Universitatea Danubius Galati

Facultatea de Stiinte economice

Profil: E.C.T.S.
Anul II, Semestrul II
Tema roiect:
Strate!ia de de"voltare a turismului in #udetul
$u"au
Elev: Stan Elena- Andreea
Asistent universitar doctorand: Balau Madalina
Curins
Capitolul 1. Anali"a comonentelor satiului !eo!rafic
%.%. Ase"area !eo!rafica
%.&. Cadrul natural ' suort al activitatii turistice
%.(. Poulatia, teritoriul, ba"a economica
Capitolul 2. Stadiul actual de de"voltare a turismului
&.%. )esursele turistice si modul lor de valorificare
&.&. Infrastructura turistica
&.(. Tiurile si formele de turism
&.*. Circulatia turistica
Capitolul 3. Elaborarea ro!ramului inte!ral de mar+etin!
(.%. ,tiuni ale consumatorilor roduselor turistice
(.&. ,biectivele !enerale si strate!ia de"voltarii -ro!rame de rodus,
ro!rame de ret, ro!rame de distributie, ro!rame de romovare.
(.(. Cai de mi#loace de concreti"are a strate!iilor de de"voltare
-directii otime, rouneri.
Capitolul 4. Produs turistic in #udetul $u"au
*.%. ,ferta turistica
Concluzii
Bibliografie
Caitolul %.
Anali"a cometentelor satiului !eo!rafic
%.%. Ase"area !eo!rafica
/udetul $u"au este ase"at in sud0estul
)omaniei si se intinde e aroae intre!
ba"inul 1idro!rafic al raului $u"au si
reuneste armonios trei forme de relief: la
nord muntii, camii la sud, si in rest "ona de
dealuri subcaratice. Ca vecini #udetul
$u"au are la nord0vest #udetele $asov '
Covasna, la vest #udetul Pra1ova, la sud cu
#udetul Ialomita, la est cu #udetul $raila iar la
nord ' est cu 2rancea.
%.&. Cadrul natural ' suort al activitatii turistice
Peisa#ele variate in secial 3n "ona de munte 4i deal, c5t 4i elementele
oulare, etno!rafice 4i istorice ofer6 o atrac7ie secial6 entru turi4ti. 8un7ii
$u"6ului 4i 2rancei situa7i 3n artea nordic6 a #ude7ului, acoeri7i de 6duri
seculare 4i a#i4ti lar!i cu fauna bo!at6 sunt uncte de interes entru turi4tii
care vin aici la odi1n6 c5t 4i entru escari 4i v5n6tori. Aici se !ase4te lacul
2ulturilor numit 4i 9acul F6r6 Fund, format in erioada eri!laciar6 4i care este
un fenomen imresionant la aceasta altitudine. :ona de deal cunoscut6 sub
numele de subcara7ii $u"6ului, are altitudini curinse intre *;;'<;; m 4i este
acoerit6 de od!orii -Pod!oria Dealul 8are este cea mai cunoscut6.. =n aceasta
"on6 se 3ntalne4te un fenomen unic, 2ulcanii >oroio4i de la Dealurile P5clelor. Pe
2alea Sl6nicului, l5n!6 9oatari, la o altitudine de ?;;m, se 3ntalne4te alt
fenomen numit focurile vii, acestea fiind fl6c6ri albastre care ard 3n cr66turile
solului. 9acurile #ude7ului $u"6u sunt un unct de atractie turistic6: /oseni,
Polociori acestea fiind situate 3n 2alea Gr6bicina@ 8elediu la ,da4tie@ 9acurile
Amara si $alta Alb6 sunt cunoscute entru noroiul teraeutic. Pentru tratament
turi4tii 34i ot etrece vacan7ele 3n sta7iuni ca S6rata08onteoru -ae minerale
entru reumatism., Fisici 4i Siriu.
