IMPACTUL ACTIVITATILOR ANTROPICE ASUPRA MEDIULUICONSTRUCTIILE

Mediul inconjurator reprezinta patiul in care ele!entele cadrului natural e inter"ereaza cu cele create de o!# Principala co!ponenta a !ediului inconjurator apartine !ediu-lui $eolo$ic% care cuprinde partea uper"iciala a cru tei tere tre% acce i&ila in'e ti$atiilor directe% de tinate di'er elor acti'itati u!ane% intre care con tructiile ocupa un loc aparte#

Planeta Pamant, in mod deosebit scoarta terestra, se afla intr-o permanenta stare de framantare din cauza actiunii factorilor geodinamici interni si externi. Principalele ( forme de manifes-tare a factorilor geodinamici interni, care pot interactiona cu constructiile, se refera la vulca-nism si cutremure, in timp ce factorii geodinamici externi actioneaza pe un front mult mai larg si se manifesta sub forma de procese de dezagregare si alte-rare a rocilor, eroziuni, alunecari de teren, avalanse, curge-rea ghetarilor, tasari prin subsidenta s.a

# Toate ace te !ani"e tari naturale $ene-reaza% de !ulte ori% )azar-duri care pot a"ecta% uneori in "or!e "oarte $ra'e% !ediul $eolo$ic i i!plicit% con tructiile pe care ace ta le uporta# E*i ta% in a% i nu!e-roa e ituatii cand con tructiile% ca produ antro-pic% reprezinta o a!enin-tare la adre a inte$ritatii i calitatii !ediului $eolo$ic#

Valoarea proiectelor de con tructii tre&uie e'aluata in "unctie de !odul in care ace tea pot a i$ura co!pati&ilitatea con tructiilor re pec-ti'e cu !ediul $eolo$ic# Arta ar)i-tectilor i proiectantilor de a i!plini ace t deziderat con ta toc!ai in a&ilitatea lor de a $a i acele olutii care a poata a i$ura

n interactiunea cu !ediul $eolo$ic% con tructiile pot juca rolul de partener% 'icti!a au a$re or# In !area !ajoritate a cazurilor con tructiile unt a t"el proiectate i realizate% incat indepline c conditia de partener "ata de !ediul $eolo$ic# Nu putine unt% in a% ituatiile in care con tructiile cad 'icti!e actiunilor di tructi'e ale "eno!enelor na-turale +cutre!ure% eruptii% a'alan e% alune-cari de teren% urpari in $oluri u&terane naturale au create de o! #a#,# In acela i ti!p% tre&uie acordata !a*i!a i!portanta in"luentelor a$re i'e ale

E te re$reta&il "aptul ca% de !ulte ori% c)iar ei% con tructorii% din cauza unor proiecte in u"icient de &ine "unda!entate% a adoptarii unor olutii necore punzatoare de proiectare au din cauza unor e*ecutii ne$lijente% unt cei care declan eaza !ulte )azarduri% cu in"luente ne"a te a u-pra !ediului $eolo$ic# Cele trei ipo taze in care e pot pla a con tructiile "ata de !ediul $eolo$ic tre&uie ta&ilite cu !a*i!a re pon a&ilitate# De corectitudinea ace tor e'aluari depind co turile de e*ecutie% i$uranta in e*ploatare i i!pactul con tructiilor re pecti'e a upra !ediului inconjurator i% in !od deo e&it% a upra !ediului $eolo$ic

Pro&le!atica in di cutie e te atat de co!ple*a incat a&ordarea ei% c)iar u!ara% depa e te cu !ult patiul editorial alocat unui articol# Din ace t !oti'% in cele ce ur!eaza 'o! prezenta% intr-o "or!a uccinta% doar doua e*e!ple din Ro!ania% pe cat po i&il e!ni"icati'e% de interactiune intre di'er e tipuri de con tructii i !ediul $eolo$ic precu! i unele aprecieri pri'ind nece itatea reactualizarii i i!&unatatirii le$i latiei care pri'e te ace t do!eniu

