Sunteți pe pagina 1din 21

2 CAPITALUL SI INVESTITIILE La data achizitionarii pachetului actionariatul de la FPS, FADESA EUROGALIA avea un procent de 50,986% si in RASDAK ramine restul

l de 49,014%. Luna/ an Total capital social/lei Total numar actiuni Valoare nominala actiune/lei 12/1998 31.670.725.000 1.266.829 25.000 11/1999 84.135.729.800 4.465.731 14.230 07/2001 159.09136.060 5.267.562 14.230 11/2001 34911.138.000 24.168.035 14.230 La sfarsitul anului 2001 si dupa ultima majorare de capital actionariatul se prezinta astfel: 97,431% FADESA- EUROGALIA, restul de 2,57% alti actionari, dupa cum se reflecta in tabelul urmator: FADESA- EUROGALIA ALTI ACTIONARI SCHIMB/lei LUNA/AN CAPITAL % CAPITAL % 1 EURO = 12/1998 16.147.750.000 50,986 15.55975.000 49,014 1063 lei 11/1999 75.300.051.430 89,5 8.835.677.370 10,05 18.116 lei 07/2001 150.257.458.690 94,446 8.835.677.370 5,553 25.836 lei 11/2001 335.075.460.680 97,431 8.835.677.370 2,57 27.821 lei Investitia economica realizata de catre FADESA EUROGALIA pina la data de azi depaseste cifra de saizeci si opt de milioane de dolari. Aceasta investitie este prevazuta a se finaliza in primavara anului 200

4 Pietele de aprovizionare si desfacere Productia ce se realizeaza in cadrul societatii: busteni gater si furnire; lemn pentru productia de stratificate; lemn pentru constructii; parchet se deruleaza conform cerintelor pietei pe baza specificatiilor calitativdimensionale valorificandu-se superior resursa de masa lemnoasa. Preturile de livrare se stabilesc prin negocieri periodice cu principalii beneficiari conform legislatiei in vigoare. Se practica preturi apropiate de cele ale concurentei. Datorita acestui sistem de lucru, produsele societatii au asigurata desfacerea in totalitate iar unele stocuri in depozite la un moment dat se datoreaza lipsei de disponibilitati banesti din partea beneficiarilor la nivelul solicitatilor. Principalii beneficiari ai produselor sunt: bustenii de gater se prelucreaza in totalitate in fabricile proprii, in cherestea de rasinoase, fag, stejar si diverse specii; bustenii pentru furnire se livreaza la: MOBSTRAT Suceava, IMPRELG Gugesti, COMPREL Comanesti, CONLEMN Galautasi; lemnul pentru celuloza se livreaza la : LETEA Bacau, AMBRO Suceava, CELHART DONARIS Braila, VRANCART Adjud; lemnul pentru PAL si PFL se livreaza la: DUMBRAVA Falticeni, PAMEX Piatra Neamt, COMPREL Comanesti, MOPAF Focsani. La cherestele consumul propriu reprezinta 70 % din productia de cherestea de rasinoase si 35 % la cherestea de fag, iar diferenta se livreaza la export in limita contingentului ce se aproba in fiecare an si la societatile producatoare de mobila: COSNA Tg. Ocna, ELBAC Bacau, PAMEX Piatra Neamt, COMPREL Comanesti, MOLDOMOBILA Iasi. Luand in considerare ca productia si livrarea la export au un rol hotarator in redresarea si rentabilizarea societatii, restructurarea are la baza amplificarea productiei si a livrarilor pentru export. Exportul realizat provine din prelucrarea primara a lemnului si cuprinde: produse semifinite cherestea de rasinoase si fag in limita contingentului aprobat anual si produse finite formate din mic mobilier de rasinoase, magazii si casute din lemn, parchet triplustratificat. Principalele firme prin care se deruleaza exportul sunt: - IKEA din Suedia la mobilierul din rasinoase; KIMIKO B.V. din Olanda si LILIGNUM din Germania la parchetul triplustratificat; - OKEY BAUELEMENTE din Germania la magazii si casute din lemn. Firmele comisionare prin care se deruleaza exportul de cherestea sunt: - cherestea rasinoase prin: ROMANEL pentru Liban, SARCOMEX pentru Emiratele Arabe Unite si FALDU pentru Turcia; - cherestea fag prin: SARCOMEX pentru Emiratele Arabe Unite, TRIPLM IMPEX si GECOFOREST pentru Egipt.

5 Structura organizatorica si tehnologica Functiunea comerciala Incorpreaza ansamblul proceselor de cunoastere a cererii si ofertei pietei, de procurare nemijlocita a materiilor prime, materialelor,echipamentelor de productie etc. Necesare desfasurarii productiei firmei si de vinzare a produselor, semifabricatelor si serviciilor acesteia. Specific conducerii si realizarii activitatii comerciale in societatile comerciale si regiile autonome din tara noastra este faptul ca se desfasoara in conditiile trnzitiei la economia de piata, ceea ce le marcheaza substantial caracteristicile. Ca urmare elementele caracteristice pitelor de tip concurential, riscurile ti incertitudinile proprii procesului devrealizare a marfurilor sunt apreciabil mai mari comparativ cu perioada anterioara. In cadrul functiunii comerciale deosebim trei actibitati principale: aprovizionarea, comercilaizarea si marketingul. Aprovizionarea tehnico-materiala: Activitatea de aprovizionare a firmei reuneste ansamblul atributiilor prin care se asigura procurarea materiilor prime, materialelor. Combustibilului, echipamentelor de prodductie si altor factori materiali de productie necesarirealizarii obiectivelor societatii comerciale sau regiei autonome. Desfasurarea activitatii de aprovizionare este confruntata, in prezent, cu mai multe probleme, ceea ce implica in contiinuare o seriie de perfectionari ale managementului si operationalizarii lor. Atributii de aprovizionare 1. participarea la elaborarea strategiei si politicii comerciale. 2. corelarea necesarului si programului de aprovizionare, a comenzilor la furnizori cu volumul, structura si esalonarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili. 3. luarea in consideratie a inflatiei si a blocajului financiar in dimensionarea resurselor financiare si materiale la stabilirea modalitatilor de utilizare a lor. 4. elaborarea necesarului de aprovizionare a firmei. 5. emiterea de comenzi la furnizori. 6. incheierea de contracte economice cu furnizorii. 7. urmarirea ti realizarea contractelor economice. 8. asigurarea dimensioanarii judicioase a stocurilo, adoptarea de masuri pentru evitarea formarii de sstocuri supranormative ti preintimpinarea ruperii de stoc. 9. depozitarea materiilor prime si materialelor. In conditiilee tranzitiei la economia de piata principalele perfectionari recomandae sunt: asigurarea continuitatii aprovizionarii prin realizarea de contracte ferme, asigurind stabilizarea resurselor de provizionare; dimensionarea rationala a stocurilor pe baza corelari cu necesitatie efective de resurse pentru productie, in functie de prevederile contractelor; flexibilizarea aprovizionarii, avind in vedere necesitatile reale ale firmei si posibilitatile sale financiare in conditiile modernizarii ererilor consumatorilor. Vinzarea Concret activitatea de vinzare implica urmatoarele atributii: 1. participa la elaborarea strategiei si politicii comerciale a firmei; 2. elaboreaza, pe baza studierii pietii, planul de vinzari; 3. asigura portofoliu de comenzi pentru produse finite si servicii; 4. incheie contracte economice cu clientii; 5. livreaza prodcele si serviciie; organizeaza dupa caz, depozite si magazine proprii de prezentare si vinzare in tara ti peste hotare, service-uri, precum si vinzari in consignatie. Activitatea de vinzare reuneste ansamblul atributiilor prin care se asiguranemijlocit trecerea produselor si serviciilor din sfera producttiei in sfera circulatiei. Tranzitia spre economia de piata determina schmbari majore in continutul si modalitatile de realizare a activitatii de vinzare. Pricipalele directii de perfectionare a sa in societatile comerciale si regiile autonome sunt urmatoarele: fundamentarea intregii activitati de vinzare a produselor si serviciilor pe cunoasterea emeinica a volumului si strucutii cererii pietii; accelerarea vinzarii produselor si serviciilor si a incasarii contravalorii lor; penetrarea pe noi piete sau segmente de piata la nivel national si internacional.

