Orbanizarea si bonitarea terenurilor Tema: Studiu de caz privind indicatorii necesari intocmirii

planului de amenajare a judetuilui Brasov pe 2008 Profesor:.... Student:...... An II

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Cuprins
I.Datele generale ale judetului Brasov 1. Asezarea judetului
1

2. Suprafata 3. Vecini 4. Legaturi externe II.Caracterizarea generala a cadrului natural a judetului Brasov 1. Relief 2. Reteaua hidrografica 3. Resurse naturale 4. Cli a !. "auna #. $asuni si fanete III.Principalele functii econmice ale teritoriului rasovean 1. %ndustria 2. Agricultura 3. &uris 4. 'cono ie IV.Principalele date demografice 1. (e ografie 2. $opulatia)2**+, 3. &ransportul si reteaua cailor rutiere V.Infrastructura judetului Brasov 1. Cai de co unicare 2. Lucrarile hidrotehnice 3. Retelele de ali entare cu apa si rea-ilitatea lor 4. Resurse de energie electrica pri ara 2**+

I.Datele generale ale jidetului Brasov

1.Asezarea

Bra!ov este un jude. din Ro /nia aflat 0n sud1estul &ransil2aniei3 care include regiunile istorice 4ara 5/rsei3 4ara "6g6ra7ului 7i Altland1ul s6sesc. 2.Suprafaa 8ude.ul 5ra7o2 are o suprafa.6 de !.3#3 9 :3 reprezent/nd 233; din suprafa.a .6rii. 3.Vecini Situat 0n partea central6 a .6rii3 pe cursul ijlociu al <ltului3 0n interiorul Arcului Carpatic 7i de.in/nd 233; din suprafa.a .6rii )!3!1 = 2,3 jude.ul 5ra7o2 se 0n2ecineaz6 cu opt jude.e > Arge7 1 la sud1est3 pe o distan.6 de ?2 9 3 > (/ -o2i.a 1 la sud3 pe o distan.6 de 1! 9 3 > $raho2a 1 la sud1est3 pe o distan.6 de ?3 9 3 > 5uz6u 1 0n extre itatea sud1estic63 pe o distan.6 de 2 9 3 > Co2asna 1 la est3 pe o distan.6 de 144 9 3 > @arghita 1 la nord3 pe o distan.6 de 3! 9 3 > Aure7 1 la nord12est3 pe o distan.6 de 2+ 9 3 > Si-iu 1 la 2est3 pe o distan.6 de ++9 . Aunicipiul 5ra7o2 )re7edin.a jude.ului, este situat la 2!o3*B longitudine estic6 7i 4!o4!B latitudine nordic6 cu o altitudine edie de aproxi ati2 #** . .!eg"turi e#terne Cazare 5ra7o2 Colegii unino inale pentru alegerea Ca erei deputa.ilor 0n jude.ul 5ra7o2 Colegii unino inale pentru alegerea Senatului 0n jude.ul 5ra7o2 @arta jude.ului. (ate de ografice confor recens6 /ntului din anul 2**2 @6r.i detaliate ale Ro /niei )ser2iciu de c6utare,
3

Lista fir elor din 8ude.ul 5ra7o2 A7ez6rile rurale din (acia ro an6 intracarpatic6 %nstitutul de Ae orie Cultural6 a Ro /niei 1 C%A'C )Rapoarte arheologice, @oteluri 5ra7o2 Lista fir elor din Ro /nia %nstitutul de Ae orie Cultural6 a Ro /niei 1 C%A'C )L6ca7e de cult din Ro /nia 1 ser2iciu de c6utare, $reo.i greco1catolici din &ransil2ania 5aze de date si de i agini din geografia Ro /niei 5isericile din Ro /nia )ser2iciu de c6utare, (ic.ionar de localit6.i din &ransil2ania )ser2iciu de c6utare, @arta autostr6zii &ransil2ania )5ra7o21Cluj1<radea15or7, Codurile po7tale ale localit6.ilor din 8ude.ul 5ra7o2

II.Caracterizarea generala a cadrului natural a judetului Beasov

1.$elieful
4

Relieful jude.ului este accidentat 7i cre7te 0n altitudine de la nord spre sud. La nord se afl6 (epresiunea "6g6ra7ului 7i (epresiunea 5ra7o23 desp6r.ite de c6tre cul ile scunde ale Aun.ilor $er7ani3 iar la nord12est se 0ntinde o parte din $odi7ul &/rna2elor. Spre sud se 0nal.6 2ersantul nordic al "6g6ra7ului3 care dep67e7te 0n unele locuri 2*** altitudine3 Aun.ii 5ucegi3 $iatra Craiului3 $ost62aru3 $iatra Aare3 Aun.ii Ciuca7 7i o parte din Aun.ii Cntorsura 5uz6ului. 2.$eteaua %idrografica Cn alcatuirea resurselor de apa ale judetului 5raso2 intra pe de o parte apele su-terane freatice si de ad/nci e pe de alta parte3 apele de suprafata3 reprezentate de reteaua de r/uri care stra-ate teritoriul judetului si de lacurile naturale si artificiale. Cntreg teritoriul judetului se 0ncadreaza 0n -azinul hidrografic de ordin superior al <ltului care stra-ate judetul pe o distanta de apro axi ati2 21*9 de la confluenta cu R/ul Degru p/na la confluenta cu r/ul Ecea. Cei ai i portanti afluenti ai <ltului din judet suntF &i is3 Ghi -asel3 5/rsa3 @o orodu Aare si Sercaia. &a-loul apelor de suprafata este co pletat cu lacurile glaciare din Auntii "agarasului )Erlea si $odragu, si cu lacurile artificiale. Caile de co unicatie de pe teritoriul judetului faciliteaza legatura 0ntre toate regiunile tarii. 5raso2ul este un i portant nod fero2iar3 detin/nd cea ai are densitate de cai ferate din Regiunea de (ez2oltare Centru )#2 9 H1*** 9 :,. 8udetul este stra-atut de soselele internationale '#* si '#+ si +4+ 9 dru uri judetene. Cn2ata 0ntul este un do eniu cu traditie 0n judetul 5raso2 . Cn Scheii 5raso2ului3 cu aproape cinci secole 0n ur a )14I!, a luat fiinta pri a scoala ro /neasca si tot aici 0si tipareste 0n secolul al JV%1lea3 diaconul Coresi pri ele carti 0n li -a ro /na. Cn 1+!* ia fiinta3 cu sprijinul itropolitului Andrei Saguna3 pri ul liceu 0n li -a ro /na.
!

