Trăsături ale turismului rural :

Apropierea de natură;
Absenţa mulţimii;
Linişte şi un mediu ambiant nemecanizat;
Contact direct cu prestatorul de servicii;
Posibilitatea de a cunoaşte îndeaproape locuri şi oamenii acelor
locuri;
Contactul nemijlocit cu APL, cu preocupările şi activitatea
specifică zonei;
Cunoaşterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;
Este variat, corespunzător complexităţii mediului rural;
Şansa integrării în comunitate în perioada sejurului.

1. Agroturismul – cuprinde acele forme de turism, care au legătură directă cu activităţile agricole,
construcţiilor ce au rol şi funcţiuni în domeniul agriculturii. Această formă specifică de turism
rural este bazată pe asigurarea în gospodăria ţărănească a serviciilor de cazare, restauraţie,
agrement şi alte componente. Ea este practicată de micii proprietari din zonele rurale, ca activitate
secundară, activitatea desfăşurată în gospodăria proprie rămînînd principala ocupaţie şi sursă de
venit.
2. Eco-turismul – numit deseori şi turismul verde sau moale, a apărut sub forma unei opuneri sau
rezistenţe împotriva poluării mediului şi se manifestă cel mai frecvent prin activităţi la ocrotirea
diferitor obiective naturale şi sociale.

Elemente principale ce concura la înfăptuirea actului turistic

Spațiul rural (vatră Produsele naturale,

și moșia satului) ca bogățiile naturale care
suport al procesului satisfac cerințele
Populația rurală personale și pe cele ale
de viețuire și element al eternității
derulare a activității ofertei turistice,
de veacuri a destinate persoanelor
specifice. obiceiurilor și care vin în gazdă.
tradițiilor populare,
factor al transformării
mediului natural și a
resurselor locale.
 Turismului rural a produs mutații în viața satelor aducând
elemente noi privind:
 Valorificarea resurselor proprii specifice (balneare, naturale, vitipomicole,
gastronomice, artizanale, etnografice și folclorice);
 Transformări în plan edilitar și al dotărilor prin apariția unor construcții
specifice (ferme agroturistice, pensiuni), puncte de informare, unități de
deservire (magazine), amenajari pentru sport și echitație, echipamente
igienico-sanitare;
 Evitarea procesului de depopulare rurală prin apariția unor soluții noi de
ocupare a forței de muncă
 Dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primară a produselor
agricole și revitalizarea meștesugurilor specifice zonelor rurale;
 Valorificarea resurselor de apă locale în scopuri energetice și mai ales pentru
piscicultură;
 Combaterea poluării mediului prin eliminarea surselor și conservarea pe
această cale, a unor condiții optime de viața în zonele agroturistice.

Turism durabil - dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul și

marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială și economică a
mediului, cu asigurarea exploatării resurselor natural și culturale și pentru
generațiile viitoare.

Noțiunea de impact presupune analiza relației turist - resursa turistică - produs turistic, care se
desfasoară de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, până la asigurarea pachetului de servicii și
acțiuni turistice, menite să pună în valoare obiectivul respectiv.
Impactul asupra unei zonei turistice este dat de:
Cadrul natural și varietatea potențialului turistic;
Existența unei infrastructuri generale, care asigură circulația, accesul și informarea;
Prezența unor structuri turistice de cazare, alimentație publică, agrement.
Analiza SWOT a domeniului turismului
 Codul de comportament al ecoturistului

Pregătirea voiajului
-Alegerea unui agent de turism sau a unei
organizații care se preocupă de minimizarea
impactului activității turistice asupra mediului;
-Alegerea unui promotor sau a unei agenții de
turism care oferă o ședință de pregătire despre
modul cum trebuie să se comporte la locul de
destinație sau să folosească echipamentele în
vederea protejării mediului înconjurător;
-Informarea în legătură cu habitatul natural și cu
valorile culturale ale zonei;
-Adaptarea comportamentului propriu și a
codului de conduită la valorile zonei vizitate.
Respectarea florei, faunei și a
habitatului lor
-Deplasarea cu calm, fără a se perturba mediul
natural;
-Păstrarea unei distanțe considerabile față de
animale pentru a nu le deranja;
-Evitarea hrănirii animalelor;
-Neintervenirea în habitatul natural;
Respectarea următoarelor reguli
-Interdicția accesului în zone nepermise publicului;
-Respectarea marcajelor;
-Informarea tour-operatorilor, autorităților și
vizitatorilor asupra încălcării regulilor care
afectează habitatul natural și cultural.
Reducerea propriului impact asupra
mediului
-Adoptarea unui comportament care vizează
reducerea tuturor tipurilor de poluare (chimică,
biologică, vizuală, olfactivă și sonoră);
-Favorizarea deplasărilor în grupuri mici;
-Conștientizarea impactului acțiunilor proprii asupra
mediului;
-Menținerea echipamentului motorizat în stare bună;
-Utilizarea unui echipament nepoluant sau slab
poluant;
-Alegerea unor produse durabile, biodegradabile și
reutilizabile;

