo
( )ceasta sc"dere se datorea%" factorilor socio ' culturali, econoici, ace-tia fiind
deterinai si de situaia econoic" general" $nregistr&ndu+se la nivelul $ntregii "ri(
7(4(7(9( :ortalitatea
:ortalitatea reflecta totalitatea deceselor care se produc in cadrul unei populaii(
)ceasta se e1pria prin rata ortalit"ii, indicator deografic care repre%int" un raport intre
nu"rul total de decedai si populaia edie, redata in proile ;
o
J
oo
=( In localitatea !"ile
Olanesti s+au $nregistrat, intre anii 7CCA si 9669, ur"toarele valori ale nu"rului de
decedai>
)n 7CCA 7CC? 7CCC 9666 9667 9669
Pagina 1" din 72
Nu"r decedai <4 4? 45 4A 4? 4C
*op edie 4?98 4?85 4?9? 4?86 4A65 4<64
Rata ortalit"ii
o
J
oo
78(9 C(C C(8 C(A 76(9 76(<
Din anali%a datelor $nregistrate in tabelul de ai sus se observa o sc"dere a ratei
ortalit"ii intre anii 7CCA si 9669, valoarea a1ia $nregistr&ndu+se in anul 7CCA ' 78(9
oJoo, iar valoarea inia in anul 7CCC ' C(8 oJoo( Unii din factorii care au deterinat aceasta
sc"dere a ratei ortalit"ii sunt> nivelul general de instruire a populaiei si sisteul de
$ngri.ire edicala( Cel dint&i factor este str&ns legat de o buna igiena si de utili%area
i.loacelor terapeutice e1istente, iar cel de+al doilea se refera la calitatea serviciilor sanitare,
la gradul de preg"tire al personalului, edical, la infrastructura si ec,ipaentelor sanitare(
7(4(7(8 !ilantul natural
Diferentele care e1ista intre nivelul natalit"ii si cel al ortalit"ii unei populaii sunt
redate de bilantul natural( )cesta se obtine prin diferenta dintre rata natalit"ii si rata
ortalit"ii(
Efectuand scaderea dintre natalitate si ortalitate, la nivelul ora-ului !"ile Olanesti,
s+au observat ur"toarele valori >
)n 7CCA 7CC? 7CCC 9666 9667 9669
Rata natalit"ii
o
J
oo
79(? 79(< 79(9 76(7 C(C C(A
Rata ortalit"ii
o
J
oo
78(9 C(C C(8 C(A 76(9 76(<
!ilantul natural +6(4 9(A 9(C 6(4 +6(8 +6(C
Sursa> Calculat dupa datele *riariei Ora-ului Olanesti
)ceste ascensiuni si scaderi ale natalit"ii si ortalit"ii fac ca bilantul natural al
populaiei sa inregistre%e valori diferite intre 7CCA si 9669( /alorile bilantului natural cunosc
o ascensiune de la '6(4 in 7CCA la 9(C in anul 7CCC, dupa care coboara brusc la 6(4 in 9666 si
apoi la '6(C in anul 9669( /aloarea a1ia a fost $nregistr&ndu+se in 7CCC ; I9(C oJoo =, iar
inia in 9669 ; +6(C( oJoo=(
Structura populaiei pe grupe de varsta si se1e
Pagina 17 din 72
/arsta si ,,se1ul## ;genul=, nuite si ,,caracteristici deografice fundaentale##
pre%int" o iportanta deosebita, data fiind senificatia lor pentru anali%a deografica,
econoica sau sociala( )stfel, natalitatea si ortalitatea varia%" in functie de varsta
populaiei, genul, rata de activitate, gradul de ocupare al populaiei ca si de obilitatea
acesteia in teritoriu(
)u fost evideniate de c"tre O(N(U( trei grupe de varsta >
0rupa tanara, in care se incadrea%a populaia de la 6 ' 75 ani, 6 ' 7? ani sau 6 ' 96
aniG
0rupa adulta, considerata intre 75 ' 5C ani, 75 ' <5 ani sau 96 ' <5 aniG
0rupa varstnica, cuprinde populaia ce dep"-e-te <6 sau <5 ani(
La nivelul localit"ii !"ile Olanesti, in cadrul recens"&ntului efectuat in anul 9669,
populaia este grupata pe categorii de varsta astfel> 6 ' < ani, A ' 74 ani, 75 ' 7? ani, 7C ' 98
ani, 94 ' 85 ani, 8< ' 56 ani, 57 ' <6 ani, peste <6 ani( In ura acestui recensaant s+au
$nregistrat ur"toarele date referitoare la structura pe grupe de varsta si se1>
Se1 0rupe de varsta ' ani
< <
A ' 74 75 ' 7? 7C ' 98 94 ' 85 8< ' 56 57 ' <6
> <6
!arbati 9<8 9<8 7C6 9<? 9C6 46< 9CC 8A9
2eei 985 9<? 96C 948 956 477 8<A 566
Total 4C? 587 8CC 577 546 ?7A <<< ?A9
/alorile cele ai ari s+au $nregistrat in cadrul populaiei varstnice cu varsta de peste
<6 de ani ;7? K=, 8A9 persoane de genul asculin, respectiv 566 persoane de genul feinin(
Se observa o diferenta destul de are intre cele doua grupe de se1e( Nu"rul a1i de
persoane de genul asculin se inregistrea%a in cadrul populaiei adulte cu varsta cuprinsa
intre 8< ' 56 de ani, respectiv 46< persoane(
/alorile cele ai ici ale populaiei s+au $nregistrat in cadrul populaiei tinere cu
varsta cuprinsa intre 75 ' 7? ani ;?(9 K=, 7C6 persoane de genul asculin, respectiv 96C
persoane de genul feinin(
Cre-terea ponderii categoriei de populaiei de peste <6 de ani in cadrul populaiei
localit"ii !"ile Olanesti erita o atentie deosebita si iplica investitii speciale, av&nd in
vedere ca area parte a acestora vor avea nevoie de ingri.iri speciale, si nu se vor putea
descurca singuri(