Astazi3 0n2ata /ntul -raso2ean dispune de doua uni2ersitati de stat si nu eroase uni2ersitati particulare3 acoperind o ga a extinsa de do enii si specializari. 3.$esursele naturale 8udetul 5raso2 detine 32 de arii protejate dintre care doua sunt parcuri nationaleHnaturale )$iatra Craiului si 5ucegi,. Suprafata ariilor protejate din judet este 2?3133? ha3 reprezent/nd cca ?; din suprafata judetului 5raso2 . Cn cursul anului 2**!3 la ni2elul judetului 5raso2 au fost in2entariate 2? tipuri de ha-itate3 213 specii de pasari3 dintre care 1I# protejate confor legislatiei 0n 2igoare3 si #2 specii de fauna3 dintre care 3I protejate. Cn su-solul judetului 5raso2 se gasesc di2erse resurseF roci ag atice )0n special -azalt,3 roci sedi entare3 ineralizatii etalifere3 ape inerale3 )Kizin 1 cu ape car-ogazoase1 -icar-onatate,3 ape clorosodice la $ersani3 Grid3 Venetia de 8os3 Rupea3 @o orod si ape sarate de zaca /nt din depozitele de nisipuri sar atiene )5aile Rot-a2,. La acestea se pot adauga iz2oarele ezoter ale de su- Aagura Codlei si de la @oghiz )iz2or carstic,. .Cli&a Cli a jude.ului este te perat1continental63 ai precis caracterizat6 de nota de tranzi.ie 0ntre cli a te perat6 de tip oceanic 7i cea te perat6 de tip continentalL ai u ed6 7i r6coroas6 0n zonele ontane3 cu precipita.ii relati2 reduse 7i te peraturi u7or sc6zute 0n zonele ai joase. $e 2/rful < ul se 0nregistreaz6 cea ai joas6 te peratur6 edie anual6 )123# oC, 7i cea ai ridicat6 edie de precipita.ii anuale din .ar6 )1.34# ,. &e peratura o edie anual6 0n jude. este de + C. &e peratura ini 6 a-solut6 pe .ar6 a fost 0nregistrat6 la 2! ianuarie 1I42 0n localitatea 5od )1 3+3! oC,. V/nturile nu prea str6-at depresiunile3 dar pe cul ile un.ilor ajung chiar 7i la 2!13* Hs. V/nturile de 2est aduc ploi3 iar cele dinspre nord 7i nord1est concur6 la p6strarea ti pului fru os.
#

'.(auna "auna este foarte 2ariat63 gra.ie ultitudinii -iotipurilor 0nt/lnite din 2. <ltului p/na pe crestele untoase. (ac6 0n la7tinile eutrofe ale &arii 5/rsei se 0nt/lnesc nu eroase specii interesante3 unele relicte glaciare3 ecosiste ele xerofite de pe &/ pa sau (ealul Cetatii sunt populate de nu eroase specii de ichneu onide3 etc. Apele de unte 7i de 7es sunt populate de specii diferite de pe7ti )p6stra2i3 lipan3 reana3 etc., iar 0n siste ele cu exces de u ezeala3 ca si 0n paduri3 a-und6 specii de a fi-ieni3 reptile3 p6s6ri )7orecarul co un3 7orecarul 0ncaltat3 -arza al-63 -arza neagr63 2/nturei3 here.i3 pot/rnichi3 ac2ile3 coco7ul de unte3 prund6ri7ul de piatr6, 7i a ifere )capra neagr63 ursul3 c6priorul3 istre.ul3 r/sul3 etc,. ).*"+uni +i f,ne (ispune de o suprafa.6 0nse nat6 de f/ne.e 7i p67uni. "/ne.ele sunt folosite de cresc6torii de ani ale3 dar o parte din acestea s1au 0 p6durit3 ne ai fiind 0ntre.inute de propietari. Cn general3 cei care nu ai de.in ani ale le 0nchiriaz6 celor interesa.i de o-.inerea de furaje. $67unile sunt 0nchiriate de c6tre $ri 6rie proprietarilor de st/ni3 care se sta-ilesc printr1o 7edin.6 co unal63 0n func.ie de ofertele pe care ace7tia le fac cresc6torilor de ani ale. "iecare sat de.ine un islaz co unal pe care p67uneaz6 ani alele care nu sunt date la st/n6. Cn ulti ii ani aceste p67uni co unale nu au ai fost 0ntre.inute corespunz6tor3 oti2 pentru care 7i calitatea 7i cantitatea de iar-6 sunt necorespunz6toare.

III.*rincipalele functii econo&ice ale teritoriului

1.Industria %ndustria jude.ului se concentra 0n ora7ul 5ra7o2. Cn 1I2! acesta a2ea centre de produc.ie 0n industria chi ic63 etalurgic63
?

de construc.ii3 ali entar63 textil63 de a7ini3 far aceutic6 7i u7oar6. Konele 0nconjur6toare excelau 0n industria etalurgic63 extracti263 de construc.ii3 ali entar63 textil6 7i u7oar6.
Forta motrice H.P. 6.885 1.571 1.419 4.644 4.748 390 7.421 2.552 5 13 !".6" Valoarea Personalul productiei ocupat n mii de lei 2.069 2.598 926 3.281 1.565 176 1.038 421 3 67 1!.1"" 746.036 529.182 261.657 514. 381 302.442 93.346 84.415 105.757 400 3.874 !.6"1."#$

Industria

Numarul fabricilor Active 30 13 12 25 10 7 48 16 1 4 166 nchise 5 1 1 11 1

Alimentara Textila Chimica Metal r!ica "#rtie si arte !ra$ice %ielarie &emn l i materiale 'e c(nstr ctie Materiale 'e c(nstr ctie )ticlarie Ceramica TOTAL

2.Agricultura 8udetul are o suprafata totala de 2#*.!** ha. Suprafata ara-ila este de 4?.I4* ha3 adica 1+34*; din suprafata judetului si *31#; din suprafata totala a tarii. (in suprafata ara-ila a judetului3 area proprietate detine 4+4 ha3 adica 13*1; iar ica proprietate 4?.4!# ha3 adica I+3II;. (in totalul suprafetei ara-ile3 cerealele ocupa 24.*?2 ha3 astfel repartizateF