%.(.%.Poulatia
Potrivit re"ultatelor reliminare oficiale ale recens6m5ntului din %<
martie &;;&, oulaAia stabil6 din #udeAul $u"6u se cifrea"6 la *BC.&%* de
locuitori -&*&.(%% ersoane de seD masculin, resectiv &E(.B;( ersoane de
seD feminin., dintre care (<,CEF au domiciliul 3n municiii Gi oraGe Gi C%,(EF
3n mediul rural. PoulaAia activ6 a #udeAului era de %??.?<( ersoane,
oulaAia ocuat6 de %*;.;%* ersoane, iar oulaAia inactiv6 fiind de
(%<.*(% ersoane. Pe domenii de activitate eDistau (B.E*< meGteGu!ari
-&&,&*F din totalul oulaAiei active., (&.(&? lucr6tori 3n a!ricultur6,
silvicultur6 Gi escuit, -%<,%<F din totalul oulaAiei active., %<.BC< oeratori
la maGini, utila#e Gi asambl6ri de maGini, ec1iamente Gi altele, %C.(*&
lucr6tori oerativi 3n servicii, comerA Gi asimilaAi, %E.?;? te1nicieni, maiGtri Gi
asimilaAi, %*.*%( muncitori necalificaAi, %%.%&E secialiGti cu ocuaAii
intelectuale Gi GtiinAifice, C.BB< funcAionari administrativi, (.&(C ersoane
care lucrau 3n domeniul le!islativ sau de conducere, %.&<( an!a#aAi 3n forAele
armate Gi %?.<C< Gomeri.9a aceeaGi dat6, structura etnic6 a oulaAiei
#udeAului 3n funcAie de libera declaraAie a ersoanelor recen"ate consemna
*<%.&?& rom5ni -B<,B<F din total., %*.**C romi -&,BF., %E( ma!1iari, *(
!ermani, (? turci, &? italieni, && ruGi0lioveni, &% olone"i, &; evrei, %<
ucraineni, ? s5rbi, * bul!ari, ( t6tari, ( sloveni, ( c1ine"i Gi %(E de alte etnii.
%.(.&. $a"a economica
/udeAul $u"6u se remarc6 rin diversitatea ramurilor economice
secifice economiei naAionale, redominant6 fiind industria, urmat6 de
a!ricultur6, comerA Gi servicii.Din unct de vedere istoric, activitatea
economic6 din #udeA are la ba"6 comerAul deoarece $u"6ul a a6rut Gi s0a
de"voltat ca t5r! la 3ntret6ierea c6ilor comerciale care fac le!6tura 3ntre
Dobro!ea, 8untenia, 8oldova Gi Transilvania. Din %B&; funcAionea"6 fabrici
de c1erestea Gi arc1et. :6c6mintele din "ona colinar6 $erca 0Gr6#dana au
determinat aariAia unor firme imortante seciali"ate 3n eDloatarea
etrolului. TradiAia $u"6ului 3n domeniul c1imiei 3ncee cu o fabric6 de H!a"I
-etrol lamant. 3n %<<C Gi alte dou6 fabrici de H!a"I 3n Simileasca 3n %<B;.
Du6 naAionali"area din %B*<, Gi 3n mod secial 3nce5nd cu anii JC; $u"6ul a
fost industriali"at intens, adeseori 3n mod forAat. S0au de"voltat astfel
industria metalur!ic6, industria construcAiilor de maGini, industria
ec1iamentelor electrote1nice, roducAia de roduse mecanice de
asamblare Gi de !arnituri de fr5n6 Gi de etanGare, roducAia de aarate Gi
ec1iamente entru calea ferat6, de filtre de a6 Gi ulei entru autove1icule,
industria sticlei, industria lemnului, roducAia de fire teDtile, confecAii teDtile
Gi de tricota#e, roducAia de anouri din beton Gi de roduse ceramice,
roducAia de "a16r, ulei, bere, carne Gi roduse din carne, roducAia
obiectelor din mase lastice. ComerAul a luat amloare 3ndeosebi du6 anul
%(;;. =n secolul al K20lea se vindeau vite, iei, cereale, miere Gi se imortau:
velur, catifea, bumbac, 6r de c6mil6, ier.
Capitolul 2.
Stadiul actual de de"voltare a turismului
&.%. )esursele turistice si modul lor de valorificare
Prin secificul, continutul si valoarea lor, resursele turistice rere"inta e
de o arte, atractii turistice, retabile entru vi"itare, iar e de alta arte ele ot fi
valorificate direct in activitatea de turism ca Imaterie rimaI.
8U:EU9 /UDETEA> DE IST,)IE: Din februarie %BC< 8u"eul orasenesc devine
8u"eu #udetean. Din %B?% se elaborea"6 o noua tematica, valorificand mai ales
atrimoniul mu"eal de ar1eolo!ie Gi istorie. Tot atunci se or!ani"ea"a rimele
deo"ite mu"eale, du6 criterii stiintifice.