Marketing Activitatea de marketing cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura studierea pietei interne si externe, cunoasterea necesitatilor si comportamentului consumatorilor in vederea stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vinzarii produselor finite, semifabricatelor si lucrarilor cu carcter industrial furnizate de societatea comerciala si a satisfacerii cerintelor acestora. Activitatea de marketing reprezinta, ca o expresie a diviziunii muncii, procesele specializate prin care se operationalizeaza conceptia de marketing. Facem aceasta precizare intrucit, asa cum se stie, de regula, marketingul reprezinta o optica economica fundamentata pe stiinta marketingului, care se implementeaza prin contributia tuturor activitatior unei firme. In societatile comerciale, activitatea de marketing este reprezentata in principal prin urmatoarele atributii: prospectarea pietei interne; prospectarea pietei externe; propunerea structurii, volumului si esalonarii produselor si serviciilor de realizat in firma; propunerea de modalitati in vederea accelerarii si amplificarii vinzarii produselor. In vederea realizarii acestor atributii cu carcter sintetic, a identificarii cerintelor consumatorilor, intreprinderile efectueaza o serie de sarcini cum ar fi: elaborarea si difuzarea cataloagelor pe piata, efectuarea de teste de preferinta etc. Investigatiile efectuate in societatile comerciale rominesti in conditiile tranzitiei la economia de piata au relevat necesitatea actionarii cu proprietate pe urmatoarele planuri: asigurarea ung cadru organizacional adecvat pentru desfasurarea activitatii de marketing; specializarea si pret la un nivel superior in domeniul marketingului, a personalului care exercita atributii an acest domeniu; extinderea utilizarii metodelor si tehnicilor de marketing adapatate la specificul perioadei de tranzitie; trecerea la actiuni de marketing pe pietele internationale; implicarea intensa a specialistilor in marketing in fundamentarea atat a strategiei si politicii de ansamblu a firmei, cat si a celor comerciale.

Functiunea financiar-contabila Fuctiunea financiar contabila cuprinde ansamblul activitatilor prin care se asigura resurse financiare necesare atingerii obiectivelor firmei, precum si evidensa valorica a miscarii intregului sau patrimoniu. Intrucat reflecta din punct de vedere economic toate celelalte activitati ce se desfasoara in societati comerciale prin prisma unor elemente valorice integrative, functiunea financiar contabila are un pronuntat caracter sintetic. In conditiile tranzitiei la economia de piata, a situarii in prin plan al factorilor economici, activitatile financiar contabile isi modifica substantial continutul si devin in ce in ce mai importante. In cadrul functiunii financiar contabile deosebim trei activitati principale: financiara, contabilitate si controlul financiar de gestiune.

Activitatea financiara Mutatiile prin care se realizeaza tranzitia la economia de piata in Romania impun interese schimbari in conceperea si exercitarea activitatii financiare: imprimarea unui pronuntat caracter previzional abordarii financiare, dificil de realizat in conditiile inflatiei; concentrarea asupra obtinerii si gestionarii cat mai eficiente a resurselor financiare;

reconsiderarea arsenalului de metode si tehnici financiare utilizate tinand cont de liberalizarea parghiilor economice, blocajului financiar, trecerea activitatii bancare pe baze economice; aprofundarea analizelor economice cu accent asupra celor vizand cash-flow-ul lichiditatea, creditarea; accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant, element cu influenta majora, adesea determinanta asupra eficientei societatii comerciale.

Evidenta contabila este condua pe subunitati. Fiecare sucursala isi incheie balanta de verificare proprie,rezultatele finale fiind inchise la nivelul general al intregii societati pe baza rezultatelor fiecarei subunitati. Acest mod de lucru este firesc si evident avand in vedere organizarea sucursalelor in teritorii geografice diferite, un grad mare de dispersie care a determinatnumirea unor conduceri proprii, deschiderea de conturi individuale la banci, elaboraea bugetelor de venituri si cheltuieli proprii. In ceea ce priveste specificul activitatii desfasurate in cadrul societatii, contabilitatea financiara ne furnizeaza informatii pentru gestiunile separate pentru: materiale; materii prime; produse finite pentru care se intocmesc balante separate. La nivelul sectoarelor exista birouri de contabilitate care au urmatoarele atributiuni: evidenta stocurilor de materii prime si materiale; relatiile cu personalul la nivel de sector; evidenta productiei. In ceea ce priveste gestiunea de valori materiale aceasta este defalcata pe sectoare. La nivelul fiecarui sector exista depozite de materii prime, materiale, si produse finite. De asemenea exista si o magazie centrala la nivelul intregii unitati. Organizarea contabilitatii de gestiune Circuitul contabilitatii de gestiune cuprinde conturile din clasa 9 conturi interne de gestiune, care include conturile pentru intrgistrarea decontarilor interne prinind cheltuielile, productia si diferentelor de pret obtinute, conturi de calculatie si cele privind costurile productiei obtinute in curs de executie. La Diana Forest unde produsul finit rezulta din prelucrarea succesiva a materiilor prime se folosete sistemul locurilor de cheltuiala pe faza. Faza ca loc de cheltuiala constituie o etapa a procesului de productie in cadrul caruia se fabrica un semifabricat si se efectueaza cheltuielile corespunzatoare. Costurile se evidentiaza,analizeaza si calculeazape fiecare faza si pe feluri de produs rezultate din faza de prelucrare. In functie de acest sistem se dezvolta metoda de calculatie pe faze,varianta cu semifabricat. La baza metodei de calcul sta delimitarea cheltuielilorin direste si in indirecte. Costul semifabricatului pe fiecare faza se determina pe articole de calculatie si apoipe produsul obtinut la nivelul fazei respective. Costul pe produs se compara apoi cu pretul de vanzare. De asemenea se utilizeaza sistemul impartirii costurilor in costuri variabile si costuri fixe.

Serviciul Financiar este organul de lucru al societatii comerciale care asigura indeplinirea sarcinilor ce revin acestuia din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat, precum si cele trasate de conducerea societatii comerciale in domeniul financiar. Principalele relatii ale acestui birou sunt: transmite propuneri pentru planurile de credite, de finantare si creditare a investitiilor si primeste extrase de cont si documente din relatiile cu clientii si furnizorii; transmite spre aprobare proiectul planului financiar, proiectul planului de credite, informari asupra situatiei financiare si primeste avize, aprobari, dispozitii de plata; primeste planul de productie valoric pe sortimente si transmite planul financiar corelat cu planul de productie;

transmite planurile financiare, extrase de cont si documente din relatiile cu clientii si furnizorii, structura calculatiilor de pret pentru elementele din postcalcul necesare raportarii productiei marfa si primeste date contabile pentru analiza situatiilor economico-financiare; transmite date privind mijloacele financiare necesare perfectionarii pregatirii profesionale a personalului propriu s primeste propuneri pentru mijloacele financiare necesare; transmite propuneri de imbunatatire a sistemului informational; transmite propuneri de masuri privind reintroducerea in circuitul economic a stocurilor supranormative sau disponibile si primeste elemente necesare elaborarii planului financiar.