Orzul ocupa I.4+2 ha3 cu o productie de 1+*.1!+ chint. )prod. edie la ha 1I3* chint., Ovazul ocupa !.?3! ha3 cu o productie de I#.41! chint. )prod. edie la ha 1#3+ chint.,. Grul ocupa 4.+3# ha3 cu o productie de +#.41! chint. )prod. edie la ha 1?3I chint.,. Porumbul ocupa 3.!4# ha3 cu o productied e !+.I#I chint. )prod. Aedie la ha 1#3# chint.,. Secara ocupa 443 ha3 meiul ocupa 32 ha si hrisca ocupa ? ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa ?.+!2 ha. (in aceasta suprafata trifoiul ocupa 3!I+ ha3 cu o productie de 14#.?!I chint. f/n ) edia la ha 4*3+ chint.,3 si 3** chint. sa /nta ) edia la ha *31 chint., L lucerna ocupa 13+1 ha3 cu o productie de ?+.??* chint. f/n ) edia la ha !?3* chint., si !* chint. sa /nta ) edia la ha *34 chint.,. R adacinile de nutret ocupa 1.#+1 ha3 cu o productie de 42?.4!# chint. ) edia la ha 2!432 chint.,. Plantele alimentare ocupa +.11I ha. (in aceasta suprafata cartofii ocupa ?.*?+ ha3 cu o productie de 1.2#2.**2 chint. ) edia la ha 1?+32 chint.,. Varza ocupa 3+I ha3 cu o productie de 42.#?1 chint. ) edia la ha 1*I3# chint.,. Plantele industriale ocupa 3.3*3 ha. (in aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 2.1II ha3 cu o productie de 4?1.4#! chint. ) edia la ha 21433 chint.,.Cicoarea ocupa !21 ha3 cu o productie de I*.!4I chint ) edia la ha 1?33? chint,. Vegetatia.Cn untii din sud sunt 0ntinse pasuni alpine. Er eaza apoi paduri de -razi3 olizi3 larice 0n partile 0nalte3 iar su- 1*** Muneori si ai sus M cresc fageturile asociate cu stejarii. Sesul e lipsit de paduri )0nsa nu a fost 0ntotdeauna asa,. Regiunile ai joase3 adesea lastinoase3 cuprind asociatii de plante aNuatice si esente al-e. Vegetatie si culturi diverse. (in suprafata totala a judetului )2#*.!** ha,3 ogoanele sterpe ocupa 4.!I4 ha.
I

Fnetele naturale ocupa 44.?31 ha3 cu o productie de 1.11+.2?! chint. )prod. edie la ha 2!3* chint.,. Pasunile ocupa 4*.+I? ha. Padurile ocupa #1.4?2 ha. Pomii fructiferi 4#? ha. Cresterea animalelor. Cn judetul 5. se gaseau 0n anul 1I3!F Ani&ale Cai 5i2oli <i Capre $orci 5oi Stupi siste atici Stupi pri iti2e Cap de ani&ale 14.313 3.I11 !2.*2* !*2 2+.I1# 3!I.34? 2.33! ###

Bogatii &inerale. Cn afara carierelor de piatra )calcar3 -azalt3 gresie de constructie,3 apele inerale car-onate )cele ai nu eroase 0n regiunea Kizin, si sulfuroase3 si ai ales -ogatele zaca inte de lignit din periferia estica si nordica a judetului

1*

)Codlea3 %lieni, constituie cele ai 0nse nate -ogatii inerale ale tinutului. -ipuri de soluri Solurile existente 0n trupul co unei &6rlungeni se pot grupa 0n patru unit6.i de sol 7i anu eF sol -run de p6dure 1 cu textura luto1nisipoas63 cu ad/nci ea orizontului A de circa 2! c 3 $h #.3*3 hu us 0ntre #.2*1 4.I*;3 ad/nci ea apei freatice peste ! sol -run de p6dure 1 sla- pozdolit3 pseudogleizat3 textura luto1nisipoas63 ad/nci ea orizontului A de circa 2! c 3 hu us 0ntre 4.*?11.4*;3 apa freatic6 la peste ! ad/nci e3 ocup6 partea nordic6 a teritoriului sol -run1g6l-ui 1 cu textura luto1nisipoas63 orizontul A de 2* c 3 hu us 0ntre !.3?11.??;3 reac.ia sla-1acid63 $h1ul fiind #3 cu apa freatic6 la peste ! ad/nci e3 ocup6 partea superioar6 a dealului &6rlungeni sol cu schelet de gresii ar oase cu textura lutoas63 orizontul A de 1! c 3 ocup/nd pante ai ari ale teritoriului.

3.-uris&ul 'ste un factor de -aza 0n econo ia judetului. Cn ansa -lul iscarii turistice din Ro /nia3 judetul 5raso2 ocupa locul %% )dupa judetul Constanta,3 ca nu ar de structuri de cazare si nu ar de locuri de cazare oferite3 constituind cea ai i portanta si frec2entata zona su- aspectul turis ului cu caracter ontan3 concentr/nd totodata o are di2ersitate de o-iecti2e turistice. $ozitionarea geografica a judetului 5raso2 3 0n centrul tarii3 fa2orizeaza dez2oltarea turis ului su- for e di2erse. %nfrastructura fero2iara si rutiera -una care asigura legatura cu

11

capitala tarii3 dar si cu 'uropa occidentala3 face ca aici sa ajunga anual un nu ar de peste !!*.*** de turisti. Statiunile ontane din judet cunoscute at/t 0n tara c/t si 0n strainatate sunt $redeal si $oiana 5raso2. 5raso2ul3 atestat docu entar 0n 123!3 este o destinatie preferata de turisti de pretutindeni3 deoarece pastreaza si astazi un patri oniu cultural de exceptieF 5iserica Deagra 3 renu ita 0n toata 'uropa ca fiind cea ai are constructie 0n stil gotic din sud1estul 'uropei3 5iserica 5artolo eu3 una dintre cele ai 2echi cladiri 0n stil ro anic3 5iserica Sf. Dicolae si $ri a Scoala Ro /neasca din Schei. Ansa -lurile satesti cu -iserici fortificate din $rej er si Viscri fac parte din lista patri oniului ondial ED'SC<. Atracii turistice &e plul de la Oinca Veche 1 peste ?.*** ani 2echi e Aunicipiul 5ra7o2 7i 0 prejuri ile sale Rezer2a.ia Datural6 &/ pa )singura din lu e aflat6 in centrul unui ora7, Aun.ii "6g6ra7 &ig6ile din Aun.ii Ciuca7 Co plexul $iscicol (u -r62i.a $arcul Da.ional $iatra Craiului $oiana Darciselor de la (u -ra2a Vadului3 )rezer2a.ie natural6,3 ) o entan 0nchis6 pentru conser2are, $6durea 5og6.ii 5azaltele de la Raco7 Coloanele de -azalt de la $iatra Cioplit6 de la Co 6na de Sus $e7tera Co 6na Ala7tina @6r anului
12

