Referat la disciplina Modele de amenajare turistica Beli-Fntnele

Poarta deschis a Ardealului este situat la poalele masivului Vldeasa din Munii Apuseni, la o altitudine de 1,125 m, n partea de N-V a judeului luj! Atestarea documentar a localitii datea" din anul 1#$% su& numele de '(lavia )eles'! )eli*ul se a+l la o distan de 2, -m de ora*ul .uedin, de municipiul luj-Napoca la ,, -m *i de municipiul /radea la 1## -m! 0n imediata apropiere, ncadrat ntr-un peisaj turistic deose&it este situat 1acul )eli*(2nt2nele! 1acul se ntinde pe o distan de 2, -m, av2nd o supra+a total a luciului de %33 ha!)arajul de arocamente are volumul e4al cu cel al piramidei 5eops! Pe malul lacului se a+l staiunea turistic )eli-(2nt2nele! 1acul )eli-(2nt2nele este situat n vestul judeului luj, n partea nordic a munilor Apuseni, la con+luena dintre munii 6ilului 7est8, munii Vldeasa 7vest8 i Muntele Mare 7sud8! 9nceputurile localitatilor comunei se pierd in ne4ura istoriei! Primele mentiuni de toponime si hidronime de pe aceste plaiuri se +ac in le4atura cu tara alatei si tara A&rudului! :in satele din jurul .uedinului 7 alata, alatele, Valeni8 mai multi tarani s-au deplasat cu animalele la pasunat pe lan4a apele ;omesului ald, )elisului si prin poieni! /&isnuindu-se cu relie+ul si clima si-au amenajat 'coli&e de vara'! <reptat-treptat le-au trans+ormat in ase"ari permanente! Prin 1,#, sunt pomenite, in documentele vremii, )elis, )atrana, alineasa, (ul4erata, :ra4oiasa! Pe valea ;omesului ald, pe vaile )elisului si :ra4oiasa, la :ealu alului au venit si s-au ase"at motii din tara A&rudului! Ast+el, pe locul pasunilor de vara s-au pus &a"ele satului 6iurcuta 7divi"at mai tar"iu in 6iurcuta de ;us si 6iurcuta de =os8, :ealu alului 7cu numele schim&at in 1%#3 in Poiana .orea8, )alcesti, precum si 4rupurile de case> Ples, :odesti, )olojesti, Po4anesti, ?nasesti, iodesti, ce vor da nastere mai tar"iu satului )elis! <eritoriul administrativ al comunei )elis este situat in partea de sud-vest a judetului luj, la inter+erenta a doua unitati montane din cadrul Muntilor Apuseni, respectiv Muntii 6ilaului, Muntele Mare si Muntii )ihorului Vladeasa! omuna )elis se invecinea"a la nord cu comunele alatele si Mar4au, judetul luj, la vest comuna ;udri4iu, judetul )ihor, la sud cu comuna .orea, judetul Al&a, iar la est cu comunele @isca, Marisel si Ma4uri @acatau, judetul luj! omuna )elis se individuali"ea"a in cadrul judetului luj prin pre"entarea ha&itatului de altitudine cuprins intre 1333 metrii si 1#33 metrii altitudine si prin eAistenta lacului de acumulare (antanele-)elis! Altitudinea varia"a intre %23 metrii la con+luenta paraului 6hiduri cu ;omesul ald si 1,$3 metrii la var+ul Ma4ura Vanata, media +iind de 1133-1233 metrii! 9n cadrul judetului luj, comuna )elis este o comuna medie dupa numarul de locuitori, iar ca supra+ata una din comunele mari de munte! ;upra+ata comunei este de 23!$B% ha, repre"entand #,1C din supra+ata judetului! omuna )elis este alcatuita din sase sate> )elis, )alcesti, :ealu )otii, ;mida, 6iurcuta de ;us si Poiana .orea! @esedinta comunei este satul )elis! ;atul de resedinta )elis a +ost stramutat in urma reali"arii lacului de acumulare (antanele)elis si reconstruit dupa un plan de sistemati"are &ine conceput, pe un platou a+lat la