Fig. nr. 2 Biroul Resurse financiare - Analize economice si principalele relatii

6 Prezentarea sistemului informational existent Sistemul acopera toate domeniile de activitate ale firmei continind module pentru: contabilitate, financiar, imobilizari corporale si necorporale, aprovizionare, stocuri, productie, vinzari, resurse umane, managementul contractelor si al investitiilor, asistare manager precum si instrumente specifice conducerii (planning, forecast, cash-flow, rates, urmarirea si analiza costurilor); De asemenea se tine evidenta analitica pe subunitati; Prezentul ERP accepta simultan mai multe sisteme contabile functionind independent si nativ sistemului (romanesc -OMF, IAS) si permite generarea simpla a oricaror rapoarte necesare firmei, suplimentar celor impuse de reglementarile legale. *si lucreaza cu mai multe monede simultan si permite obtinerea rezultatelor in oricare din aceste monede (ROL, USD, EUR); Portabilitate conceput initial pe o baza de date SQL Server Oracle; Trasabilitate permite urmarirea evolutiei in firma a oricarui document primar (din ce a fost generat, ce alte documente a generat, in ce module a fost folosit etc.) precum si a persoanelor care lucreaza si realizeaza modificari in baza de date; Securitate are un sistem de securitate complet, drepturile sau restrictiile utilizatorilor , astfel ca sunt trei nivele de acces : consultare, utilizare, administrare; Modularitate - are o structura modulara, activitatea firmei fiind tratataa intr-un mod specific si adecvat Contabilitate - Destinat evidentei contabile in planuri si conturi distincte, nativ incorporate; Financiar - Destinat urmaririi on-line a creantelor si datoriilor, a tuturor miscarilor de trezorerie; Imobilizari corporale si necorporale - Destinat urmaririi constante si eficiente a imobilizarilor corporale si necorporale amortizabile; Aprovizionare - Destinat procesarii tuturor documentelor din procesul de achizitii interne si externe, de la necesarul intern pina la intrarea in firma a articolelor achizitionate; Gestiune stoc - Destinat gestionarii complete a articolelor, dupa principii si proprietati diverse, configurabile; Productie - Destinat urmaririi oricarui tip de produttie (asamblare la comanda, productie pe flux, productie in flux continuu etc.); Vinzari - Destinat structurarii vinzarilor pe diferite tipuri specifice (directa prin distribuitori, prin agenti de vinzare, prin puncte de vanzare fixe si mobile); Resurse umane si salarizare - Destinat inregistrarii de informatii complete cu privire la angajati, precum si despre scolarizarea acestora; Management contracte - Destinat evidentierii stadiului unui contract sau pachet de contracte sub toate aspectele importante (financiar, documentatie, stadiu fizic); Management proiecte - Destinat integrarii de programe cu facilitati complementare (software de planificare si control, analiza de risc, administrarea contractelor, etc.); Asistare manager - Destinat vizualizarii principalilor indicatori economici si financiari, a relatiilor cu partenerii, a situatiei personalului, etc. 1. MODULUL CONTABILITATE Modulul integreaza date din toate celelalte module operationale ale sistemului si ofera informatiile necesare managementului pentru analiza activitatii anterioare si pentru decizii de viitor. Conturile utilizate prin planurile de conturi standard sunt detaliate pe mai multe niveluri analitice si sub-analitice, mergind pana la 9 nivele. Contarile se pot face in mod automat, pe baza unei monografii configurabile la initializarea sistemului. Toate inregistrarile contabile automate trebuie validate inainte de trecerea lor efectiva in conturi.

Modulul are predefinite toate rapoartele legale si o parte din cele uzuale. La randul sau, utilizatorul poate defini orice raport necesar folosind baza de date existenta si generatorul de rapoarte existent, precum si exportul lor in excel. Bugetele pot fi realizate ca previzionare si evident, ca realizare pentru intreaga societate sau pentru compartimente definite anterior ca centre de profit. Modulul se structureaza astfel: 1.1 Proceduri Introducere note contabile pentru OMF. Pentru IAS datele sunt preluate din OMF la care se adauga notele de inflatie; Crearea conturilor in planul de conturi general; Inchiderea de luna presupune calculul si repartizarea adaosului comercial precum si inchiderea veniturilor si cheltuielilor. Odata cu inchiderea este restrictionat permisul utilizatorilor de a face modificari pentru luna inchisa; Actualizarea balantei companiei dar si a subunitatilor ei; 1.2 Consultari 1.1 Consultare note contabile

Consultarea fisei contului; Consultare plan de conturi; Jurnal de TVA (jurnal vanzari si cumparari) Cartea Mare Sah Balante Situatie rulaje curente si anterioare Situatii de analiza si sinteza Toate consultarile permit exportul datelor in excel precum si filtrarea , gruparea datelor dupa criteriile dorite afisind utilizatorului totaluri si subtotaluri valorice . MODULUL FINANCIAR Modulul integreaza toate datele legate de circulatia banilor in firma, indiferent de forma sau destinatie si ofera informatiile necesare managementului pentru analiza activitatii anterioare si pentru decizii deviitor. Toate inregistrarile se pot face in mai multe valute (LEU, USD, EUR etc.).

Modulul asigura urmarirea on-line a tuturor creantelor si datoriilor, indiferent de natura lor per total tert, nepermitind urmarirea platilor la furnizor pe facturi primite, respectiv incasarile clietilor pe facturi emise. Definirea modului de repartizare a plattilor catre furnizori si a incasarilor de la clienti in cazul in care nu se precizeaza in mod expres facturile; Introducerea sumelor incasate / platite prin submodulele Banca si Casa in lei sau valuta; Urmarirea (impreuna cu modulele Vanzari si Cumparari) a incasarilor, respectiv a platilor in avans inregistrare si inchidere; Urmarirea automata a sumelor acordate ca avans spre decontare pentru fiecare salariat in parte; Realizare de bugete si cash-flow pentru perioade si centre de profit diferite. Registru de casa / banca in lei si / sau valuta. Aprovizionare In functie de natura produsului achizitionat de la furnizori, procesul de aprovizionare comporta particularitati, astfel ca: In cazul aprovizionarii cu materii prime se intocmeste contractul de cumparare. Acesta se nogociaza in fiecare an, preturile pe fiecare tip, calitate, specie stabilindu-se in valuta.Cantitatile contractate se stabilesc in functie de necesarul de productie dintr-un an. Bustenii achizitionati sunt etichetati in depozitul furnizorului de catre delegatii firmei, dupa care tinind cont de situatia rezultata in urma citirii codului de bare se intocmesc avizele. Avizele insotesc marfa pe timpul transportului, iar la intrare in depozit se intocmeste NIR-ul. Pe baza avizelor se intocmeste o factura centralizata. Factura este introdusa in sistem prin cumularea avizelor la care se adauga preturile. Din acest moment sistemul verifica daca preturile coincid cu cele prevazute in contract. Aprovizionarea cu materiale se face in baza necesarului de consum lunar stabilit de departamentul de productie. Furnizorul trimite o oferta, iar daca conditiile din oferta sunt agreate se emite o comanda. Materialele sunt insotite de avize si factura, iar la intrarea in gestiune se intocmesc NIR-urile. Factura se introduce in sistem avand la baza avizul introdus de gestionar la care se adugaa preturile. Daca prtul nu coincide cu cel din oferta atunci sistemul nu acepta factura, iar aceasta trebuie trimisa la furnizor spre corectare. Cumparari de echipamente tehnice si utilaje : Cumparari efective - active fixe . Acestea se achizitioneaza in baza cererii venite din partea sefilor de departamente. O data cu echipamentul vine si factura. *In momentul in care factura este introdusa in sistemul de facturare, echipamentele ce fac obiectul facturii se considera a fi mijloace fixe si se transfera in sistemul de gestiune al mijloacelor fixe, urmind ca incepind cu luna urmatoare sa li se calculeze amortizarea. Echipamente pe baza de contracte de investitii si contracte de leasing imobilizari in curs. In aceasta situatie se intocmeste contractul pentru obiectivul vizat, iar pe parcursul anului sosesc facturile ce insotesc echipamentele. *Cind valoarea totala a facturilor intrate coincide cu valoarea contractului, utilizatorul primeste o avertizare, din acest moment se stie ca contractul a fost respectat si se trece la urmatoarea etapa. Alte cumparari in aceasta categorie intra facturile de transport, declaratiile vamale , facturi diverse, facturi Romtelecom, electricitate, apa. Toate facturile de achizitie , ajung intai la secretariat, unde se noteaza data intrarii facturii in societate dupa care in functie de natura lor se distribuie la departamentele corespunzatoare. Productie Materia prima venita de la furnizor, este receptionata in depozitul de busteni. Pe masura solicitarii in productie , se dau in consum bustenii avind la baza fisa limita iar in productie pe baza raportului de productie. In momentul in care se obtin produse finite acestea sunt trimise in depozitul de produse finite pe baza avizului de la sectie. Din depozit produsele finite ies in baza NIR-ului catre clienti la un pret (pret de cost) la care se adauga adaosul comercial. Vanzari Cereri de oferta: inregistrarea cererilor de oferta primite de la clienti; Oferte: intocmirea ofertelor catre clienti; Comenzi: gestionarea comenzilor de la clienti cu facilitati optionale web enabled; Confirmarea onorarii comenzilor;