$e7tera 5/rlogul Ersului $e7tera Valea Cet6.ii $e7tera Liliecilor de la $e7tera3 co una Aoieciu Cheile K6rne7tilor Vulcanii noroio7i de la 56ile @o orod Auntele $ost62aru Cheile (opca Situl fosilifer <r eni7 Aicrocanionul 0n -azalt de la @oghiz 5isericile fortificate din 4ara 5/rsei A6n6stirea 5r/nco2eanu3 S/ -6ta de Sus A6n6stirea "ranciscanilor3 5ra7o2 Cetatea "6g6ra7 Castelul 5ran Cetatea Rupea Cetatea "eldioara Cet6.ile .6r6ne7ti de la R/7no23 $rej er3 @6r an3 S/npetru Sta.iunile $oiana 5ra7o23 Kizin 7i $redeal &ur-6ria de la A/ndra3 )Rezer2a.ie natural6,

..cono&ie 'cono ia judetului 5raso2 este co plex63 cu un pronun.at caracter industrial. La 0nceputul anului 2**1 nu 6rul agen.ilor econo ici cu capital integral sau ajoritar de stat se ridica la ?I3 din care # regii autono e si ?3 societati co erciale. Du arul agen.ilor econo ici cu capital pri2at se ridic6 la 14.?1?. Structura pe acti2it6.i a econo iei celor 14.?I# agen.i econo ici din jude. este ur 6toareaF 1 industrie 1 1421 )principalele ra uri fiind
13

industria constructoare de a7ini si cea a prelucr6rii etalelor3 ur at6 de industria chi ic6,L 1 agricultura 7i sil2icultura 1 22IL 1 construc.ii 1 !3*L 1 co er. 1 +.2!?L 1 transporturi 1 !#3L 1 cercetare 7i proiectare 1 1+!L 1 turis 1 ??3L 1 infor atic6 1 1?1L 1 prest6ri ser2icii 1 1.!IIL 1 finan.e3 -6nci3 asigur6ri 1 !+. Co parati2 cu anul 1I+I3 produc.ia industrial6 din anul 2**1 a fost ai ic6 cu ?+31;. Rit ul de sc6dere a fost de1a lungul acestor ani ai are 0n jude.ul 5ra7o2 dec/t la ni2el na.ional. Sc6derile au fost su-stan.iale iar cre7terile3 atunci c/nd s1 au produs3 au fost nese nificati2e. &otusi tendin.a 0n ulti ii doi ani consecuti2i este de usoar6 cre7tere )cu 23?; 0n anul 2**2 fa.6 de 1III 7i cu *3!; 0n anul 2**1 fa.6 de 2***,. Cn industria jude.ului 5ra7o23 sc6derea produc.iei industriale 0n perioada de dup6 1II*3 se datoreaz6 0n pri ul r/nd existen.ei celor dou6 societ6.i ari cu capital ajoritar de stat3 S.C. &ractorul S.A. 7i S.C. Ro an S.A.3 unde nu 6rul are de salaria.i 7i c/7tigurile salariale ale acestora nu au a2ut corespondent 0n cre7teri de produc.ie 7i producti2itate. (in punctul de 2edere al produc.iei fizice3 tendin.a general6 de1a lungul perioadei 1II#12**1 a fost de sc6dere la ajoritatea produselor. Se re arc6 astfel o reorientare structural6 a produc.iei -ra7o2ene func.ie de cerere dar 7i de posi-ilit6.ile de asigurare a ateriei pri e. Scade continuu produc.ia de autoca ioane3 tractoare3 carne3 lapte de consu 3 0ngra76 inte chi ice3 dar cre7te produc.ia de -r/nzeturi3 -ere3 0nc6l.6 inte3 rul en.i3 otoare electrice de *32! 9P 7i pe7te. Du 6rul salaria.ilor din industrie a sc6zut constant 0n perioada 1II#12**13 astfel 0n anul 2**1 ai lucrau 0n industrie doar ##3!; din salariatii anului 1II#3 acest lucru dator/ndu1se sc6derii produc.iei industriale. < parte dintre salaria.ii disponi-iliza.i din industrie au putut s6 se reorienteze spre alte do enii econo ice ) ai ales co ert3 do eniu 0n care salariile sunt net inferioare,3 dar nici acestea nu au putut a-sor-i nu arul are al acestora3 rezult/nd o cre7tere dra atic6 a 7o ajului de la
14

33+; 0n 1II# la I34; 0n 2**1. (up6 o c6dere -rusc6 0n 1II* a 2olu ului exportului3 0ncep/nd cu anul 1II1 exportul jude.ului 5ra7o2 are o tendin.6 puternic6 de cre7tere. 'xportul -ra7o2ean a fost 0n are parte sus.inut de arii agenti econo ici de stat care 7i1au pierdut treptat pia.a de desfacere3 iar fir ele nou aparute pe pia.a econo ic63 de7i unele dintre ele au a2ut o acti2itate prolific63 nu au reu7it s6 co penseze pierderea pie.elor externe ale arilor agen.i econo ici. < parte i portant6 a agen.ilor econo ici cu acti2itate de export lucreaza 0n loan. Cn anul 2**1 fa.6 de anul 1II# 2olu ul exportului jude.ului 5ra7o2 a crescut cu !*3*;. $/n6 0n anul 1II? soldul -alan.ei de co er. exterior al jude.ului 5ra7o2 a fost 0n general poziti23 dup6 care a fost constant negati2 ajung/nd 0n anul 2**1 la o 2aloare de 11*+.21# ii Q. Acest6 situa.ie a a2ut loc pe fondul cre7terii 0ntr1un rit ai accelerat a i porturilor fa.6 de exporturi. La 31.12.2**1 fondul funciar se 0ntindea pe o suprafa.6 agricol6 de 2I?.3#? ha reprezent/nd !!3! ; din totalul terenurilor din jude.ul 5ra7o23 restul fiind ocupat de p6duri3 ape 7i alte categorii de folosin.6. &erenul ara-il ocup6 11+.1!1 ha3 pa7unile 11I.+I* ha3 iar f/ne.ele3 2iile 7i li2ezile 2*; din suprafa.a agricol6 )!I.32# ha,. Cn agricultur6 jude.ului 5ra7o2 cre7terea ani alelor este puternic reprezentat63 at/t 0n sectorul de stat3 c/t 7i 0n cel pri2at. Cn sectorul pri2at al agriculturii3 existau la sf/r7itul anului 2**1 ur 6toarele efecti2e de ani aleF -o2ine #1.?#1 capete3 din care I13#; apar.in/nd fer elor fa ilialeL porcine total !#.?4I capete3 din care +?3+; 0n fer e fa iliale3 o2ine 7i caprine total 2*I.++* capete3 din care I+34; 0n fer e fa ilialeL p6s6ri total 1.??# ii capete3 din care 2334; 0n fer e fa iliale. Sectorul pri2at al agriculturii din jude.ul 5ra7o2 de.ine ponderi ari 0n produc.ia total6 2egetal63 astfelF la gr/u I*3?;3 la orz +?3#;3 la orzoaic6 I!3*;3 la o26z I+3!;3 la cartofi I43!;3 la sfecla de zahar I331;3 acestea constituindu1se 0n culturi reprezentati2e pentru jude.ul 5ra7o2.
1!