Pagina 1# din 72
Structura confesionala a populaiei
*entru a stabili structura confesionala a localit"ii !"ile Olanesti au fost utili%ate date
cu privire la repartitia populaiei dupa religie, din ultiul recensaant efectuat(
La nivelul intregului oras predoina populaia ortodo1a care inregistrea%a 48C6
adepti, urata de populaia greco ' catolica cu 4 adepti, populaia roano ' catolica si cea
baptista cu cate 8 repre%entanti fiecare si populaia reforata si penticostala cu cate 9
repre%entanti(
In toate cartierele ora-ului !"ile Olanesti, e1ceptie facand Livadia, populaia este de
religie ortodo1a( Livadia este singurul cartier in care, desi predoina ortodocsii ;7C4< =
$nt&lni si alte religii(
Structura etnica a populaiei
0rupele etnice sunt definite ca subpopulatii ai c"ror ebrii au caracteristici coune,
cu ar fi nationalitatea, liba, religia sau rasa(
/oi $ncerca in continuare sa stabilesc structura etnica a populaiei localit"ii !"ile
Olanesti doar in functie de nationalitate( )stfel, in ura anali%ei datelor obinute in ura
recens"&ntului din anul 9669, a observat uratoarea structura>
Se1 nationalitate
Roani K 0erani K :ag,iari K Tigani K
2eei 94<9 57(8 6 6 4 ?6 7A 5<(<
!arbati 988< 4?(A 7 766 7 96 78 48(4
Total 4AC? 766 7 766 5 766 86 766
Sursa> Calculat dupa datele *riariei Ora-ului Olanesti
Se observa ca populaia este in a.oritate de nationalitate roana, celelalte etnii fiind
slab repre%entate(
Structura profesionala a populaiei
In cadrul localit"ii !"ile Olanesti, populaia $-i desfasoara activitatea in ur"toarele
doenii>
Industrie
Pagina 1$ din 72
)gricultura
Constructii
Invataant si arta
Sanatate si asistenta edicala
Circulaia arfurilor
)ctivitati ,oteliere
)lte activitati
In ura recens"&ntului efectuat in 9669 s+au $nregistrat re%ultate surprin%atoare,
nu"rul pensionarilor din localitate repre%entand .uatate din $ntreaga populaie activa(
2iind o staiune bine de%voltata din punct de vedere turistic, 86 K din populaia activa
$-i desfasoara activitatea in turis, iar restul de 96 K in alte doenii ;in special in industrie si
sanatate=(
*riele trei cartiere ale ora-ului !"ile Olanesti, ce detin un nu"r are de persoane
din populaia activa, sunt> Livadia, Olanesti, C,eia( In Livadia activitatile ,oteliere si
coertul ocupa priul loc in functie de populaia activa( In Olanesti si C,eia priul loc il
ocupa industria(
7(4(9 Ora-ul Olanesti
7(4(9(7 Scurt istoric al staiunii
Descoperirile ar,eologice de pe teritoriul !"ile Ol"ne-ti dovedesc continuitatea
ne$ntrerupt" a pre%enei oaenilor pe aceste eleaguri $nc" din paleolitic -i neolitic(
*ria atestare docuentar" a localit"ii datea%" din anul 75AC, c&nd voievodul Radu
de la )fuai $nt"re-te sp"tarului Radu -i fratelui s"u )lbu toate propriet"ile pe care le+a
avut Radu 0oran $n Ol"ne-ti( :ai t&r%iu, alte -i alte docuente enionea%" cu diferite
prile.uri localitatea str".uit" de v&rfurile /&nturaria, !uila, Stogu -i C"pr"reaa ale :unilor
C"p"&nii(
Datorit" situ"rii sale retrase fa" de druurile principale, a condiiilor naturale
arcate de pre%ena p"durilor seculare care $ncon.oar" localitatea, a fost unul dintre locurile
de refugiu ale populaiei din $pre.urii $n vreea igraiei popoarelor -i a diferitelor
incursiuni turce-ti de+a lungul tipului( Hn 7?97, dup" i%bucnirea revoluiei lui Tudor
/ladiirescu s+au retras la Ol"ne-ti un nu"r $nsenat de boieri, care afl&nd astfel de apele
Pagina 2% din 72
LiraculoaseM din sat au $nceput s" r"sp&ndeasc" vestea efectului lor t""duitoare $n diferite
boli(
Re%ultatele deosebit de bune obinute $n trataentul bolnavilor $l deterin" pe
donitorul !ibescu s" gratifice pe edicii b"ilor, :aNer -i 0ussi( Hn acea epoc" trataentul
era cobinat> cur" e1tern" sub for" de b"i, c&t -i utili%area apelor $n cur" intern" ;de b"ut=(
Stabilirea indicaiilor terapeutice ale fiec"rui i%vor ineral ;Lde ce boal" este
t""duitorM= ipun efectuarea de anali%e ale apelor inerale, care au fost e1ecutate $n 7?58
de c"tre *etre *oenaru -i apoi de )le1e :arinG a&ndoi g"sesc aceste ape foarte bune -i
incoparabil superioare ultor staiuni din str"in"tate(
Hn ai 7?C5, $n ura unui fenoen eteorologic neobi-nuit, averse de ploaie $nsoite
de viituri, s+au distrus $n c&teva ore toate construciile, ceea ce a f"cut ca activitatea balnear"
s" fie $ntrerupt" aproape un deceniu(
Reconstrucia staiunii s+a f"cut prin reaena.area a 86 de surse inerale, pe care Dr(
Etefan :inovici;7?CA= -i Dr( 0rigore *feiffer;7C69= le+au anali%at din punct de vedere
c,iic, nuerot&ndu+le pentru pria oar"( ) urat apoi refacerea druului dintre localitate
-i ora-ul R( /&lcea -i s+au $n"lat noile construcii(
Staiunea devine din ce $n ce ai cunoscut" astfel c" nu"rul celor veni-i la trataent
cre-te treptat( Sunt reorgani%ate unit"ile care adinistrau locurile de odi,n" -i trataent, s+
au oderni%at -i recaptat unele i%voare prin "rirea debitelor -i prin construirea de
pavilioane noi( De aseenea, s+au construit noi locuri de ca%are -i s+au oderni%at cele
vec,i, astfel $nc&t acu Ol"ne-tiul este una dintre cele ai vi%itate staiuni de pe /alea
Oltului(
7(4(9(9 Constituire
Din anul 7A99 au fost gasite date cu privire la a-e%"rile din Oltenia si iplicit din
%ona studiata( In acea perioada !"ile Olanesti si C,eia erau sate de osneni, iar Coanca sat
egiesesc( Statistica din anul 7A87 arata ca aceste sate apartin de pliul untelui( Date
statistice oferite de Farta Rusa din anul 7?85 ne aduce la cunostinta faptul ca satul C,eia
detinea 78C gospodarii, iar satul Olanesti 968 gospodarii(
Din inforatiile obinute in 7?<5 se constata ca Olanesti devine couna care avea in
coponenta sa catunele Olanesti, Tisa, Livadia, :osoroasa, in total 984 de case( C,eia era de
aseenea couna rurala copusa din catunele C,eia si 0urguiata, in total 7C5 de case, iar
Coanca si *ietrisu cu 995 de case(
Pagina 21 din 72
In ura rapoartelor prefectului *(N( Stanescu din anul 7C6? afla ca priariile din
olanesti si C,eia se infiintea%a posturi telefonice, iar ai tar%iu din situaia .udeului /&lcea
pe anii 7C76 ' 7C77 afla ca fusese e1ecutata soseaua !"ile Olanesti ' Coanca, iar satul
Saracinesti a fost de%lipit de Olanesti si trecut la couna C,eia(
La recensaintele din < aprilie 7C47 au fost $nregistrate in couna C,eia 945 de
cladiri, in 0urguiata 44 de cladiri, in Livadia 7<5 de cladiri, in Olanesti 49A de cladiri, in
*ietrisu 45 de cladiri, iar :osoroasa era inclusa in localitatea Dosu(
Din datele obinute la recens"&ntul din 97 februarie 7C5< s+a constatat ca actualul
oras !"ile Olanesti detinea opt localitati coponente> C,eia, Coanca, 0urguiata, Livadia,
*ietrisu, Tisa, Olanesti si :osoroasa(
7(4(9(8 Econoie
)ctivitatea econoica se ba%ea%a in cea ai are parte pe valorificarea potentialului
balneo ' turistic( Intrucat cererea turistica pentru aceasta staiune raane in peranenta
ridicata, functia turistica poate fi de%voltata si diversificata( Celelalte rauri ale econoiei,
industriei si agriculturii au o pondere ai redusa(
Industria
)ctivitatile actuale de tip industrial sunt nerepre%entative pe teritoriul ora-ului(
Industria locala nu este pre%enta dec&t in asura deservirii serviciilor de ba%a(
:ica industrie, industria estesugareasca si arti%anala, raura cu traditie in %ona, ar
trebui stiulata pentru a ocupa forta de unca actuala, a diinua fluctuatia spre alte %one si
pentru a diversifica oferta de produse locale oferite turistilor(
)ctivitatile de constructie si depo%itare sunt repre%entate prin unitati ici, dotate
precar(
)gricultura
Terenurile agricole de pe intreg teritoriul localit"ii !"ile Olanesti detin 9<9< ,ectare
din care fac parte> live%i, p"-uni, fanete, terenuri arabile(
*asunile si fanetele ocupa suprafaa cea ai insenata, circa 99<6 ,ectare, ai ult
de .uatate din $ntreaga suprafaa agricola care detinea doar 7<A6 ,ectare in anul 7C4?( )cest
fapt se datorea%" defrisarilor efectuate in decursul anilor(
Live%ile de poi fructiferi ocupa locul al doilea ca intindere, doar 986 ,ectare de la
88? ,ectare $nregistrate in 7CC5, insa productia este ult ai are> 49? de tone fata de <C de
tone in 7CC5(
Pagina 22 din 72
Desi este cel ai redus ca suprafaa, terenul arabil este intens cultivat cu porub,
cartofi si legue( Din totalul de 786 de ,ectare, ?6 de ,ectare sunt cultivate cu porub( Spre
deosebire de anul 9669, in anul 7CC5 suprafaa cultivata era de A6 de ,ectare, iar productia
ult ai insenata, de circa 8<7 de tone( Cea ai are productie s+a $nregistrat in anul
7CCA, aceasta fiind de 4?A tone pe o suprafaa cultivata de A? de ,ectare(
O alta cultura este aceea a cartofului, suprafaa cultivata fiind in anul 9669 de 88
,ectare, iar productia de 489 tone( Cea ai insenata productie s+a $nregistrat in anul 7CC? '
<78 tone, pe o suprafaa de 87 de ,ectare(
Cultura leguelor este nelipsita desi se $ntinde pe doar 78 ,ectare( *roductia
$nregistr&ndu+se in 9669 a fost de 7A8 de tone, ult ai ica in anii precedenti(
Suprafaa ocupata de p"duri este de 789A4 de ,ectare, ea cunoscand o usoara
e1tindere din 7C?C ;79?47 ,ectare= si pana in pre%ent(
Terenurile ocupate de lacuri, balti, r&uri, detin o suprafaa aproape egala cu cea a
terenului arabil, aceasta fiind de 78? ,ectare(
Din intreg fondul funciar, druurile ocupa doar <7 de ,ectare, iar constructiile
repre%entate prin curti, cladiri ocupa 746 de ,ectare( :ult ai e1tinse ca suprafaa fata de
terenurile arabile sau cele ocupate de ape sunt terenurile neproductive, repre%entate de rape,
stanci, ravene, care ocupa circa 7C5 de ,ectare(
Cre-terea anialelor
Din totalul efectivelor de aniale, cele ai $nsenate sunt porcinele, in anul 9669 se
inregistrea%a 7494 de capete( Locul doi este ocupat de cre-terea ovinelor, in acela-i an
$nregistr&ndu+se 779A de capete, iar bovinele detineau la sf&r-itul anului 9669, <4? de capete(
7(4(9(4 Dotari te,nico ' edilitare
)lientarea cu apa( Localitatile Livadia si Olanesti sunt alientate cu apa dintr+un
re%ervor cu o capacitate de A56
8
( Re%erva acestuia este constituita din ape de suprafaa, din
apele r&ului Olanesti si ale afluentului sau R"puroasa( Dupa ce este trecuta printr+o statie de
tratare, apa este distribuita consuatorilor prin cadere libera( Satele Coanca si *ietrisu au
alientare cu apa in siste local, prin captarea unor i%voare cu druuri subterane, cu un
re%ervor de stocare a apei si distributie prin cadere libera(
Sisteul de canali%are a apelor u%ate se gaseste nuai in localitatile coponente
Livadia si Olanesti( O statie de epurare supradiensionata care functionea%a doar cu 95 K
Pagina 23 din 72
din capacitate, epurea%a ecanic apa ena.era, dupa care aceasta este deversata in raul
Olanesti(
Energia terica( )sigurarea necesarului de caldura in localitatile coponente se face
in siste local, cu sobe care folosesc cobustibili soli%i( Doar in Livadia e1ista doua centrale
terice care functionea%a pe cobustibil lic,id si alientea%a blocurile de locuinte din %ona,
/ila *lopu si cateva instituii ;*olitia, S(C( Edilitara, S(C( Universul si C(E(C(=( ,otelurile au
centrale proprii de incal%ire(
)lientarea cu energie electrica a orasului !aile Olanesti se face din doua surse> *()(
Ostroveni si Statia de Transforare 776J OP /alcea Nord, printr+o retea aeriana LE) 96 OP(
In localitatea Olanesti e1ista trei posturi de transforare, in Livadia opt posturi, in C,eia
doua posturi, iar Tisa si *ietrisu au cate un post de transforare( Sunt in curs de alientare
cu energie electrica localitatile Coanca si :osoroasa(
:ediul incon.urator si protectia lui
*e teritoriul adinistrativ al orasului!aile Olanesti nu s+au construit unitati industriale
care sa constituie factori a.ori de poluare(
)ctivitatea turistica e1ercita, doar in se%onul estival presiuni asupra ediului, prin
nuarul are de turisti si prin apele u%ate evacuate( *rin propunerile cuprinse in *U0,
privind e1tinderea retelei de canali%are in siste unitar si racordarea ane1elor gospodaresti la
acestea, aena.area unei gropi de gunoi ecologice, oderni%area si e1tinderea statiei de
epurare a apelor u%ate, re%olvarea probleelor legate de colectarea gunoiului din localitatile
coponente si calitatea ediului, in general, se va ibunatati(
Calitatea apelor de suprafata ;rauri= si a freaticului, desi usor vulnerabile, se entine
in liite adise, acestea nefiind containate in factori poluanti(
:asurile efectuate de catre Inspectoratul de *rotectie a :ediului din R(/alcea,
privind calitatea aerului, apei, solului si a %gootului nu senalea%a depasiri ale valorilor
a1ie adise(
2actorii de risc naturali care afectea%a %ona alunecarilor de teren, ero%iunea
versantilor si innundatiile provocate de ploi torentiale pot fi inlaturate sau diinuate prin
studii si lucrari specifice;studii geote,nice, druuri, ipaduriri, regulari%area unor cursuri de
apa, indiguiri=(
Pagina 2 din 72
In ceea ce priveste radioactivitatea naturala a ediului abiant, nu depaseste valorile
adise, iar dupa gradul de seisicitate, localitatea se incadrea%a in %ona a /II ' a, in
conforitate cu ST)S 77766 J 7 ' AA, privind %onarea seisica a teritoriului Roaniei(
C)*(II*OTENTI)LUL TURISTIC
*otentialul turistic al statiunii
In vi%iunea Organi%atiei :ondiale a Turisului si a altor organise de profil din
cadrul Counitatii Europene, potentialul turistic al unei tari sau %one este dat de ansablul
coponentelor naturale, culturale si socio ' econoice care e1pria posibilitati de
valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anuita functionalitate teritoriului si constituie
preise pentru de%voltarea activitatilor in turis( )stfel, un anuit spatiu geografic pre%inta
interes din punct de vedere turistic in asura in care ofera resurse turistice sau antropice,
resurse ce ' in ura unor aena.ari specifice ' pot fi puse in valoare, intrand in circuitul
turistic intern sau international(
)pe inerale
De+a lungul vreii, definitiile si clasificarile utili%ate pentru apele inerale sunt
neprecise si neunitare, fiind folosite in od diferit de edici, c,iisti, geologi sau ingineri,
c,iar in cadrul aceleiasi specialitati aparand oduri diferite de clasificare si denuire(
Definitia internationala data dupa Congresul de la !ad Nau,ei din 7C79 este
uratoarea> ,,)pa inerala este apa care contine peste 7 g de substante solide di%olvate la 7
@g sau care contine dio1id de carbon, radiu sau substante rare intr+o anuita concentratie
sau are o teperatura de peste 96
6
C##(
*entru reali%area unificarii definitiilor, clasificarii si codificarii in vederea
perfectionarii sisteului de inventariere, s+a propus o alta definitie ibunatatita fata de cele
e1istente> ,,)pa inerala este apa naturala subterana sau de suprafata, aterala sau terala,
cu continut variat de saruri, eleente c,iice, ga%e si substante radioactive, care depasesc cel
putin una din valorile inie stabilite##( /alorile inie ale indicatorilor caracteristici, din
care cel putin una trebuie sa fie depasita, se accepta sa fie uratoarele> inerali%are totala
7666 gJd8G fier 76 gJd8G arseniu 6,A Jd8G iod 7 gJd8G acid etaboric 5
Pagina 2! din 72
gJd8G titrabil 7 gJd8G ,idrogen sulfurat 7 gJd8G bio1id de carbon liber sau legat in
dicarbonati 7666 gJd8G radioactivitatea ?6 ;cJd8(
Clasificarea fi%ico ' c,iica a apelor inerale
Datorita bogatiei si diversitatii apelor sale inerale Roania are propria ei
clasificarea ce cuprinde 77 grupe( )pele inerale de la !aile Olanesti se incadrea%a in
uratoarele grupe>
)pe oligoinerale, cu un continut ai ic de 7 gJl substante di%olvante si ai putin
de 7 gJl bio1id de carbonG cele reci ;acratopege= se folosesc in cura interna ;8 bis, 4, 76, 77 si
79=G
)pe clorurate sodice, cu un continut de peste 7 gJl de clorura de sodiu, utili%ate in
cura internaG
)pe iodurate, cu un continut de cel putin 7 gJl iodG apele ,ipotone iodurate utili%ate
in cura interna au concentratii de 8 ' 5 gJl iodG
)pe sulfatate, ce contin sulful sub fora lui o1idata si care sunt, in general, ape
,ipotone ;sodice, calcice, agne%iene=, indicate pentru cura internaG
)pe sulfuroase, cu un continut de cel putin 7 gJl sulf titrabil, in care predoina
forele reduse ale sulfului ;,idrogen sulfurat, sulfuri=G
Intr+un buletin de anali%a c,iica a unei ape inerale se vor entiona anionii si apoi
cationii( Daca e ca%ul, se vor ai consena ga%ele pre%ente in apa( In final, se va indica
gradul de osolaritate a apei si eventual gradul teralitatii ;daca depasesc 96
6
C= in
conditiile naturale de i%vor sau fora.(
0ene%a apelor sulfuroase din statiunea !aile Olanesti
:odul de forare a apelor inerale, care in secolele D/III si DID au preocupat ai
ales pe c,iisti, in ultiele trei decenii ale secolului al DID+lea incepe sa fie privit si prin
prisa geologiei( Noile e1plicatii stiintifice sunt legate si de originea apelor sulfuroase de la
!aile Olanesti( In ceea ce priveste apele inerale de pe /alea Oltului, ipote%a eisa in 7??A
de 0r( Cobalcescu este adisa pana in %ilele noastre de a.oritatea cercetatorilor( *otrivit
acesteia, apele inerale sulfuroase de la !aile Olanesti isi datoresc inerali%area proceselor