Facturi: realizarea tuturor tipurilor de facturi catre clienti (proforme, de vanzare, de stornare, externe); Avize: inregistrarea avizelor de expeditie care insotesc marfa livrata, precum si eventualele retururi de la clienti; Tipuri de clienti: definirea unor categorii de clasificare a clientilor, gestionarea conturilor cheie (IKA, NKA); Discount-uri: introducerea tuturor tipurilor de discount aplicate vanzarilor pe articol, termen de plata, modalitate de plata, agent de vanzare, pe volum mediu de vanzari etc; Utilizeaza toate tipurile de documente uzuale in practica comerciala de vanzari de la Cererea de oferta pana la Factura fiscala. Acestea se utilizeaza conform unui flux configurabil. Genereaza un document pe baza unui alt document (sau mai multe), permitand trasabilitatea completa a acestora. Asigura o flexibilitate deosebita in definirea politicilor de obtinere a pretului de vanzare, prin folosirea discount-urilor si a adaosurilor de vanzare. Foloseste diverse tipuri de discount-uri in functie de: client, articol, cantitate, precum si combinatii ale acestora (procentuale sau valorice). Permite definirea pe fiecare document a modului si conditiilor de livrare, a modului, conditiilor si termenelor de plata agreate. Urmareste clientii din punct de vedere al volumului de vanzare, al creditului acordat, oferind de asemenea posibilitati de atentionare si blocare in caz de depasire a limitelor. Permite realizarea de rapoarte configurabile conform cerintelor utilizatorului. Se utilizeaza o serie de operatii automate, bazate pe tranzactii, care usureaza activitatea de introducere a datelor. Exemplu: se realizeaza facturi de vanzare pe baza avizelor de expeditie emise anterior, avize pe baza confirmarilor de comenzi. Referitor la activitatea de vanzare, sunt puse la dispozitia utilizatorului, pe langa o serie de rapoarte standard - Registru Jurnal de Vanzari, Declaratie de TVA- si alte rapoarte suplimentare situatii de vanzari articole, oferta articole, centralizator clienti, situatii articole facturate fara iesiri. Capitolul 3 1 POLITICA COMERCIALA 1.1TIPURI DE PRODUSE Pardoselele Diana Forest si-a inceput comercializarea de parchet triplu stratificat acum sase ani in Germania, momentan a iesit pe piata si in alte tari precum Austria, Italia, Belgia, Anglia si Spania. Cele mai importante Contracte de Aprovizionare Anuale de produse pentru gama de pardoseli sunt: LATTNER AUSTRIA- Contract de vinzare de parchet clasic si plutitor din 1998. Cantitatea fixata este de 90.000m2 pe an. Mentinem legaturi strinse si proiecte legate pentru producerea unui parchet special. KLUSSERRATHER GERMANIA- Contract de vinzare de parchet clasic de 80.000m In urma prospectelor comerciale, perspectivele de a realiza contracte de aprovizionare cu diferiti clienti sunt foarte optime. Interesul calitatii produselor noastre, flexibilitatea productiei si fiabilitatea servirii ne permit sa oferim urmatoarele acorduri: ESPEN GERMANIA. Incheiem negocieri cu aceasta firma pentru a oferi o gama de produse ecologice si certificate FSC pentru piata germana. SLIEVE DONARD ANGLIA. Incercarile de a intra pe piata Angliei sunt foarte promitatoare. Reprezinta piata cu cea mai mara crstere in Europa, si ne-au propus o cantitate initiala de aprovizionare de 80.000m Am relegat firma in acest acord la finalizarea investitiilor pentru a spori capacitatea productiva. APELOIG GERMANIA. Reprezinta o societate majoritara care isi extinde afacerea in sud. Alti clienti prefera sa efectueze contracte prin operare de vinzare. Clientii reali care se afla in acest caz sunt: S.S.srl Italia Oriana Grecia M Holz Austria Rednick Elvetia Tobrex Belgia In continuare primim noi cereri de oferte pentru produsele noastre, asa cum o arata noile contracte ;