'xisten.a 0nc6 a unor institute de cercetare3 dar 7i intensificarea acestei acti2ita.i pe l/ng6 uni2ersit6.i ar putea crea pre izele unei dez2olt6ri tehnologice at/t de necesare 0n procesul de retehnologizare. 'xist6 0n jude.ul 5ra7o2 13 centre de cercet6ri specializate 0n do eniul agricol )sfecla de zah6r3 cartof3 pajisti,3 0n do eniul auto o-ilistic sau al produselor refractare 7i etalelor. S1au 0nfiintat chiar 7i centre de cercetare pri2ate 0n do eniile arheologiei si edicinii. Structura investitiilor pentru anul 2**? ne arata ca ?!; din cele 133+ iliarde lei in2estite 0n econo ia judetului 5raso2 apartin sectorului pri2at. Se re arca si faptul ca 4?; din in2estitii au fost directionate spre sectorul constructii si un procent foarte i portant3 de 3+;3 spre tehnologizare. Concret3 0n cifre3 econo ia -raso2eana 0nsea na o cifra de afaceri la ni2elul judetului 0nregistrata 0n anul 2**# de peste 22 iliarde lei3 concretizata 0ntr1o contri-utie la constituirea $rodusului %ntern 5rut al Ro /niei de 43I iliarde 'uro3 reprezent/nd circa !;. La ni2el administrativ 3 judetul 5raso2 cuprinde 4 unicipii3 # orase3 4+ de co une si 1!* de sate. Autoritatile ad inistratiei pu-lice locale a judetului sunt %nstitutia $refectului 5raso23 su-ordonata direct Gu2ernului Ro /niei3 Consiliul 8udetean 5raso23 pri ariile unicipale3 pri ariile orasenesti si pri ariile co unale. Cntre acestea exista rapoarte de cola-orare si cooperare.

IV.*rincipalele date de&ografice

1.De&ografie
1#

(e1a lungul ti pului3 o dat6 cu dez2oltarea econo ic6 a ora7ului 7i extinderea acestuia3 a crescut 7i popula.ia sa. Du ai pentru ulti ele secole3 pute aprecia sporul aproape exponen.ialF 1+I*F ""# 3* ?+1 locuitori 1I3*F """"" !I 232 locuitori 1I41F """"""" +4 !!? locuitori 1I4+F """"""" +2 I+4 locuitori 1I?2F """""""""""""""" 1I2 2*! locuitori$ 1II2F """""""""""""""""""""""""""""" 3!! !I3 locuitori 2***F """"""""""""""""""""""""""" 31? ??2 locuitori% R1S 2**2F """""""""""""""""""""""" 2+4 !I# locuitori 2**#F """""""""""""""""""""""" 2+1 3?! locuitori% )la *1.*?.2**#, R!S 2**+F """""""""""""""""""""""" 2?I ?** locuitori )la *1.*1.2**+, R4S 2**IF """""""""""""""""""""""" 2?+ *4+ locuitori )la *1.*1.2**I,

Evoluia demografic

2.*opulaia /20012

1?

$opula.ia este a7ezat6 0n 4 unicipiiF 5ra7o23 "6g6ra73 S6cele 7i Codlea3 ! ora7e )$redeal3 R/7no23 Rupea3 Victoria3 K6rne7ti, 7i 43 co une cu 1!* sate. Du 6rul total al popula.iei la 1.*?.2*** era de #2+.#43 locuitori dintre care -6r-a.ii reprezint6 3*?.1!1 7i fe eile 321.4I2. Cn ediul ur-an tr6iesc ?!3#; din locuitori3 iar 0n cel rural 2434. Repartiza.i pe grupe de 2/rst6 locuitorii jude.ului 5ra7o2 se 0 part 0n ur 6toarele categoriiF *114 ani 1?31;L 1!1!I ani #?33;L #* ani 7i peste 1!3#;. (ensitatea popula.iei este de 11?32 locuitori H= 2. (ate generaleF &otal locuitori .............. !I#.#42 $opula.ie ur-an6 ......... 44*.?*1 $opula.ie rural6 ........... 1!!.I41 Sex asculin .............. 2I*.1I# Sex fe inin ................. 3*#.44# $opula.ia sta-il6 pe ora7eF Aunicipiul 5ra7o2 .............. 2?+.?12 Aunicipiul "6g6ra7 ............ 3+.12! Aunicipiul S6cele .............. 32.1+! Aunicipiul Codlea .............. 24.!?* <ra7ul $redeal ................ !.2?* <ra7ul K6rne7ti ................. 2!.?I# <ra7ul R/7no2 .................. 1#.1I3 <ra7ul Victoria .................. +.?++ <ra7ul Rupea .................... !.##4 <ra7ul Ghi -a2 ................. !.3I+ Structura etnic6F Ro /ni .......................... +?33;
1+

Aaghiari )7i secui,........... +3?; Ger ani )7i 72a-i3 sa7i,.... *3+; Alte na.ionalit6.i .............. 333; Structura dup6 religieF <rtodoc7i .............. +!34; Ro ano1catolici ..... 33I; '2anghelici ............ 23#; Refor a.i ............... 23!; Enitarieni ............... 131; Greco1catolici ......... *3+; Alte religii ............... 33?;

&.'ransportul si reteaua cailor rutiere 'ransporturi interne 5ra7o2ul are peste !!* de str6zi no inalizate3 0nsu /nd ai ult de 2#* 9 0n lungi e. Construc.ia unor noi cartiere de case 7i -locuri odific6 aceste cifre de la an la an. Re.eaua stradal6 este puternic dez2oltat63 fiind asigurate ilu inatul pu-lic3 se aforizarea intersec.iilor i portante sau realizarea de sensuri giratorii3 canalizarea 7i salu-rizarea lor. Cn unicipiul 5ra7o2 exist6 o re.ea 2ast6 de transport3 c6l6torii put/nd opta pentru auto-uz3 trolei-uz sau taxi. Cn 5ra7o2 sunt 41 de linii de auto-uz 7i trolei-uzR?S. (e ase enea3 exista3 p/n6 de cur/nd3 o linie de tra 2ai3 dat6 0n folosin.6 la 23 august 1I+? )pe linia 1*1,.Acesta a fost 0nlocuit cu trolei-uze )linia +, la 1! octo -rie 2**#. 5iletul pentru auto-uzHtrolei-uz cost6 13!* lei H c6l6torie3 cu excep.ia liniei () )3 lei H c6l6torie,. Se ofer6 posi-ilitatea procur6rii de a-ona ente pe una H dou6 H toate liniile3 pe un inter2al de 1 H ? H 3* zile.