c,iice de di%olvare ce au loc, pe parcursul circulatiei apelor, in congloeratele eocene(
Ideea a fost preluata de nuerosi cercetatori care au efectuat studii asupra apelor inerale in
Pagina 2" din 72
priele decenii ale secolului DD( Se aprecia%a ca e1ponentul teoriei poate fi considerat I(
*opescu+/oitesti ;7C88=, care considera ca ,idrogenul sulfurat nu poate fi un re%ultat al
o1idarii sulfurilor si ca in priul rand, interesea%a procesul de reducere a sulfatilor, indiferent
daca ei au luat nastere prin o1idarea piritelor sau nu(
In ultiele trei decenii cercetarile ,idrogeologice au reusit, in general, sa stabileasca
raporturile e1istente intre diversele foratiuni geologice si principalele tipuri ,idroc,iice de
ape inerale( In od special originea apelor sulfuroase l+a preocupat in acesti ani pe :( 2eru,
care a constatat uratoarele cu privire la apele inerale sulfuroase de la !aile Olanesti>
Caracterul c,iic al apelor inerale clorosodice, brooiodurate, sulfuroase cu
continut redus de sulfati si continut apreciabil in acid boric, precu si pre%enta aoniului,
specific apelor de %acaantG
)pele sunt insotite de ga%e libere, constituite in proportie de A6 ' CAK din etan si
oologii sai superiori, pre%entand caracteristica unor ga%e petrolifere ce le antrenea%a spre
suprafataG
Diversele grade de diluare si diversificare ,idroc,iica sunt cau%ate de aestecul in
proportii diferite cu alte coponente provenite din apele de infiltratieG
Fidrogenul sulfurat a fost considerat de cercetatorii anteriori ca un produs re%ultat
prin o1idarea sulfurilor, in special a piritelor, e1istente in congloerate eocene, fara sa tina
seaa de lipsa de concordanta dintre calitatea acestuia, inerali%area apelor, debitul surselor
sau de faptul ca ele apar nuai la nivelul congloeratic inferior, desi ori%ontul superior are
acelasi caracter petrografic(
:( 2eru aprecia%a ca , data fiind calitatea de ape de tip %acaant, insotite totdeauna
de ,idrocarburi ga%oase, trebuie sa accepta originea organica a ,idrogenului sulfurat,
re%ultat din reducerea sulfatilor de catre icroorganise anaerobe caracteristice ;de tipul
Spirovobro= in pre%enta carbonului din ,idrocarburi(
In circulatia lor subterana apele sunt ipregnate cu ,idrogen sulfurat dar si cu alte
eleente c,iice, din cau%a contactului cu diferite roci, fapt ce da nota specifica fiecarei ape
inerale( )sa se e1plica individuali%area i%voarelor inerale si incadrarea lor intr+un tip
dupa eleentul c,iic predoinant> ape sulfuroase siple, ape sulfuroase carboga%oase, ape
sulfuroase clorurosodice, ape sulfuroase iodurate ' brourate, ape sulfuroase alcalino '
teroase, ape sulfuroase sulfatate( Eleentul predoinant si cu cea ai are valoare biologica
este ,idrogenul sulfurat, care este foarte instabil iar in apele inerale sulfuroase invec,ite
sulful se o1idea%a ipriand apei aspectul lactascent( Fidrogenul sulfurat da nastere sulfului
eleentar sau aci%ilor polisulf,idrici si sarurilor acestora ;,idrosulfati, tiosulfati=G ionii
Pagina 27 din 72
sulf,i%i, ce au o are difu%ibilitate, sunt absorbiti in organis pe toate caile de 754 de ori
ai repede decat ionii sulfati(
La eisie, i%vor, apele sulfuroase sunt lipe%i si incolore datorita ec,ilibrului
entinut de conditiile interne ale subsolului din care au luat nastereG prin contactul cu aerul
atosferic apa inerala sulfuroasa se o1idea%a iar sulful redus se transfora treptat din nou
in fore ai o1idate, ipriand apei o culoare galbuie ' lactascenta si favori%and
precipitatiile sulfului( *rin o1idare se pierd eleentele biologice active si din aceasta cau%a
trataentul cu ape sulfuroase se face de regula la sursa, iar apa inerala sulfuroasa isi pierde
calitatile prin ibuteliere(
*rocesele de o1idare au loc sub actiunea bacteriilor sulfuroase o1idante de tipul
,,T,iobacillus t,ioo1idans## si ,,T,iobacillus t,ioparus##G re%ulta o substanta onctuoasa
;unsuroasa, grasa, uleioasa= copusa din sulf coloidal, bacterii sulfuroase si diferite alge '
folosita in ipac,etari, cataplase(
In continuare voi pre%enta principalele caracteristici ale apelor inerale de la !aile
Olanesti>
*re%enta clorului, sodiului, iodului, broului, sulfati in cantitati ici, acid boric si
aoniu le incadrea%a in categoria apelor de %acaantG
Toate i%voarele inerale din statiune sunt insotite la eergenta de ga%e libere ;etan
si oologii lui superiori=, ce favori%ea%a ascensiunea apelor de %acaant spre suprafataG
*e druul lor ascensional apele de %acaant vin in contact cu stratul acvifer din
ori%ontul congloeratic inferior, slab inerali%at, care le diluea%a pe asura ce urca spre
suprafataG
Caracterul clorurosodic, brooiodurat al apelor de %acaant scade pe asura ce ionii
de clor, bro, iod sunt diluatiG in situatia sulfatilor se petrece un fenoen inversG pe asura
ce urca spre suprafata sulful se o1idea%a datorita si actiunii bacteriile sulfuroase o1idante de
tipul ,,T,iobacillus##G
Debitele i%voarelor inerale in care predoina apele de adancie este in ica
asura influentat de regiul de precipitatii si sunt deterinate de cantitatea de ga%e ce
antrenea%a spre eergenta aceste apeG debitul varia%a la intervale destul de scurte in tip
;%ile si c,iar ore=, la fel ca si concentratia de inerale ' tot din cau%a variatiei cantitatii de
ga%e care le antrenea%a spre suprafataG cercetarile ,idrogeologice au relevat ca variatia
concentratiei eleentelor c,iice este ai accentuata in ca%ul clorului, ult ai redusa
pentru ,idrogenul sulfurat si foarte putina pentru iodul bicarbonic(
Pagina 2# din 72
)ceste caracteristici arata ca apele inerale din statiunea valceana !aile Olanesti sunt
ape de %acaant iar ascensiunea lor este favori%ata de ga%e, la care se adauga ape provenite
din precipitatii( Circulatia aceste ape spre suprafata este facilitata si de reteaua de falii, fisuri,
crapaturi ce strabat in toate directiile depo%itele eocene forate din congloerate( Cercetarile
,idrogeologice facute de+a lungul anilor au deonstrat ca o parte din aceste ape inerale au
originea la sud de locul undese afunda straturile, iar in druul lor spre eergenta intalnesc
ori%ontul arnos si sunt deviate spre nord( Dupa specialisti, locul de origine al unora din
apele inerale se afla la 76 ' 75 @ sud de statiune, intre localitatile *ausesti :aglasi si
0ovora, %ona unde po%itia onoclinala a straturilor geologice este intrerupta de cute
anticlinale si sinclinale( )seenea cute se pot observa la suprafata pe valea C,eii, valea
Tisei, valea Olanestiului, valea *iciorul *orcului, la :uereasca ' fapt ce e1plica si pre%enta
unor i%voare inerale in aceste vai( S+a ai deonstrat ca voluul apelor inerale din %ona
este influentat si de infiltratiile asive ale apelor din precipitatii, ai ales in %ona :untilor
Capatanii( )vand in vedere gradul de indepartare ' dilutia ' a c,iisului apelor inerale,
in coparatie cu apa sondelor, sursele inerale de la !aile Olanesti au fost incadrate in ai
ulte tipuri>
I%voare inerale cu apa siilara apei de sonde> 7, 9, 8, 4, A, 75, 7<, 7C, 96, 98, 9C si
86G
I%voare la care se observa sc,ibarile c,iisului din cau%a unor factori e1terni
;precipitatii ari ca%ute in ba%inul ,idrogeografic sau fenoene seisice=> 5, ?, C, 78 si 74G
I%voare inerale inconstante in tip si independente de agenti perturbatori> 76 si 79G
se crede ca sunt influentate de ape de infiltratie care circula cu vite%e foarte iciG
I%voarele inerale 77 si 94 au avut un debit crescut dupa cutreurul din 4 artie
7CAA, dar inerali%area lor a suferit putine sc,ibari(
Studiile cople1e efectuate de diferiti cercetatori asupra apelor inerale de la !aile
Olanesti, ai ales de :( 2eru intre 7C<C ' 7C?5, au deonstrat ca eleentele c,iice
;anioni, cationi= din aceste ape pre%inta variatii, ai ales in ca% de precipitatii ari sau
seise, dar nu in proportii ari, fapt ce deonstrea%a stabilitatea lor c,iica( C,iar
cutreurul din 4 artie 7CAA nu a influentat a.or paraetrii c,iici ai i%voarelor inerale,
ci variatii ale debitelor lor, iar inerali%area totala nu s+a sc,ibat prea ult si dupa o
perioada a revenit la noral( Studiile cercetatorilor de la Institutul de Stiinte !iologice din
!ucuresti au deonstrat absenta activitatii en%iatice, lipsa unor gereni patogeni si faptul
ca apele se inscriu in paraetrii de potabilitate preva%uti de legislatie( La unele i%voare
Pagina 2$ din 72
inerale s+au observat in apa bacterii sulfuroase, filaentoase, caracteristice apelor ce contin
,idrogen sulfurat(
Radioactivitatea apelor inerale de la !aile Olanesti
In 7C<5 cercetatorii I( )l(:a1i si Cornelia *lesa, de la Institutul de I%otopi Stabili
din Clu.+Napoca, au relevat ca radioactivitatea unor ape inerale din statiune este direct
legata de rocile cristaline pe care le strabat, ai ales gnaisuri cu biotit si cu %irconiu '
eleent radioactiv( Noi cercetari facute in 7CAA si reluate apoi in 7C?6 de catre S( )rpad si
Delia !ogdan au aratat ca radioactivitatea surselor inerale de la !aile Olanesti este sub
valoarea norala adisa pentru apele de suprafata, deci ele nu sunt ape inerale radioactive(
*re%enta apelor naturale alaturi de apele inerale din statiune a fost deonstrata inca
din 7C69 de catre 0rigore *feiffer( Studii ulterioare vor pune in evidenta pre%enta la toate
i%voarele a ,idrocarburilor ga%oase ;in procente de <6 ' ?6 K=, ai ales a etanului, iar in
cantitati ai ici a oologilor lui superiori( La toate i%voarele a fost detectata si pre%enta
a%otului ;peste 85 K=, obesevandu+se ca o crestere procentuala a lui e insotita de o diinuare
a procentului de ,idrocarburi( In sc,ib, bio1idul de carbon in cantitati destul de ici ;intre
6(7C ' ?,?7= se intalneste doar la unele surse de ape inerale> i%voarele inerale nuarul 4,
nuarul 74, nuarul 86 si sondele 7667 ISE:, 7 I!2 si 9 I:2!R:(
La toate sursele au fost detectate ga%ele rare ,eliu si argon, dar in procente sub 7KG
cantitatea lor creste atunci cand se areste si procentul de a%ot ;la sursele 8 bis, 5, ?, 76, 77,
74, 7C, 94 si sonda 7669 ISE:=( *re%enta ga%elor rare e1plica, dupa unii cercetatori,
fenoenul de ioni%are a aerului cu influente benefice asupra organisului uan(
Sursele de ape inerale din statiunea !aile Olanesti, in functie de eergenta, au fost
grupate in doua ari categorii> i%voare si sonde( )plasarea lor este uratoarea>
/alea Tisei> i%voarele inerale captate nuarul A, ?, C, 76, 77, 79, 78, 74, 75, 7< si
i%voarele inerale necaptate nuarul <, 7A, 7?G
/alea Olanesti> i%voarele inerale captate nuarul 7, 9, 8 bis, 4, 5, 7C, 94, 9A, 86 si
i%voarele inerale necaptate nuarul 96, 95, 9<, 9?, 9C, 87G
/alea Rapuroasa> i%voarele inerale necaptate nuarul 97, 99, 98(
In cura e1terna se foloseste apa inerala a sondelor nuarul 7 I!2, nuarul 9
I:2!R:, nuarul 7 ISE:, nuarul 9 ISE: ' toate aplasate pe /alea Olanestilor(
Pagina 3% din 72
Conclu%ii cu privire la apele inerale
Contributii insenate la cercetare %acaantului ,idroineral !aile Olanesti au adus
:( 2eru, :( 2lorian, 0( Sincan( )pele inerale din %ona sunt acuulate in congloerate
eocene ;a.oritatea i%voarelor precu si a fora.elor nuarul 7, 9, 8 si 4= si oligocene
;i%voarele din /alea C,eii=, precu si in gresiile senoniene ;fora.ul nuarul 5 si i%vorul
nuarul 87=( Circulatia apei se face pe reteaua de fisuri, suprafete de stratificatie, falii, iar
ascensiunea ei este favori%ata de pre%enta ga%elor si, in special a etanului( )nali%a detaliata
a %acaantului ,idroineral !aile Olanesti, e1ploatat prin 86 i%voare naturale si 4 fora.e,
evidentia%a pre%enta unui tip ,idrodinaic variat al apelor inerale din %ona>
Sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, agne%iene ' la i%voarele
nuarul 77, 79, 94 si 87, avand o inerali%are totala de nuai 566 ' 7666 gJl si un continut
de ,idrogen sulfurat de 6,7 ' C gJlG
Sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice ' nuai la fora.ul 5 bis, cu o inerali%are
totala de 7866 gJlG
Sulfuroase, clorurate, brourate, iodurate, sodice, calcice, agne%iene ' intalnite in
a.oritatea fora.elor din %onaG acest tip se divide in 9 subgrupe> sulfuroase, clorurate,
brourate, iodurate, sodice ;i%voarele nuarul 7, 9, 78, 74=, avand o inerali%are de 7566 '
8666 gJl si ,idrogen sulfurat de 5+ 96 gJl, apoi cele clorurate, brourate, iodurate, sodice,
calcice, agne%iene ;i%voarele nuarul 8, 4, 5, A, ?, C, 76, 75, 7<, 7C, 98, 9A, 86 si fora.ele
nuarul 7, 9, 8, 4,5=( :inerali%area totala este ai are la apa din fora.e ' cu 77 ' 96 gJl,
pre%entand si un continut ai ridicat de ,idrogen sulfurat(
Cerectarile ,idrogeologice, ,idroc,iice si i%otopice au relevat ca apele inerale de
la !aile Olanesti sunt de origine profunda, de tipul apelor de %acaant, aflate in diferite stadii
de diluare, cu ape superficiale( La acordarea categorisirii acestui tip genetic concura pre%enta
iodului si broului, aoniului, borului, a ga%elor libere de tipul etanului si a oologilor
superiori ai acestuia precu si continutul ridicat de sulfati(
Deci, ave de+a face cu grade diferite de diluare a unui tip priar de apa puternic
inerali%ata cu caracter de apa de %acaant, datorita aestecului, in proportii diferite cu apa
acuulata in fisurile congloeratelor eocene sau gresiilor senoniene ' ce conduce la
cresterea sulfatilor(
Concentratia de deuteriu indica e1istenta a trei coponente ce contribuie la
alientarea %acaantului> ape de infiltratie locala ai ales din /alea OlanestiuluiG ape venite
de la altitudini ridicate si, in sfarsit, ape de adancie( O caracteristica generala a acestor ape
Pagina 31 din 72
inerale o constituie si pre%enta ,idrogenului sulfurat( El este considerat ca avand o origine
organica, re%ultand din reducere sulfatilor de catre bacterii anaerobe specifice in pre%enta
,idrocarburilor(
Statiunea valceana !aile Olanesti ocupa priul loc printre statiunile
balneocliaterice din Roania in ceea ce priveste> nuarul de i%voare, debitul total %ilnic al
lor, varietatea copo%itiei si a concentratiei apelor inerale( )ici se gasesc peste 85 de surse
,idroinerale, fie i%voare naturale fie ca re%ultat al unor lucrari de fora.e si iniere ;puturi si
galerii= facute de oaeni( Un nuar de 7A i%voare inerale ;nuarul 8, 5, A, ?, C, 76, 77, 79,
78, 74, 75, 7<, 7A, 7?, 7C, 94, 86= sunt captate pentru cura interna ;crenoterapie=G alte trei
surse ,idroterale captate ;i%voarele inerale nuarul 8 bis, 4 si 9A= pot fi folosite in cura
interna( )lte %ece surse ,idroinerale necaptate, cu potential de a fi folosite in cura interna,
sunt i%voarele nuarul <, 96, 97, 99, 98, 95, 9<, 9?, 9C si 87( *entru cura e1terna ;balneatie=
sunt folosite doua i%voare inerale ;nuarul 7 si nuarul 9= si patru sonde> nuarul 7+I!2,
nuarul 9+I:2!R:, nuarul 7667+ISE: si nuarul 9+ISE:(
T)!EL
Indicatii terapeutice
In acest subcapitol voi incerca sa pre%int principalele caracteristici ale fiecarui i%vor
de apa inerala din statiunea !aile Olanesti( )pele inerale se ipart in>
)pe sulfuroase, au o actiune de desensibili%are aorganisului la bolnavii cu diverse
afectiuni alergice ;into1icatii la edicaente, to1iinfectii alientare cu sec,ele alergice,
urticarii, prurite ale pielii= sau la bolnavii cu boli de piele ;ec%ee profesionale, prurigo, etc=G
)pe diuretice, pentru bolile de rinic,i,care eliina nisipul si piatra de la rinic,i, ficatG
descarca sangele si articulatiile de depo%itele de nisip uric cu care se incarca gutaG
)pe la1ative, tonice ale tubului digestiv, care restabilind buna functionare a
organiselor digestive, asigura digestia si nutritia organisului( )fectiunile ficatului sunt
foarte ult influentate de aceste apeG
)pe alcaline si bicarbonatate, e1celente in afectiunile stoacului, care neutrali%and
aci%ii si otravurile alientare produse in stoac, feresc toate celelalte organe ale corpului de
alteratia ce ar produce+o aceste otravuri daca ar fi absorbite si, deci, daca ar patrunde in
organisG
Pagina 32 din 72
)pe feruginoase, a caror eficacitate este recunoscuta de toti, si ai ales de aneici si
de cei cu anuite boli si alteratiuni ale sangeluiG
)pe iodurate, clorurate, sodice si sulfurate folosite pentru bai(
!iocliatul statiunii !aile Olanesti
*o%itia geografica si cadrul natural din localitatea !aile Olanesti creea%a un biocliat
sedativ, de crutare, favorabil organisului tot tipul anului, atat sub aspect cutanat cat si
raspirator, actionand profilactic si terapeutic(
De aseenea, prin solicitarea foarte slaba a sisteului nervos central si vegetativ,
precu si a glandelor cu secretie interna, se re%li%ea%a o rapida acliati%are a celor veniti in
statiune, pentru odi,na sau trataent( Ca factor natural de cura, biocliatul din statiune este
caracteri%at prin>
Nuarul de ediu lunar cu confort teric, in luna iulie, la aia%a, este de 76, iar de
cel de %ile cu inconfort prin incal%ire este de 77G
Stresul biocliatic cutanat pre%inta un indice ediu annual redus ;76=, cu lunile
aprilie ' ai si septebrie ' octobrie rela1ante, atat sub aspect cutanat cat si respiratorG
Indicele de stres biocliatic pulonar anual are valoarea 95G
Indicele de stres biocliatic total din cursul unui an este 85, caracteri%and astfel %ona
ca avand un biocliat sedativ de crutare(