-Evitarea zonelor în care se găsește un număr -Depozitarea reziduurilor în zone strict amenajate
mare de animale; pentru acest scop;

-Interzicerea ruperii plantelor sau mutării -Favorizarea transportului cu mijloace care nu au sau
animalelor; au un impact minim asupra mediului.

-Evitarea cumpărării de plante sau animale care

sunt pe cale de dispariție.

Respectarea comunităților locale

-Aprecierea unicității populației din zona vizitată;
-Respectarea cutumelor, tradițiilor locale și diferențelor culturale;
-Deschiderea spre învățare;
-Susținerea economiei locale prin achiziționarea de produse și servicii;
-Respectarea intimității oamenilor și a proprietății private;
-Adaptarea la cultura locală;
-Adoptarea unui comportament respectuos față de ceilalți vizitatori.

Vetrele satelor prin marimea lor
determină structura așezărilor rurale
(cătun, sălaș, sat, comună, comună
suburbană) și permite segmentarea
acestora în anumite zone funcționale
(zone rezidențiale), zone agricole,
zone comerciale, zone de transport
agricol și rutier etc. Vetrele exprimă
relația dintre om și natură și modul
în care se realizează exploatarea și
valorificarea resurselor existente,
contribuind la păstrarea unui specific
local. În spațiul acestora are loc un
progres continuu de modernizare a
infrastructurilor tehnico-edilitare, de
refacere a locuințelor și a anexelor
gospodărești, de imbunătățire a
utilităților publice;
Terenurile agricole - reprezintă
spațiile de extraurban care dețin cea
mai mare pondere și care sunt strict
dependente de calitatea și
randamentul solurilor, de factori de
risc naturali (inundații, viituri,
alunecări de teren, eroziune, seisme
etc.). Prin tipurile de culturi
practicate, dispunere, extindere, ele
conferă peisajului natural numeroase
nuanțări care oferă un pitoresc aparte
și o atractivitate deosebită. În mod
obișnuit, structura și configurația
acestora sunt date de relief, de
topografia terenurilor, de
particularitățile sinclinalelor, de
presiunea demografică și economică.
Bunuri culturale, tradiții și obiceiuri
folclorice - cultura populară
românească se remarcă prin
originalitate, frumusețe și vitalitate.
Dovada acestei moșteniri o constituie
persistența milenară a unui numar
însemnat de elemente atestate în toate
domeniile artei populare și
meșteșugurilor tradiționale (ceramică,
costumul popular, covoarele,
broderiile, țesăturile, prelucrarea
lemnului ș.a.) Unitatea, varietatea,
bogatia, originalitatea, armonia
dintre sobrietate si exuberanta,
optimism si frumusete, datorate
geniului creator al poporului roman
sunt trasaturi specifice ale artei
populare romanesti, recunoscute de
cercetatori, specialist de renume
international si de iubitorii de frumos.