1I

$entru detalii3 2eziF Lista ijloacelor de transport 0n co un din 5ra7o2. Cn 5ra7o2 exist6 ? ari co panii de taxi. &ariful3 0n ora73 este 0n general de 133 leuH9 . $entru cursele 0n afara ora7ului3 tariful este du-lu. (in 5ra7o2 se pot 0nchiria a7ini prin inter ediul fir elor specializate. Cn 5ra7o23 transportul pe ca-lu este -ine reprezentat. 'xist6 un teleferic ce leag6 poalele de cul ea &/ pei 7i dou6 teleca-ine 0n $oiana 5ra7o2F =anzel 7i Capra Deagr63 care erg p/n6 pe asi2ul $ost62aru. &ot 0n $oiana 5ra7o2 ai func.ioneaz6 o telegondol6 7i # teles9iuri. Cn 2ederea unicipalit6.ii se afl6 realizarea unei telegondole care 2a parcurge traseul Gara Central 1 Centrul Vechi 1 Pietrele lui Solomon 1 Poiana ra!ov. 'ransporturi e*terne Aunicipiul 5ra7o2 are unul dintre cele ai i portante noduri de cale ferat6. 'xist6 4 g6riF Gara Central6 5ra7o2 M situat6 0n apropierea Centrul Ci2icL Gara 5artolo euM situat6 0n zona de 2est a ora7uluiL Gara (/rste M situat6 0n zona de Sud1'st a ora7uluiL &riaj M cu depoul de loco oti2e M situat 0n zona de 'st a ora7ului. C6ile fero2iare care trec prin unicipiuF &ronsonulF Bra+ov " Predeal " ucure!ti &ronsonulF Bra+ov " Sfntu Gheorghe " Gheorgheni &ronsonulF Bra+ov " #u$ea " Sighi!oara " Oradea &ronsonulF Bra+ov " Fgra! " Sibiu " %eiu! &ronsonulF Bra+ov " &rman " 'ntorsura uzului 1linie concesionat6 &ronsonulF Bra+ov " (rne!ti 1 linie concesionat6
2*

&ronsonulF E)* " +rad " ,eva " %eiu! " Vntori " Bra+ov " ucure!ti )in Ro ania, apar.ine de Coridorul %V 'uropean ferio2iar. 5ra7o2ul este str6-6tut de Coridorul 4 'uropean3 dru ul european '#* 7i de dru ul na.ional (D1L are trei autog6ri cu icro-uze 7i auto-uze care fac leg6tura cu aproape toat6 .ara. $rin unicipiu trec ur 6toarele ci rutiereF Oosele interna.ionale Clasa AF '#* ) rest " -antes " Orl.ans " +u/erre " (urich " Viena " uda$esta " Oradea " Clu0 -a$oca " %rgu 1ure! " Bra+ov " ucure!ti " Constana, '#+ )Szeged 2Seghedin3 " -dlac " +rad " ,eva " Sebe! " Sibiu " Fgra! " Bra+ov, Oosele interna.ionale Clasa 5F '!?4 ) acau " One!ti " %rgu Secuiesc " Bra+ov " Pite!ti " Craiova, Cn 2**4 au 0nceput lucr6rile la Autostrada &ransil2ania3 pe ruta 5ucure7ti 1 Bra!ov 1 Cluj1Dapoca 1 <radea 1 5udapesta3 care 2a prelua are parte din traficul auto desf67urat 0n estul Eniunii 'uropene. Cn preaj a unicipiului3 autostrada 2a ur 6ri traseul $redeal 1 R/7no2 1 Cristian 1 Ghi -a2 1 Codlea 1 RR2a face jonc.iune cu autostrada. Cn 2*1* 2a fi finalizat3 la Ghi -a23 un aeroport interna.ional care 2a deser2i 5ra7o2ul. Cn situa.ii de urgen.6 se folose7te o pist6 pentru a2ionete existent6 deja acolo. Cn perioada celui de1al doilea r6z-oi ondial a existat la 5ra7o2 un aeroport ilitar3 l/ng6 fa-rica %AR3 desfiin.at 0ns6 de c6tre autorit6.ile de ocupa.ie ruse. &oate utilajele 7i a2ioanele au fost tri ise 0n Eniunea So2ietic63 0n cadrul desp6gu-irilor de r6z-oi. $e locul pistelor de aterizare se afl6 ast6zi Gara Central63 din 2echiul aeroport ne aiexist/nd dec/t turnul de control

21

+e,eaua c-ilor rutiere (in jude.ul 5ra7o2 re.eaua c6ilor rutiere totalizeaz6 1.44I 9 . (intre ace7tia3 3I+ 9 sunt dru uri na.ionale. .osele interna,ionale /0) 1 5rest 1 Dantes 1 <rlTans 1 5asel )5/le, 1 Viena 1 5udapesta 1 <radea 1 Cluj1Dapoca 1 5ra7o2 1 5ucure7ti 1 Constan.a3 cu prelungirea $oti 1 grani.a cu China /01 1 Szeged 2Seghedin3 " -dlac " +rad " ,eva " Sebe! " Sibiu " Fgra! " ra!ov Drumuri na,ionale D23 1 4radea 1 Cluj1Dapoca 1 &urda 1 Al-a %ulia 1 Se-e7 1 Si-iu 1 "6g6ra7 1 Bra!ov 1 5ucure7ti D23A 1 Bra!ov 1 S6cele 1 pasul 5ratocea 1 V6lenii de Aunte 1 $loie7ti 1 5uftea 1 5ucure7ti D235 1 .ercaia 1 Co 6na de 8os 1 @oghiz D23) 1 Bra!ov 1 @6r an 1 pasul 5uz6u 1 5uz6u D233 1 Bra!ov 1 @6r an 1 pasul <ituz 1 <ne7ti 1 5ac6u D26& 1 Bra!ov 1 5ran 1 C/ pulung 1 $ite7ti D26&A 1 Predeal 1 $/r/ul Rece 1 R/7no2 1 Oinca 1 Oercaia Diviziuni administrative 8ude.ul este co pus din 4 unicipii3 # ora7e 7i 4+ de co une.