F,CU9 2IU : IFocul 2iuI 0 monument al naturii nu dearte de comuna 9oatari,
unde se oate vedea o flacara de ana la % m inaltandu0se in bataia vantului, un
fenomen natural datorat emenentei continue de !a"e din amant.
2U9CA>II >,),I,SI: Se !6sesc 3n "ona $E)CA0SC,)L,ASA. Se 3ntind e o arie de
&E,* 1a. =n6lAimea lor este de C0? m. Se afl6 la o altitudine de (;;0EE; m. 9a
P5clele 8ici0ScorAoasa se !6sesc 2ulcanii >oroioGi cei mai mari Gi sunt cei care se
vi"itea"6 de obicei. Plante rare care cresc 3n #urul vulcanilor: !6rdurariAa, colilia,
irul steic, iarba de sadina, ruscuAa de rim6var6, sasc1iul, ste#arul ufos,
!orunul, scumie, c6riniAa, mo#dreanul, c6tina Gi liliacul. 2ulcani >oroioGi se
!6sesc 3n multe A6ri, dar ai noGtri sunt unici rin eisa#ul lor aroae selenar.
9ACU9 2U9TU)I9,): sau 9acul fara Fund, doua nume entru acelasi lac. Una
dintre le!ende sune ca aici veneau rimavara vulturii entru a bea aa ca sa
intinereasca si tot aici isi invatau uii sa "boare.
8U:EU9 CMIM9I8$A)U9UI DI> C,9LI. Este cunoscut sub denumirea de )U8A>IT0
),8A>IT. Are o vec1ime de *;0C; milioane de ani. Prin colorit, este %C; de
culori, Gi rin calitate, c1i1limbarul de ColAi este cel mai valoros din lume.
C1i1limbarul de la ColAi Gi CloGca cu uii de aur au f6cut ca )om5nia s6 obAin6 la
EKP,:ILIA U>I2E)SA9N DE 9A PA)IS din anul %<C? 8edalia de aur. ,feriAi celor
dra!i c1i1limbar, Gi veAi fi 3mreun6 Gi c5nd veAi leca sre steleO
C9,PCA CU PUII DE AU) 0TE:AU)U9 DE 9A PIET),ASA -a"i, Pietroasele.. Datea"6
din sec. al I20lea. Este descoerit 3n anul %<(? de doi s6teni, Stan Avram -socru. Gi
Ion 9emnaru -!inere., 3n tim ce eDtr6!eau iatr6 entru construcAia Seminarului
Teolo!ic din $u"6u. IniAial, te"aurul se comunea din && de iese, din care au
r6mas %&,iar din cele &? +! -du6 alAii, *; +!., a"i au mai r6mas doar %<,?BE +!.
P5n6 la descoerirea lui Tutan+amon, 3n %B&(, CloGca cu uii de aur a fost
rincialul te"aur din aur al lumii. A articiat la EDo"iAia Universal6 de la Paris
din %<C?, fiind rima ieGire 3n lume a )om5niei. =n %<BE, Paul Tel!e
restaurea"6CloGca la $erlin Gi declar6: HAstfel restaurat6, ar deveni ceea ce
trebuie s6 fie, adic6 monu0mentul cel mai str6lucit Gi frumos al artei anticeQ
8R>NSTI)EA $)ADU -sec. KI2.. )ef6cut6 de Doamna >ea!a, soAia domnitorului
8i1neaTurcitul -%E??0%E<(@ %E<E0%EB%., de aceea este cunoscut6 dret
Hm5n6stirea Doamnei >ea!aS. 9a %C*;0%C*%, )adu C5ndescu o 3ncon#oar6 cu
"iduri de cetate. =n mai multe r5nduri a locuit aici Constantin $r5ncoveanu. De aici
Gi de la m5n6stirile Ciolanu Gi I"voranu a lecat 8i1ai 2itea"ul e 2alea $u"6ului@
ulterior, a c5Gti!at b6t6lia de la Pelimb6r Gi a reali"at unirea L6rii )om5neGti cu
Transilvania, aoi cu 8oldova.
&.&. Infrastructura turistica
Particularit67i
Se"onul turistic este limitat la * 0 C luni.
