CARTIERUL ANDRONACHE

Analiza multicriterial a zonei

A.Contextul general
1. ncadrarea n teritoriu
Zona de studiat este situat n nord-estul Bucuretiului, n Sectorul 2. Arealul Andronache-
Plumbuita- Petricani are o poziie central n cadrul sectorului. Zona Andronache este localizat n
nord. Perimetrul zonei obiect de studiu nu are o orma re!ulata, astel incat delimitarea este data atat
de artere de circulatie, cat si de limita lacului care da si numele zonei. Astel, zona de studiu este
mar!inita de"
# $n nord, delimitarea este data de Str. %ihai &udor.
'imita estic este dat de Str. Petre (e!ulescu.
# 'imita sud-estic este ormat din )os. Andronache.
# *elimitarea n partea de sud este data de )os. +olentina.
# 'imita de ,est a cartierului este ormat de malul lacului Plumbuita.
2. Istoricul zonei
Zona a ost acti, din punct de ,edere industrial i oarte atracti, pentru populaia Bucuretiului
datorit prezenei lacului Plumbuita i al renumitei mnstiri.
B. Situaia existent
Analiza funcional
Zona reprezint un ma-or punct de transport prin situarea n apropierea arterelor de transport
importante ale orasului.
Artere de circulaii
Sud- Str. *-na .hica i )os. +olentina / strada cu cel mai mare debit din sectorul 2. 0ste cea mai
important rut de acces, o arter important de ieire din Bucureti.
1est- Strada Petricani conecteaz zona cu zonele de producie i birourile din Pipera.
Funcuini existente i relaii ntre ele
Sunt apro2imati, 3 456 de !ospodrii, n care triesc 22 777 de persoane8
Sunt prezente c9te,a locuinte colecti,e n blocuri i cu re!im de nlime ridicat :peste P;4
ni,eluri<.
Prezena unor societi economice cu acti,iti specializate n domeniul ser,iciilor" producie de
mobil, instalaii urbane, nclminte, societi de publicitate i consultan8
Prezena unor artere principale" )oseua +olentina, )os. Andronache, Petricani, *-na .hica, care
ac le!tura cu alte bule,arde importante. &ransportul public este realizat prin intermediul
autobuzelor i al troleibuzelor8
Biserica S. .heor!he-Andronache-situat pe strada Peri reprezint un minunat loc pentru
recule!ere, unde locuitorii mer! n iecare duminic la slu-b8
+imitirul bine n!ri-it sub supra,e!herea preotulul paroh, care a or!anizat i o cantina pentru
oamenii ne,oiai8
)coala !eneral (r. 37 unde n,a circa 477 ele,i8
.rdinia (r.= nscrii apro2imati, 67 copii8
+omple2ul socio-educati, > S9nta %aria>, unde copii cu ,9rsta cuprins ntre 4-?3 ani
beneiciaz de dierite pro!rame educaionale, echipamente i tehnici pentru n,area limbilor
en!lez, arab i chinez. Acti,itile din cadrul pro!ramelor beore- school i ater-school, copiii
sunt spri-inii pentru rezol,area temelor, dar beneiciaz i de acti,iti de recreere.
Analiza morfologic
1.!i"ologia cldirilor
&ipolo!ia de locuinte nt9lnite mai rec,ent este ormata din case pentru cate o amilie cu !radini nu
oarte mari@medii. Aneori locuinele prezente aici adpostesc mai multe amilii si sunt construite pe un
eta-.
Perimetrul de locuine ni,el P@P;? este situat ntre Str. .her!hiei -,est, str. %ihai &udor-nord i Petre
(e!ulescu -est.
02ist un ond de locuinte ,echi i impro,izat in zona .her!hitei-&udor %ihai, de o calitate oarte
slaba a mediului construit, cu un !rad ridicat de periculozitate i a,9nd consecine asupra ,ieii i a
condiiilor sociale ale locuitorilor.
Zona delimitat de Soseaua +olentina, Strada .her!hitei i Babrica de .hea este un spaiu cu o
densitate a populaiei destul de mare. Aici se !sesc numeroase locuine de tipul blocurilor.
2. !i"ologia "arcelarului# forme i mrimi geometrice ale loturilor$ racordarea la strad$
relaia loturilor cu cldirile$ regimul de ocu"are al terenului
Peste -umtate din teren :apro2. 62C< reprezint supraaa de ocupare a cldirilor.