STAREA ACTUALA A MEDIULUI GEOLOGIC DIN ROMANIA IN RELATIA CU LUCRARILE DE CONSTRUCTII In ulti!ii -.-/. de ani acti'itatea de con tructii din Ro!ania -a a!-pli-"icat i di'er i"icat "oarte !ult# In conditiile peci"ice tarii noa tre +e*perienta% dotare te)nica i poten-tial "inanciar% unele lacune in do!eniul le$i latiei pri'ind nor!ele de proiectare% e*ecutie i e*ploatare a con tructiilor, o a e!enea ituatie a "a'orizat aparitia di"icultatilor de co!portare a con tructiilor% in relatiile cu

O i!a$ine% cat de cat apropiata de realitate% pri'ind tarea de de$radare a !ediului $eolo$ic din Ro!ania e poate contura c)iar i printr-o i!pla enu!erare a principalelor do!enii din acti'itatea de con tructii in care "eno!enul e !ani"e ta la cote inalte# In ace t en % pot "i !entionate ur!atoarele do!enii0 1 e*ploatarile !iniere% cu e*ca-'atii u&terane i in cariere% cu depozite i!en e de teril olid% depu in )alde au teril u!ed% depu in iazuri de decantare% !ajoritatea dintre ele $eneratoare de $ra'e "eno!ene de alunecari de teren% poluare #a#2

1 con tructiile )idrote)nice% de care unt le$ate nu!eroa e proce e de alunecari de teren% !odi"icari e!ni"icati'e ale conditiilor )idrolo-$ice i )idro$eolo$ice naturale% de ta&ilizari ale terenurilor ca ur!are a declan arii u"oziilor i antrenarilor )idrodina!ice% eroziuni i pra&u iri de !aluri pe al&iile raurilor etc#2 1 con tructiile de dru!uri% cai "e-rate% poduri% tuneluri #a#% indeo- e&i cele a!pla ate in zone coli-nare% care% in !ulte cazuri% unt in otite de alunecari de teren2 1 lucrarile de )idroa!elioratii% indeo e&i cele de iri$atii% co!&ate-rea eroziunii olurilor% de ecari #a#2 "oarte !ulte cazuri de araturare a terenurilor% in!la tinire% producerea unor de$radari $ra'e ale lacurilor naturale +'ezi Tec)ir$)iol% A!ara de Ialo!ita% lacurile din ca!pia 3railei i cele din co!ple*ul Slanic Pra)o'a #a#,2

1 con tructiile ci'ile% cu re$i! de inalti!e in cre tere i "undatii din ce in ce !ai adanci +4-5 u& oluri, in conditiile unor terenuri cu ape "rea-tice uper"iciale% cantonate in ni ipuri 'ulnera&ile la antrenare )idrodina-!ica i lic)e"iere etc# In cele ce ur!eaza% cu titlu in"or!ati'% prezenta! doua e*e!ple reprezentati'e pentru Ro!ania de interactiune a con tructiilor cu !ediul $eolo$ic i !odul in care pot u"eri de$radari i!portante% atat !ediul $eolo$ic cat i con tructiile pe care le uporta

Exploatarea miniera Rosia Poieni E*ploatarile !iniere pe teritoriul Ro!aniei dateaza de pe te 6... de ani# In prezent% Ro!ania e te proprietarul% de nein'idiat% al ra!a itelor 'ec)ilor i !ai noilor e*ploatari !iniere% ade'arate deza tre ecolo-$ice% care a"ecteaza% $ra'% !ediul $eolo$ic# Unul dintre nu!eroa ele e*e!ple e!ni"icati'e de a t"el de con tructii il reprezinta e*ploatarea in cariera a !inereurilor cupri"ere de la Ro ia Poieni 7 judetul Al&a# Cariera e te e*ecutata in roci 'ulcanice e"u i'e% de tipul dacitelor i andezitelor# Sterilul olid rezultat direct din e*ploatarea !inereului e te "or!at din "ra$!ente de roci 'ulcanice% cu di!en iuni care 'ariaza de la "ractiunea pra" i ni ip pana la &locuri deci!etrice i !e-trice# Sterilul olid e tran porta cu !ijloace auto i e depune in patru )alde% pe 'er antii 'ailor adiacente a!pla a!entului carierei# Inalti!ile !a*i!e ale )aldelor au trecut de 6..-65. ! iar e*tinderea% !a urata pe linia de cea !ai !are panta a 'er antilor pe care e