8area densitate de drumuri comunale 4i forestiere este un element
o"itiv entru turismul de romenad6 4i descoerire.
Cu eDce7ia 2ulcanilor noroio4i nici unul dintre obiectivele turistice nu
are marca#e, anouri de semnali"are, uncte de informare, liante.
Sin!urele informa7ii ot fi ob7inute din a!ini Teb, de la autorit67i 4i de
la localnici.
Pentru atrimoniul cultural 4i istoric 0 ine!al rearti"at 0 3n cea mai
mare arte nu eDist6 situri ar1eolo!ice amena#ate.
>u eDist6 !1i"i oficiali entru teritoriu, activit67i de orientare 4i !1ida#
entru anumite !ruuri de turi4ti fiind asi!urate doar de rorietarii
unor ensiuni sau cluburi.
De"voltarea infrastructural6.
Una din cele mai imortante robleme cu care se confrunta sectorul turistic
al #udeAului $u"6u o rere"int6 infrastructura deficitar6. Pentru a se a#un!e cu
mai mare uGurinA6 la obiectivele turistice se doreGte a se reabilita Gi de"volta
infrastructura de acces la "onele cu otenAial turistic identificat ale #udeAului c5t
Gi semnali"area obiectivelor rin indicatoare turistice bilin!ve ce conduc turistul
5n6 la obiectivul dorit. Un al doilea domeniu de intervenAie 3n cadrul riorit6Aii
de"volt6rii infrastructurii urm6reGte identificarea Gi de"voltarea traseelor de
curs6, a istelor de ciclism Gi a traseelor off 0road 3n felul acesta a#ut5nd la
de"voltarea turismului activ astfel rote#5ndu0se "onele 3n care se or!ani"ea"6
concursuri de ciclism Gi de trasee off 0 road ce se desfasoar6 in re"ent e iste
neamena#ate distru!5ndu0se astfel mediul 3ncon#ur6tor.
&.(. Tiurile si formele de turism
a) Turis balneo-edical! Cea mai mare imortanA6 o re"int6
staAiunea balneo0climateric6 S6rata 8onteoru , aoi unctele cu otenAial de la
FiGici, $6ile Siriu Gi $alta Alb6.
b) Turis rural "i agroturis! =n #udeAul $u"6u eDist6 o reAea
a!roturistic6 destul de de"voltat6, susAinut6 3n rincial de A>T)EC, cele mai
multe ensiuni fiind 3n "ona S6rata 8onteoru, aoi 2alea $u"6ului -$erca, >e1oiu,
Gura Te!1ii, Siriu.
c) Turis ecuenic. Denumit de multe ori At1osul rom5nesc, #udeAul
$u"6u este cunoscut ca centru mona1al cu vec1e tradiAie, 3nc6 de la 3nceuturile
creGtinismului 3n saAiul rom5nesc, secolele III 'I2. Actualmente se !6sesc 3n
funcAiune < m6n6stiri, un comleD mona1al Gi Eiscoia $u"6ului, toate, 3n
ansamblu, constituie centre care ot rimi turiGti. Iat6 rincialele atracAii:
Ar1ieiscoia $u"6ului Gi a 2rancei, ComleDul $r5ncovenesc din )5mnicu S6rat,
86n6stirea $A)$U, 86n6stirea $E)CA, 86n6stirea CR)>U, 86n6stirea CI,9A>U,
86n6stirea P,IA>A 8N)U9Ui, 86n6stirea )NTEPTI, 86n6stirea GN2A>U9, Sc1itul
CI,$N>,AIA,, ComleDul AluniG, $iserica HT6ierea Caului Sf. Ioan $ote"6torulQ,
PeGtera Fundul PeGterii -HProfiriuQ., PeGtera lui Iosif -H$a!oslovQ., Piatra =n!6urit6.