aproAimativ 1233 metrii altitudine! ?ste o localitate cu structura compacta, 4rupata in jurul unui centru civic! Potentialul turistic al comunei este mare avand in vedere +rumusetea cadrului natural si vecinatatea statiunii turistice (antanele-)elis, +apt atestat si de aparitia in ultimii ani a numeroaselor ca&ane si case de vacanta in satele comunei! Parcul National Muntii Apuseni, lacul (antanele, &radul lui .orea din padurea ;coruset si valentele naturale locale, repre"inta &o4atii autentice ale "onei! :e"voltarea dotarilor turistice 7in special a4roturismul8 si continua im&unatire a cailor de comunicatii repre"inta sansa de"voltarii economice a "onei! 1e4atura dintre satele comunei, precum si cu unitatile administrativ teritoriale invecinate, se reali"ea"a cu ajutorul cailor de comunicatie rutiera! omuna )elis nu este stra&atuta de nici un drum national, nu eAista pe ra"a comunei statie (@ si nici linie de cale +erata! 1e4atura dintre centrul de comuna si satele apartinatoare se reali"ea"a pe := 13D .uedin- ampeni-Al&ac 7Poiana .orea8, : 121 )elis-)alcesti 7)alcesti8, : 12DA :oda Pilii-6iurcuta de ;us, : 12D) @achitele-:ealu )otii si 12D :oda Pilii-;mida, cu ultimele trei sate, 6iurcuta de ;us, :ealu )otii si ;mida, pe ruta ocolitoare alatele-Mar4au-@achitele:oda Pilii, respectiv pe := 13D ! :istanta pana la resedinta judetului, respectiv municipiul luj-Napoca este de D3 -m, iar pana la .uedin cel mai apropiat oras, este de 2$ -m! on+orm principiilor anali"ei ;E/<, vom sinteti"a n continuare principalele puncte tari, oportuniti, puncte sla&e *i riscuri ce de+inesc actualele condiii ale a+irmrii turismului n omuna )elis-(antanele! Punctele tari: pre"ena unui cadru natural variat mor+olo4ic, alctuit din podi*uri *i muni, care, eAistena unor +orme de relie+ pitore*ti de mare atractivitateG po"iia 4eo4ra+ic +avora&il, ceea ce +ace unica "onaG peisa4istic eAclude Fmonotonia turisticG -

Oportuniti: nevoia de conservare *i protejare prin turism or4ani"at a unor resurse supuse de4radrii naturale sau antropiceG accesate! - cre*terea rolului administraiei locale n 4estionarea resurselor teritoriuluiG eAistena unor pro4rame europene de de"voltare a activitilor *i in+rastructurilor turistice 79;PA, ;APA@:8, +inanate, predominant, din +onduri comunitare ce tre&uie ast+el

Puncte slabe: o+ert turistic actuala de nivel sc"utG

produs turistic *a&lonard! Nu se pun n valoare elementele de speci+icitate, lipsa materialelor promoionaleG lipsa promovrii o+ertei turistice la toate nivelurile 7re4ional naional, internaional8G lipsa unui F&randHturisticG

ori4inalitate ale o+erteiG -

Ameninri: a+ectarea *i de4radarea resurselor turistice naturale sau antropice, prin eAploatare inadecvatG pierderea clientelei proprii atras de alte "one cu standard turistic superiorG crearea unei ima4ini ne4ative asupra o&iectivelor "onei 7judeului8 prin vectorul unei nesatis+acerea nevoilor sociale 7recreative sau curative8 a cererii turisticeG

cereri turistice nesatis+cuteG -

Strategii de dez oltare /rice strate4ie de de"voltare a turismului pe termen scurt, mediu *i lun4 tre&uie s posede o serie de repere orientative, care s jalone"e drumul parcurs *i s +iAe"e intele ce tre&uie atinse! 9n lipsa lor apare ad-hoc-ul, impulsul de moment, circumstanele imediate ce se dovedesc, n 4eneral, de+avora&ile unei a+irmri de durat! /&iectivele 4enerale ale de"voltarii turismului n omuna )eli sunt> 1! Punerea inte4ral n valoare a resurselor turistice din "onG 2! rearea unei o+erte turistice autentice, ori4inal, &a"at pe speci+icul localG #! Valori+icarea e+icient a resurselor turistice naturale con+orm conceptului de de"voltare dura&ilG B. @eali"area unei in+rastructuri turistice de nalt nivel calitativ, con+orm standardelor atinse de rile cu turism de"voltat din ?uropa *i alte continenteG 5! @eali"area unei o+erte turistice compleAe, ori4inal, atractiv, competitiv, vi"at deopotriv de cererea turistic intern c2t *i de cea internaionalG $! Promovarea +ormelor de turism sustena&il, ecolo4icG ,! ;atis+acerea nevoilor turistice imediate ale majoritii populaieiG D! Promovarea mai a4resiv a o+ertei turisticeG

CHILINAN RARE BOGDAN AN I, GR1.