Milenium Mortgage Brokerage East Limited Noua Zeelanda Tendo Trading Anglia Urbanet SA Elvetia Cheresteaua Generic, clientii Dianei s-ar putea clasifica in cumparatori de cherestea in categoriile urmatoare: Piata asiatica; cumpara cherestea de inalta calitate care au un prt mai ridicat. Piata asiatica presupune 3% din productia actuala a Dianei Forest si in urma reformelor tehnologice ar ajunge sa presupuna 10% din productia respectiva. Piata egipteana; presupune extremul opus in ceea ce priveste calitatea, cu un pret in concordanta cu aceasta, in momentul de fata presupun 40% din productie, raminand in noua etapa redus la 20%. Piata europeana; este ceruta de normativa UNE si este o piata intermediara, atit in calitate cit si in pret, de aceea acum cind se definesc criteriile de calitate a pietei respective intervin si alti factori, taiatul lemnului, pregatirea paletilor, tratari antiseptice Obiectivul viitor al societatii este sa se afle in centrul acestor piete, la care calitatea este determinata mai mult de catre valoarea adaugata care poate genera procesul tehnologic decit in exclusivitate de catre calitatea materiei prime. Cu clientii nostri de cherestea realizam contracte cu plecari de in jur a 000 m3 specificind calitatea, dimensiunile precise si termenul de livrare. Exista un mare interes din partea clientilor nostri de a incheia acorduri pentru productiile anului. Cei mai semnificativi clienti ai nostri de cherestea sunt; Piata chineza: H&B F& J LEMKING Piata egipteana S& H CONSTRUCTION PROFOREST Piata europeana Holzwerke Rasselstein Un mare numar din potentialii clienti un au putut fi serviti, avind deja compromisa productia, unii dintre ei sunt; Carl Guldenburg Germania Fetim Olanda Hons Germania Johs Gram Hanssen As Danemarca M.A.S. industry and trading Israel Stellaris SDN BHD Malaezia Timbex Belgia WHB Belgium Belgia 1.2DESCRIEREA VINZARILOR PE PRODUS SI PE PIATA INTERNA SAU EXTERNA In momentul de fata vinzarile se clasifica in doua linii de produse foarte diferite; Pardosele din lemn, parchet clasic si masiv Cherestea din lemn de fag si stejar. Prin finalizarea proiectului de investitie in urmatoarele luni, se vor adauga noi produse la linia de pardosele din lemn, precum urmatoarele linii de produse; Cherestea din lemn masiv,furniruita Semiprefabricate Spanuri de strung Panou Diana exploateaza aproximativ 90% fag si 10% stejar sau altele. In ceea ce priveste rasinoasele, se folosesc doar pentru consum( parti inferioare de parchet, etc). Un aspect important al tipurilor de produs il constituie calitatile, care in Europa sunt definite de catre normativa UNE si care sunt clasificate in categoriile A, B, C. Clasificarea araba se afla intre categoriile B si C europene plecind de la o categorie A care s-ar situa in partea joasa a categoriei B europene si in partea superioara a categoriei C europene. In plus clasificarea araba are alte doua categorii inferioare B si C care s-ar afla inauntrul categoriei C europene.

Cu aceste produse volumul cifrei noastre de afaceri s-ar imparti in jurul la a 50% pentru cherestea de diferite calitati, 30% pentru diferitele tipuri de pardosele si 20% restanta pentru produse precum panoul, usi etc. Vocatia exportatoare a Dianei Forest este absoluta. Actual mai mult de 90% din vinzari se realizeaza in strainatate si aceasta tendinta se va mentine si in anii urmatori. Principalele noastre piete pentru produsele de pardosea sunt Germania si Austria. Vinzarile de cherestea se realizeaza prin intermediul exportatorilor, pe piata din China pentru calitatile remarcabile si preturile ridicate si Egipt pentru calitatile si preturile joase. Vinzarile pe piata romina sunt minime. Asta se datoreaza in principiu elaborarii de produse de inalta calitate la care pretul de export este superior celui intern. 1.3 PROCENTUL DIN VINZARI DESTINAT GRUPULUI FADESA Fadesa nu presupune acum un client de importanta pentru Diana Forest. Facturarea actuala cu Fadesa va fi destinata parchetului, cu un volum anual prevazut in jur de 200.000 m2, ceea ce un implica mai mult de 5% din volumul de vinzari total. Preturile de vinzare catre Fadesa sunt exact la fel cu cele ale clientilor externi. 1.4 POLITICA DE STABILIRE A PRETURILOR DE LA DIANA SI PRINCIPALII COMPETITORI PE PRODUS Politica preturilor Politica preturilor de la Diana este orientata catre obtinerea limitelor de exploatare mai ridicate decit afisarea unor preturi agresive pe piata. Avantajele competitive pe care le ofera Diana Forest sunt urmatoarele: Materie prima de calitate si in cantitate cu preturi in jur de 50% fata de piata germana si 80% italiana. Costurile de transformare sunt mult mai ieftine decit in alte tari concurente, in mod concret costul salarial este de 15% fata de costul din Franta sau Germania.De asemenea datorita inovatiilor tehnologice costurile de prelucrare vor fi mai scazute. Procesul integral de tratare a lemnului, ceea ce permite folosirea tuturor subproduselor cu un cost de materie prima zero pentru a fi transformate in produse finite cu valoare adaugata. Transport intern eficient (preturi coborite si o excelenta structura feroviara) si o buna situare geografica, ceea ce duce la unele avantaje in distributie, neincarcind in mod excesiv costul produsului finit din cauza transportului. Piata lemnului constituie o piata care continua sa se ridice, unicul factor real important il reprezinta pretul, fiind deja un numar mare de produse care il substituie si cu care trebuie sa concureze, si astfel un lemn inferior prin vopsire poate avea acelasi efect ca acela al lemnului superior concurind prin pret. In plus exista multe alternative de productie cum ar fi acela de-a crea panouri furniruite captusite cu lemn nobil care dau un efect vizual similar si care sunt mult mai competitive ca pret. De aceea Diana Forest stabileste preturile in acord cu media ceruta pe piata, dar pp. mereu optiunea de a putea cobori pretul fara sa provoace pierderi substantiale. Concurentii In ceea ce priveste situatia actuala a Pietei de lemn si principalii concurenti ai Dianei Forest, vom analiza situatia Pietei parchetului si a cherestelei, ca fiind principalele produse ale societatii. Piata parchetului In Europa exista trei sau patru firme europene producatoare de parchet cu capacitati in jurul a 10 milioane m2 pe an. Aceste firme sunt Habbeger, Kahrs, Thede Witte, Tarkett. Exista de asemenea unele firme situate in sud- estul Asiatic cu o capacitate intre 2 si 5milioane m2 pe an. Aceste firme produc o calitate medie/superioara, au un pret competitional, dar au un serviciu de aprovizionare foarte instabil. De asemenea exista multiple firme europene producatoare de un milion de m3 pe an. Tendinta acestor societati mici este de a mari capacitatea. In Romania exista mici societati producatoare de parchet precum Larodan si ITC& co capacitate aproximativa de 550.000m2 pe an. Piata cherestelei din foioase, fag sau stejar.

Pietele de cherestea au in mare legaturi intre ele si sunt foarte rapide in receptionarea cerintelor care apar in orice parte a lumii. Piata cherestelei din fag isi are centrul in Germania, Franta, si in tarile din nordul Balcanilor. Se remarca prin capacitatea sa de productie, firma Pollmeir din Germania cu 250.000 m3 pe an. Dimensiunea medie a unui gater de lemn nobil se poate situa intre 50 si 75.000 m3 pe an. Concurenta interna din Romania este redusa. Tehnologia si masinile utilizate sunt vechi si provoaca scaderi mari si o calitate inferioara. Pe piata stejarului trebuie luata in consideratie capacitatea de taiere si exportul din Statele Unite ale Americii, atat de stejar alb cat si rosu. American Hardwood Export Council pune mari eforturi pentru promovarea cherestelei sale in Europa.