d) Turisul cultural! Poate fi detaliat e mai multe se!mente. Unul din
acestea este le!at de tradiAiile din "ona $u"6ului. Poate fi vi"itat 8u"eul de
etno!rafie Gi folclor al 26ii Sl6nicului situat 3n comuna 85n"6leGti, iar e tot
arcursul anului 3n aroae fiecare localitate din #udeA se desf6Goar6 serb6ri
folclorice, le!ate 3n secial de anumite "ile de s6rb6toare reli!ioas6: HT5r!ul
CuculuiQ -com. P6t5rla!ele., HS6rb6toarea Florii de Salc5mQ -com. Padina.,
HDr6!aicaQ -mun. $u"6u., HS6rb6toarea vinului de $l6#aniQ -com. $l6#ani., T5r!uri
Gi s6rb6tori de Sf5nta 8aria '%E au!ust la 2alea Salciei, 8ur!eGti, PardoGi,
S6rb6toarea de Sf5nta 8arie mic6 la C1io#du, etc. De asemenea, mai sunt o serie
3ntrea!6 de manifest6ri culturale care ot atra!e turiGti: :ilele $u"6ului, 3n fiecare
an 3n luna arilie, :ilele municiiului )5mnicu S6rat, Festivalul >aAional de folclor
Toamna $u"oian6 de la >e1oiu, Alaiul colind6torilor, Festivalul >aAional de
ei!ram6 HCu ei!rama la asaltQ, :ilele 2. 2oiculescu. 9e!at tot de turism cultural,
eDist6 o cate!orie, din 6cate mai mic6, cea a monumentelor istorice Gi culturale:
ComleDul 8ar!1iloman din municiiul $u"6u, 8u"eul /udeAean $u"6u, strada
>icolae $6lcescu nr. E;, ColecAia de etno!rafie Gi art6 oular6 H2er!u 86n6il6Q,
strada )6"boieni nr. <, Casa memorial6 H2asile 2oiculescuQ, P5rscov, Tab6ra de
scultur6 3n aer liber 86!ura, ColecAia mu"eal6 ColAi '8u"eul C1i1limbarului, com.
ColAi.
e) Turis ontan "i cinegetic. =ncadraAi 3n vest de munAii CiucaG, 3n est
de 8unAii 2rancei, 3n sud de culmile SubcaraAilor de Curbur6, iar la nord de
Cl6bucetele =ntorsurii, 8untii $u"aului se desf6Goar6 e o surafaA6 de aroae
%B;; +m 6traAi. =n sud Gi 3n nord contactul cu re!iunile limitrofe este subliniat
rin diferenAele de nivel de &;; '(E; m, ce aar adesea sub forma unor versanAi
abruAi.
0 8asivul Siriu, situat 3n artea cea mai vestic6 a re!iunii, este delimitat faA6 de
culmea T6taru 0 T6t6ruA rin culoarul v6ilor Crasna Gi Siriul 8are, de culmea
8onteoru rin valea Siriului, iar de Podu Calului rin valea $u"6ului. 8ulAimea
obiectivelor oferite, 3ndeosebi de cadrul natural, face ca acesta s6 constituie
re!iunea cea mai interesant6 Gi mai solicitat6 de turiGti.
0 8asivul Podu Calului, 3ncadrat de r5urile $u"6u, $5sca 8are Gi de $5sca )osilei,
are o o"iAie central6. Este mai scund faA6 de vecinii s6i, obiectivele turistice fiind
aDate 3ndeosebi e v6i Gi 3n vecin6tatea aGe"6rilor.
&.*. Circulatia turistica
Tiuri de de
structuri
turistice
&;%%
Ian. Feb. 8ar. Ar. 8ai Iun. Iul. Au!. Se.
)omani &*B%%E &?*B<* &BCE*B (CB<%; *%E%B; *?C(;<CE?<B* CBB?<& (<<C(E
Straini *B?(% E(<B* EB?*& ??((( <*?B% B(%?* %%*C*% %;E*(% B<C%<
total &B<<*C (&<<?< (EC&B% **?%*( *BBB<% ECB*<&??&E(E <;E&%( *<?&E(
Pe "one
turistice Ian. Feb. 8ar. Ar. 8ai Iun. Iul. Au!. Se.
Statiuni
blneare
&E;;C &<<&& &C?C< *%E(B C?B%& C&*<% %;%E
;%
EC%&
&
EC&C?
Statiuni din
"ona
montana
C(%E< C%?;; *E;&& E&;*% ?&*C? C<%*& B&?(
(
%;<&
%E
?(?&C
Alte trasee
turistice
E?<?( E?*&& C&%%E C(?<& <((C% <EB(E B*<&
%
%;C&
E;
?B&?<
Capitolul 3.
Elaborarea ro!ramului inte!ral de mar+etin!