%ai mult de dou treimi din aceasta este ocupat de locuinele -oase, numai 27C iind ocupat de
blocuri.
Zona este dominat de prezena lacului Plumbuita, cu orma de semicerc, care imparte zona in
mai multe se!mente, ormand astel o zona peninsulara si una insulara.
Parcelarul este sub orm de dreptun!hi.
%. !i"ologia strzilor
Sunt patru strzi principale paralele. +ldirile sunt dispuse de-a lun!ul acestora, realiz9ndu-se
astel racordarea loturilor la arterele principale.
Perpendicular pe Str. Zamir (icolae sunt alte trei strzi, care racordeaz cldirile la cile de acces
principale.
&oata zona este deser,ita de iluminare stradala, iar soselele sunt asaltate.
Str. .her!hitei are cate,a locuri de ,erdeata care alterneaza cu di,ersele cladiri destinate olosirii
comerciale si pentru productie. Zonele ,erzi nu sunt asezate intr-o anumita ordine.
Strada .her!hitei se intinde pana la mar!inea lacului Plumbuita. Aceasta microzona este cu totul
inacti,a, si nu prezinta nici un el de constructie sau cladire care sa ie dedicata acti,itatii de
productie, iind complet abandonata cu zone mlastinoase, si se!mente ale teritoriului olosita aproape
numai ca zone de aruncare a deseurilor produse de abricile si companiile din zona.
&aloarea fondului construit
0ste o zon de locuine cu re!im neomo!en n teritorii cu parcelare tradiional de actur
spontan :locuinele au aprut n -urul anului ?=77 dup construcia bisericii S. .heor!he
Andronache<.
+ldirile nu reprezint o arhitectur unitar. Stilul architectural dier de la cldirile ,echi
:traditional-rom9nesc< la cele noi.
+asele au periii la strad / spaiul pri,at a ost nlocuit de cile de acces.
+asele sunt situate pe cote de ni,el mai ridicat a de cel al strzilor.
Analiza comunitilor
1. Structura comunitatilor# ni'el general de trai$ 'arsta$ s"ecific local$ acti'iti
dominante$ i modul de "etrecere al tim"ului li(er.
As"ect social
- zona de studiat se caracterizeaza prin probleme reeritoare la ni,elul de trai, care s-a inrautatit ca
urmare a scaderii ,eniturilor amiliilor dea,orizate in primul rand. Alt actor important, indicator al
ni,elului scazut de ,iata, il constituie ni,elul educaiei.
-19rsta populaiei din cartier nre!istreaz o mbtr9nire a,ansat" o treime o reprezint populaia cu
,9rsta cuprins ntre ?= i 37 ani, o alt treime cu ,9rsta cuprins ntre 3? i 47 ani, cel mai puin sunt
persoanele cu ,9rsta cuprins ntre ?6 i ?D ani. Aceste date e,identiaza o situatie destul de
in!ri-oratoare.
-Zona de studiat se caracterizeaz prin ,eniturile oarte mici ale populaiei, ni,elul redus de educaie
i condiiile precare de trai.
-+lasa sociala mi-locie din aceast zon, reprezinta o proportie semniicati,a a populatiei.
S"ecific local
-Zona se conrunt cu probleme di,erse" strzi care nu sunt asaltate, probleme le!ate de reeaua de
ap, absena staiilor de pompa- pentru apa din lac, probleme de poluarea apelor.
-&rebuie subliniate i alte probleme ale zonei, precum lipsa canalizarii, poluarea mediului,
depozitarea deseurilor in zona lacului, e2istenta unor oste spatii industriale abandonate, e2istena
unor strazi neasaltate, transormarea unor spatii in zone de pasunat pentru animale domestice :cai,
psri<, cainii ,a!abonzi, delinc,enta in zona peninsulara, ceea ce alimenteaza nesi!uranta populatiei,
de!radarea cartierului si indierenta locuitorilor, perceptia ne!ati,a asupra acestei zone. Zona este
recunoscut ca iind cu un ni,el ridicat al criminalitii locale.
-Aspectele ce deri,a din aceste probleme sunt mar!inalizarea sociala si insuicienta mecanismelor de
asi!urare a securitatii publice. &rebuie e,identiata si deicienta e2istenta la ni,elul ser,iciilor sociale,
sanitare si de asistenta oerita persoanelor deza,anta-ate.