Poziția și așezarea geografică care Rețeaua hidrografică prin apele

sunt elemente cu rol determinant în
relația sat-oraș, prin accesibilitate, Componentele
legături de comunicație, distanțe,
turismului rural
prezența unui anume tip de peisaj
natural (montan, deltaic, marin,
colinar etc.);
Dotările tehnico-edilitare - generalizarea uneltelor și
utilajelor perfecționate de munca au condus la cresterea
productivitatii muncii si implicit a nivelului de trai al
locuitorilor satelor. Se constată schimbări în ceea ce
privește materialul de construcție, extinderea tindei, a
cămarii și sporirea numarului de camere. Se pastrează
încă un număr important de locuințe din perioada
interbelică, iar cele cu adevărat tradiționale, datând de la
sfârșitul secolului trecut s-au conservat în mică măsură.
Ele nu mai corespund nevoilor de spațiu și confort ale
generației actuale. Un aspect deosebit este conferit de
gradul de înzestrare cu utilități publice, cu caracter
edilitar-alimentare (apă, canalizare, evacuare, colectare
deșeuri, alimentare cu energie electrică, telefonie etc.).
Aceste dotări contribuie în mod deosebit și la creșterea
calității serviciilor turistice puse la dispoziția turiștilor.
În ultimii ani, în mediul rural s-au ridicat numeroase
case, unde realizarea unui confort a determinat
adoptarea unor elemente de arhitectură și construcție,
străine de tradiția locală sau regională, care se apropie
mult de mediul urban. Prin turismul rural există șansă
reală ca vechile valori ale arhitecturii și tehnicii populare
să fie din nou puse în valoare, iar elementele noi să fie
date de posibilitățile de realizare a unor minime dotări
edilitare eficiente și confortabile.
subterane, de suprafață și lacurile
influentează foarte mult gradul de
atractivitate a oricărei zone rurale.
Apele subterane (freatice) contribuie la
alimentarea cu apă potabilă și menajeră
a gospodăriilor rurale și dețin un grad
de mineralizare ce capătă o valoare
terapeutică care susține turismul
balnear. Cursurile fluviilor, ale
râurilor de diferite mărimi sunt
adevărate repere naturale, care au
susținut dezvoltarea multor vetre rurale
și care prin peisajul lor specific dau o
anumită valoare peisajului natural.
Fondul forestier reprezintă componenta cu cele mai multe
valențe: economică, ecologică, recreativă, ambientală. În
funcție de formele de relief, tipurile de clima, soluri, acestea
sunt dispuse pe suprafețe mai mari sau mai restrânse, în
forme compacte sau în alternanță cu terenurile agricole. Un
rol deosebit îl au padurile de tip virgin, care prin vechimea
speciilor arboricole, varietatea speciilor, sprijină cel mai
bine derularea unor activități turistice. Se pune tot mai mult
accent pe dezvoltarea silvoturismului care are drept scop
valorificarea complexă a pădurilor prin multiple activități
turistice. Un rol important îl va avea deschiderea pădurilor
private către public în scop turistic și sprijinirea construirii
de noi cabane de vanatoare și puncte de observație a
animalelor sălbatice. Dezvoltarea industriei turistice trebuie
să aibă în vedere și păstrarea echilibrului ecologic, și să
asigure păstrarea, biodiversității speciilor prin asigurarea
unui control asupra circulației turistice pentru a evita
degradările, accidentele, incendiile;
 Produsului turistic rural – ansamblu prestațiilor ce se pot modifica ușor în timp și spațiu pentru a
corespunde cerințelor turiștilor. Acesta prezintă o structură complexă manifestată în diverse forme de
combinații ale elementelor componente (cazare, alimntație, transport, excursii, tratament balnear etc.).
Produsul turistic presupune îndeplinirea a cel puțin uneia intre următoarele cerințe:
 imagine de marcă;
 raport optim preț-calitate;
 unicitate și originalitate pe piața turistică;
 asigurarea unei game largi de servicii turistice.

Structuri de primire în mediul rural

Reședința rurală de vacanță - Camerele de oaspeți prin care

case tradiționale sau camere
independente, mobilate, situate
în gospodăria proprietarului, pe
terenul acestuia sau în
localitatea rurală. Multe dintre
acestea și-au păstrat arhitectura
originală, suferind modernizări
la nivelul interioarelor; unele
dintre aceste pot permite în
funcție de prezența altor resurse
turistice practicarea sporturilor
de iarnă, a pescuitului și
vânătorii sportive.
într-o gospodărie rurală mai mare
sunt special amenajate camere de
primire, mai ales pentru turiștii în
tranzit. Acestea presupun
investiții minime și reprezintă o
formulă mai puțin costisitoare și
mai ușor de realizat în practică
deoarece oferă strictul
necesar. necesar. Aceste forme s-
au dezvoltat în Franța, Marea
Britanie, Belgia, Luxembourg,
Grecia, Irlanda;
Fermele de sejur - sunt
alcătuite din gospodării rurale,
unde activitățile agricole se
găsesc pe prim plan și în funcție
de mărimea acesteia se pot oferi
o gamă mai redusă sau mai largă
de servicii turistice (meniu
complet, agrement de interior și
exterior, seri distractive,
plimbări cu trasport rustic,
călărie, etc.).