De la tatiile de "lotare rezulta terilul u!ed% u& "or!a de la!# Ace ta e tran porta )idraulic% pe conducte i e depo-ziteaza in iazuri de decantare% dintre care cel !ai i!portant e te ituat pe 'alea Se ei% a"luent pe partea dreapta a raului Arie # Cele !ai $ra'e "or!e de a$re are a !ediului $eolo$ic de la e*ploa-tarea !iniera Ro ia Poieni unt ur!atoarele0 1 Alunecarile "rec'ente ale talu-zurilor )aldelor% care antreneaza i partea uperioara a 'er antilor pe care unt di pu e# Rit!ul inten de depunere i tendinta de curtare a di tantelor de tran port au "o t "actorii principali care au condu la adoptarea olutiei de con tructie a )aldelor prin i te!ul 8de u in jo 9% cu de'er area terilului incepand de la partea uperioara

Sterilul &a culat% in tare de !a-*i!a a"anare% e a eaza la un taluz li&er% cu un$)iul de inclinare la li!ita ta&ilitatii (fig. 1)# Periodic% pe !a ura inaltarii )aldei% terilul de la partea uperioara a taluzului i i pierde ta&ilitatea% "iind antrenat% in alunecare% u& "or!a unor a'alan e prin care !aterialul pu in !i care poate ajun$e pana in "irul 'aii% "or!and &araje de alunecare in patele carora e acu!uleaza apa (fig. 2 i 3)# Depozitele a"anate din )alda unt percolate de apele din precipitatii care% intr-un !ediu aerat% in contact cu "ractiunile "ine de !inerale ul"uroa e% $enereaza reactii c)i!ice% in ur!a carora e "or!eaza ape ul"uroa e acide# :rec'ent% la &aza )aldelor e o& er'a e*"iltratii de ape acide% de culoare $al&uie% in otite uneori de cantitati !ari de pu!a al&a% a e!anatoare celei produ e de deter$enti (fig. 4)

Cercetarile din ulti!ii ani au aratat ca ace t proce de alterare i dizol'are c)i!ica a "ractiunilor "ine de teril olid e te a!pli"icat de prezenta unor &acterii +t)io&acillu "erroo*idan % t)io&acillu t)ioo*idan % t)io&acillu denitri"ican etc#, pentru care nu -a $a it inca un antidot e"icient# Rezultatul proce ului de alterare i dizol'are a "ractiunilor "ine din )alda e te "or!area unui la! pla tic care e cur$e din )alde i care% pana in prezent% -a e*tin pe di tante de pe te 5.. !% indreptan-du- e catre iazul Valea Se ei (fig. 5)# Situatia e*i tenta la e*ploatarea !iniera Ro ia Poieni reprezinta o "or!a e'era de a"ectare a !ediului $eolo$ic i un ri c "oarte !are de poluare a apelor din &azinele raurilor Arie 7 Mure 7 Ti a#

Procesul de de radare a litoralului romanesc Pro&le!a litoralului continua a preocupe i% totodata% a in$rijoreze autoritatile ro!ane# De cate'a zeci de ani e de "a oara o inten a acti-'itate de contracarare a actiunii a$re i'e a !arii a upra litoralului# Con"i$uratia $eo!or"olo$ica i $eolo$ica epara litoralul in trei zone di tincte0 o zona de acu!ulare% in partea de nord +zona de delta,% o zona de tranzitie% in partea centrala% care cuprinde ectorul cu plaje intin e +Lacul Razel! 7 Ma!aia, i zona udica de eroziune !arina% cu "aleze inalte + ectorul Con tanta 7 Va!a Vec)e