Comune

Apa.a Augustin

Cristian Criz-a2

@ol-a2 @o orod

$rej er Raco7

&eliu &icu7u

22

5eclean 5od 5ran 5udila 5une7ti Ca.a Cincu Co 6na

(r6gu7 (u -r62i.a "eldioara "undata @6lchiu @6r an @/rseni @oghiz

8i-ert Lisa A/ndra A6ieru7 Aoieciu <r eni7 $6r6u $oiana A6rului

Recea Oercaia Oinca Oinca Dou6 S/ -6ta de Sus S/npetru Ooar7 &6rlungeni

Ecea Engra Va a 5uz6ul ui Vi7tea Voila Vulcan

V.Infrastructura judetului
1.Cai de co&unicare Posta7 telegraf7 telefon. Cn judetul 5. sunt * oficii P4%4%4 de stat din care 2 la 5raso2 si c/te unul la 5ran si 5ran1 Castel 5 67 oficii autorizate si 6 agentii autorizate la Rot-a2 si &/ntari. %n total sunt 2! oficii telefonice. Pres$resa -ra7o2ean6 07i are 0nceputurile 0n ziarele secolelor JV%%%1J%J. Cn 1+3+ a ap6rut3 8cu $rea 9nalt voe:3 pri ul ziar ro /nesc din 5ra7o23 UGazeta &ransil2anieiV3 la doi ani dup6 U"oaia pentru inte ini 6 7i literatur6V. (intre pu-lica.iile scrise sunt de re arcat =ronstadter Keitung3 5rassWi Lapo93 5un6 ziua 5ra7o23 re2ista Chip3 (acia 8urnal 5ra7o23 Gazeta de &ransil2ania3 Aonitorul 'xpres3 &ransil2ania 'xpres3 re2ista Kile 7i Dop.i. &ele2iziunile 7i posturile de radio locale au ap6rut dup6 1II*. Cn are parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor na.ionale.
'eleviziuni Posturi +adio 8iare

23

Antena 1 5ra7o2 Aix &V Aix 2 &V Do2a &V $ro &V 5ra7o2 R&& 5ra7o2 &VS 5ra7o2 $anora ic &V Super &V

Radio 21 5ra7o2 Radio Antena 5ra7o2ului Radio 5ra7o2 Radio =iss "A 5ra7o2 Radio Aagic "A Do2a "A )I+.2 Ahz, Radio $ro "A 5ra7o2 Radio Super "A

5rasso 5una ziua 5ra7o2 Gazeta de &ransil2ania &ransil2ania 'xpres =ronsport Aonitorul 'xpres

(ate de contact ale pu-lica.iilor

edia din 5ra7o2

2.!ucrari 3idrote3nice %n 8udetul 5raso2 suntF X lucrari de asfaltare dru uri nationale 1 (D 13 (D 1A in zona "agaras X ranforsare siste rutier pe (D ?3 la "undata L X ranforsari siste rutier la $rej er L X odernizari de strazi in orasul $redeal. X platfor a agazin tip A'&R< 5raso2 3.$etelele de ali&entari cu apa si rea4ilitatea lor Cn alc6tuirea resurselor de ap6 ale jude.ului 5ra7o2 intr6 pe de o parte apele su-terane M freatice 7i de ad/nci e M pe de alt6 parte3 apele de suprafa.63 reprezentate de re.eaua de r/uri care str6-ate teritoriul jude.ului 7i de lacurile naturale 7i artificiale. Cntreg teritoriul jude.ului se 0ncadreaz6 0n -azinul hidrografic de ordin superior al <ltului care str6-ate jude.ul pe o distan.6 de apro axi ati2 21*9 de la confluen.a cu R/ul Degru p/n6 la

24

confluen.a cu r/ul Ecea. Cei ai i portan.i afluen.i ai <ltului din jude. suntF &i i73 Ghi -67el3 5/rsa3 @o orodu Aare 7i Oercaia. &a-loul apelor de suprafa.6 este co pletat cu lacurile glaciare din Aun.ii "6g6ra7ului )Erlea 7i $odragu, 7i cu lacurile artificiale. Sursele de apa sunt -ogatii nationale aflate in ad inistrarea Regiei Apele Ro ane. Co pania Apa 5raso2 S.A. achizitioneaza si prelucreaza apa -ruta pro2enita din patri oniul Regiei Apelor Ro ane Sursele.captate %n prezent3 Co pania A$A 5raso2 S.A. exploateaza trei surse.de.apaF a, RacadauF 2* lHs care ali enteaza rezer2orul RacadauL -, Solo onF )Valea cu apa3 $utreda, !* lHs care ali enteaza rezer2orul Solo onL c, CiucasF #*112* lHs care ali enteaza rezer2orul $leasa Aceste surse constituie ali entarea initiala a Cetatii 5raso2ului3 aportu lor la siste ul actual de ali entare fiind unul arginal. Acumularea'arlung 5arajul de la &arlung3 aflat la o distanta de 2! 9 la S1' de 5raso2 a fost construit in anul 1I?! pe raul &arlung de catre Regia Dationala Apele Ro ane care il intretine si il exploateaza. 5azinul hidrologic al lacului de acu ulare are o suprafata de 1+* 9 patrati3 capacitatea utila actuala este de 1+ il. c. de-itul axi per anent de exploatare este de 1?** lHs M 14?.*** cHzi M !33# il. cHan. Apele su terane Apele su-terane care ali enteaza 5raso2ul pro2in3 in principal din doua fronturi de captareF A1 frontul de captare @ar an M $rej er3 aflat la D1' de 5raso23 el apartine Regiei Autono e de % -unatatiri "unciare )AD%", aflat su- tutela Ainisterului Agriculturii. Acest front de captare a fost initial destinat desecarilor. %n 1I+! cand a secat lacul &arlung3 acestor foraje li s1a schi -at destinatia initiala fiind astfel utilizata pentru ali entarea cu apa a 5raso2ului. Acest nou statut
2!

este entinut si in prezent3 iar gestiunea ca pului de captare este asigurata de AD%" care 2inde apa captata si po pata la Co pania Apa 5raso2 S.A. si la loc. $rej er. "rontul de captare cuprinde 4+ de foraje care exploateaza la 4* adanci eL ele sunt echipate cu po pe su- ersi-ile a2and o capacitate de !* lHs fiecare 3 cu un potential glo-al axi de 2*** lHs pentru frontul de captare in ansa -lu. 51 frontul de captare Stupini1Sanpetru1@ar an apartine Co paniei Apa 5raso2 S.A. . 'l cuprinde 3* de foraje care exploateaza la 1!* adanci e3 co andate din statia de po pe de la Rul entul3 a2and o capacitate totala de I4* lHs. C1 %n apropierea statiei de po pare de la Aagurele care po peaza apa in statiunea turitica $oiana 5raso23 Co pania A$A 5raso2 S.A. exploateaza 3 foraje cu un de -it de #* lHs.