(.%. ,biectivele !enerale si strate!ia de"voltarii -ro!rame de rodus, ro!rame
de ret, ro!rame de distributie, ro!rame de romovare.
,biectivele !enerale sunt:
Cresterea numarului de turisti ce vi"itea"a #udetul $u"au ' doreste
sa atin!a creGterea num6rului de turiGti ce vi"itea"6 #udeAul $u"6u rin crearea Gi
elaborarea unor ro!rame ce vor asi!ura sustenabilitatea variatelor forme de
turism din #udeAul $u"6u.
De"voltarea elementelor de identitate e lan national si Euroean
rin evidentierea tuturor traditiilor locale0 Pentru a atin!e cel de0al doilea
obiectiv s0au elaborat o serie de riorit6Ai ce de"volt6 activit6Ai de mar+etin! at5t
la nivel local c5t Gi la nivel naAional Gi internaAional.
)eali"area de ro!rame turistice
Aceast6 rioritate contribuie 3n mod direct la atin!erea ambelor
obiective strate!ice. Prioritatea curinde ac1ete de ro!rame rouse
entru a fi reali"ate, ba"5ndu0se e atracAiile turistice ale #udeAului, astfel
contur5ndu0se atru sectoare ce urmea"6 a fi de"voltate : ecoturism, rural,
balnear Gi turism cultural0 ecumenic.
)eali"area unor activit6Ai de mar+etin!.
Una dintre cele mai imortante robleme ale turismului este
rere"entat6 de num6rul redus al activit6Ailor de mar+etin!. >um6rul
mic de turiGti este datorat Gi de lisa de romovare Gi de !radul de
cunoaGtere redus al #udeAului $u"6u din unct de vedere turistic la
nivel naAional si internaAional. Sunt necesare activit6Ai de mar+etin! ce
st5rnesc interesul vi"itatorilor entru activit6Aile Gi evenimentele
or!ani"ate 3n #udeA, determin5nd 3n mod direct 3mbun6t6Airea vieAii
sociale a localnicilor Gi au efect asura de"volt6rii economice a
#udeAului.
De"voltarea infrastructural6
Una din cele mai imortante robleme cu care se confrunta
sectorul turistic al #udeAului $u"6u o rere"int6 infrastructura
deficitar6. Pentru a se a#un!e cu mai mare uGurinA6 la obiectivele
turistice se doreGte a se reabilita Gi de"volta infrastructura de acces la
"onele cu otenAial turistic identificat ale #udeAului c5t Gi semnali"area
obiectivelor rin indic atoare turistice bilin!ve ce conduc turistul 5n6
la obiectivul dorit. Un al doilea domeniu de intervenAie 3n cadrul
riorit6Aii de"volt6rii infrastructurii urm6reGte identificarea Gi
de"voltarea traseelor de curs6, a istelor de ciclism Gi a traseelor off
0road 3n felul acesta a#ut5nd la de"voltarea turismului activ astfel
rote#5ndu0se "onele 3n care se or!ani"ea"6 concursuri de ciclism Gi de
trasee off 0road ce se desfasoar6 in re"ent e iste neamena#ate
distru!5ndu0se astfel mediul 3ncon#ur6tor.
P),G)A8E P),PUSE
#ealul Sarii
,rientarea !eo!rafica: 9o6tari '83n"alesti 'Platoul 8eledic - PeGterile
de Sare, 9acul 8eledic.02intil6 2oda0 2alea Sl6nicului ana la Saoca02alea
S6ratelului0 PleGcoi0$erca - 2ulcanii >oroioGi.0Parscov - Sarea lui $u"6u.0
86!ura - Tab6ra de Scultura. 0Tis6u0S6rata 8onteoru.