"ile0;;;C0;U er ;ad!i n;Do<nload ;protect ia-!ediului-"oto-#pn$

PROCESUL DE DEGRADARE A LITORALULUI ROMANESC

De pe te o ju!atate de ecol% actiunea a$re i'a a Marii Ne$re a upra litoralului -a !ani"e tat u& "or!a di tru$erii% prin eroziune% a plajelor% in pecial in zona tatiunii Ma!aia i proce e de a&raziune% in otite de pra&u irea "alezei inalte% cu e"ecte !ai accentuate in zona E"orie Nord i E"orie Sud# Solutiile te)nice de contracarare a ace tor "eno!ene di tructi'e% &azate pe tudii co!ple*e% -au !aterializat prin e*ecutarea unor di$uri de lar$% epiuri% ziduri de prijin #a#% lucrari !enite a redirectioneze i a reduca "orta erozi'a a curen-tilor litorali i a 'alurilor# In zona tatiunilor E"orie Nord i E"orie Sud -au e*ecutat% cu cca# 5. de ani in ur!a% a!ple lucrari de con o-lidare a "alezei% care au con tat din drenaje% c)e oane% ziduri de prijin% retaluzari #a# Cu toate ace te inter'entii% lito-ralul nu e te u"icient de &ine protejat% di tru$erea plajelor continua% in ta&ilitatea "alezei in zona E"orie -a accentuat periculo de !ult iar catre partea udica% erodarea !alului inalt e !ani"e ta tot !ai "rec-'ent#

Intre&area care e poate pune e te ur!atoarea0 solutiile tehnice privind lucrarile de protectie a litoralului au avut la baza o diagnosticare corecta si completa a cauzelor care favorizeaza procesele distructive generate de actiunea marii asupra litoralului? In !are parte ra pun ul e te poziti'# Actiunea erozi'a a curentilor litorali i a 'alurilor e te indi cuta&ila# Modi"icarile pri'ind inten itatea i directionarea curentilor litorali% din cauza dezec)ili&rului creat de reducerea cantitatii de alu'iuni tran portate de Dunare i depu e la de&u area in !are% dezec)ili&ru pu pe ea!a cre terii cantitatii de alu'iuni retinute in lacurile de acu!ulare ri'erane Dunarii au% c)iar% prin &ararea "lu-'iului +Portile de :ier I i II,% pot "i% de a e!enea%

Co!ponenta antropica% e'identiata prin $ra'e ne$lijente in ceea ce pri'e te "unctionarea de"ectuoa a a retelelor de ali!entare cu apa i canalizare din tatiunile E"orie Nord i Sud% con tituie% poate% principala cauza care ta la &aza in ta&ilitatii "alezei din acea ta zona# Nu e te $reu de o& er'at ca lucrarile a!ple de drenare i ta&ilizare a "alezei% e*ecutate in ur!a cu aproape 5. de ani% au de'enit% din "actor de ta&ilizare% un i!portant "actor de de ta&ilizare# Si acea ta% din cauza ca intrea$a retea de drenaj a "o t "ra$!entata iar apa care% inca% e !ai colecteaza in ace t i te! e te di tri&uita )aotic in !a a de pa!ant care aluneca# Pe lan$a ace te cauze indi cuta&ile% in $eneral &ine tudiate% e !ai poate adau$a una careia% cel putin pana acu!% nu i a acordat u"icienta i!portanta% i anu!e particularitatile $eotectonice i cli!atice in care e itueaza arealul litoralului ro!ane c#

Iata cate'a co!entarii0 (# Cota ni'elului Marii Ne$re nu e te "i*a# :aptul ca% in !a uratorile topo 7 $eodezice acea ta cota e te luata drept ni'el de re"erinta% e te doar o c)e tiune con'entionala# O cilatiile ni'elului !arii unt dependente de !odi"icarile cli!atice iar cre terea ni'elului oceanului planetar din cauza topirii $)etarilor in conditiile incalzirii $lo&ale% e te o realitate# 6# =ona :oc ani 7 >alati e te cuno cuta ca o i!portanta depre iune tectonica% acti'a i in prezent% cu tendinte de cu"undare inca din Sar!atian# Dintre !ultiplele do'ezi% cea !ai u or de o& er'at pri'ind u& identa zonei o con tituie con'er$enta catre acea ta arie a raurilor din udul Moldo'ei i udul i e tul Ca!piei Ro!ane% inclu i' a Dunarii#