Motelurile și hotelurile Campingurile și popasurile de

rurale sunt în număr foarte mic.
Acestea se află de-a lungul unor
drumuri de interes european sau
național, la intersecția de
drumuri turistice importante sau
în apropierea unor obiective de
mare interes touristic. Ele pun la
dispoziția turiștilor servicii
turistice minime, fară să utilizeze
elemente de specificitate locală
și regională, mergând pe oferte
standard și se întâlnesc în Franța,
Olanda, Germania, Elveția,
Austria;
caravane se găsesc în locuri
mai izolate, mai aproape de
natură, dar oferind un confort
mult mai scăzut. Există federații
de cămping și touring cluburi
care editează ghiduri și broșuri
cu posibilități de comparare.
Acestea pot fi amenajate la
nivelul unei așezări rurale, pe un
spațiu special amenajat sau în
cadrul unei ferme rurale mari, în
regim public (municipal) sau
privat.
Satele de vacanță benificiază
de un parteneriat dintre
administrațiile publice locale și
proprietari de terenuri și
gospodării. Există așezări rurale
care pot fi considerate ca sate
de vacanță, dar și amenajări
speciale de cazare, alimentație,
agrement care au doar o
utilizare turistică.
 Structurile pe primire rurale pot adduce un șir de avantaje:
 Identificarea și valorificarea prin turism rural a unor resurse naturale și culturale locale;
 Descongestionarea zonelor turistice aglomerate și reducerea turismului de masă;
 Realizarea unor investiții acceptabile pentru structuri turistice ușoare, de mică și medie
marime;
 Utilizarea forței de muncă locală, cu un personal de servire redus la minim;
 Crearea unor surse de venituri suplimentare pentru populația locală;
 Îmbunătățirea nivelului de viață prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a serviciilor
publice;
 Asigurarea stabilității populației rurale și a viabilității așezărilor rurale.

Structurile de agreement

În extravilan și împrejurimea
localității rurale:
 Excursii, drumeții scurte prin pădure, pe
malul râurilor, al lacurilor;
 Alpinism, scurte escalade în masive
montane apropiate;
 Excursii cu ghid în parcuri naționale, În gospodărie sau pensiunea rurală:
naturale, în rezervații naturale,
cu observarea naturii;  Învățarea și cunoașterea unui meșteșug
 Plimbări sau coborâri cu bărcile (olărit, broderie, sculptură lemn,
pneumatice; încondeiere oua, etc.)
 Vânătoare și pescuit sportiv;  Participarea la zilele onomastice ale
 Practicarea schiului fond, saniuș; gazdelor, evenimente de familie;
 Cicloturism;  Realizarea de mini concursuri pe
 Plimbări cu trăsura, căruța, sanie, în funcție diferite teme date;
de anotimp;  Posibilitatea de a juca șah, remi, table,
 Învățarea și practicarea echităției pentru etc.
copii și adulți;
 Sporturi ușoare - tenis de câmp, jogging,
minigolf, etc,;
 Vizitarea unor mănăstiri, muzee sătești,
case memoriale, mori de apă, alte
 Participarea la unele activități cultural-
artistice, concursuri, festivaluri.
 Infrastructura turistică rurală

Infrastructura reprezintă facilităţile ce asigură buna funcţionare a societăţii contemporane pentru

un trai confortabil. Infrastructura generală constituie ansamblul formelor de construcţii necesare
unei zone locuite pentru comunicarea cu restul lumii, care sprijină şi fac posibilă dezvoltarea
economică (şosele, căi ferate, poduri, aeroporturi, reţeaua de furnizare a apei, de drenare şi canalizare,
instalaţii de furnizare a curentului electric, telecomunicaţii). Pentru activitatea structurilor din
industria turistică prioritar constituie: reţeaua de drumuri, transportul de pasageri şi facilităţile de
comunicare în mediul rural.

Reţeaua de căi ferate constituie

Reţeaua drumurilor auto
în Republica Moldova 2172 km,
publice are în Republica
dintre care 1121 km aflat în
Moldova o lungime totală de
exploataţie. Majoritatea staţiilor
9311 km. Doar 56% din totalul
din localităţile rurale sunt
arterelor sunt asfaltate.
deschise pentru pasageri.
Drumurile locale sunt în
Transportul feroviar este utilizat
proporţie de 46% pietruite, iar
pe distanţe mijlocii în traficul
cele cu îmbrăcăminte asfaltică
touristic regional, însă într-o
este de peste 88% au o durată de
proporţie mai mică decât în
exploatare depăşită şi o stare rea.
ţările vecine.

Reţeaua de transport de pasageri este

constituită din 1299 de rute regulate (cu
Infrastructura turistică
3374 curse).Specificul curselor spre
constituie o totalitate de forme
destinaţiile rurale se exprimă prin faptul
că majoritatea se orientează în orele sau tipuri de construcţii
dimineţii spre oraşe, iar după amiază revin necesare pentru comunicarea
în sate. Acest lucru minimizează numărul unei zone turistice cu alte zone,
călătoriilor turistice individuale de o zi în a căror existenţă este necesară
localităţile săteşti, în special unde nu înaintea dar şi în timpul
există facilităţi de cazare. Parţial această desfăşurării activităţii turistice
problemă este atenuată de existenţa propriu zisă.
transportului individual sau de cursele
excursioniste oferite de agenţiile de turism
din oraşe.
 Factorul uman implicat în turismul rural

