Supravegherea prudențială a instituțiilor de credit

I. Introducere
Procesul de supraveghere a instituţiilor bancare reprezintă pilonul central al stabilităţii
financiare. Un trend recent il reprezinta crearea unei singure autoritati de supraveghere a
sectorului bancar, asigurarilor precum si a pietei de capital. In literatura financiara gasim o
multitudine de argumente in favoarea acestui trend, dar exista si pareri ale specialistilor care
considera ca supravegherea bancara este necesara a fi executata doar de bancile centrale. In
cursul de fata ne propunem sa prezentam atat avantajele cat si dezavantajele supravegherii
unificate precum si oportunitatea de a trece la o singura autoritate de supraveghere a activitatii
financiare din Romania.
II. Capitolul I
Dată fiind importanţa sistemului financiar pentru buna funcţionare a economiei în
ansamblul său, asigurarea funcţionării corespunzătoare a acestuia reprezintă o prioritate a
factorilor de decizie. În acest sens, trebuie să fie definite clar reguli și norme de comportament și
activitate, atât pentru instituțiile financiare, cât și pentru restul agenților economici implicați în
activități financiare și economice, dar și de instituire a unui sistem de supraveghere permanentă a
respectării acestora. Până în anii '90 supravegherea bancară era exercitată, de regulă, de băncile
centrale
Celelalte segmente ale pieţei financiare (piaţa de capital şi cea a asigurărilor, în principal)
erau monitorizate de structuri distincte. Majoritatea specialiştilor au apreciat, la vremea
respectivă, că supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit trebuia să fie un atribut al
băncilor centrale, deoarece acesta era esenţial atât pentru elaborarea şi implementarea politicii lor
monetare, cât şi pentru asigurarea stabilităţii sistemelor bancare, în ansamblul lor
.În ultimii 15-20 de ani au sporit însă preocupările pentru stabilirea unui cadru adecvat de
supraveghere bancară ca efect al schimbărilor profunde care s-au produs la nivelul pieţelor
financiare şi care s-au concretizat, în principal, în integrarea şi globalizarea acestora şi în
diminuarea graniţelor între activităţile bancare, de asigurări şi de tranzacţionare a titlurilor
financiare.
Drept urmare, unele ţări au decis externalizarea funcţiei de supraveghere a băncilor centrale
către entităţi independente şi plasarea acesteia într-o agenţie unică (integrată) de supraveghere a
tuturor segmentelor sistemului financiar. În general, supravegherea prudenţială reprezintă unul
din mecanismele cele mai importante prin care una sau mai multe autorităţi naţionale contribuie
la asigurarea stabilităţii financiare, implicit a celei bancare. Activitatea de supraveghere are, deci,
Pagina 1 din 5
misiunea de a preveni manifestarea riscului sistemic printr-o atentă şi eficientă monitorizare a
instituţiilor de credit, în măsură să asigure stabilitatea şi viabilitatea sectorului bancar în
ansamblul său.
Banca Nationala a Romaniei a fost cea care s-a ocupat de supravegherea in sistemul
bancar, inca de la infiintarea sa. In perioada interbelica a functionat, in cadrul BNR un Consiliu
Bancar Superior a carui functie era de a aplica legile referitoare la activitatea bancara.
În prezent, în România există două registre de credit. Primul registru, denumit Centrala
Riscurilor Bancare, este administrat de la înfiinţarea sa în 2000, de Banca Naţională a României.
El înregistrează atât informaţii pozitive, cât şi negative. Cel de-al doilea registru, gestionat de
societatea comercială Biroul de Credit SA, a fost înfiinţat la iniţiativa a 24 de bănci care operează
în România.1
Operaţional din august 2004, acest registru privat gestionează informaţii negative
transmise de bănci. Planurile de dezvoltare ale registrului prevăd trecerea sa, începând cu luna
aprilie 2005, la o aşa numită fază pozitivă, în cadrul căreia vor fi prelucrate informaţii referitoare
la toţi debitorii şi la toate creditele contractate de aceştia din sistemul bancar. 2
De asemenea, se are în vedere ca registrul să înregistreze şi date din afara sectorului
bancar. Fişierele se dovedesc a fi, pentru instituţiile bancare, un instrument foarte util de analiză
a riscului de credit. Analiza lunară a stabilităţii sistemului bancar efectuată pe baza unui set de
indicatori economico-financiari şi de prudenţă bancară a fost completată cu o evaluare
trimestrială a vulnerabilităţilor sistemului la potenţialele riscuri de creditare, valutar şi de
dobândă, pe baza unui model de simulare a răspunsului la condiţiile extreme (stress test).