2 Distributia,vanzarile si comercializarea 1 STRUCTURA MARKETING Obiectivul planului de marketing este triplu: Sa cunoasca pietele, concurenta si solicitarea produsului nostru pentru a stabili pozitia Dianei Forest. Sa comunice pietelor la care este destinata actiunea comerciala a companiei, noua situatie industriala a Dianei Forest. Sa stimuleze desfasurarea activitatii comerciale a companiei, prin intermediul unei campanii publicitare si a contactelor comerciale, adresata sectorului profesional. 1.1Actionari Prezentul plan de marketing cuprinde perioada 2003- 2004 si este structurat in patru mari etape de actiuni: Studiul Concurentei si determinarea clientilor: Se vor efectua studiile corespunzatoare cu scopul determinarii in fiecare tara, tari care au aratat interes si au fost abordate de catre companie, relatia cu concurentii, produsul ofertat si preturile. De asemenea se va studia relatia cu posibilii clienti, caracteristicile si necesitatile.De asemenea ar fi interesant un studiu despre cerintele clientilor care sa permita determinarea necesitatilor clientilor. Cu rezultatul Studiilor acestora si a analizei economice interne a preparativelor Dianei Forest, societatea se va integra in conditiile de determinare a produselor ofertate, a clientilor, carora se va adresa si a situarii sale pe piata. Pe baza raportului de posibili clienti stabilit in fiecare tara si a necesitatilor sale se va pregati un Fisier cu Clientii Potentiali care va fi actualizat in permanenta, care sa includa: date si cifre economice ale societatii, fapte relevante, raportul necesitatilor, principalii furnizori ai concurentei,etc. Acest fisier poate fi pregatit sa inceapa cu studiile realizate in prealabil si sa continuie cu mediile de comunicare si contractele comerciale si de asemenea va fi folosit pentru a trimite emailings si alte actiuni punctuale de marketing direct. Plecand de la clientii care se vor obtine se va pregati un Fisier cu Clientii Dianei Forest. Actiuni institutionale la nivel european. Se pretinde sa se stimuleze imaginea si prestigiul Dianei Forest pe piata europeana. Pentru aceasta se va prezenta un Stand institutional la targul Interzum, in Colonia in anul 2001, care reprezinta punct de intalnire comerciala al profesionistilor europeni din sectorul forestier. In afara de prezenta institutionala, targul va servi la efectuarea contactelor comerciale la nivel inalt care vor trebui sa fie continuate de catre structura comerciala a Dianei Forest. De asemenea se va pune in functiune o Pagina Web a societatii, care sa acumuleze activitatea institutiei, proiectele si produsele ofertate si de asemenea un sistem cu cerintele de informare. Pentru aceasta vor fi studiate profund paginile principalelor societati concurente. 1.2 Actiuni comerciale Cu carcter general, pentru fiecare tara in care se doreste stimularea prezentei companiei ( Anglia, Spania, Germania, Olanda, Austria si Italia in acord cu cartea Diana Forest) se va desfasura urmatoarea schema promotionala; Faza I. Lansarea noii societati a Dianei Forest; Faza II. Actiunea comerciala; Campanie publicitara prin medii specializate; Faza III. Prezenta sa in Targuri Nationale si Internationale. Material de sprijin: In afara de actiunile descrise anterior, va trebui sa se procedeze la elaborarea urmatorului material de sprijin; - Brosura Institutiei, avand ca baza publicarea societatii Diana Forest, pentru a se preda clientilor si agentilor comerciali, distribuitorilor. Aceasta brosura se va edita cel putin in engleza, italiana si germana. - Fise ale Produsului: cu caracteristicile fizice si chimice principale ale fiecarei familii de produs. Din punct de vedere calitativ vor fi elaborate la un nivel superior, in engleza, italiana si germana. - Dosar de fise: cu un desen inovator si poate fi schimbat pe fiecare tara. - Pagina Web: are un carcter informativ si institutional, trebuie sa acumuleze toate familiile de produse ale companiei, persoanele de contact si retelele de comercializare si distributie in Europa. De asemenea se va studia posibilitatea de a primi cereri de la clientii companiei prin intermediul paginei Web, cu obiectivul stimularii imaginii companiei europene Diana in prima linie a sectorului lemnos european.Pagina Web se va realiza in romana, spaniola, engleza, italiana si germana.

2 POLITICA DE DISTRIBUTIE Forma de distributie a fiecarui produs este proiectata in functie de singularitatile de pe fiecare piata. Pietele obiectiv pentru Diana Forest sunt Germania, Austria, Spania, Anglia, Franta si Italia. Trebuie evidentiat faptul ca in ceea ce priveste lemnul, exista unii intermediari care obisnuiesc sa fie societati mari cu o ridicata putere financiara care se ocupa de cumpararea lemnului, micii intermediari se aliaza pentru a putea obtine o mai mare putere de cumparare. Pardoselele: Se evidentiaza doi majoritari in Austria ( unul in est si unul in vest), un majoritar in Munich, in centrul si sudul Germaniei. De asemenea apar unii majoritari in Anglia si unii clienti in nordul Italiei si in Grecia. In ceea ce priveste lantul de distributie, producatorul vinde majoritarilor care au propriile lor depozite de vanzare catre public, de asemenea ocazional vinde instalatorilor la preturi mai ridicate. De asemanea lucram cu unele depozite mai mici care cumpara intr-un mod ferm..Aceste depozite obisnuiesc sa vanda direct consumatorului final sau instalatorului. Cheresteaua: Piata cherestelei lucreaza cu mari comercializanti si comisionari. In Romania exista in momentul de fata mari comercializanti care au reprezentanti ce viziteaza centrele de productie, precum firma chineza FJ care cumpara cea mai buna calitate si alta companie romano italiana care cauta calitate medie superioara. Panourile: In ceea ce priveste comercilizarea lor putem spune ca este deja un proces de tamplarie si este foarte afectat de comisionari, care obisnuiesc sa fie persoane fizice care au legaturi cu fabricantii si care lucreaza pe zone. 3 FURNIZORII 1 Numarul de furnizori si procentajul reprezentat in total In Diana Forest dispunem de trei tipuri de furnizori de materie prima: 1.- DE STAT (ROMSILVA): Organism public care se ocupa de administrarea padurilor din Romania, achizitionarea de busteni de catre firmele romanesti de la acest organism se face numai prin licitatie publica, anuntind pretul si conditiile de plecare la licitatie. De asemenea suntem in negocieri pentru a semna contracte incheiate cu directiile silvice regionale incepind cu luna iulie a acestui an. 2- PRIVATE: Societati a caror functionare specifica o reprezinta exploatarea forestiera, pentru o vanzare ulterioara de busteni la diferite fabrici de prefabricare a lemnului in Romania si in strainatate, cu aceste Societati se semneaza contracte anuale pentru achizitionarea de materie prima (busteni). Preturile si conditiile de calitate se fixeaza prin intermediul negocierii.Moneda utilizata tinde sa fie marca sau leul, intotdeauna cautandu-se sa se anuleze sau chiar sa se profite de efectul inflatiei si de a devalorizarii leului. 3- SOCIETATI GRUPATE: Societati finantate cu fonduri si medii care inainte apartineau Dianei Forest si care in urma unui proces de externare s-au constitut in cooperative gestionate de catre personalul care inainte apartinea fabricii.Cu aceste societati detinem contracte de administrare de materie prima pe o perioada de 5 ani, Diana Forest fiind unicul client si i se garantizeaza un volum mediu anual de 40.000m3 de busteni, toate acestea la un pret incheiat in prealabil pe specii si inferior mediei pietei romanesti. LISTA FURNIZORILOR Actuali: (de Stat) ROMSILVA (Grupati) EXPLOTRANS FOREST FORESLAU (Privati) Urmatoarele societati reprezinta 80% din actualele contracte de administrare a materiei prime. SC IUCATAMA (Cugir) 20 SC ELIADA CONSULTING (Bristita) 14% SC TAMARIS ( Sf. Gheorghe) 10% SC SILVODELTA (Tulcea) 9% SC COMEXIM ( Lupeni) 9% SC RISC SERV (Brasov) 5% SC ISAR FOREST (Hateg) 5% SC HLV TRANSILVANIA (Aiud) 4% SC CATICRIST (Reghin) 4%