Dezvoltarea parteneriatului dintre administrația

publică locală și domeniul privat, fapt care are un rol
Implicarea diferitelor organisme
deosebit de important în condițiile în care a avut loc
nonguvernamentale în menținerea zonelor rurale.
procesul de descentralizare a activității turistice și
După anul 1990 au apărut numeroase asociații și
creșterea treptată a autonomiei activităților
fundații care încearcă să pună în practică o serie de
locale. Administrațiile publice locale pot pune la
programe de valorificare turistică a unor resurse
dispozitie terenuri prin vanzare sau concesionare,
locale, să utilizeze și să pregătească forța de muncă
utilitati publice care sa sustina multiple activități si
disponibilă, mai ales pe cea tânără, în domeniul
servicii neagricole. Un fenomen care în ultimii ani s-a
turismului. Rolul acestor organisme este și acela de a
amplificat foarte mult este acela al reședințelor
dezvolta acțiuni de colaborare cu altele de același gen
secundare de vacanță care însă, având un strict
existente în multe țări europene, sau de pe alte
caracter privat, nu sunt folosite decât pentru scurte
continente.
perioade din an, când de fapt ar exista posibilitatea de
a fi puse la dispoziția turiștilor;

Satele turistice - o așezare rurală pitorească, așezată într-un mediu

nepoluant, păstrătoare de tradiți și obiceiuri, cu un tracut istoric bogat, cu
funcția de primire și găzduire a turiștilor. Satul turistic moldovenesc poate
contribui la descoperirea țării noastre, ca posibilă destinație turistică,
favorizând astfel interesul față de Republica Moldova ca loc ce oferă o gamă
de experiențe, de vacanțe minunate, dar și ca o oportunitate de afaceri.
Moldova dispune și se bazeaza pe:
- gamă largă de resurse naturale și culturale;
- raportul preț – calitate convenabil;
- trăsăturile unice ale țării noastre: istoria, cultura, oamenii;
- importante locuri pitorești;
- ape minerale, floră și faună foarte spectaculoase;
- vechile tradiții păstrate până astăzi în multe locuri ale țării și respectate de
către turiști: muzică, dans, pictura.
 Un sat turistic trebuie să îndeplinească o serie de condiții:
- Amplasrea într-un mediu natural, nepoluant, accesibil, unde există resurse
turistice bogate ce pot fi valorificate prin desfășurarea unor activități de vacanță
cum sunt: plimbările în aer liber, practicarea sporturilor nautice, odihnă, excursii,
activități culturale etc.
-Trebuie asigurat turiștilor un grad minim de confort, ce include: apă curentă,
canalizare, baie.
-Aportul unor factori curativi balneoclimaterici, nămolurile terapeutice, izvoarele
de apă minerala, băi sarate, existența monumentelor istorice, de artă, a unor vestigii
arheologice etc.
-Tradiții, obiceiuri, datinile străbune și ospitalitatea specifică fiecărei zone.
-Elementele de folclor sunt o varietate de oportunități de relansare a turismului
rural, o bogație, un adevărat muzeu natural în care sunt conservate obiceiurile și
tradițiile străvechi.

Promovarea și
dezvoltarea
serviciilor
Diversificarea
modului de utilizare a
forței de muncă

Avantajele care se
obțin în urma
practicării Atragerea de noi
turismului rural investiții

Crearea de noi locuri

de muncă

Stabilizarea
populației prin fixare
forței de muncă
 Criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi
introdusă în circuitul turistic:
1. Potenţial turistic deosebit;
2. Acces rutier în tot timpul anului bine întreţinut;
3. Iluminare cu energie electrică, alimentare cu apă şi, eventual, canalizare nepoluantă sau
posibilităţi de realizare cu fonduri minime;
4. Unitate de poştă şi telecomunicaţii;
5. Spaţii de cazare clasificate (motel, pensiune, gospodărie ţărănească, camping);
6. Spaţii clasificate de servire a mesei pentru turişti, a căror capacitate să fie corelată cu acea a
spaţiilor de cazare;
7. Asistenţă medicală sub forma unui post de prim ajutor;
8. Punct / centru de informare turistică, amplasat în centrul localităţii;
9. Panou cu traseele turistice de interes local marcate, amplasat în centrul localităţii, în vederea
facilitării drumeţiilor cu sau fără ghid local;
10. Posibilitatea organizării unor forme de agrement şi petrecere individuală sau colectivă a
timpului liber: pescuit, vânătoare, culegere de plante medicinale, fructe de pădure, plimbări etc;
11. Spaţii comerciale pentru produse alimentare, obiecte de sport-turism etc.