Cercetarile efectuate de Instututul de :edicina 2i%ica, !alneocliatologie si
Recuperare :edicala din !ucuresti, privind influenta cliatului din Olanesti asupra
organisului ; perioada 7C<< ' 7CA5 = au dus la conclu%ia ca este un biocliat favorabil in
tot cursul anului, ai ales in lunile aprilie ' ai si septebrie + octobrie( )sa se e1plica de
ce biocliatul de aici este foarte bine tolerat atat de batrani cat si de oaenii cu problee de
sanatate avansate(
)ceste conditii inunate pentru organis, fac ca an de an tot ai ulti oaeni sa
vina la !aile Olanesti pentru a+si ingri.i sanatatea(
*rofilul statiunii
!aile Olanesti face parte din categoria statiunilor peranente, unde se fac trataente
pe parcursul intregului an( *rofilul ei este deterinat de cople1ul de factori naturali dar si
Pagina 33 din 72
de dotarile de care dispune statiunea( )ici se tratea%a un nuar are de boli ce pot fi grupate
astfel>
)fectiuni renale si ale cailor urinareG
)fectiuni ale tubului digestiv G
)fectiuni ,epatobiliareG
)fectiuni ale aparatului respiratorG
!oli de nutritie si etabolisG
)fectiuni O(R(L(G
)fectiuni deratologiceG
)fectiuni asociateG afectiuni ale aparatului locootor, nevro%a astenica, boli
endocrine, boli de sange etc(
)lte fore de potential turistic
Dintre factorii cultural ' istorici e1istenti in %ona, onuentele istorice sunt cele ai
recunoscute(
In localitatea !aile Olanesti e1ista trei biserici declarate onuente istorice( Cea ai
vec,e este !iserica cu ,raul,, Sfantul Nicolae##( Dupa legenda si traditie pria constructie
ar data din anul 7557 sau 7555( Unii specialisti cred ca biserica fost ridicata ,,in vatra altei
ctitorii din veacul al D/II+lea##, ba%andu+se pe o lespede de orant pe care au citit data de
A746 ;adica anul 7<89=( )ctuala constructie a fost ridicata la 7A7? cu c,eltuiala .upanului
Drag,ici, capitan Olanescu si a .upanesei, Ecaterina de Otetelis, in %ilele donitorului Ioan
:avrocordat, Episcop al Ranicului fiind Oir Daasc,in( Ctitorii si rudele lor sunt infatisati
in tabloul votiv aflat deasupra usii de la intrare( In total sunt 9A de persoane pictate(
!iserica cu ,raul ,,Sfantul Ion, Sfantul Nicolae si Sfantul 0,eorg,e## este cunoscuta
de localnici si sub denuirea de ,,!iserica din Corosesti##( Confor psaniei, ctitorii sunt
boierii 0,eorg,e !ranescu si fratele sau !arbu, ar,iandritul Iosif Saracinescu( )ceasta
biserica a fost ridicata in tipul donitorului )le1andru Nicolae Sutu, pe cand Oir 0alaction
era Episcop al Ranicului( Ctitorii sunt pictati in interior, deasupra usii de la intrare(
!iserica cu ,raul ,,Sfintii voievo%i :i,ail si 0avril## se afla situata in fostul catun
/alea de Casa(
In localitatea Livadia, parte coponenta a statiunii !aile Olanesti, slu.bele se tin in
!iserica cu ,raul ,,Nasterea :aicii Donului si Sfantul *antelion##, %isa !iserica lui
Forea din )lbac( )ceasta biserica a fost adusa aici in anul 7C54 de la osia 2lorica a
Pagina 3 din 72
!ratienilor, prin gri.a *atriar,ului Bustinian :arin si a Episcopului Iosif al Ranicului si
)rgesului, recladita pe un deal, sub uc,ia de rasarit a statiunii si sfintita pe 79 octobrie
7C5?(
Sc,itul Ie%er ' a fost ridicat in anul 755C de donitorul :ircea Ciobanu si sotia sa
Doana C,ia.na( !iserica actuala a fost %idita in secolul D/III(
9(8( *otentialul turistic din aria liitrofa
In studiul din punct de vedere turistic al ipre.uriilor statiunii !aile Olanesti a
urarit in principal orasele> Calianesti, !aile 0ovora si Ranicu /alcea, datorita faptului
ca sunt cele ai de%voltate si ai cunoscute din %ona( In continuare vo anali%a fiecare din
aceste localitati in parte(
Orasul Calianesti ' Caciulata
9(8(7(7( )-e%are geografic"
Staiunea C"li"ne-ti constituie, f"r" $ndoial", at&t prin peisa.ele variate pe care le
ofer", c&t -i prin diversitatea factorilor naturali de cur", perla staiunilor de pe /alea Oltului(
Este situat" la poalele Carpailor :eridionali, pe alurile Oltului, la 45
o
75# latitudine
nordic" -i 94o75# longitudine estic", la o altitudine de9?6( Se desf"-oar" pe o suprafa" de
94O
9
(
C"i de acces> pe calea ferat" ;,alta C(2(R( C"li"ne-ti+C"ciulata= la 877 O de
!ucure-ti, 74C O de Craiova -i ?7 O de SibiuG pe -oseaua naional" nr( A la 7C4 O de
!ucure-ti ;prin *ite-ti -i R( /&lcea= -i la C? O de Sibiu, iar de la Craiova 7?? O pe
-oselele nr( <5 p&n" la *iatra + Olt, nr( <4 p&n" la R( /&lcea -i nr( A p&n" la C"li"ne-ti(
9(8(7(9 2actorii de cura balneara
Staiunea este str".uit" la nord de :unii Co%iei;7<<4= -i :untele Naruu;74CC=,
aflai de+o parte -i de alta a Oltului( Din ace-ti uni pleac" spre sud culi deluroase
subcarpatice cu sunt> *riboieni;<A5=, C"ciulata;<66=, !"ilor;5?6= pe dreapta,
Pagina 3! din 72
*"u-u;<56=, Bardei;<<6= pe st&nga( La sud, panoraa este $nc,is" de dealurile
:anga;AA<= pe dreapta Oltului -i L"stun;5<7= pe st&nga, ocup&nd sectorul vestic al
depresiunii subcarpatice Biblea(
Localitatea are un cliat teperat continental bl&nd, f"r" sc,ib"ri bru-te de
teperatur" sau uiditate, caracteristic depresiunilor subcarpatice, fapt pus $n eviden" -i de
cre-terea viei+ de+ vie, a nucului -i castanului coestibil, precu -i a altor poi fructiferi(
Teperatura edie anual" este de IC,A
o
C, iar vara de I7C,7
o
C( Cantitatea edie de
precipitaii este de A65Jan, cele ai ulte ploi c"%&nd spre sf&r-itul pri"verii( )erul este
ereu proasp"t( Uiditatea relativ" a aerului varia%" $n cursul anului $ntre <?+A7K, iar vara
$ntre 5<,C+<<K( Durata de str"lucire a soarelui varia%" $ntre 7?66+7C66 ore anual(
/&nturile care sufl" $n staiune, canali%ate pe /alea Oltului, au direcia nord+sud( Hn
tipul verii adie bri%a de unte(
Clia localit"ii ofer" condiii prielnice trataentului balnear cople1 tot tipul
anului(
Colectorul principal al apelor din %ona C"li"ne-ti este r&ul Olt( Dar, pe l&ng" apele
dulci, faia staiunilor o dau apele inerale( Cercet"rile geologice recente au dus la
conclu%ia c" apele inerale de aici sunt clorurate, slab iodurate, sulfuroase, cu o concentraie
de s"ruri $ntre 6,5+9C gJl(
I%voarele inerale apar la ba%a ori%onturilor congloeratice -i gre%oase de v&rst"
eocen" ' cele de la C"li"ne-ti ' sau cretacic";etapele santonian ' capanian -i
aestrictian= ' cele de la C"ciulata, Co%ia -i !ivolari( Fidrogenul sulfurat pre%ent $n aceste
ape inerale ia na-tere din piritele -i arcasitele aflate $n blocurile de cristalin reaniate $n
congloerate sau gresii -i arne, sub for" de concreiuni, care se alterea%" $n %ona de
o1idaie( Este pre%ent de aseenea dio1idul de carbon -i unele slabe de ga% etan( )pele
inerale terale de la C"ciulata, Co%ia -i !ivolari, forate recent, provin de la ad&ncii ari(
9(8(7(8( Indicaii pentru trataentul balnear
Staiunea C"li"ne-ti+C"ciulata, prin ultiplii factori naturali de cur" ' at&t interni
c&t -i e1terni ' -i+a c&-tigat de peste o .u"tate de veac o bineeritat" reputaie at&t $n ar"
c&t -i peste ,otare(
I%voarele inerale folosite( *entru cura intern" se utili%ea%" ur"toarele i%voare de pe
alul drept al Oltului, variate $n concentraie, dar aproape identice din punct de vedere al
copo%iiei lor ;fiind ape sulfuroase, clorurosodice, calcice -i agne%iene=(
Pagina 3" din 72
I%vorul nu"rul < ;cel ai concentrat=, utili%at pentru sp"larea oc,ilor $n
farocon.unctivite cronice(
I%vorul nu"rul A, cel ai slab inerali%at, utili%at at&t de bolnavi c&t -i de localnici,
ca ap" potabil"(
I%vorul nu"rul ?, puternic inerali%at constituie apa de elecie pentru ,epato+
colecistitele cronice c&t -i gastro+colitele ana -i ,ipo+acide( Este utili%at de aseenea cu
succes -i sub for" de in.ecii intrausculare $n alergiile de diverse etiologii, precu -i $n
diferite ec%ee ale pielii(
I%vorul nr( 74, este o ap" ineral" ,ipoton", utili%at" $n gastroduodenite ,iperacide -i
ulcere gastroduodenale cronice(
I%vorul C"ciulata I, cunoscut $nc" din 7?86, av&nd $n bolile de rinic,i o .ustificat"
reputaie internaional", are o ap" lipede, cu gust pl"cut, puin s"rat, cu iros de ,idrogen
sulfurat puin pronunat, cu reacie slab alcalin", av&nd o teperatur" de 79
o
C( Datorit"
puternicei sale aciuni diuretice este utili%at cu bune efecte terapeutice $n litia%ele renale
o1alice, urice sau fosfato+agne%iene(
Tot pe alul drept al Oltului se afl" i%vorul C"ciulata II care cuprinde -i ga% etanG
i%vorul C"ciulata III are o teperatur" de 58
o
C -i un debit enor ;<6 vagoaneJ94 ,=, ceea ce
a deterinat -i deterin" direcia de de%voltare ereu cresc&nd" a staiunii(
*rin forarea recent" ' $n %ona Co%ia ' a altor 8 i%voare ;Co%ia I,II,III= cu ape e%o+
terale -i cu un debit abundent, se creea%" preisele pentru ridicarea a noi cople1e
turistice $n staiune(
*e alul st&ng al Oltului se g"sesc i%voarele *"u-a I -i *"u-a II cu ape ,ipotone,
sulfuroase, bicarbonatate, conin&nd clorur" de sodiu $n cantit"i inferioare i%vorului
C"ciulata I( 2iind diuretice, aceste 9 i%voare se recoand" bolnavilor de calculo%" renal" care
nu sunt indicai pentru cura intern" cu i%vorul C"ciulata I(
*uin ai spre nord de aceste i%voare, tot pe alul st&ng al Oltului, $n %ona !ivolari,
au fost recent forate 9 sonde, apele fiind identice $n ce prive-te copo%iia lor, dar cu o
teperatur" ai .oas" ;85
o
C=(
*entru cura e1tern" ;b"i= se utili%ea%" i%voarele nr( C,76,77,79 -i 79bis ;la
C"li"ne-ti=( )pele acestor i%voare, sulfuroase, clorurate, sunt colectate $ntr+un are
re%ervor -i $nc"l%ite $nainte de utili%are, la teperatura necesar"(
Hn afar" de factorii naturali de cur", bolnavilor li se pot aplica -i proceduri ad.uvante
$n seciile de ,idroteroterapie, ce funcionea%" $n cadrul *avilionului Central -i a
cople1elor sanatoriale din C"ciulata( Hn aceste secii se efectuea%"> du- asa., b"i de
Pagina 37 din 72
@inetoterapie, afu%iuni alternante, afu%iuni fulger, du-uri scoiene, du-uri ro%et", b"i cu aburi,
$pac,et"ri cu n"ol sau parafin", asa. uscat, b"i ;artificiale= cu acid carbonic, bule de aer
-i plante edicinale(
Dintre trataentele electrice ce se pot face $n staiune enion"> aplicaii de solu1,
b"i de luin" parial" -i general", ra%e infraro-ii, ra%e ultraviolete, ra%e ultrascurte,
ultrasunet, ionogalvani%"ri, faradi%"ri, cureni diadinaici, cureni cu ipulsuri agneto+
diaflu1, aerosoli, in,alaii -i pulveri%aii de sulf sau diverse soluii edicaentoase(
Staiunea C"li"ne-ti este singura staiune balnear" din Ro&nia care are 5 profiluri
de cur" -i anue> 7= afeciuni ale rinic,ilor -i c"ilor urinareG 9= afeciuni ale tubului digestiv
-i glandelor ane1eG 8= afeciuni ale aparatului locootor -i ale sisteului nervos perifericG 4=
boli profesionale ;into1icaii cu etale grele, plub, ercur=G 5= silico%"( )cest singur fapt
e1plic" de ce nuero-i bolnavi, at&t din ar" c&t -i din str"in"tate, vin ani de+a r&ndul -i c,iar
de 9 ori pe an la C"li"ne-ti(
Trebuie rearcat totodat" c" $n foarte puine staiuni balneare se pot trata concoitent
at&tea afeciuni asociate, $bin&nd cura intern" cu cea e1tern"( Este de notat de aseenea, c"
staiunea C"li"ne-ti, prin concentraia relativ ai sc"%ut" a apelor inerale sulfuroase, d"
posibilitatea unui trataent eficace -i lipsit de riscuri, c,iar bolnavilor ai $n v&rst"( Cura
balnear" la C"li"ne-ti se recoand" $n general afeciunilor ai sus aintite, aflate $n
stadiul cronic de evoluie(
9(8(7(4 :onuente istorice
Ora-ul staiune C"li"ne-ti ' C"ciulata este cunoscut at&t pentru i%voarele sale
inerale folosite pentru cura balneara, cat si datorita onuentelor sale istorice, foarte
apreciate de vi%itatori( Dintre acestea ainti>
Ruinele Castrului Roan )rutela ' aflate in apropierea ora-ului, in apropierea unor
i%voare terale, folosite in terele castrului( )ceasta construcie a fost un iportant obiectiv
ilitar roan si avea enirea sa p"%easc" sisteul de fortificaii al liesului alutan si druul
roan s"pat in stanca pe /alea Oltului( !ogatul aterial ar,eologic descoperit aici atesta
construirea castrului in tipul doniei Hp"ratului Fadrian(
:"n"stirea Co%ia ' situata la doi @iloetri de C"li"ne-ti, este unul dintre cele ai
valoroase onuente de ar,itectura din secolul al DI/ ' lea si un punct de plecare pentru
ar,itectura de influenta bi%antina in Tara Roaneasca( !iserica are a fost %idita intre 78?<
' 78?? de :ircea cel !"tr&n si atrage atenia prin eleganta si aronia proporiilor, bog"ia de
Pagina 3# din 72
ornaentaii si e1cepionala valoare a picturii( )ici se afla or&ntul lui :ircea cel !"tr&n,
unul dintre cei ai glorio-i voievo%i din istoria poporului roan, precu si cel al aei lui
:i,ai /itea%ul, Teofana(
Sc,itul Ostrov ' a fost construit pe o insula, in i.locul r&ului Olt, de donitorul
Neagoe !asarab si soia sa Despina( ) fost terinat in 7599 dup" oartea lui Neagoe
!asarab(
Sc,itul Turnu + a fost construit in anul 7<A< si atrage prin c,iliile s"pate de si,astri
c,iar in gresia untelui(
9(8(9( Staiunea 0ovora
Staiunea 0ovora constituie, prin factorii naturali de cur" -i prin fruuseea peisa.elor
pe care le ofer", una din cele ai renuite staiuni balneare -i cliaterice de pe /alea
Oltului(
Staiunea este situat" $n depresiunea subcarpatic" cu acela-i nue, pe alurile
p&r&ului Fina, la $ntret"ierea paralelei de 45
o
5# latitudine nordic" -i a eridianului de 94
o
?#
longitudine estic"( Ora-ul cuprinde, pe l&ng" staiune -i satele Cur"turile, 0"te.e-ti -i *ra.ila(
Staiunea este str".uit" $n toate p"rile de dealuri> *iscupia -i *r".ile la nord, *"u-e-ti la vest,
!aba 2loarea, Cur"turile, 3"podul la sud -i Cerbului+!odeanca la est(
Teritoriul ora-ului se $nvecinea%" cu couna !une-ti la nord+est, cu couna
:i,"ie-ti la sud+est, couna *"u-e-ti la sud+vest -i cu couna Stoene-ti la nord+vest(
)ltitudinea staiunii este de 886+8?6(
C"i de acces> pe calea ferat"> ;staia C(2(R( 0ovora=G din -oseaua nr( 94 de la R(
/&lcea ;97O= sau din *iatra+Olt ;C<O=, pe -oseaua nr( <A p&n" la 0ovora sat ;79O= cu
autobu%e care au curse %ilnice
9(8(9(9( 2actorii terapeutici
Hn staiunea 0ovora, factorii terapeutici sunt repre%entai prin cli", ape inerale -i
n"oluri terapeutice(
Pagina 3$ din 72
Clia( *rin valorile eleentelor sale coponente, clia este teperat+continental",
oderat", cu veri r"coroase -i ierni bl&nde( *re%ena iodului $n atosfer" $i confer" staiunii
unicitate $ntre staiunile v&lcene, fiind recoandat" $n terapia afeciunilor cronice respiratorii(
*e l&ng" ioni%area negativ" cu ioni, cliatul bl&nd, cu cer senin constant, cu puine %ile
ploioase -i ceoase, duce la u-urarea respiraiei c&t -i la dispariia cri%elor de ast( Hn staiune
se practic" o serie de proceduri care au drept scop valorificarea deplin" a cliatului $n
tratarea bolilor respiratorii( )-a sunt> cura de odi,n" $n aer liber ;pe balcon, teras" sau $n
parul sanatoriilor=G baia de aer+luin" ;,elioterapia do%at"= care se efectuea%" $n se%onul cald
$ntr+un aerosolariu aena.at $n spatele pavilionului central de b"i, pe alul Finei( Hn cadrul
aerosolariului se practic" @inetoterapia activ", ginastic" de $nviorare etc(G ,elioterapia se
ai poate face $n caer", pe balcon, terase sau sub ubrarG baia de aer sipl" $n caer",
seara sau %iua la ubr", $n oricare anotip al anului( )erul ereu proasp"t -i o%oni%at are
aciune calant" asupra aparatului respirator -i cardio+vascular(
)pele inerale, de %"c"&nt, sunt aterale, ,ipotone, i%otone -i ,ipertone( Dup"
constituia geologic" a stratelor, apa ineral", forat" -i captat" prin puuri -i sonde, folosit" $n
cura intern" -i e1tern", este de ai ulte tipuri -i anue>
ape inerale ,ipertone, cu o inerali%are total" de 466+?66 gJl, clorosodice,
iodurate -i brourateG
ape inerale concentrate, clorosodice, sulfuroase, concentraia de ,idrogen sulfurat
fiind de 966+466 gJlG
ape inerale sulfuroase ,ipotone, sub 966 gJl ,idrogen sulfurat, slab bicarbonatate(
)pele concentrate, s"rate, sulfuroase, captate $n puuri, $-i au originea $n depo%itele de
sare de v&rst" iocen", care conin -isturi argiloase -i sulfat de fier( Hn sc,ib, apele inerale
captate prin sonde sunt iodurate, brourate, lipsite de sulf -i aterele( )ceste ape sunt
e1ploatate din depo%itele sedientare de v&rst" ,elveian"(
Hn cura intern" se folosesc i%voarele> 98 )ugust, cu ap" ineral" ,ipoton", ateral",
bicarbonatat", sulfuroas", sulfatat", calcic", sodic", potasic" -i agne%ian" -i 86 Decebrie
cu ap" ,ipoton", ateral", bicarbonatat", sodic", potasic", sulfatat", calcic", clorurat",
agne%ian", cu ure de ,idrogen sulfurat(
*entru cura e1tern" se utili%ea%" apa ineral" e1tras" cu a.utorul puurilor nr( 7+<,
care este ateral", ,iperton", lipsit" de bro -i iod, dar bogat sulfuroas"(
N"olurile terapeutice( N"olul utili%at la 0ovora este preparat din n"olul ineral
antrenat din ad&ncuri de apele clorosodice, iodurate, brourate, colectat de pe fundul
ba%inelor unde se depo%itea%" apele inerale dup" e1tragerea lor prin sonde( *entru a+l face
Pagina % din 72
ai fluid, el este aestecat cu arna argiloas" scoas" din p&r&ul Fina -i cu n"olul
sapropelic fosil adus de la Ocnele :ari( )cesta se e1trage de dou" ori pe an -i se depo%itea%"
$n ba%ine de beton $n staiunea 0ovora( N"olul sapropelic fosil de la Ocnele :ari este un
-lic inerali%at care se caracteri%ea%" printr+o bun" plasticitate, ader&nd u-or -i durabil la