Domenii de intervenAie Gi activit6Ai:
0amena#areaobiectivelor turistice naturale de utilitate ublic6 recum Gi
crearea U moderni"area infrastructurilor coneDe de utilitate ublic6@
0construireaUmoderni"area c6ilor de acces la rincialele obiective turistice
naturale:0unctede observareU foto!rafiere, unct de informare turistica
0crearea Ureabilitarea traseelor de cur6 e teren, a locurilor de recreere Gi
oas, a facilit6Ailor de utili"are a i"voarelor minerale@
Turisul balnear
,rientare !eorafica: Sarata 8onteoru, comunca 8erei
Domenii de intervenAie:
0Declararea staAiunii ca si staAiune de interes naAional si rinderea acesteia in
cadrul ro!ramului ,,,raGe termaleQ, ro!ram rev6"ut in Strate!ia de De"voltare
a Turismului $alnear@
08oderni"area si reabilitarea 0D/ &;(G S6rata 8onteoru '-sat 9eiculeGti086n6stirea
$arbu.0 Tis6u-%&+m ..Acum este drum forestier,trece rin 6dure Gi ot fi
construite ensiuni. =n urma construirii acestui drum staAiunea S6rata 8onteoru nu
se va mai afla 3ntr0o fund6tur6.Se va face le!6tura cu 2alea >iGcovului direct -%&
+m 3n loc de (E +m., av5nd acces la cea mai imortant6 "on6 turistic6 a
#udeAului :86n6stirile $arbu, Cucuiata, I"voranu, $radu, Ciolanu, Tab6ra de
scultur6 3n aer liber de la 86!ura, Centrul de a!reement entru tineret Poiana
Pinului, 8otocros la I"voranu G.a. Deoarece face le!6tura dintre staAiunea balneara
Sarata 8onteoru si 86n6stirea Ciolanu, acest drum rere"inta un atu entru
staAiune deoarece se ot amena#a trasee entru cicloturism 'ramura foarte
c6utata si areciata de turiGtii ce doresc sa se bucure de o "ona neoluata,
ecolo!ica, de asemenea turiGtilor din staAiune le este mult mai uGor sa a#un!6 la
obiectivele sus menAionate bucur5ndu0se de un traseu numai rin 6dure.
0Amena#area obiectivelor turistice naturale de utilitate ublic6 recum Gi crearea U
moderni"area infrastructurilor coneDe de utilitate ublic6: 8u"eul 8inei de Petrol
0ConstruireaUmoderni"area c6ilor de acces la rincialele obiective turistice
naturale: drumul sre 8ina de Petrol
0Turistii ce vi"itea"a statiunea Sarata08onteoru sunt reonderent varstnici, se
doreste atra!erea unei cate!orii mai tanare de turiGti rin crearea unui arc
multifunctional c1iar in inima adurii din statiune.
0)elia"area unor activit6tide mar+etin! rin articiarea la tar!uri de turism,
0)eali"area de liante, brosuri, flaVere , vederi, felicitari entru romovare
obiectivelor turistice din statiune si a teraiilor ce se reali"ea"a in "ona
0)eali"area de evenimente si manifestari cu caracter cultural, artistic si de
a!rement
0)eali"area unui oficiu de informare turistica
0)edescoerirea vec1ii lor i"voare cu caracter teraeutic ale "onei si unerea in
functiune a acestora.
Capitolul 4.
Produs turistic in #udetul $u"au
,ferta turistica in /udetul $u"au
Se#ur de * "ile in /udetul $u"au la
ComleDul Turistic 8a!ura -8a!ura 0 Ciuta.
0 ( stele
Plecare: ;<.;C.&;%&
Pret: %E; leiU ersoana
Pro!ram eDcursiei:
:iua %: Sosirea la ComleDului Turistic 8a!ura din $u"au, vi"itarea
imre#urimilor, a !osodariilor disuse sa rimeasca turisti in re!im a!roturistic,
servirea cinei
:iua &: 8ic de#un, arcur!erea
traseului care durea"a aroDimativ E
ore consta in vi"itarea 9acul 8ociarul
-aroDimativ % ora., Focul 2iu -aroD.&
1., Platoul Carstic 8eledic -aroD. &
ore. se oate servi de#unul la masutele
din tabara, 8untele de Sare -aroD. (;
min., a#unsi la ComleDul Turistic
8a!ura turistii mai ot vi"ita
imre#urimile, aoi re!atirea cinei
:iua (: 8ic
de#un,
vi"itarea
2ulcanilor
noroiosi,
aclele mari
si aclele
mici, 8u"eul
C1i1limbarului din Colti, 8u"eul Closca cu uii de aur, sosirea la ca"are si
etrecerea timului liber
:iua *: Plecarea de la ComleDul
Turistic 8a!ura, vi"itarea 9acului
2ulturilor -lacul fara fund.
$I$9I,G)AFIE
W TTT.turisminfo.ro
W TTT.infotravel.ro
W TTT. Scribd.ro
W 1ttUUec.euroa.euUcommUTorld.