Criterii de omologare a satelor turistice din Republica Moldova

Criterii de Esența
omologare

Are în vedere tradiţiile etnografice şi folclorice (meşteşugurile, portul popular,

Criteriul valorii specificul aşezării; folclorul muzical, coregrafic, literar etc.), ocupaţiile tradiţionale
specifice satului şi nemodificate în timp, arhitectura populară (case ţărăneşti, biserici
etnofolclorice
de lemn, mori de vânt etc.), manifestările folclorice specifice unor localităţi rurale
ale R.Moldova.
Este vorba despre acele elemente ale cadrului natural precum aspectele peisagistice,
Criteriul valorii resursele de ape minerale şi alte resurse turistice naturale, socio-economice şi
cultural-istorice, care permit realizarea unei oferte diversificate de programe
turistice
turistice rurale (culturale, istorice, sportive etc.).
Criteriul existenţei şi Se referă la prezenţa unor structuri de primire rurale (gospodării ţărăneşti, pensiuni
calităţii structurilor turistice, pensiuni agroturistice, vile, hoteluri rurale etc.), care să ofere cazare şi
servirea mesei în baza unor standarde de confort, dotare şi igienă sanitară.
de primire rurale
Acest criteriu vizează calitatea mediului din localitatea rurală respective şi a cadrului
Criteriul calităţii natural limitrof (surse de poluare şi degradare, conflicte între dezvoltarea localităţii
şi economia acesteia cu turismul şi mediul ambiant), dar şi între turismul rural –
ecologice.
mediul înconjurător.
 Criteriul dotării Înzestrarea tehnico-edilitară (alimentare cu apă, canalizare, artere stradale, unităţi
tehnico-edilitare. comerciale, grupuri sanitare etc.) constituie un criteriu important în aprecierea
oportunităţilor introducerii localităţilor rurale în circuitul turistic.
Criteriul Accesibilitatea la localitatea rurală, în interiorul ei, dar şi la structurile turistice de
accesibilităţii. primire omologate sau la obiectivele turistice joacă un rol important.
Are un rol important în aprecierea localităţii rurale ca destinaţie turistică În raport
Criteriul poziţiei cu principalele centre emitente de turism, zone şi obiective turistice de mare valoare,
puncte de frontieră, magistrale rutiere şi feroviare etc., care poate să conducă la
geografice
ierarhizări valorice.

Tipologia satelor turistice

Sate turistice etnografico-

folclorice - satele în care portul
tradiţional, arhitectura, mobilarea
şi decorarea interioarelor în stil
rustic, muzica şi dansurile
populare se impun ca însuşiri
esenţiale ale satului respectiv. În
aceste sate se pot organiza
expoziţii artizanale cu vânzare,
iar pentru turiştii se pot
gospodării ca muzeu etnografic
în aer liber.
Sate turistice de creaţie artistică
şi artizanală - aceste sate pot
oferi posibilitatea practicării
unui turism de sejur, în cadrul
căruia intră vizitaea atelierelor
special amenajate şi sub
îndrumarea unor specialişti şi
meşteri populari renumiţi,
turiştii s-ar putea iniţia în artă şi
tehnici arhaice populare.
Sate turistice climaterice şi
peisagistice - caracteristica
predominantă a acestor sate
turistice, destinate turismului de
sejur (pentru amatorii de linişte,
de plimbări solitare, într-un
peisaj deosebit), este cadrul
natural şi poziţia geografică
izolată de centrele aglomerate şi
de marile artere de circulaţie.

Sate turistice pastorale - satele

Sate turistice pescaresti si de de munte in care preocuparea
Sate turistice viti-pomicole - în
interes vanatoresc - aceste dominanta a localităților este
satele în care predomină această
localitati rurale sunt legata de cresterea animalelor, fie a oilor
caracteristică (cultivarea
activitățile de găzduire impletite fie a vitelor si care pot sa ofere
pomilor fructiferi şi a viţei de
cu cele legate de padure si turiștilor un mod de viata
vie), activităţile turistice sunt
vanatoare si ape cu fondul specific si o alimentație bazata
posibile pe toată durata anului,
piscicol. In aceste sate se pot pe produse lactate si carne
atât în perioada recoltării, cât şi
oferi servicii culinar- (urda, jintita, cas, branza,
după aceea, prin oferirea
gastronomice cu specific pastrami etc.). Pentru
fructelor, strugurilor şi a
pescaresc si vanatoresc. divertisment se adauga vizite la
preparatelor pe baza lor.
stanele din zona muntilor si
drumetii specifice acestor zone.
 Crearea unui produs turistic global implică existenţa
următoarelor elemente:

 Resursele naturale sau antropice de bază;

 Alte elementele de mediu inconjurător din imediata apropiere;
 Populaţia locală;
 Posibilităţile de animaţie si divertisment;
 Echipamentele colective de petrecere a timpului liber;
 Structurile de cazare, restauraţie, aparatul comercial;
 Infrastrucura de transport;
 Imaginea.