nivelul teguentelor( )re proprietatea de a reine ai ult tip teperatura corpului,
precu -i o capacitate caloric" are( Hn sc,ib are o conductibilitate teric" sc"%ut"(
Staiunea este profilat" $n special $n cura e1tern", $n trataentul afeciunilor cronice
ale aparatului locootor -i sisteului nervos periferic( Hn al doilea r&nd, pentru trataentul
afeciunilor cronice ale aparatului respirator -i cele otorinolaringologice, dar -i $n boli de
nutriie(
9(8(9(8 Indicaii terapeutice
)t&t prin i%voarele sale inerale, cat si prin clia si n"olurile terapeutice, staiunea
!"ile 0ovora este recunoscuta pe plan intern si internaional( :a.oritatea turi-tilor vin aici
pentru a+si trata anuite afeciuni, dintre care ainti>
)feciuni ORL ;rinosinu%ite cronice, sinu%ite, aigdalite, stepticocice, rinoferinfite,
laringite, ico%e orofaringiene=
)feciuni respiratorii ;bron-ita cronica, tra,eobron-ita, efi%e pulonar, ast
bron-ic alergic=
)feciuni reuatisale degenerative
)feciuni reuatisale articulareG sec,ele, post+trauatice
)feciuni neurologice periferice si centrale ; pare%e, sec,ele polioelitice=
)feciuni asociate ;ginecologice, endocrine, boli profesionale=(
*entru tratarea acestor afeciuni e1ista diverse etode, dintre acestea cele ai
cunoscute fiind>
!ai calde cu ape inerale iodurate si sulfuroase
!ai cu esena de brad
!ai cu bio1id de carbon
Hpac,et"ri cu n"ol cald
*neuoterapie
)erosoli
Electroterapie ;galvani%"ri, cureni diadinaici, agneto diaflu1, solu1 ultrasunete=
Fidroelectroterapie
Pagina 1 din 72
Oinetoterapie
Cure interne cu apa inerala
Cura de teren
Solariu
:asa.
:asa. subacval
9(8(9(4 :onuente istorice
:"n"stirea 0ovora ' a fost enionata intr+un docuent inc" din 74??( ) fost
re%idita de /lad C"lug"rul si de Radu cel :are in secolul al D/II ' lea, pentru ca ai apoi
:atei !asarab sa o restaure%e si sa aduc" aici o tiparnia la care s+a ipriat, in 7<46
,,*ravila de la 0ovora##, cea ai vec,e culegere de legi tip"rite in Tara Roaneasca( In
tipul lui Constantin !rancoveanu, cople1ul onastic a fost aplificat si s+a construit
biserica actuala, care p"strea%" o pictura interioara de are valoare, dat&nd din anul 7A77(
:"n"stirea are un ic u%eu unde se afla e1puse obiecte de arta feudala, vec,i anuscrise si
tip"rituri, obiecte de cult(
:"n"stirea Fore%u ' a fost construita in anul 7<C8 de c"tre Donitorul Constantin
!r&ncoveanu( :"n"stirea a fost inclusa $n patrioniul UNESCO $n 7CC5, si este cel ai
rafinat e1eplar de ar,itectura ro&neasca(
:"n"stirea Dintr+un Len ' a fost ridicat" de )ncua, fiica Doanei C,ia.na si a lui
:ircea Ciobanul in secolul al D/II+lea si, a-a cu spune legenda, a fost construit" dintr+un
singur len de ste.ar( !iserica cu ,raul QNa-terea :aicii DonuluiQ este %idit" de *reda
!r&ncoveanu $ntre anii 7<84+7<85( :"n"stirea a ai suferit ad"ugiri $n anii> 7A6A, 7A75 si
7?8A ;acoperit" cu plub=(Hntre anii 7C9<+7C86 si 7C8?+7C8C, "n"stirea a fost restaurat", iar
$n anul 7C55 $ntregului ansablu de cl"diri i s+au adus $bun"t"iri de c"tre Sf( Episcopie a
R&nicului si )rge-ului(
Hn biseric" se g"sesc orintele soiei si fiului lui Eerban Cantacu%ino(
9(8(8( Ranicu /&lcea
Pagina 2 din 72
:unicipiul R /&lcea, re-edina .udeului /&lcea, iportant centru econoic -i
cultural al "rii, este a-e%at $n partea central sudic" a Ro&niei, respectiv la confluena dintre
Olt -i Ol"ne-ti, la o distanta de 7? @( fata de staiunea !"ile Olanesti( Situat la intersecia
paralelei de 45
o
A# latitudine nordic" cu eridianul de 94
o
99#97M longitudine estic", la
.u"tatea distanei de la Ecuator -i *olul Nord, ora-ul se afl" $n plin" %on" teperat", cu cele
ai favorabile condiii cliatice pentru de%voltarea vieii oene-ti(
C"i de acces> ora-ul este a-e%at pe una din principalele rute internaionale care leag"
Europa central" de *eninsula !alcanic" ;E?7,DNA=( 2a" de !ucure-ti se afl" la 7A4O pe
-oseaG de Sibiu ' la 766OG de Tg+Biu ' la 775OG de *ite-ti ' la <9OG de Slatina ' la
766O: -i de Craiova ' la 798O( *e calea ferat" este situat pe linia Sibiu ' *iatra Olt, la o
distan" de CCO de Sibiu, ?AO de *iatra Olt -i 9C8O de !ucure-ti ;via Titu= sau 9A8O
;via Ro-iori=( *rin darea $n e1ploatare a liniei ferate R( /&lcea ' /&lcele, distana p&n" la
!ucure-ti se va reduce la 7<6O(
9(8(8(9( *rincipalele obiective turistice
Datorita a-e%"rii sale geografice ora-ul R( /&lcea este un centru turistic, at&t la nivel
de organi%are -i coordonare a celorlalte staiuni -i locuri turistice, c&t -i centru turistic prin
ultitudinea de obiective ce pot fi vi%ionate( )stfel, $n ora- pot fi vi%itate ur"toarele>
:u%eul .udeean( Hnfiinat $n anul 7C57, are trei secii> istorie, care funcionea%" $n
local nou, etnografie -i arte plastice( Secia de istorie, prin cele 78(666 de e1ponate, de%v"luie
bogatul trecut al .udeului, ulte dintre obiecte fiind scoase la iveal" prin s"p"turile
ar,eologice din ultiele decenii( Secia de art" popular" cuprinde peste A(666 de piese din
fondul etnografic v&lcean( Secia de pictur" are o interesant" colecie de peste <66 de piese,
opere senate de renuii arti-ti ca> *alladN, Iser, *etra-cu, Tonit%a, Ruculescu -(a(
Casa eorial" )nton *ann( ) fost construit" la sf&r-itul secolului al D/III+lea $n
stilul ar,itecturii ro&ne-ti( Intrarea se face pe sc"ri de piatr" care dau $ntr+un foi-or spri.init
pe st&lpi de ste.ar fruos sculptai, dup" stilul ar,itecturii populare v&lcene( Un coridor, nu
prea lung, desparte cele patru caere cu tavane .oase( Casa a fost ca locuin", dar -i ca
faracie, c&rciu" -i pr"v"lie( )ici a locuit $ntre anii 7?95+7?9? -i 7?88+7?8A,arele
aestru povestitor )nton *ann, profesor de u%ic" $n R( /&lcea( *e )nton *ann $l g"si
aici -i la 7?4?, c&nd particip", al"turi de revoluionarii v&lceni, la desf"-urarea evenientelor
de atunci( :ai revine $n R&nic $n anul 7?54( $n s"lile u%eului sunt e1puse obiecte care au
aparinut lui )nton *ann, opere -i lucr"ri ale acestuia sau despre el( *entru activitatea sa pe
Pagina 3 din 72
t"r&ul culegerii de folclor, a fost supranuit de c"tre :( Einescu Lfiul *epelei, cel iste ca
un proverbM(
Interior ' Casa :eorial" )nton *ann(
*arcul 3"voi, din partea vestic" a ora-ului, a fost aena.at $ntre anii 7?56+7?5<(
Intrarea se face printr+o port" sculptat" $n stil naional( Hn faa porii str".uie-te onuentul
lui !arbu Etirbei, reali%at $ntre anii 7C79+7C74( Hn parc se afl" 2&nt&na turbatului, construit"
$n 7?44 de Constantin :"ld"rescu ;Turbatu= -i reparat" $n 7?C<( $n apropierea acesteia se fal"
o plac" coeorativ" care ne ainte-te c" aici, $n 7?4?, revoluionarii v&lceni au depus
.ur"&ntul pe Constituie -i au c&ntat sub bag,eta lui )nton *ann LDe-teapt"+te, ro&ne(M(
:onuentul Eroilor, de la poalele Dealului Capela, a fost ridicat $n anul 7C75 prin
gri.a lui 0,e( Sabin, voluntar $n R"%boiul de Independen", $n eoria eroilor c"%ui $n acest
r"%boi( Este opera sculptorului I( Iord"nescu(
Dealul Capela, din partea de vest a ora-ului, $p"durit aproape $n $ntregie,
repre%int" un loc de recreere -i e1cursii foarte pl"cute( )ici se afl" Fanul Capela, care are C?
de locuri $n 59 de caere, restaurant, bar de %i si o gradin" de var"( Hn apropiere este
aena.at un popas turistic cu c"sue(
Sc,itul Cet"uia, de pe Dealul Cet"uia, din nordul ora-ului, a fost reconstruit in
secolul trecut ;7?56+7?58=, pe teeliile unei biserici ai vec,i, si pictat de 0,( T"t"rescu( In
biserica vec,e a fost ucis, la 9 ian 7?5C, voievodul Radu de la )fuai(
!iserica Sf( *arasc,iva este ctitoria voievodului *"tra-cu cel !un, ridicat" $ntre anii
7554+755AG ea a fost terinat" de fiul s"u, :i,ai /itea%ul, la 75C?(
)-e%"&ntul Episcopiei R&nicului ester a-e%at sub Dealul Capela( Hn centrul
a-e%"&ntului se afl" !iserica :are ' ctitoria episcopului Calinic( Construcia a $nceput in
7?57 -i s+a terinat in 7?5<, fiind ase"n"toare ca stil cu :"n"stirea Cernica, *as"rea de
l&ng" !ucure-ti si 2r"sinei din /&lcea( Este construit" $n stil catedral", cu %iduri puternice in
for" de cruce, cu ferestrele largi, altar are, bolti seicalotate, pardosite cu cient
o%aicat -i acoperit" cu tabl"( *re%int" o latur" are -i dou" ai ici( *ictura aparine
arelui artist al vreii 0,( T"t"rescu( La nord de biserica are se afl" paradisul, construit $n
7A56+7A57 de episcopul 0rigore( )cesta este bine proporionat, %velt -i bine $podobit
ar,itectural -i pictural, caracteristic epocii post br&ncovene-ti( Hn interior -i e1terior p"strea%"
pictura original", e1ecutat" e1ecutat" $n fresc" de 0rigore 3ugravul( T&pla bisericii, lucrat"
Pagina din 72
de dasc"lul )postu Diaconu, se p"strea%" de aseenea, $n original( La paraclis ne rein
atenia figurile unor filo%ofi din antic,itate, precu -i ale unor filosofi din antic,itate, precu
-i ale unor sibile, $n registrul superior de la e1teriorul acestuia( La parterul paraclisului a fost
aena.at" o colecie de vec,i obiecte biserice-ti> tip"rituri, icoane, ve-inte, antiise( *e o
alee se a.unge la !olni", construit" de episcopul Client $ntre anii 7A44+7A4?, pictat" $n
fresc", unde se p"strea%" -i c&teva icoane vec,i( Celelalte cl"diri servesc adinistraiei
epar,iale(
Episcopia R&nicului
*iaa :ircea cel !"tr&n, din centrul ora-ului, este doinat" de statuia donitorului
:ircea cel !"tr&n, oper" a sculptorului Ion Iriescu ;7C<<=( *iaa este flancat" la nord de
,otelul )lutus -i de biserica !una /estire ' construit" de voievodul :ircea Ciobanul, la
i.locul secolului al D/I+ lea, ars" $ntre anii 7A8<+7A8A, apoi ref"cut" de Radu R&niceanu
-i alii la 7A4A -i pictat" $n fresc"( *iaa are -i un fruos parc cu alei str".uite de castani
s"lbatici( Re%ultatele s"p"turilor ar,eologice efectuate aici cu c&iva ani $n ur" atest"
e1istena vec,ii curi done-ti edievale(
Pagina ! din 72
C)*( III ST)DIUL )CTU)L DE /)LORI2IC)RE )L *OTENTI)LULUI
TURISTIC
8(7(2orele principale de turis
Hn ultiii ani a crescut tot ai ult iportana factorilor naturali de cur" $n edicina
preventiv", astfel $nc&t tot ai uli turi-ti vin $n staiunile balneare pentru a se odi,ni -i a se
destinde $ntr+un cadru natural agreabil( Staiunea !"ile Ol"ne-ti acord" o atenie deosebit"
oferirii unor condiii optie de efectuare a trataentului, principala for" de turis $nt&lnit"
aici fiind turisul balnear(
Instalaiile de trataent ale staiunii !"ile Ol"ne-ti sunt speciali%ate dup" tipul de cur"
intern" sau e1tern"(
*entru cura intern" se folose-te crenoterapia( Sursele de ap" au fost aena.ate in
pavilioane individuale ;i%vorul nr( 8, 5 -i 94=, sau pavilioane coune ;*avilionul nr( 9, cu
i%voarele nr( A, 7C, 75 -i 7<, *avilionul nr( 7 cu i%voarele nr( ?, C, 76, 77, 79, 78 -i 74 -i
*avilionul i%voarelor nr( 7<, 7A -i 7?=(
*entru cura e1tern" e1ist" stabilientul de b"i inerale, o cl"dire vec,e construit" $n
anul 7C76, $n present $nc,is" pentru oderni%are( Este dotat" cu <6 de c"%i, iar apa este $n
prealabil $nc"l%it" $ntr+o central" teric" proprie( :ai e1ist" un ba%in $n aer liber, cu o
capacitate de 946
8
care nu este $n stare de funcionare(
Hn /ila ,,7 :ai## se gasesc patru ca%i instalate care funcionea%" cu ap" ineral",
sulfuroas" adus" de la sonda 2 9(
In afara de ,idroterapie, statiunea este dotata cu instalatii pentru electroterapie
;galvano ' ioni%ari, curenti diadinaici, interferentiale, unde scurte=, aerosoloterapie,
@inetoterapie, fototerapie, agneto ' diaflu1, trataent cu parafina(
In statiunea !aile Ol"ne-ti se ai folosesc ca od de trataent in.ectiile cu apa
inerala sulfuroasa i%otona, pentru desensibili%area organisului la diverse afectiuni
alergice( )ceasta repre%inta o preiera in doeniu, iar re%ultatele sunt spectaculoase(
Capacitatea de trataent a statiunii poate asigura in conditii de solicitare a1ia a
capacitatii de ca%are, un nuar de 74 A66 J 9 C88, ec,ivalentul a cinci proceduri J turist J %i,
aspect ce dovedeste o buna diensionare a acesteia(
)l"turi de turisul balnear, in staiune se ai pot practica si alte fore de turis,
generate de variate resurse turistice si anue>
Pagina " din 72
Turisul de odi,na si recreere ' este practicat de persoanele s"n"toase, pentru
repunerea in fora, refacerea fi%ica si psi,ica dup" o activitate stresant", favori%at fiind de un
cadru natural pl"cut, atractiv, de un biocliat sedativ, de cruare si posibilit"i de agreent
variateG
Drueia ontana ' se adresea%" iubitorilor de drueii ontaneG este favori%ata de
po%iia localit"ilor coponente pe versantul sudic al :untelui Capatana, si de pre%enta
staiunii in apropierea :asivelor !ila ' /anturarita ' Stogu, asive ontane str"b"tute de
nueroase trasee turistice arcate, unele deosebit de spectaculoase( Cele care au punct de
plecare din staiune sau localit"ile coponente pot fi parcurse de turi-tii venii la trataent la
sfarsit de saptaanaG
Turisul religios si de pelerina. ' pre%enta in localit"ile coponente a unor l"ca-e de
cult cu valoare spirituala> Sc,itul *"trunsa, *a,oie, !radu, Ie%er, !iserica Coanca,
!iserica de Len a lui Foria, Sfinii /oievo%i, sau in $pre.urii ;pe o ra%a de a1i 76
@(= creea%" posibilitatea organi%"rii unor pelerina.e, ai ales cu oca%ia unor s"rb"tori
religioaseG
Turisul itinerant cu valene culturale ' se organi%ea%" din staiune prin ageniile de
turis locale, e1cursii cu trasee teatice, in care sunt incluse obiective cultural ' istorice,
etno ' culturale, resurse naturale ;pe-teri, c,ei, defilee=G
Turisul rural si agroturisul ' valorifica e1istenta unor gospodarii t"r"ne-ti si
contribuie la cunoa-terea obiceiurilor, ocupaiilor tradiionale si a stilului de viata rural, prin
ca%are la localnicii din satele liitrofeG
/anatoarea si pescuitul sportiv ' se adresea%" iubitorilor de aventuri cinegetice si
pescarilor aatori, av&nd la dispo%iie un bogat fond cinegetic de vanatoare si piscicolG
Turisul pentru sporturi e1tree ' are condiii favorabile de practicare datorita
e1istentei in :asivele /anturarita ' Stogu, Soarele ' Stogu a unor trasee pentru alpinis, cu
grade diferite de dificultate spre i%voarele /"ii Olanesti sau pentru alpinisul u-or, cu grade
de dificultate 7) ' 7!, pe cursul i.lociu al /"ii C,eia(
8(9( !a%a ateriala pentru turis
!a%a te,nico ' ateriala este repre%entata de ,,ansablul i.loacelor te,nice de
producie utili%ate in scopul obinerii de bunuri si servicii specifice, destinate consuului
turistic## ;R( :incu 9666=( )ceste i.loace te,nice se pre%int" printr+o structura diversa
Pagina 7 din 72
;unit"i de ca%are si alientaie, i.loace de transport, instalaii de agreent, etc(=, adaptata
specificului nevoilor turi-tilor, funciilor econoice si in special ale turi-tilor(
8(9(7(!a%a de ca%are
*rincipalele unit"i de ca%are $nt&lnite in !"ile Olanesti sunt ur"toarele>
Fotel ,,*ar&ng## ' care aparine de SIND Ro&nia( )cest ,otel a fost dat in folosina
la data de 76 august 7CCA si are o capacitate de ca%are de A4? de locuri in caere de doua sau
trei paturi si -apte apartaente( Dispune de o sala de biblioteca de unde se pot $pruuta
c"rti si .ocuri de club, un restaurant, at&t dietetic cat si clasic, bar de %i, bar de ape inerale,
precu si doua s"li de @inetoterapie( Fotelul dispune si de personal care se ocupa cu
organi%area de e1cursii cu durata de o .u"tate de %i, sau o %i $ntreaga, in .ude sau in .udeele
liitrofe ;)rge-, Sibiu, 0or.=, la onuente istorice si de artaG
Fotel ,,Olanesti## ' cu caracter privat( ) fost dat in folosina in luna ai 7C?5(
Dispune de o capacitate de ca%are de 485 de locuri, in caere cu doua si trei paturi si doua
apartaente( Fotelul are si un restaurant, dietetic si clasic si un bar de %iG
Fotel ,,Livadia## ' aparine de Casa Naionala de *ensii si alte Drepturi de )sigur"ri
Sociale( Este speciali%at ca unitate de trataent balnear si recuperarea capacit"ii de unca(
Iniial, c&nd a fost dat in folosina la data de A ianuarie 7CA5, ,otelul dispunea de 766 de
locuri, insa la renovarea lui in 7CC5, s+a ai construit inc" un corp cu o capacitate de ca%are
de 796 de locuri( In incinta lui se g"sesc un restaurant dietetic si un bar de %iG
/ila ,,7 :ai## ' aparine de )cadeia Roana( ) fost dat in folosina in anul 7C54,
ultia oderni%are av&nd loc in anii 7CA4 ' 7CA5, c&nd a fost "rita si capacitatea de ca%are
cu $nc" A6 de locuri( )ctualente aceasta este de 7?5 de locuri, in caere cu confort de 9
stele( /ila dispune de o sala de ese, o sala de cinea si spectacole, o sala de .ocuri sportive,
o sala de @inetoterapie si o bibliotecaG
Fotel ,,Latina## ' dispune de o capacitate de ca%are ai ica, respectiv 56 de locuri(
In interiorul ,otelului pute g"si un cabinet edical, o icroba%" de trataent si un bar de
apeG
Fotel ,,Elisabeta## ' dispune de 7? locuri de ca%are in caere cu doua paturiG
*ensiunea ,,:aria## ' este forata din doua vile, vila 7 cu unspre%ece caere a cate
doua paturi fiecare si vila 9 cu noua caere a doua paturi(
*ensiunea Fodan ' dispune de 96 de locuri de ca%are in caere cu doua paturi,
categoria 7 steaG
Pagina # din 72
*ensiunea Luana ' dispune de 75 locuri de ca%are in caere de doua paturiG
C)*)CIT)TE) DE C)3)RE *E )NUL 9669
IN ST)TIUNE) !)ILE OL)NESTI
Nu"r
crt(
Tip de unitate Nu"r caere Nu"r locuri Categorii
confort
7 Fotel *ar&ng 8A4 A4?