Acti'iti dominante
Zona dintre )os. +olentina i Str. Babrica de .hea n!lobeaz dierite societi comerciale, care
desoar acti,itaile de import alimentar, mai mult in ceea ce pri,este produsele asiatice, ma!azine
specializate in ustensile necesare pentru uz caznic.
02istenta acestor micro acti,itati economice di,erse relecta prezenta unui ridicat procent de
populatie straina care locuieste in zona, mai ales cea ormata din chinezi. En zona se !asesc si ser,icii
pri,ate precum cabinetele stomatolo!ice de mici dimensiuni.
*e-a lun!ul Str.Andronache care da in Sos. +olentina se desoar cate,a acti,itati comerciale de
mici dimensiuni precum ma!azine alimentare, macelarii, patiserii, ma!azine de teleonie, mici
ma!azine specializate in materiale de constructii, materiale electronice si centre oto.
$n mare parte, acti,itatile producti,e in n !eneral de sectorul secundar. %ulte irme si depozite
care opereaza in sectorul constructiilor se localizeaza in aceasta zona, ca urmare a prezentei strazilor
asaltate si a preturilor scazute ale terenurilor. An astel de tesut producti, se intalneste in apropierea
str. Babrica de .heata i Andronache.
)odul de "etrecere al tim"ului li(er
F parte de teren situat pe Str. Babrica de .heata a ost utilizat pentru realizarea unui parc. Acesta este
in prezent rec,entat de amiliile celor care locuiesc aici. &oata zona de pe lan!a parc a ost
reamena-ata, cu locuri de -oac pentru copii i mese de picnic.
B9ia de teren care se e2tinde in ,ecinatatea lacului, a ost olosit, datorit pozitiei panoramice
pentru construirea unor centre rezidentiale, dar si pentru deschiderea punctelor de restaurare din
partea marilor lanturi de ast-ood precum %ac *onaldGs si %e!a Ema!e.
2. *e"ere "erce"ute de comuniti la ni'el local.
Zona dispune de un anumit potenial turistic i cultural i de a!rement. En aara pioritilor sociale i
de inrastructur care trebuie soluionate imediat, prioritate au aprarea, conser,area i reabilitarea
patrimoniului cultural i arhitectural e2istent.
Anul dintre reperele importante percepute de comunitatea local este 9nt9na plasat strate!ic la
intersecia strzilor.
An alt reper important este biserica S. .heor!he-Andronache-situat pe strada Peri.
%. )odul de utilizare$ amena+are$ inter'enie sau e'oluie n tim" i ntreinere at,t a
s"aiilor "ri'ate c,t i a s"aiului comunitar$ "u(lic.
Astel, zona se caracterizeaza prin lipsa cailor de comunicatie, care in!reuneaza dez,oltarea de zone
producti,e, caracteristice centrelor culturale.
$n apropierea malurilor lacului Plumbuita se intind zone supuse enomenului de de!radare urbana si
lipsite de acti,itati producti,e, din cauza distanelor a de arterele principale.
*e-a lun!ul malurilor lacului, se intind zone oarte de!radate, de multe ori ara ser,icii de canalizare
sau de colectare a !unoiului si cu strazi neasaltate. En aceste perimetre multe locuinte sunt
darapanate si lipsesc acti,itatile producti,e, atat cele secundare, cat si cele tertiare.
%ulte dintre strzile cartierului au ost asaltate, au ost e2tinse reele de ap i canalizare,au ost
rezol,ate i unele probleme ale transportului public.
Zona prezinta potential sub aspect turistic, dar este ne,oie de masuri clare de recaliicare.
+artierului este dominat de o zona ,erde, mar!inita de lacul Plumbuita, in interiorul careia se ala
manastirea Plumbuita, rele,anta pentru patrimoniul cultural-istoric .
+adrul natural a,orizeaza dez,oltarea asezarilor umane. Prezenta lacurilor si a spatiilor ,erzi
constituie o ade,arata oaza de ,erdeata si, totodata, surse de o2i!en pentru echilibrul climatic si
improspatarea atmoserei poluate a orasului.
-+reterea !radului de contientizare a populaiei pentru pstrarea cureniei -Heconditionarea zonei
ar trebui orientata spre reechilibrarea unctiilor urbane si ,aloriicarea potentialului speciic" cultural,
turistic, de a!rement, comercial, residential.
Pe termen scurt, actiunea de dez,oltare si incluziune sociala ar trebui s se bazeze pe recuperarea si
,aloriicarea bazei urbane si a conditiilor socio-economice, pentru a reduce mar!inalizarea sociala si
de mediu.