Satul turistic pentru a putea deveni produs turistic trebuie

sa urmărească următoarele exigenţe:

 Să-şi clarifice obiectivele, sa-şi pună în valoare atuurile şi să remedieze deficienţele

pentru a deveni o reală atracţie;
 Să-şi dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor, evitând utilizarea ineficientă a
resurselor de orice natură;
 Să comunice intern (toate persoanele interesate şi implicate in devenirea satului) şi extern
(cu mediul, dar mai ales cu oaspeţii – turiştii sosiţi);
 Să planifice, monitorizeze şi să controleze – prin intermediul comitetelor de iniţiativă,
filiale ale ONG- urilor – resursele umane, materiale şi băneşti, necesare pentru ducerea la
bun sfârşit a proiectului;
 Să coordoneze activitatea în cadrul echipelor multidisciplinare ce cuprind oameni diferiţi,
profesii felurite, organizaţii diferite, dar cu un scop bine precizat şi unic;
 Să menţină în atenţie permanent o imagine de ansamblu a devenirii pentru a reduce
zonele de risc şi a lucra eficient la detalii;
 Să aprecieze ce trebuie sau nu făcut, înainte de execuţie şi să implementeze un standard
de calitate adecvat;
 Să micşoreze costurile prin maximizarea eficienţei lucrului şi a alocării resurselor.
 Cazarea se organizează sub mai
multe tipuri:
- Camere mobilate, în locuințele
gospodarilor;
- Case de vacanță, altele decât cele
locuite de gospodari;
- Spații pentru amenajarea unor
locuri de campare cu cortul sau
rulota, în grădină sau livadă;
- Spații secundare în gospodăria
sătească, cum sunt: colibele,
cabanele;
- Spații cu destinație specială pentru
turiști construite de către grupuri de
locuitori sau de către asociația
turistică sătească: vile, cabane,
mini-hoteluri.
Agrementul
În zonele montane se pot amenaja
pârtii de schi dotate cu mijloace de
transport pe cablu, terenuri de sport
multifuncționale, patinoar, lacuri
pentru agrement nautic, plajă și
înot, echitatie, bowling. Sub
acoperiș, pentru perioadele de iarnă
și perioadele umede și reci se pot
amenaja săli de club, biliard, tenis
de masă, biblioteci. Lângă
structurile de primire în care
condițiile materiale permit, se pot
amenaja saune, piscine, terenuri de
sport. În cadrul Asociației turistice
sătești se organizează un colectiv
de animatori care se ocupă cu
problemele de agrement și
divertisment.
Alimentația publică se poate realiza
prin mai multe modalități:
- Pensiune completă la gospodarul –
gazda;
- Demipensiune;
- Mic dejun inclus în tariful de
închiriere al camerei;
-Pensiune completă acordată de o
familie unui grup mare de turiști;
- Pensiune completă sau
demipensiune la o unitate de
alimentație publică din localitate;
- Pregătirea mesei de către turiști cu
produsele lor sau ale gospodarului și
cu uitlajele acestuia.
Amenajarea şi
echiparea satelor
turistice
Tratamentul balnear
Satele turistice care benificiază de
acești factori naturali de cură, cum
sunt: apele minerale, nămolurile
sau lacurile terapeutice, se pot
profila și pe turismul balnear.
Amenajările ca și la celelalte sunt
efectuate de către asociația turistică
locală sau de către agenții
economici cu care se cooperează.
Pentru destinderea turiștilor și
pentru ca factorii climaterici de
care dispun acele sate să îi ajute ar
trebui amenajate platforme cu
foișoare pentru astfel de cure.
Comerțul general
Turiștii sosiți își pot cumpăra
produse agro-alimentare (carnea,
lactatele, fructle, legumele etc.)
chiar din acele sate turistice.
Aprovizionarea cu produse agro –
alimentare se poate face și prin
schimb cu celelalte sate
producătoare, dar și prin
intermediul agenților economici.
Într-un sat cu activitate turistică
sunt necesare pe langă acestea și
alte magazine de interes general,
dar și pentru satisfacerea unor
necesități legate de turism, precum:
timbre, suveniruri, cărți, presa etc.
Promovarea și publicitatea
Compartimentul de promovare și
publicitate din cadrul Asociației
turistice sătești va face o
inventariere a tuturor resurselor
turistice din localitate și
împrejurimi, dar și a bazei
materiale existente în zonă, după
care va întocmi programe ce vor fi
lansate și promovate. Promovarea
și publicitatea satului turistic va
cuprinde în oferta sa: cazarea,
alimentația publică, agrementul,
ocupațiile tradiționale ale zonei și
preocupări ale gospodarilor.
 Avantajele dezvoltării turismului în mediul rural pot fi percepute pe diverse planuri:
a) Sunt identificate obiecte de interes turistic de proveniență naturală sau cultural-istorică attractive
pentru vizite, care stimulează sosirea persoanelor din alte regiuni ale Republicii Moldova sau de
peste hotarele ei.
b) Această formă de turism dă posibilitate persoanelor cu venituri modeste să-și organizeze odihna
și să călătorească într-un mediu natural și sănătos.
c) Este stimulată crearea în mediul rural a unor unități economice cu activități complementare
agriculturii, bazate pe servicii generate de valorificarea potențialului turistic, produselor agricole
ecologoc pure și a posibilităților gospodăriei țărănești.
d) Satul moldovenesc, prin resursele turistice pe care le posedă, gospodăriile, capabile să primească
ospitalier și la un nivel înalt turiști, comunitatea, ce a știut cu grijă să conserveze tradițiile locale,
devin promotori reali ai imaginii favorabile a Moldovei peste hotare.
e) Sunt create noi locuri de muncă prin comercializarea spațiilor de locuit din curtea țărănească,
produselor preparate din materie primă naturală, prestarea serviciilor de transport și de însoțire,
producerea obiectelor tradiționale de artizanat și a altor bunuri specifice, necesare persoanelor aflate
în călătorie.
f) Sporesc veniturile locuitorilor o dată cu valorificarea patrimoniului turistic rural: resurse turistice,
trasee pentru excursii, structuri de cazare temporară și de organizare a agrementului.