9 Fotel Olanesti 979 485

8 Fotel Livadia 796 9<9

4 Fotel Elisabeta C 7?

5 /ila 7 :ai 76< 7?5

< *ensiunea :aria 96 46

A *ensiunea Luana ? 75

? *ensiunea Fodan 76 96

C Total ?5C 7A98 +++++++
Sursa> Calculat dup" datele *ri"riei Ora-ului Olanesti
2ig( 7
categorii de confort
2%
98%
1 stea
2 stele
Din anali%a datelor din figura nuarul 7 pute observa ca in statiunea !aile Ol"ne-ti
predoina ba%ele de ca%are cu categorie de confort 9 stele, in proportie de C? K( *ute
entiona astfel ca statiunea ofera turistilor structuri de priire la un nivel de confort
nesatisfacator( )cest lucru poate fi e1plicat prin faptul ca statiunea s+a a1at indeosebi pe
Pagina $ din 72
de%voltarea ba%ei de trataent si a grupurilor de i%voare inerale( )ceasta deoarece turistii
care vin in !aile Ol"ne-ti, o fac in special pentru tratarea diferitelor afectiuni si astfel s+a luat
deci%ia oderni%arii statiunii pe etape> ai intai ba%a de trataent si apoi ba%a de ca%are(
In !aile Ol"ne-ti intalni si doua unitati de ca%are Fotel Elisabeta si *ensiunea
Luana, care dispun de caere de ca%are cu confort 7 stea( Nuarul locurilor oferite de aceste
doua unitati este destul de redus, doar 9 K din totalul nuarului de locuri de ca%are din
statiune( )ceste doua unitati nu pun la dispo%itia turistilor sali de trataent, ele adresandu+se
in special celor care vi%itea%a statiunea pe teren scurt si in scop turistic(
*entru ca statiunea sa poata fi relansata pe piata turisului balnear international se
ipun asuri cat ai urgente pentru oderni%area, consolidarea si de%voltarea ei(
2ig( 9
In staiune ai se g"sesc si alte vile, care oentan sunt in renovare, si care sunt in
totalitate private, cu ar fi>

Nu"r crt( Tip de unitate Nu"r locuri Categorii de
confort
7 /ila /ec,e 79 Lu1
9 /ila Cercelu- 94

8 /ila Liliacul 86

4 /ila Stelua 7<

5 /ila Trandafirul 98

< /ila 3abila 84

Pagina !% din 72
structura pe tip de unitate
85%
11%
4%
hotel
vile
pensiuni
A /ila Crinul 89

? /ila Cri%antea 97

C /ila Dr( Stur%a 99C

76 /ila 2lorilor 74?

77 /ila 0arofia 7?

79 /ila 0ladiola 56

78 /ila Luinia 9?

74 /ila Narciselor ?C

75 /ila Ste.arul <<

7< /ila /ioleta 9?