2 Contracte actuale cu furnizorii incluzand durata si termenii In acest moment, politica Dianei Forest tinde sa semneze contracte de administrare cu societati private din toata tara si cu directiile regionale ale Romsilvei, in cautarea garantiei calitatii si a pretului competitiv. In momentul de fata avem negocieri deschise cu aceste firme care sa garantizeze furnizarea de busteni necesari pentru urmatorii doi ani. Contractele semnate in momentul de fata au o durata de un an si implica primirea cantitatii lunare contractata in vagon, transportul pe calea ferata pana la fabrica fiind efectuat pe socoteala Dianei. De primirea marfii se ocupa personalul de la Diana care verifica calitatea si cantitatea lemnului livrat de catre furnizor. Preturile medii contractate pe metru cub oscileaza in jur de 6000/7000 ptas. Pentru rasinoase, 8000/9000 pentru fag si 11000/115000 pentru stejar, la care se adauga 1500 pentru transportul pana la intrarea in gater. 3 Proiectarea cotei pe furnizori pana in 2006 Fondul forestier roman care se ridica pana la 6.240.000 ha de padure, este administrat de catre Administratia Nationala de paduri( Romsilva) ca organ central in Bucuresti, care are in subordine directiile departamentelor iar in fiecare teritoriu, orasele forestiere. Masa lemnoasa gestionata de catre acest organism este aceea care este descrisa in continuare: Volumul in picioare; 1.350 milioane m3 de arbori Volumul mediu pe hectar; 216m3/ha Cresterea anuala; 35 milioane m3 de arbori Media de crestere pe hectar; 5,6m3/ha Volumul mediu de masa lemnoasa in picioare care este scos la licitatie in fiecare an pentru exploatare este de aproximativ 10 milioane m3 pe an. Procesul de exploatare a padurilor este momentan controlat si gestionat de catre Romsilva, care scoate la licitatie diferite parcele la licitatiile de toamna si de primavara, vara fiind anotimpul de restrictie in ceea ce priveste taierea majoritara a padurilor. Datele ultimelor licitatii sunt urmatoarele; Toamna lui 2003 Scoatere le licitatie; 894.149m3 Adjudicat; 150.505m3 Primavara 2004 Scoatere la licitatie Adjudicat Cantitatile neadjudicate au ramas pustii deoarece n-a existat o solicitare suficienta din partea cumparatorilor de lemn in picioare. Daca acest exces de oferta adaugam faptul ca, cumparatorii straini de busteni neexploatati ar ramane in afara pietei daca se aproba legea aflata in discutie in Parlament, Diana Forest ar obtine o mai mare capacitate de negociere in privinta pretului si a calitatii. Asfel putem trage concluziile ca Diana Forest poseda conditiile de procurare a totalului de materie prima necesara productiei sale, deoarece consumul anual de masa lemnoasa a Danei Forest se situiaza in jurul la 10% din media de licitatie anuala intreprinsa de Romsilva, ceea ce garanteaza o cantitate suficienta pentru societate. STRUCTURA CONDUCERII Structura organizatorica a societatii Diana Forest S.A. este alcatuita din urmatoarele organe si deprtamente: 1. Presedintele Dianei Forest S.A. Functia de Presedinte a societatii Diana Forest S.A. este indeplinita de catre Don Manuel Jove Capellan, care in afara de a fi presedintele Consiliului de Administratie, indeplineste de asemenea si functia de Presedinte Executiv al Societatii, efectuind lucrari de coordonare a activitatii a societatii, control, gestiune si reprezentarea acesteia in tot ceea ce afecteaza desfasurarea societatii din Diana Forest. Persoana imputernicita a Dianei Forest S.A. Domnul Ivan Diaz Garcia este persoana care depinzind de Presedinte reprezinta legal societatea in toate actele care se refera la administratie si la desfasurarea normala a activitatii din societate, semneaza toate documentele necesare si reprezinta Societatea in toate actele care reprezinta buna functionare a societatii. Comitetul Executiv al societatii Diana Forest S.A.

Comitetul Executiv este organul societatii alcatuit din acele persoane care datorita experientei lor acreditate, il indruma pe Presedinte in toate ambientele societatii in luarea deciziilor si in executia actelor care sa permita desfasurarea activitatii si expansiunea societatii, stabilind obiectivele anuale ale acesteia. Comitetul va organiza sedinte, cel putin una pe luna in Romania, indiferent de timpul pe care fiecare profesionist si-l dedica activitatii sale in aria care-i corespunde. Este alcatuit din urmatoarele persoane: Dl. Jose Luis Saez Habela Vicepresedinte al societatii Diana Forest S.A. Este persoana care fie ca-l sprijina pe Presedinte, fie ca-l inlocuieste sau il delega, indeplineste functiile de control, gestiune si reprezentatie a Societatii, organizindo cu scopul de a obtine cele mai bune rezultate in activitatea sa. Dl. Jose Luis Macia Sarmiento Expert financiar-administrativ. Indeplineste functia de orientare financiara, administrativa si contabila a societatii, controlind situatia economica a acesteia, optimizind resursele sale si asigurind expansiunea sa. Intreprinde lucrari de analiza, de desfasurare si aplicare a procedeelor destinate imbunatatirii si optimizarii activitatilor financiare si administrative. Planifica programele financiare, indeplinind functii de gestiune administrativa si contabila, analizind situatiile financiare ale societatii. De asemenea, elaboreaza raporturi periodice si anuale, controleaza trezoreria si duce la capat relatiile bancare oportune.Urmareste administrarea, asigurind utilizarea optima a resurselor financiare. Efectuiaza controlul bugetar al societatii. Dl. Gabriel Nieto Penamaria Expert Juridic. Indeplineste functia de orientare juridica in orice actiune, document sau fapt relationat cu societatea atat in judecata cat si in afara acesteia. Orientarea sa se extinde in orice ramura a Dreptului ( civil,comercial, administrativ, penal,) si atat in mediul national cat si internatilonal, coordonind de asemenea activitatea altor avocati angajati de catre Diana Forest S.A. in Romania. Dl. Marco Cremades Expet comercial Orienteaza si reprezinta societatea in deschiderea si punerea in functiune a structurii comerciale a acesteia. Desemneaza politica adecvata de comercializare destinata cautarii de noi piete internationale. Pe de alta parte, Structura Organizatorica a Societatii Diana Forest S.A. este alcatuita din urmatoarele organe si departamente: Director General Functia de Director General a societatii este indeplinita de catre Dl Mario Bonomi. Directorul General se ocupa de organizarea societatii, controland si dirijand activitatea si rezultatele fiecarui departament, si de asemenea buna functionare a Societatii, care garantizeaza indeplinirea adecvata a obiectivelor prevazute. De asemenea indeplineste, in coordonare si colaborare cu Comitetul Executiv lucrari de gestiune si optimizare a tuturor resurselor societatii cu scopul garantarii cresterii sustinute a societatii. De el depind toate celelalte departamente ale societatii. Departamentul de Logistica Are ca misiune sa coordoneze intreaga miscare de materiale si marfuri, atat intern cat si extern, garantand un flux eficient al acestora in acord cu procesul productiv Departamentul de Informatica Misiunea sa este de a dota societatea cu sisteme informatice necesare garantizarii unui flux optim de informare atat intern cat si extern, adaptata la ultimele tehnologii, care sa garanteze siguranta si consistenta informarii si procesele Societatii. Departamentul Financiar- Administrativ Realizeaza contabilitatea si finantarea societatii. Orienteaza cursul administrativ intern si extern al societatii catre o functionare adecvata adaptata la exigentele utilizarilor si a obiceiurilor internationale, atat de contabilitate cat si de administratie. Duce la bun sfarsit activitatile de control ale trezoreriei, relatiile bancare, analizele situatiilor financiare si controlul bugetar, toate acestea sub indrumarea si verificarea Expertului Financiar. Departamentul de Vinzari

Misiunea sa este de a obtine si de a mentine relatii comerciale stabile cu cumparatorii cu scopul de a obtine cea mai mare expansiune internationala, si incearca sa obtina si sa mentina un loc remarcabil pe piata. Departamentul Productiei Se ocupa de obtinerea celei mai bune optimatizari a resurselor cu scopul obtinerii unor produse competitive pe piata, minimalaztnd costurile si obtinand o valoare superiora adaugata la valoarea contractului. Departamentul de Aprovizionare Misiunea sa este de a obtine materie prima de buna calitate si adecvata procesului, in timpul si in forma adecvata si la cele mai bune preturi. Are ca obiectiv mentinerea relatiilor de durata cu furnizorii care sa garanteze calitatea si pretul care fac ca produsul final obtinut sa fie competitiv.