Pentru practicarea turismului în mediul rural este necesar implementarea unor

direcții și strategii de dezvoltare pentru ameliorarea situației și valorificarea
adecvată a spațiilor și patrimoniului turistic rural, ca:
 Elaborarea și implementarea cadrului legislativ necesar cu privire la turismul rural;
 Efectuarea clasificării structurilor de primire a turiștilor în localitățile rurale;
 Crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate în domeniul turismului;
 Implementarea unui program de instruire la nivelul autorităților administrației publice
locale și al populației;
 A elabora un program guvernamental privind dezvoltarea turismului balnear;
 Identificarea comunităților rurale în care există posibilități pentru implementarea unor
proiecte-pilot în domeniul turismului rural;
 Crearea bazei informaționale, editarea de ghiduri și cataloage privind oferta de turism rural;
 Elaborarea și promovarea proiectelor investiționale pentru crearea, repararea și
modernizarea infrastructurii generale și a celei turistice;
 A efectua acreditarea stațiunilor balneoclimaterice, a bazelor de odihnă și recreere, a
clasifica structurile de primire turistică din cadrul acestor stațiuni;
 A efectua analiza resurselor de ape minerale din republica moldova și a calității acestora
din punct de vedere balneoclimateric și a elabora proiecte investiționale spre a fi promovate
pe piața internațională;
 A asigura implementarea unui program de training pentru managerii stațiunilor și unităților
relevante în vederea unui management și marketing turistic eficient;
 A implementa un program de marketing în general pe republic și în particular pentru
stațiuni;
 A include în sistemul de cercetări statistice în domeniul turismului rapoarte statistice ale
stațiunilor balneoclimaterice și stațiunilor de odihnă și recreere;
 A amenaja zonele de odihnă și recreere în conformitate cu standardele internaționale;
 Perfecționarea și dezvoltarea activităților de protecție și restaurare a obiectivelor
patrimoniului cultural;
 Promovarea și desfășurarea evenimentelor culturale în incinta muzeelor;
 Facilitarea vânzării obiectelor de artizanat prin diferite rețele de magazine;
 Elaborarea unui sistem de publicitate a monumentelor;
 Amenajarea căilor de acces spre diferite obiective culturale;
 Instalarea panourilor informaționale în apropierea celor mai importante obiective culturale;
 Construcția și amenajarea capacităților de cazare a vizitatorilor în zonele cu potențial
cultural;
 Facilitarea creării și funcționării atelierelor specializate pentru artizanat și meșteșuguri
populare, și includerea acestora în circuitul turistic;
 Organizarea instruirii și a formării profesionale a specialiștilor în acest domeniu prin
intermediul școlilor polivalente.