?# Studii de caz a!ple% &azate pe !a uratori $eodezice% $eo"izice% e*plorari $eolo$ice prin "oraje de !are adanci!e% e*ecutate in aria zonei de u& identa% arata% "ara du&ii% ca cu"undarea lenta a zonei continua# :ata de ni'elul Marii Ne$re% cota !edie a Deltei Dunarii e te de cca# @.%?. !% in ti!p ce pe raul Siret% in a!onte de con"luenta cu Dunarea% la 3ar&o i% cota e te de @? ! iar la con"luenta Ra!nicului Sarat cu Siretul% la Na!oloa a% cota e te de nu!ai @- ! dea upra Marii Ne$re# 4# E*i ta o erie de ar$u!ente care u tin ideea ca Marea Nea$ra e a"la in o"en i'a a upra litoralului ro!ane c# In lucrarea ealurile si !ampiile "omaniei#+Editura Stiinti"ica% 3ucure ti (A--, acade!icianul Vintila Mi)aile cu prezinta ur!atoa-rele in"or!atii0 5# $cu prile%ul scurtarii& prin taiere de canal& a bratului 'ulina& s(a gasit loessul !ampiei )ugeacului la 3(* m sub nivelul +arii ,egre#.

-# Se tie ca% din punct de 'edere $enetic% loe ul e te o roca peci"ica Plei tocenului% care e "or!eaza in arii continentale prin depuneri de !ateriale "ine% in care predo!ina "ractiunea pra"% tran portate% in principal% pe cale eoliana i "lua'iatila# Ca ur!are% initial loe ul e itua dea upra ni'elului Marii Ne$re% iar acu! e a"la cu ?-- ! u& ni'elul ace tuia# /# -luviunile ingramadite in acest golf (n.a. este vorba de lunca unarii din aval de .iurgiu pana in zona deltei)& pe o grosime de aproape 5/ m (%udecand dupa adancimea de 3* m sub nivelul marii& la care au fost ele gasite cu prile%ul construirii podului de la !ernavoda) n(au putut forma& totusi& o campie zvantata& pentru ca& asa cum arata constructiile antice acoperite de mai multi metri de maluri dunarene (vezi -.!. )anu& 10*4) nivelul general oceanic& deci si cel al +arii ,egre& se gaseste in ridicare (cu aproape 4 m in ultimii 2/// de ani)#.

Un alt ar$u!ent intere ant in "a'oarea ideii de in'adare a u catului de catre Marea Nea$ra e te "aptul ca% in dreptul ora ului Man$alia% aproape de tar!% in calcarele ar!atiene de pe "undul !arii au "o t de coperite car turi de dizol'are# E te cuno cut "aptul ca proce ele de dizol'are a rocilor olu&ile% cu "or!are de car turi% unt caracteri tice ariilor continentale% prin circulatia apelor dulci in zona cuprin a intre upra"ata terenului i ni'elul per!anent al apelor u&terane# :aptul ca a t"el de "eno!ene au "o t identi"icate u& ni'elul !arii arata ca% in zona -a produ o cu"undare de natura tectonica prin u& identa% o ridicare a ni'elului !arii au produ-cerea i!ultana a a!&elor "eno!ene#

E*e!ple de proce e de tran $re iune i re$re iune !arina% ca rezultat al !i carilor tectonice epiro$enetice au ca e"ect al "luctuatiilor ni'elului oceanului planetar% din cauza c)i!&arilor cli!atice i de cele !ai !ulte ori o co!&inatie a ace tor "eno-!e-ne% unt !ultiple# Unul dintre ace tea e te cel al tar!ului udic al Marii Mediterane# 1n urma cu cca. 2/// de ani& o parte din anticul oras egiptean -le2andria& cu templele 3anopos si 4eracleopolis& din golful -bu5ir& a fost acoperita de apele marii6 in prezent& zona respectiva reprezinta un important santier arheologic subacvatic& din care sunt recuperate elemente de constructii si arta& toate de mare importanta istorica si stiintifica#.

Acceptand o 'arianta opti!i ta de a&ordare% con"or! careia 'a 'eni 're!ea ela&orarii unui proiect a!plu de protectie dura&ila pentru o perioada de ti!p u"icient de lun$a% a litoralului ro!ane c% daca nu 'a "i introdu in ecuatia olutiei de proiectare i "actorul $eotectonic% acea ta 'a "i cu i$uranta o eroare#