PROIECTII FINANCIARE Ipoteza A) Perioada de vanzari: Proiectarile au fost realizate pentru perioada inceputa din decembrie 2000 pana in decembrie 2004. Fluxurile cash flow ale anului 2004 s-au considerat ca apartinind viitorului pentru a computa valoarea actuala a societatii si taxa de inapoiere a investitiei. B) Vanzari: Detaliul vanzarilor proiectate pentru fiecare an si pe produs este urmatorul ( in mii de dolari): 2001 2002 2003 2004 Chrestea 13031 14986 17234 19819 574 660 759 873 Lamparchet 3281 3773 4339 4990 Parcht dublu 3234 3720 4277 Parchet triplu 2813 2565 3821 5744 8712 Panou 2722 3173 3718 4385 altele Total 24896 29647 35514 43056 C) Costul vanzarilor: Detalierea costurilor vanzarilor proiectate ale companiei din 2001 pana la 204 este urmatoarea (in mii de dolari): 2001 2002 2003 2004 Materie 14635 17583 21393 26437 prima 824 950 1097 Alte materiale 715 897 824 950 1053 Energie 351 421 512 631 Transport intern 666 797 965 1186 Mentinere 1751 1831 1831 Personal direct 1751 Costul 19015 22273 26654 32235 vanzarilor D) Cheltuieli generale: Detaliul cheltuielilor generale proiectate pentru companie pentru anii 2001 pana la 2004 sunt urmatatoarele (in mii de dolari) : 2001 2002 2003 2004 Personal 109 109 109 109 direct 250 296 355 431 Costul vanzarilor 600 600 600 600 Servicii exterioare 557 642 739 Taxe si 484 impozite Cheltuieli 1442 1562 1705 1878 generale E) Cheltuieli si venituri financiare: In proiectare s-a asumat faptul ca, compania poate sa-si puna excendentele de la trezorerie in dolari la o taxa anuala de 5% dobanda si poate sa obtina o finantare care sa satisfaca necesitatile sale de trezorerie in dolari la o taxa anuala de 10% pe an. F) Alte cheltuieli: S-a considerat o cheltuiala anuala de 606 mii de dolari in conceptul de cheltuieli de punere in functiune a companiei. G) Amortizarea: Amortizarea a fost calculata utilizindu-se metode de depreciere liniara asupra vietii utile estimata din diferitele bunuri si repectind legislatia romana. H) Impozit asupra beneficiilor:

Taxa de impozit asupra beneficiilor s-a calculat considerindu-se ca, compania dirijeaza catre export 90% din vanzarile sale, ceea ce aplicat la taxa de impozit intre 5% si 25% pe care o impune legislatia romana da ca rezultat o taxa de impozit asupra beneficiilor de 7% pentru Diana Forest. S-a luat in consideratie compensarea bazelor impuse negative incepind cu anul 2002, an in care societatea incepe s dea rezultate pozitive. I) Clientii: Reflectarea soldurilor cu clientii in balantele de la sfarsit de an s-au calculat in baza vanzarilor din fiecare an, luind ca perioada medie de plata 60 de zile, asa cum se arata in datele reale si actuale ale societatii Diana Forest. ii) Stocurile: Stocurile din balanta au fost computate in raport cu vanzarile exercitiului si s-a considerat ca perioada medie de rotatie de inventarii, 130 de zile. L) Investitia; S-a luat in consideratie ca investitia se va realiza in anii 2000-2001, si se va plati intr-o perioada maxima de 7 ani de cand s-au pus in functiune masinile, asa cum se specifica in contractele de leasing cu Eurogalia. M) Furnizorii; Soldul cu furnizorii care apare in fiecare exercitiu proiectat a fost calculat pe baza costului de vanzari si s-a considerat o perioada medie de plata de 30 de zile, pe baza datelor actuale si istorice ale societaatii Diana Forest. R) Capitalul: Marirea capitalului care se observa in anul 2001 proiectat rezulta din ridicarea la capital a sumei datoriei capitalizate in favoarea Eurogaliei pe care Diana Forest o are in balanta din 31.12000. S) Repartizarea beneficiilor: S-a luat in consideratie faptul ca societatea nu va distribui dividente in anii inclusi in proiectarea prezentata. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii Fiecare entitate care desfasoara acte de comert este obligata sa-si procure din exterior unitatile necesare pentru realizarea obiectului de activitate. Cumpararile de bunuri si servicii conduc la stabilirea unor raporturi economico-juridice cu furnizorii, diferite persoane fizice sau juridice din afara unitatii. Furnizorii livreaza agentului economic bunuri, ii executa anumite lucrari sau presteaza servicii contra plata in baza unei intelegeri prealabile. Daca plata intervine pe loc, nuitatea cumparatoare un inregistraza obligatii fata de furnizori. Insa, relatiile ecconomice contemporane se realizeaza in cea mai mare parte prin credit, dic prin achitarea ulterioara a utilitatilor aprovisinate. Ca urmare, in momentul aprovizionarii si pana la plata efectiva a elementelor achizitionate, unitatea cumparatoare inregistreaza obligatii fata de furnizori, care pana an momentul platii lor,vor fi reflectate cel mai adesea, in conturi din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate. Planul de conturi ofera si posibilitatea inregistrarii relatiilor efective de credit comercial pe baza de efecte de comert, prin definirea contuirlor de efecte de plata. Destinatia pe care o da cumparatorul bunurilor cumparate si care poate avea influente asupra modalitatilor si a termenelor de plata, determina separarea a doua conturi de furnizori ( 401 Furnizori si 404 Furnizori de imobilizari). Receptionarea unor bunuri fara ca documentul aferent acestora (factura) sa fi sosit va fi inregistrata intruun cont distinct ( 408 Furnizori facturi nesosite). Plata anticipata a unor sume catre furnizori da nastere la o datorie a acestora fata de unitatea ce a avansat fondurile, datorie ce se va stinge in momentul livrarii, prestarii serviciilor ce fac obiectul contractului. In aceasta situatie intervine contul 409 Furnizori debitori. Acest cont mai functioneaza si in conditiile in care furnizorul livreaza bunurile in ambalaje ce urmeaza sa-i fie restituite. In contabilitatea analitica, furnizorii se grupeaza in interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata (lung-peste cinci ani, mediu-de la un an la cinci ani, scurt-sub un an); se tine de asemenea evidenta pe fiecare persoana fizica sau juridica. Modul de tratare in evidenta analitica este valabil si pentru celelalte datorii ale intreprinderii. In cadrul contabilitatii analitice vor aparea distinct datoriile izvorate din tranzactii cu clauze de rezerva de proprietate, precum si cele in legatura cu unitatile la care intreprinderea are participatii sau la care detine participatii in capitalul intreprinderii, in vederea facilitarii intocmiriiconturilor consolidate.