7A /ila 2lorilor 45

7? Total ?C8 ++++++++
Sursa> Calculat dup" datele *ri"riei Ora-ului Olanesti
2ig( 5
8(9(9(!a%a de alientatie
)ceasta se cere anali%ata prin prisa triplei ei functionalitati> pentru turisti, pentru
turisti si populatia locala si respectiv, in e1clusivitate pentru populatia locala( Desi, in od
potential toate unitatile de alientatie din %ona pot fi utili%ate de catre turisti, in atentie sunt
luate cele repre%entative, in special cele aferente ba%elor de ca%are, ca si cele de categorie
superioara(
Din punct de vedere al structurii pe tipuri de unitati, se constata o diversificare redusa
a unitatilor, cele ai nueroase fiind restaurantele clasice si barurile de %i(
STRUCTUR) SI
NU:)RUL
LOCURILOR IN
UNIT)TILE DE
)LI:ENT)TIE
DIN ST)TIUNE)
!)ILE
OL)NESTI ' 9669
UNIT)TE
NR( DE LOCURI
REST)UR)NT
NR( DE LOCURI
!)R
TOT)L *ROCENT
; K =
Pagina !1 din 72
Fotel Olanesti 956 86 9?6 9<(CK
Fotel *arang 7<6 77< 9A< 9<(5K
Fotel Livadia 7A9 99 7C4 7?(<K
/ila 7 :ai 966 7? 97? 97K
Fotel Elisabeta 74 ++++++++++ 74 7(4K
Fotel Latina 99 ++++++++++ 99 9(9K
*ensiunea :aria 7? ++++++++++ 7? 7(?K
*ensiunea Luana 7< ++++++++++ 7< 7(<K
Total ?59 7?< 768? 766K
Sursa> date de la S(C( Olanesti S()(, 9669
structura locurilor de alimentatie
2002
18%
82%
bar
restaurant
Din anali%a datelor pre%entate in tabel si ilustrate in figura nr( , observa ca structura
locurilor de alientatie oferite de unitatile de ca%are din statiunea !aile Ol"ne-ti este forata
in special din cele destinate pentru a servi asa, respectiv ?9K locuri in restaurant( Restul de
7?K este re%ervat locurilor la bar, si se adresea%a in special noilor veniti si celor aflati in
trecere prin statiune(
De rearcat este faptul ca unitatile turistice din statiune re%erva un loc destul de ic
celor ce vror sa stea la bar, e1ceptie facand ,otelul ,,*arang## care pune la dispo%itia turistilor
nu ai putin de 77< locuri la bar( )cest lucru se datorea%a faptului ca turistii sositi in statiune
vin in priul rand pentru trataent si apoi pentru peisa.ul deosebit de atragator(
8(9(8(!a%a de trataent
Pagina !2 din 72
!a%a de trataent din cadrul statiunii !aile Olanesti este o ba%a oderna, integrata in
ba%a de ca%are, in care cele ai iportante sunt> Fotel *arang, Fotel Ol"ne-ti, Fotel Latina
si /ila 7 :ai( In cadrul acestei ba%e de trataent se efectuea%a %ilnic ii de proceduri pentru
tratarea afectiunilor incadrate in noenclatorul O( :( S(
!a%a de trataent a statiunii !aile Olanesti este aena.ata pentru tratarea afectiunilor
renale si cailor urinare, a tubului digestiv, locootorii, gastrice,etc(
2actorii de cura sunt repre%entati de apele inerale pre%ente in %ona( !a%a de
trataent este copusa din ai ulte incaperi unde se gasesc aparate cu care se efectuea%a
diferite proceduri edicale in raport cu afectiunile fiecarui turist( !a%a de trataent este
pre%entata ipreuna cu afectiunile ce se tratea%a, in uratorul tabel>
*roceduri de trataent balnear in statiunea !aile Ol"ne-ti
Nr( crt S)LI DE TR)T):ENT )2ECTIUNI
7 )erosoli Sinu%ite, rinite
9 *arafina )ntiinflaatori, reuatici
8 Ioni%ari Reuatise degenerative
4 Diadinaici Inflaatii articulare in fa%a acuta a
bolii
5 Interferente Spondilo%a cervico ' dorso '
lobara, fracturi cronice
< Unde scurte, calde, reci Sinu%ite, otite
A Diapuls )ntiinflaator
? )ngioat Reglarea circulatiei periferice
C Ultrasunet )fectiuni reuatisale
76 !ai sulf )fectiuni generale
77 !ai galvanice Reglarea circulatiei periferice si a
tensiunii arteriale
79 Dus subacval Obe%itate, circulatie
78 )fu%iuni Circulatia periferica a usc,ilor
inferiori
74 !ai plante Sedative ale sisteului nervos
Sursa> date oferite de ,otelurile din !aile Olanesti(
8(9(4(!a%a de agreent
*entru petrecerea tipului liber in statiunea !aile Olanesti, turistii au la dispo%itie o
sala de cultura ;dotata cu club, sala de .ocuri, biblioteca, sala de spectacole=, gradina de vara
acoperita, utili%ata pentru proiectii de file si spectacole artistice, discoteci, terenuri de sport,
un parc central, sali pentru .ocuri ecanice(
Pagina !3 din 72
De aseenea, pentru refacerea -i consolidarea st"rii de s"n"tate $n cadrul
trataentului cople1 la !aile Ol"ne-ti se recoand" cur" de teren ' plib"riG care se vor
efectua $n od gradat, cresc&nd $n tipul se.urului prin distana -i greutatea terenului
parcurs( Condiiile de relief ale !"ilor Ol"ne-ti ofer" un cadru prielnic pentru reali%area
acestui de%iderat(
Hn descrierea unor trasee turistice pentru cura de teren vo lua ca punct de plecare
piaa din faa parcului central(
Traseul nr( 7( )leea i%voarelor ' se erge pe aceast" alee p&n" la i%vorul 94( La
$nceputul traseului pe partea st&ng" $nt&lni 0r"dina ' cineatograful de var" iar ai $ncolo
vilele nr( 7< -i 7A( *e partea dreapt" a aleii se afl" parcul central al staiunii( Dup"
parcurgerea a 756 la st&nga se afl" o alee pe care se erge la pavilionul 96, la parterul
c"ruia se afl" principala ba%" de trataent a staiuniiG tot $n aceast" cl"dire se afl" -i faracia
ora-uluiG vis+a+vis se afl" vila nr( 97 unde se g"se-te o parte din secia de electroterapie(
L&ng" pavilionul nr( 96 se afl" vila nr( 7? care are la parter sala de ginastic" edical"(
*e partea dreapt" a )leii i%voarelor se afl" priul pavilion cu ape inerale ;i%vorul
nr( A, 75, 7<, 7C=( Hn continuarea druului se trece peste podul p&r&ului Tisa, pe partea st&ng"
a acestui p&r&u se g"sesc cele ai nueroase i%voare ;nr( A, ?, C, 76, 77, 79, 78, 74= $ntr+un
fruos pavilion de buvetare(
Hn aonte de podul peste p&r&ul Tisa se afl" vila Turn a-e%at" pe un fruos platou(
Urcarea spre acest obiectiv se face $n apropierea i%vorului nr( 86, iar i%vorul nr( 5 se afl" la
c&teva %eci de etrii $n aonte de aceast" vil"G vis+a+vis de ele se afl" i%vorul nr( 8 ;pe partea
opus" a p&r&ului Ol"ne-ti=, la care se a.unge trec&nd peste un pod care se afl" deasupra unei
cascade a p&r&ului Ol"ne-ti(
Pagina ! din 72
fig(7( Cascad" pe Ol"ne-ti
Hn continuarea traseului se erge p&n" la i%vorul nr(94 care are un pavilion propriu
odern(
fig(9( *avilionul i%vorului nr(94
)leea i%voarelor parcurge un cadru natural $nc&nt"tor, cu un relief doinat de st&nci
bogate $n vegetaie foioas"( )ceast" alee $nsoe-te p&r&ul Ol"ne-ti, care are o ap" lipede -i
Pagina !! din 72
repede ca a oric"rui p&r&u de unte( Lungiea acestei alei este de apro1iativ 9+8O -i se
recoand" a fi parcurs" de cel puin 9 ori pe %i(
Traseul nr( 9 ' este un traseu care este bine de parcurs $n priele %ile ale
trataentului, at&t pentru antrenaentul progresiv la ers, c&t -i pentru cunoa-terea staiunii(
La $nceputul traseului pe partea dreapt" se afl" cl"direa adinistrativ" a Cople1ului !alnear
Ol"ne-tiG continu&ndu+se druul, $nt&lni vilele 74, 78, 79, 77, 76, C, ?, A, < -i biblioteca
ora-ului( )cest traseu ofer" posibilitatea de a adira cl"dirile -i peisa.ul de pe partea st&ng" a
r&ului Ol"ne-ti( *e o alt" alee lateral" unde se afl" vila nr( 7 pe partea dreapt", iar pe partea
st&ng" se afl" cople1e coerciale, cineatograful Dacia -i un restaurant( Hn spatele
cineatografului e1ist" o alee care erge spre pia", po-t" -i terenurile de sportG l&ng" pia"
se afl" capingul -i Satul de /acan"( Din pia" se a.unge $ntr+o strad" ce poart" nuele
fostului sat de pe alul st&ng al r&ului> Livadia, trec&nd peste un pod de fier nuai pentru
pietoni( La cap"tul estic al acestei str"%i se afl" Consiliul *opular Ol"ne-ti -i o -coal"
general"( Traseul se $nc,eie la restaurantul C,eia(
Traseul nr( 8( Dup" c&teva %ile de se.ur se poate face un traseu ai dificil pornind spre
L*iatra scris"M( Se pleac" din faa parcului central, se urc" pe strada *ar&nguluiG pe care se
g"se-te ila nr( 75, precu -i bisericua din )lbac, construit" $n 7A4<, utat" $n 7C6A la
Etef"ne-ti+)rge- -i adus" la Ol"ne-ti $n 7C5?, supranuit" -i biserica lui Foria(
Din strada *ar&ngului se ur"re-te arca.ul turistic trec&ndu+se prin live%i, p&n"
a.unge la o st&nc" din gresie pe care se g"sesc diverse inscripii ale unor turi-ti, de unde -i
denuirea de L*iatra scris"M( Druul fiind $n pant" solicit" din partea c"l"torului un efort
are -i un grad de antrenaent ridicat pentru a parcurge cei apro1iativ 9O ai acestui
traseu(
Traseul nr( 4 este un traseu ai lung de apro1iativ < O ce continu" aleea
i%voarelor spre Cabana !acea( *e parcursul acestui traseu se $nt&lne-te un dru care duce
spre c"tunele Tisa -i 0urguiata, iar alt dru se $ndreapt" spre c"tunul Coanca unde se
g"se-te un fruos popas turistic( )cest traseu $nsoe-te p&r&ul Ol"ne-ti(
Traseul nr( 5 este un alt traseu solicitant ce porne-te de la Consiliul *opular ce urc"
dealul prin Epuse-ti spre Suta, apoi Creasta Coco-ului spre couna :uereasca -i :"n"stirea
2r"sinei( )cest traseu se parcurge $n apro1iativ 9 ore -i .u"tate(
Traseul nr( < erge la Sc,itul Ie%er -i $ncepe din faa parcului pe aleea i%voarelorG
druul continu" prin c"tunele Tisa -i 0urguiata( )cest traseu arcat este ai solicitant dec&t
celelalte trasee, necesit&nd din partea turistului un antrenaent fi%ic( Sc,itul Ie%er este atestat
$n 74C5 $n vreea lui Radu cel :areG aici se crede c" a fost depo%itat" visteria lui :i,ai
Pagina !" din 72
/itea%ul( Traseul este parcurs $n apro1iativ 9+8 ore( C"l"torii antrenai pot continua druul
pe alul p&r&ului C,ieia spre Sf&nta C"pr"reasa, sf&ntul Stogu sau Sf&nta 0era ;7??5=( Tot
cei antrenai pot face o e1cursie $n asivul !uila+/&nturaria unde se a.unge $n <+A ore pe o
potec" arcat" cu triung,i ro-u de la cantonul C,ieia ' cur"tura 0arnice ' *&r&ul de *iatr"
' :untele de *iatr" ' LHntre R&uriM sau pe arca.ul cu punct ro-u $n A+? ore> :untele de
*iatr" ' /&rful *iatra ;7<47=, refugiul !ueta, /&rful !uila ;7?4C= ' /&rful /&nturaria
;7??5=(
*entru destinderea celor sosii $n !"ile Ol"ne-ti, ai sunt -i alte trasee care pot fi
str"b"tute cu autocarul spre> R( /&lcea, C"li"ne-ti, /oineasa, Sibiu, Fore%u, *e-tera
:uierilor, T&rgu Biu, Drobeta+Turnu+Severin, Curtea de )rge- ' /idraru ' Transf"g"r"-an,
trasee ce facilitea%" vi%ionarea unor iportante obiective turistice -i istorice ale acestei %one(
8(8 Circulatia turistica
)nali%a circulatiei turistice inregistrata in statiunea !aile Olanesti din anul 7CC5 si
pana in anul 9669 este reali%ata cu scopul de a cuprinde voluul, dinaica si structura
acesteia pe principalii indicatorii> ,,nuar turisti##, ,,nuar innoptari##, ,,durata ediu a
se.urului##, in ideea de a identifica principalele flu1uri turistice din aria .udetului(
Pagina !7 din 72
)nul Turisti ca%ati Nuar de innoptari
Total Roani K Straini K Total Roani K Straini K
7CC5 9?7A7 9AC79 CC 95C 7 854<94 858768 CC(< 7597 6(4
7CC< 9?AC6 9?595 CC(7 9<5 6(C 84568A 84857C CC(< 757? 6(4
7CCA 9A<75 9<C75 CA(4 956 9(< 887<54 8867C5 CC(< 745C 6(4
7CC? 9?85? 9?68C C?(? 87C 7(9 8C9AC6 8C6A8C CC(5 9657 6(5
7CCC 86474 867?< CC(9 99? 6(? 476668 46?7CC CC(< 7?64 6(4
9666 87ACC 875<? CC(9 987 6(? 47656C 46C677 CC(A 74C? 6(8
9667 8<?75 8<5<5 CC(8 956 6(A 4598A6 456A96 CC(A 7<56 6(8
9669 875AA 8749? CC(5 74C 6(5 467<69 466569 CC(? 7766 6(9
Pagina !# din 72
categorii de confort
52%
20%
28%
confort I
confort II
lux
dinamica numar turisti
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
1
romani
straini
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Sursa>
)nali%a detaliata a dinaicii si structurii circulaiei turistice in staiunea !"ile
Ol"ne-ti perite o serie de constat"ri care, cu a.utorul datelor din tabelul nr(D se vor pre%enta
in continuare(
*riul indicator al circulaiei turistice, respectiv ,,nu"r turi-ti## se pre%int" astfel>
Nu"rul total de turi-ti a cunoscut in perioada 7CC5 ' 9667 o cre-tere continua ;ai
puin in anul 7CCA c&nd s+a $nregistrat o sc"dere cu <K =, cea ai are valoare fiind atinsa in
anul 9667 c&nd s+a $nregistrat o cre-tere cu 75K ;8< ?75 turi-ti=( Datorita nu"rului are de
vile aflate in curs de renovare, nu"rul de turi-ti $nregistrat in anul 9669 a sc"%ut a.ung&nd
apro1iativ la nivelul anului 9666 ;s+a $nregistrat o sc"dere cu 75(AK=(
Nu"rul turi-tilor roani cunoa-te de aseenea o cre-tere in perioada 7CC5 ' 9667
;ai puin in anul 7CCA c&nd s+a $nregistrat o sc"dere cu <K =, cea ai are valoare fiind
atinsa in anul 9667 ;8< 5<5 turi-ti=( In anul 9669 nu"rul acestora a sc"%ut cu 75(8K(
Nu"rul turi-tilor str"ini sosii in staiune $nregistrea%" in perioada anali%ata fluctuaii
oscilante, cresc&nd in anul 7CCA cu 95 K fata de anul precedent( Se $nregistrea%" apoi o
sc"dere la fel de are, 9C K( In anul 9669, si nu"rul turi-tilor str"ini a cunoscut o sc"dere
iportanta de apro1iativ 56 K, a.ung&nd la nu"rul de 74C de persoane(
Pagina !$ din 72
dinamica numarului de innoptari
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
450000
500000
.
romani
straini
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Cel de+al doilea indicator al circulaiei turistice + ,,nu"r $nnopt"ri## ' a cunoscut o
evoluie apro1iativ egala cu cea a nu"rului de turi-ti ;tabel nr( D=(
Nu"rul total al $nnopt"rilor a $nregistrat o sc"dere in anul 7CCA, cu 5K fata de anul
anteriorG a urat apoi o cre-tere de 7? K in anul 7CC? si cu 76 K in anul 9667( La fel ca si in
ca%ul nu"rului total de turi-ti, in anul 9669 s+a $nregistrat o sc"dere a $nnopt"rilor cu 78K(
Nu"rul $nnopt"rilor reali%ate de turi-tii roani au cunoscut de aseenea o sc"dere
in anul 7CCA, cu 5(5 K fata de anul anterior( Insa in ur"torii ani nu"rul $nnopt"rilor a
crescut, cre-terea a1ia fiind $nregistrata in anul 9667, cu 76 K( Nu"rul a sc"%ut insa in
anul 9669 cu 79 K(
In ca%ul nu"rului $nnopt"rilor reali%ate de turi-tii str"ini in staiune, se constata ca
din anul 7CC? a sc"%ut a.ung&nd in anul 9669 la aproape .u"tate din nu"rul $nregistrat in
anul ai sus enionat(
Durata edie a se.urului este de aseenea unul din indicatorii circulaiei turistice(
Se.urul ediu repre%int" un raport intre nu"rul total al $nnopt"rilor si nu"rul total al
turi-tilor ca%ai( In continuare voi pre%enta evoluia duratei edii a se.urului in staiunea
!"ile Ol"ne-ti intre anii 7CC5 si 9669>
Tabel nr( DUR)T) SEBURULUI ;DS=
TOT)L Roani Str"ini
Pagina "% din 72
)NUL
7CC5 79(5? 79(< 5(?
7CC< 77(C? 79(64 5(A
7CCA 79 79(9? 5(?
7CC? 78(?5 78(C <(4
7CCC 78(4? 78(5 A(C
9666 79(C 79(C <(4
9667 79(9? 79(8 <(<
9669 79(A7 79(A4 A(8
Sursa> S(C( Ol"ne-ti S()(, 9669
dinamica sejur mediu
0
5
10
15
20
25
1 2 3 4 5 6 7 8
romani
straini
Din datele pre%entate in tabel si evideniate in graficul de ai sus, pute observa ca
durata se.urului ediu este destul de ridicata in aceasta staiune, valoarea inia fiind de
77(C? %ile J turist, valoare $nregistrata in anul 7CC<( Cele ai ari valori au fost atinse in anii
7CC? si 7CCC, 78(?5 %ile J turist, respectiv 78(4? %ile J turist(
/alorile se.urului ediu in ca%ul turi-tilor roani ca%ai in staiune ating de aseenea
cote ari, cea ai ica valoare fiind $nregistrata in anul 7CC<, aceea de 79(64 %ile J turist( In
anul 9669 durata se.urului ediu a fost de 79(A4 %ile J turist(
In ca%ul turi-tilor str"ini sosii in !"ile Ol"ne-ti, valorile se.urului ediu sunt in .ur de
5(A %ile J turist, respectiv A(C %ile J turist( In anul 9669 durata se.urului ediu a fost de A(8 %ile
J turist(
Pagina "1 din 72
C)*( I/ *RO*UNERI DE DE3/OLT)RE ) ST)TIUNII
In acest capitol vor fi de%b"tute doua p"ri principale care stau la ba%a de%volt"rii
turisului in staiunea !"ile Olanesti> prei%ele de%volt"rii turisului si strategii de
de%voltare si oderni%are a ba%ei te,nico ' ateriale din staiune(
4(7( *rei%ele de%volt"rii turisului
De%voltarea activit"ii de turis este favori%ata de ur"toarele eleente>
3"c"inte de apa inerala cu calit"i terapeutice deosebite, recoandate in tratarea
unui nu"r are de afeciuniG
!iocliatul %onei, sedativ de cruare, favori%&nd trataentul profilactic si curativG
Cadrul natural ;creat de forele de relief, structuri geologice, ,idrologie, vegetaie=,
lipsit de no1e, de are valoare peisagistica si de recreere, ce perite diversificarea ofertei
turistice localeG
*re%enta unor fore de relief spectaculoase ;in calcare, in special=, ecosistee
fluoristice si forestiere, $ncadrate prin Legea nr( 5J9666, in re%ervaiile naturaleG
)ccesibilitate u-oaraG
E1istenta unor structuri turistice ;ca%are, alientaie, trataent, agreent= care pot fi
oderni%ate la un grad sporit de confortG
*o%iionarea localit"ii intr+o %ona cu un potenial recunoscut, cu valoare
internaionala ;/alea Oltului, ,,Oltenia de sub unte##=, de are atractivitate pentru flu1urile
turistice ;7? @ fata de druul naional E?7=(
4(9( Strategii de de%voltare a turisului
4(9(7( In doeniul infrastructurii
In conforitate cu *lanul de Urbanis 0eneral al ora-ului si cu cerinele de%volt"rii
unui turis odern, copetitiv pe plan european, este necesara aroni%area funciei turistice
cu infrastructura generala( )stfel, sunt necesare a se reali%a ur"toarele lucr"ri>
:oderni%area si ec,iparea te,nica a druurilor de acces DN <4 dinspre R( /&lcea
;7? @=G
Pagina "2 din 72
:oderni%area druurilor si aleilor pietonale din interiorul localit"ii Livadia, pe
teritoriul careia se afla structurile turisticeG
:oderni%area druului .udetean de acces despre Tisa, in vederea unor aena.ari
turistice viitoare ;9,5 @=G
)lientarea cu ga%e naturaleG
Rediensionarea alientarii cu apa a statiuniiG
E1tinderea retelei de canali%areG
:oderni%area statiei de epurareG
)lientarea cu energie electrica a localitatilor coponente Coanca, :osoroasa si
0urguiataG
Reali%area unor parcari subterane sau in siste ultieta.at, doeniu deficitar in
oentul de fata in staiuneG
)ena.area unei gropi de gunoi ecologiceG
)ena.area unei statii de carburanti in aval de staiuneG
Infiintarea unui birou de inforatii turistice in %ona centrala a statiunii ;%ona
parcului=, unde va fi ontat si panoul cu traseele turistice ontane din :untii Capatanii, bine
dotat cu ateriale publicitare, ,arti turistice ale statiunii si ale %onelor adiacente(
4(9(9( In doeniul structurilor turistice
/aloarea terapeutica a resurselor inerale din statiune si nu in ultiul rand e1istenta
unor fora.e in conservare ce ar putea fi activate si aena.ate, recoanda de%voltarea
structurilor turistice ale statiunii si oderni%area ofertei balneocliaterice(
In acest sens, se propun uratoarele>
:oderni%area ,otelurilor Olanesti si *arang si a vilelor, vi%and ridicarea gradului de
confort al acestora din ura la 9, 8 si respectiv 4 steleG
Reali%area unor bungaloP+uri ;8 stele ' <6 locuri= la popasul Olanesti, inlocuindu+se
casutele vec,i si aena.area unor platfore de capareG
Reali%area unui cople1 ,otelier balnear aplasat in %ona din spatele vec,ii ba%e de
trataent>
Ca%are ' 966 de locuri in caere cu confort de 8 steleG
)lientatie ' 956 de locuri la categoria IG
!a%a de trataent ' 566 de proceduri a.ore pe %iG
Pagina "3 din 72
Club de agreeent ' care sa cuprinda o sala de fitness, o sauna, un club cu ese de
biliard, ese de tenis, .ocuri ecanice si electronice(
Reali%area unui cople1 cultural si de agreeent aplasat in %ona centrala, in parcul
statiunii care sa cuprinda o videoteca, o discoteca, o biblioteca cu sala de lectura, sali de .oc,
o cafenea, o cofetarie si un bar de %iG
)ena.area a doua ' trei terenuri de sport ultifunctionale, aplasate pe traseele de
proenada din %ona adiacenta vaii parcului OlanestiG
:oderni%area capingului Coanca si a cabanei Caprioara prin inlocuirea casutelor
si reali%area unor grupuri sanitare noiG
)ena.area unui strand teral in aval de i%vorul 94G
Reali%area unui casino aplasat pe un proontoriu situat in dreptul podului peste raul
Olanesti si a cascadei( La subsol se va aena.a un restaurant cu specific roanesc cu ?6 de
locuri ;gen Coliba Faiducilor sau Sura Dacilor din *oiana !rasov=, iar la parter si eta. vor fi
aplasate sali de .ocuri si unitati de alientatie de lu1 ;restaurant clasic cu 766 de locuri, bar
de %i cu 46 de locuri si bar de noapte cu progra astistic cu o capacitate de ?6 de locuri=G
Reali%area unui ,otel balnear cu grad ridicat de confort destinat turisului
international>
Ca%are ' 956 de locuri in caere cu confort de 4 steleG
)lientatie ' 856 de locuri la categoria lu1 si categoria I ;restaurant clasic ' 766 de
locuri, local cu terasa ' 46 de locuri, restaurant cu specific italian ' <6 de locuri, craa cu
vinoteca ' 56 de locuri, bar de %i ' 46 de locuri, cofetarie ' 96 de locuri, braserie si berarie '
46 de locuri=G
!a%a de trataent ' 7666 de proceduri a.ore pe %iG
Cople1 de agreeent ;piscina cu apa terala, sauna, tenis de asa, .ocuri ecanice
si electronice=(
In aria localitatii Tisa se propune reali%area unui sat de vacanta, aplasat in
apropierea ,eliportului, pe versantul vestic spre localitatea C,eia, cu>
Ca%are in bungaloP+uri ' 966 de locuri in caere cu confort de 8 steleG
)lientatie de categoria I ' 956 de locuri ;fast+food ' 766 de locuri, braserie ' <6 de
locuri, terasa ' 46 de locuri, bar de %i ' 86 de locuri, cofetarie ' 96 de locuri=G
Club de agreeentG
Teren de sport ultifunctionalG
*artie de s@i dotata cu babN+s@i(
Pagina " din 72
4(8(Turisul si protectia ediului incon.urator
Turisul, ai ult ca oricare doeniu de activitate, este dependent de ediul
incon.urator, acesta repre%entand ,,natura sa pria, obiectul si doeniul de activitate si
desfasurarea a turisului, suportul sau cadrul, purtatorul resurselor sale##(
Turisul se desfasoara in ediu si prin ediu, calitatea acestuia putand favori%a sau
defavori%a activitatea turistica( Relieful, padurea, apele, onuentele naturii, onuentele
de arta si ar,itectura, aerul, in general toate coponentele ediului incon.urator se constituie
ca resursa turistica ce favori%ea%a de%voltarea turisului de odi,na, recreere si cultural(
Cu cat aceste resurse sunt ai variate si ai cople1e, cu proprietati apropiate de
cele priare, cu atat interesul lor este ai are, iar activitatile pe care le generea%a sunt ai
valoroase si ai atractive, raspun%and unor otivatii turistice cat ai variate(
Relatia turis ediu incon.urator are o senificatie deosebita, iar de%voltarea si
ocrotirea ediului repre%inta conditia de ba%a a turisului( Orice odificare produsa acestuia
aduce pre.udicii si potentialului turistic prin diinuarea sa, sau anularea resurselor sale(
In ca%ul turisului, consecintele degradarii resurselor turistice pot avea iplicatii
social ' econoice dintre cele ai grave( )stfel din punct de vedere econoic aceste
nea.unsuri se reflecta in iposibilitatea valorificarii acestor resurse( In plus produsele
turistice ce includ resurse turistice degradate isi icsorea%a din valoare avand drepr
consecinta diinuarea cererii turistice si iplicit utili%area ai redusa a ba%ei ateriale
turistice(
Dependenta evidenta a turisului de calitatea ediului face ca el sa fie interesat in
toate actiunile de protectie a ediului si, prin aceasta in prote.area propriilor resurse(
*re.udiciile aduse potentialului turistic sunt nueroase>
Declansarea de incendiu produsa de anuite categorii de turisti care fac focul in
padureG
Ipiedicarea regenerarii plantelorG
Tasarea soluluiG
!racona.ul(
)ceste urari grave sunt din cau%a necunoasterii de catre turisti a gravelor iplicatii
ce le pot avea actiunile lor asupra factorilor de ediu( Circulatia turistica necontrolata
efectuata la obiectivele turistice naturale sau antropice in absenta aena.arii pentru vi%itarea
acestora provoaca de cele ai ulte ori distrugerea unor eleente ce le+au consacrat ca
obiective turistice(
Pagina "! din 72
2enoenul poluarii naturale a capatat fore ai cople1e prin patrunderea
turisului autoobilistic in locurile pana nu deult inaccesibile turistilor, abatandu+se astfel
de la druul principal si distrugand pa.isti, flora, arbusti prin strivire sau sub influenta
ga%elor de esapaent(
De%voltarea turisului are ca prei%a fundaentala prote.area si conservarea
potentialului turistic si prevenirea degradarii lui, acestea constituind o proba de a1ia
iportanta si actualitate(
Legea *rotectiei :ediului nr( 78AJ45 regleentea%a activitatile econoice si sociale
cu ipact asupra ediului, in ba%a caruia autoritatile pentru protectia ediului, in procedura
de autori%are a acestora, eit acorduri si autori%atii de ediu, inclusiv pentru unele activitati
de turis si agreeent( )cordul de :ediu este un act te,nico ' .uridic prin care sunt stabilite
conditiile de reali%are a unui proiect sau a unei activitati din punct de vedere al ipactului
asupra ediului, iar prin )utori%atia de :ediu sunt stabilite conditiile si paraetrii de
functionare pentru activitatiile e1istente si pentru cele noi, pe ba%a acordului de ediu(
)ceste docuente se obtin in ura unui studiu de ipact ecologic, social si econoic
pentru fundaentarea deci%iilor privind aplasarea si diinuarea unor activitati econoico '
sociale, nivelul de e1ploatare a resurselor regenerabile, tratarea si evacuarea apelor u%ate(
In cadrul actiunilor de prote.are a ediului incon.urator, una din asurile iportante
de protectie si conservare a potentialului turistic o repre%inta aena.area si organi%area
adecvata si la un nivel superior a %onelor, traseelor sau obiectivelor turistice( *rotectia
ediului incon.urator si a patrioniului turistic este influentata in are asura si de
constiinta ecologica a populatiei( )ceasta se poate reali%a printr+o actiune sustinuta de
educatie cu privire la ediul si protectia ediului, prin insuflarea unei atitudini de respect si
responsabilitate fata de resursele naturale si antropice, in vederea ocrotirii lor(
2orele de poluare produse prin turis sunt uratoarele>
*oluare fi%ica si c,iica( Se%onalitatea in tip si spatiu a consuului turistic
constituie un factor de poluare fi%ica( Efectele poluante ale supraagloerarii, din cau%a
se%onalitatii activitatii turistice, pot fi datorate fie consuatorilor de turis fie prestatorilor(
*rintre efectele ce au ca sursa turistii sunt> degradarea peisa.ului prin agresarea naturii,
dotarilor si onuentelor de arta si aparitia fenoenului inflational al preturilor din cau%a
cererii e1cesive(
)ena.are turistica( )ena.area turistica necorespun%atoare constituie cea ai grava
fora de degradare a resurselor turistice de catre turis insusi( E1cesul de aena.are are
doua consecinte> puternica degradare a ediului abiant si scaderea atractiei %onei prin
Pagina "" din 72
supradiensionarea factorului antropic, in detrientul factorului natural, prin sufocarea
acestuia(
*oluarea aerului( )ctivitatile turistice grupate pe fore de turis sau luate
independent pot reduce calitatea aerului( )stfel, vara, cand circulatia turistica este la cote
a1ie, se poate produce poluarea aerului prin ga%ele de esapaent produse de
autoturisele turistilor, de nuarul are de autocare( Lipsa unor aena.ari adecvate privind
depo%itarea gunoaielor, deseurilor ena.ere poate produce o poluare olfactiva a aerului din
localitatea turistica(
*oluarea apei( *oluarea apei e ult ai pre%enta deoarece foarte ulte activitati
turistice nu se pot derula in lipsa unor resurse de apa, care deterina starea de igiena si
calitatea serviciilor turistice oferite( *oluarea apei ai este produsa si prin turisul
neorgani%at, prin capare in locuri situate pe alurile apelor, a lacurilor unde turistii, prin
resturile lasate pot contribui la scaderea calitatii apelor de suprafata sau subterane(
*oluarea solului( )ceasta fora de poluare afectea%a ai ales prin e1tinderea
aena.arii turistice si de transport, ce deterina scoaterea din circuitul forestier si agricol a
unor iportante suprafete( Solurile sunt afectate indeosebi de cantitatea de deseuri solide
care, prin anuite procese fi%ice si c,iice, pot afecta calitatea acestora(
*oluarea vegetala( Speciile vegetale sunt tot ai valoroase prin pastrarea paraetrilor
de calitate a ai ultor coponente ale ediului incon.urator( *adurile detin supreatia prin
faptul ca reduc poluarea aerului( )ena.arile turistice pot contribui la degradarea vegetatiei
e1istente prin colectarea lenului de foc pentru picnic, parcarea direct pe iarba, ruperea unor
specii ca suveniruri, caparea ,aotica a corturilor(
*oluarea faunei( Speciile faunistice sunt valoroase pentru doeniul pescuitului si al
vanatorii sportive( E1tinderea aena.arii turistice si circulatia turistica deterina reducerea
,abitatului natural pentru ulte dintre anialele salbatice( *racticarea necontrolata a
bracona.ului, pescuitului si vanatorii poate conduce la scaderea draatica a efectivului de
fauna( Coportaentul %gootos al turistilor si caparea libera au un ipact negativ asupra
ediului de viata al ultor specii de aniale, ulte dintre acestea fiind sensibile la orice
odificare adusa biotopului lor(
*oluarea fonica( )ctivitatea turistica detine ai ulte surse prin care produce sunete
cu caracter disconfortant( 3gootele sunt produse de> lifturile de arfa, instalatiile de aer
conditionat, coportaentul necivili%at al unor turisti( E1istenta surselor de poluare sonora
are iplicatii asupra starii de buna dispo%itie a turistilor, aparitia lor devenind de%agreabila(
Pagina "7 din 72
De%voltarea ediului si a potentialului turistic este afectata de de%voltarea
nesisteati%ata a localitatilor, proiectarea necorespun%atoare a obiectivelor de investitii cu
caracter turistic, stabilirea de aplasaente neadecvate pentru ba%a ateriala turistica,
reali%area de constructii inestetice, ocuparea intensiva a unor spatii cu constructii turistice,
ceea ce poate afecta c,iar si ec,ilibrul ecologic al teritoriului(
C)*( / *OSI!ILIT)TI DE *RO:O/)RE ) ST)TIUNII !)ILE
OL)NESTI IN TURIS:UL INTERN SI INTERN)TION)L
*roovarea este reali%ata, in priul rand, de societatea de turis din statiune care se
ocupa si de coerciali%are(
Strategia politicii de proovare apartine fiecarei societati coerciale, fiind cea ai
avanta.oasa, atat din punct de vedere financiar, cat si sub raportul re%ultatelor obtinute, daca
se are in vedere ca turisul balnear se adresea%a cu precadere segentului turistic de varsta a
III+a(
Oferta turistica a statiunii !aile Olanesti, inclu%and si celelalte fore de turis
;odi,na si recreere, vanatoare si pescuit, afaceri= se poate face cunoscuta printr+o sustinuta
capanie publicitara(
:i.loacele de reali%are indicate pentru reali%area unei capanii publicitare sunt>
:ass ' ediaG
:ateriale publicitare tiparite, acestea fiind dovada e1istentei ofertei cu care aatorii
de turis pot lua cunostintaG
*articipari la targuri si e1po%itii de turisG
Reali%area de obiecte prootionale ;calendare, agende, pungi, etc(=(
*roovarea produsului turistic al statiunii se poate reali%a eficient pe trei niveluri
diferite>
*roovarea proprie ca activitate coponenta a politicii anageriale a sociatatii
coercialeG
*roovarea prin interediul firelor tour+operatoare sau a agentiilor de turis
partenereG
*roovarea prin interediul )utoritatii Nationale pentru Turis in cadrul strategiei
si politicii acestuia de proovarea Roaniei pe piata turistica e1terna(
Pagina "# din 72
5(7( *roovarea proprie
Strategia de proovare a statiunii !aile Olanesti are ca obiective principale>
Lansarea noului produs turistic pe piata, care se face intr+un oent care nu trebuie
sa coincida cu alte eveniente care ar putea sa polari%e%e interesul publicului( *entru
pregatirea acestui oent sunt necesare desfasurarea unor activitati ca>
Reali%area noului pliant al statiunii care va cuprinde> locali%areJ,arta, iagini de
,oteluri, servicii oferite, posibilitati de distractie, inforatii utile ;adresa, telefon, fa1=G
Reali%area de postere si diapo%itiveG
Reali%area de obiecte de reclaaG
Reali%area unei capanii publicitare in presa scrisa si in cea a audio ' vi%ualului,
pentru inforarea ofertei noi(
)tragerea unor segente ale cererii turistice potentiale
*rodusul turistic al statiunii este un produs cople1, avand o gaa variata de servicii(
Se poate reali%a o proovare in randul uratoarelor segente ale cererii potentiale>
adinistratie publica, banci ;anga.atii acestora fiind predispuse la stari de stres=, federatii si
cluburi sportive, federatii si sindicate profesionale(
)tragerea unor segente de turisti de pe piata e1terna, se poate reali%a printr+un
copartient de ar@eting care va actiona prin uratoarele directii>
Triiterea unor seturi de inforatii utile la !irourile de Inforatii turistice din
strainatate ale RoanieiG
Initierea unor capanii prootionale in presa roaneasca care se distribuie in
strainatate ;Rouanian !usiness Bournal, Rouanian Econoic Observer, Roanian
*anoraa etc(=G
)nali%area oportunitatii participarii in cadrul standurilor nationale ale Roaniei ;prin
inister sau patronat= la anifestarile e1po%itionale, targuri de turis in strainatate(
*roovarea eficienta pe piata e1terna a produsului turistic, se ai poate reali%a si prin
asocierea cu un partener strain, in e1ploatarea unora dintre ,otelurile statiunii( Se poate
asigura astfel o ocupare eficienta a ,otelurilor respective cu turisti adusi de partener intr+un
nuar stabilit prin contractul de asociere(
2ideli%area clientelei, care este un proces cople1 si de durata( Stiularea interesului
clientelei pentru revenirea in statiune va fi re%ultatul intregii activitatii coerciale, tradus in
Pagina "$ din 72
gradul de satisfacere a cererii( *rin copartientul de ar@eting se va elabora o strategie
supla care va cuprinde ca activitati esentiale>
Infiintarea unei banci de date, care va cuprinde lista clientilor, ,otelurilor cu cateva
date personaleG
Elaborarea unor c,estionare si distribuirea lor pentru copletare, in toate unitatile de
priire, a caror raspunsuri sa conture%e gradul de satisfacere a asteptarilor clientilorG
Redactarea si e1pedierea unor scurte scrisori de ultuire pentru faptul de a fi ales
statiunea ca unitate de ga%duireG
Inforarea clientilor cu privire la noutatile aparute in oferta statiunii ;e1cursii pe
anuite trasee, organi%area de ese festive, ese folclorice, servicii noi care se ofera
turistilor la sugestia acestora ' aniversari, %ile de nastere=(
5(9( *roovarea prin interediul firelor sau agentiilor de turis partenere
2irele tour+operatoare si agentiile de turis partenere constituie principalul canal de
distributie a produsului turistic !aile Olanesti( )vanta.ele colaborarii cu acestea re%ida din
uratoarele aspecte>
Coerciali%area ai buna a produsuluiG
E1istenta unei retele de distributie de.a forata, atat pe piata interna, cat si pe cea
e1terna, ultiplicand astfel posibilitatile de penetrare pe aceste piete(
5(8( *roovarea prin interediul )utoritatii Nationale pentru Turis
In ba%a atributiilor sale, )utoritatea Nationala pentru Turis reali%ea%a proovarea
Roaniei ca destinatie turistica pentru cererea potentiala din strainatate(
Dintre activitatile specifice organi%ate se pot entiona>
Reali%area de brosuri si pliante cu oferta turistica generala a RoanieiG
*articiparea la targuri si e1po%itii internationale de turisG
Reali%area de fotoreporta.e si file de pre%entare si proovare a ofertei roanesti(