PERSPECTI!E PRI!IND !IITORUL PROTECTIEI MEDIULUI GEOLOGIC DIN ROMANIA E'aluarea tadiului actual de protectie a !ediului $eolo$ic nece ita ela&orarea% in re$i! de ur$enta% a unor tudii de inteza% pe do!enii de acti'itati peci"ice con tructiilor care interactioneaza cu !ediul $eolo$ic# O&iectul ace tor tudii ar tre&ui a-l reprezinte coaterea in e'identa a !odului in care con tructiile e*ecutate i e*ploatate pana in prezent au coa&itat cu !ediul $eolo$ic# Pentru cazurile in care e 'or con tata contradictii de coa&itare tre&uie analizate cauzele i "or!ulate olutiile care ar "i putut eli!ina ace te inco!pati&i-litati# Sta&ilirea ace tor ele!ente ar "i de !are utilitate pentru acti'itatea 'iitoare din do!eniul con tructiilor#

Slo$anul con"or! caruia o!ul tapane te natura -a do'edit% de !ulte ori% o )i!era# Natura are le$ile ei% care nu pot "i !odi"icate au a&ro-$ate# Toate "eno!enele naturale tind catre tarea de ec)ili&ru iar noi tre&uie a in'ata! a proiecta! pentru i nu i!potri'a naturii# De "oarte !ulte ori% proiecta! i e*ecuta! con tructii $eneratoare de )azarduri i ulterior% cauta! olutii de topare au di!inuare a ri curilor pro'ocate# Ca ur!are a e*ca'atiilor ce e e*ecuta pe au la &aza ace tora% pot "i date nenu!arate e*e!ple de de ta&ilizare a 'er antilor% incor etarea al&iilor raurilor cu di$uri% "ara ca ele a "ie aco!paniate de poldere% care a poata intra in "unctiune in caz

In prezent% !ediul $eolo$ic din Ro!ania nu e te protejat de o le$i latie e"icienta# De$radarea e*ce i'a a 'ec)ilor lucrari )idrote)nice de protectie i!potri'a inundatiilor i 'olu!ul ne e!ni"icati' de in'e titii pentru rea&ilitarea ace tora i e*ecutia altora noi contri&uie tot !ai !ult la de$radarea al&iilor i !alurilor raurilor% la !odi"icarea re$i!ului )idrolo$ic% la a!pli"icarea eroziunilor de 'er anti i "a'orizarea alunecarilor de teren #a# De a e!enea% u&inundarea unor arii e*tin e prin ridicarea e*ce i'a a ni'elului "reatic% cu e"ecte daunatoare a upra in"ra tructurii con tructiilor i "or!area zonelor de in!la tinire% e !ani"e ta de tul de "rec'ent# Mediul $eolo$ic e te a$re at% in continuare% de actiunile de de"ri are a padurilor% "eno!en care e a ociaza cu lip a lucrarilor de co!&atere a eroziunii olurilor i de protectie a al&iilor cur urilor de apa#

Se i!pune alocarea "ondurilor nece are pentru "inantarea lucrarilor de protectie a !ediului $eolo$ic% pe &aza unui pro$ra! de prioritati &ine "unda!entat% pentru a e e'ita de c)iderea unor antiere de e*ecutie i ulterior% a&andonarea ace tora in di'er e tadii de e*ecutie% din lip a de "onduri +'ezi Canalul Siret 7 3ara$an% Canalul na'i$a&il 3ucure ti 7 Dunare% auto trazile in cur de e*ecutie #a#,# A e!enea con tructii "oarte i!portante% de intere national% &ine ju ti"icate din punct de 'edere te)nic i econo!ic% daca unt incepute i ulterior a&andonate% pot de'eni ur e de deza tre% uneori !ai periculoa e decat )azardurile pe care ur!au a le co!&ata#

Pentru e'itarea unor a t"el de itu-atii e te i!perio nece ara ela-&o-rarea unui plan national% pe ter!en !ediu i lun$% pri'ind trate$ia de dez'oltare a lucrarilor de protectie a !ediului $eolo$ic# Marea carenta in acti'itatea de protectie a !ediului $eolo$ic in Ro!ania e datoreaza unei la&e preocupari din partea in titutiilor a&ilitate% pentru educarea i con ti-entizarea populatiei0 "a!ilie% coala% &i erica% !a -!edia #a# La "el de ine"icient e te i !odul in care e aplica i% !ai ale % cu! e re pecta aplicarea le$ilor i re$le!entarilor pri'ind protectia !ediului $eolo$ic#