+eteaua de distri utie 1, Structura siste ului de distri-utie Reteaua de distri-utie a 5raso2ului si a localitatilor racordate este construita pe 4 ni2ele de presiune astfelF 1 zona joasa 1 zona edie 1 zona inalta 1 zona superioara Conxiunile intre ni2elurile de presiune per it legaturi intre zonele deser2ite de &arlung si cele deser2ite de forajele de la fronturile de captare @ar an1Sanpetru. Reteaua de distri-utie cuprinde 4!* 9 de conducte din care 3I* 9 sunt conducte de 3** de . 2, Statiile de po pare Siste ul de distri-utie a apei 5raso2 include + statii de po pare exploatate in totalitate de Co pania Apa 5raso2 S.A. astfelF 1 S.$. @ar an

2#

1 S.$. Kizin 1 S.$. Rul entul 1 S.$. (ealul lui Lupan 1 S.$. &a pa 1 S.$. (ealul Aelcilor 1 S.$. Aagurele 1 S.$. Ruia Statia Rul entul este echipata cu 4 po pe in paralel3 care po peaza la rezer2orul Lupan prin conducte de 1*** . Statia de po pe Aagurele po peaza apa la statia Ruia )$oiana 5raso2, prin 4 po pe ontate doua cate doua in serie3 cu inalti ea de referinta de 4!* in total. Statia de re1po pare (ealul Aelcilor cuprinde 3 po pe pentru zona de inalta presiune si doua po pe pentru zona superioara. Statia de po pe @ar an cuprinde I po peF 4 pentru zona joasa3 ! pentru zona edie de presiune. Staia de re1po pare Kizin cuprinde ? po peF 3 pentru zona edie3 4 pentru zona inalta de presiune. Reteaua de distri-utie a 5raso2ului cuprinde un nu ar de 32 de rezer2oare cu o capacitate totala de 1** ii c. 'le sunt prezentate astfelF 1 $ajistei 1 Racadau 1 Yarthe 1 (ealul Aelcilor )superior, 1 (ealul Aelcilor )inferior, 1 $leasa 1 Solo on 1 (ealul elcilor ) ediu, 1 (arste 1 &a pa 1 $alatul Scolarilor 1 (ealul lui Lupan 1 S$ Rul entul 1 S$ @ar an 1 S$ Kizin
2?

1 S$ Aagurele )catre S$ Ruia, 1 S$ Ruia )catre $oiana 5raso2, 1 Sportul )$oiana 5raso2, Alimentarea si rea ilitarea apei7e*9 1. UAli entare cu apa a localitatii 5raso2V3 -eneficiar Consiliul 8udetean 5raso2 2. USupli entarea capacitatii de captare aferenta ali entarii cu apa a orasului SaceleV3 -eneficiar R.A.G.C.$.S.Sacele 3. UAli entare cu apa a localitatii Ecea de 8os conducta polietilenaV3 -eneficiar $ri aria Ecea 4. UAli entarea cu apa co .5ranV3 -eneficiar $ri aria 5ran !. U'xtindere si co pletare retea ali entare cu apa S<@<(<L 1 5RAD 1 $R'('LE&V3 -eneficiar $ri aria 5ran #. UAli entare cu apa "undataV3 -eneficiar $ri aria "undata jud.5raso2 ?. U%nlocuire conducta aductiune Ciucas 1 &/rlung M conducta din polietilena si prag de2ersorV3 -eneficiar C<A$AD%A A$A 5raso2 +. ULucrari hidrotehnice exterioare )conectare la utilitati a instalatiei exterioare de apa,V3 -eneficiar G.S.=. 'ER<$@ARA 5raso2 I. UAli entare cu apa a localitatilor "eldioara Cor-iV3 -eneficiar $ri aria Ecea jud.5raso2UAli entare cu apa a localitatii 5unestiV3 -eneficiar $ri aria 5unesti jud.5raso2 1*. UAli entare cu apa a localitatii Co ana de SusV -eneficiar $ri aria co .Co ana 11. UAarirea capacitatii de captare si extindere retea Ali entare cu apa co una "undataV3 12. UAli entare cu apa a localitatii "iser oras RupeaV 1 lucrare finantata prin fondurile R%C<$ 1 $@AR'
2+

13. UAli entare cu apa co una (u -ra2ita judetul 5raso2 etapa %V 1 lucrare finantata prin fondurile R%C<$ 1 $@AR' 14. URea-ilitare retele de distri-utie apa oras Rasno2V 1 lucrare finantata prin fondurile R%C<$ 1 $@AR' 1!. URetele exterioare apa pota-ila si apa pentru incendiu S.C. C@'AAR=V 1#. URetea exterioara apa si canalizare plu2iala si enajera3 %nstalatie stingere incendiu S.C. RAD(AL('SV 1?. URea-ilitare retele apa oras Victoriala care se lucreaza in continuare 1+. URea-ilitare retele apa G.S.=. 'urophar S.A. 5raso2V

.$esurse de energie electrica pri&ara5 %n se estrul % 2**+3 resursele de energie pri ara si cele de energie electrica au crescut fata de se estrul % 2**? cu 13!;3 respecti2 +3?;3 infor eaza %nstitutul Dational de Statistica $rincipalele resurse de energie pri ara in se estrul % 2**+ au totalizat 2*!3231 ii tone echi2alent petrol )tep,3 in crestere cu 3*232 ii.tep. $roductia interna in se estrul % 2**+ a insu at 1222233 ii tep3 in crestere cu 13+; fata de se estrul % 2**? iar i portul a fost de +3*I3+ ii tep3 in crestere cu 131;.%n se estrul % 2**+3 resursele de energie electrica au fost de 332?33! ilioane =Yh3 in crestere cu 2#!*31 ilioane =Yh )Z+3?;, fata de se estrul % 2**?. Cresterea resursei de energie electrica s1a datorat in principal cresterii productiei3 cu 2+1I34 ilioane 9Yh )ZI34;,.$roductia din ter ocentrale a scazut cu 13+I3! ilioane =Yh )1?32;,. $roductia din hidrocentrale si cea din centralele nuclearo1electrice a crescut cu 21##34 ilioane 9Yh )Z2+;, respecti232*423! ilioane 9Yh)Z##34;,.Consu ul final de energie electrica in se estrul % 2**+ a fost de 2##2#3+ ilioane =Yh3 cu 43! ; ai
2I

are fata de se estrul % 2**?L ilu inatul pu-lic a inregistrat o crestere cu ?3#; iar consu ul populatiei a crescut cu I32;.'xportul de energie electrica a crescut cu 11*+33 ilioane =Yh3 respecti2 cu #!3#;.

3*