CONCLU3II
Pagina 7% din 72
)nali%a potentialului turistic din statiunea Olanesti a pus in evidenta cateva trasaturi
distincte ale acesteia care o individuali%ea%a fata de celelalte statiuni balneocliaterice din
Roania si care ii confera un statut aparte, avand o are recunoastere si atractivitate pe plan
intern si european(
)ceste particularitati sunt e1priate de>
*o%itia si ase%area geografica favorabilaG
Situarea statiunii intr+un areal geografic doinat de relief de deal si unte, cu lipsa
unor factori de risc natural ;alunecari, seisitati=G
*re%enta unor nueroase si iportante i%voare ineraleG
*astrarea unor areale forestiere cu ipact po%itiv asupra peisa.ului si a unor arii
prote.ateG
)propierea statiunii de un are centru urban ' Ranicu /alcea, care perite
ultiplicarea forelor de turis si cunoasterea aspectelor istorice, artistice ale acestui orasG
*re%enta unor servicii de activitati publice si edilitare ce asigura buna functionare a
statiunii pentru care sunt necesare actiunile de oderni%areG
De%voltarea unitatii de alientare, prin initiative private, arindu+se astfel nuarul
de baruri, patiserii, cofetarii, cafenele, teraseG
*re%enta unor structuri de agreeent insuficiente si slab dotate care se cer
diversificate si oderni%ateG
:oderni%area tuturor ba%elor de trataent e1istente, deoarece cele ai oderne se
gasesc la nivelul ,otelurilor de trei si patru stele si respectiv de lu1G
Derularea unor activitati de proovare ai aple care sa perita atragerea unui
nuar ai are de turisti roani si strainiG
Reali%area unui parteneriat ai bun intre adinistratia publica locala, agentii
econoici privati, societatile si agentiile de turis, pentru cresterea calitatii serviciilor
turistice prestateG
Reali%area unor strategii de de%voltare care sa aiba la ba%a e1istenta unor anc,ete de
ar@eting, a elaborarii unui plan de urbanis pentru statiune si de etapi%are pe teren ediu
si lung a obiectivelor care se cer finali%ate pentru de%voltarea acestei statiuni si de castigare
de noi functii turistice europene(
Pagina 71 din 72
Pagina 72 din 72

Baile Olanesti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baile Olanesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza valorificarii potentialului turistic in statiunile

S-ar putea să vă placă și