De asemenea, trebuie menţionat faptul că procesul de supraveghere prudenţială este
favorizat de existenţa unui cadru legislativ adecvat, care reglementează organizarea întregii
activităţi a băncilor în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase. În
România, deşi sectorul bancar nu a cunoscut modificări structurale majore în ultimii doi ani,
extinderea cotei de piaţă deţinute de băncile cu capital majoritar privat (la 62,5% la începutul
anului 2004) a fost influenţată de creşterile activelor bancare, pe fondul atragerii de depozite de
la clientela nebancară, dar şi al majorării capitalurilor proprii. Privatizarea celei mai mari bănci
româneşti cu capital de stat, Banca Comercială Română, presupune o creştere a ponderii deţinute
de segmentul privat cu peste 28 de puncte procentuale. De asemenea, în cadrul sectorului privat,
capitalul străin continuă să fie preponderent, atingând 58,2% din activul bilanţier agregat la
începutul anului 2004.

1
Studii si cercetari economice vol.9-10 – “Reconstructia sistemului financiar – bancar romanesc in perspectiva
integrarii europene”, Centrul de Informare si Documentare Economica, Bucuresti, 2002, pag.39
2
Gheorghe Carmen Adriana, Drept bancar, Editia a III-a, Editura C.H. Beck
Pagina 2 din 5
 III. Capitolul II
Potrivit cadrului normativ aplicabil, pentru a pune bazele şi a facilita o supraveghere
eficientă, Banca Naţională a României, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea pe
bază consolidată şi/sau individuală, încheie acorduri scrise de coordonare şi cooperare cu
autorităţile competente din alte state membre. Aceste acorduri pot prevedea că banca centrală, în
calitatea amintită, poate reţine în sarcina sa atribuţii suplimentare şi pot include proceduri-privind
procesul decizional şi cooperarea cu celelalte autorităţi competente. 3
Pentru cooperarea în mod strâns a Băncii Naţionale a României cu celelalte autorităţi
competente, pentru exercitarea atribuţiilor de supraveghere pe bază individuală şi/sau consolidată
ale respectivelor autorităţi, sunt furnizarea la cerere toate informaţiile relevante şi din oficiu toate
informaţiile esenţiale, acestea din urmă vizând informaţiile care pot influenţa în mod
semnificativ evaluarea stabilităţii financiare a unei instituţii de credit sau a unei instituţii
financiare dintr-un alt stat membru.
De asemenea, Banca Naţională a României se consultă cu celelalte autorităţi responsabile
cu supravegherea pe: bază individuală şi/sau consolidată a instituţiilor de credit, înaintea luării
unei decizii care este importantă pentru exercitarea atribuţiilor de supraveghere ale autorităţilor
competente respective în privinţa elementelor stabilite normativ prin art.188 din O.U.G. 99
/2006.4
La nivel naţional, pentru a pune bazele şi pentru a facilita o supraveghere eficientă a
institutiilor de credit, banca centrală încheie acorduri scrise de coordonare şi cooperare cu
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Aceste acorduri pot prevedea atribuţii suplimentare în
sarcina autorităţii responsabile cu supravegherea pe bază consolidată şi pot include proceduri
privind procesul decizional. De asemenea, cele două entităţi, în calitate de autorităţi responsabile
cu autorizarea şi a instituţiilor de credit care sunt filiale ale unei instituţii de credit, persoană
juridică română, pot să-si delege reciproc, pe bază de acord, responsabilitatea de supraveghere
individuală a filialei respective.
Delegarea responsabilităţii se face întotdeauna către autoritatea competentă cu
supravegherea consolidată. Pentru exercitarea atribuţiilor lor de supraveghere pe bază individuală
şi/sau consolidată, Banca Naţională a României şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare îşi
furnizează, la cerere, toate informaţiile relevante şi din oficiu toate informaţiile esenţiale, în
condiţiile legii. Nu în ultimul rând, cele două autorităţi se consultă reciproc, înaintea luării unei
decizii care este importantă pentru exercitarea atribuţiilor lor de supraveghere pe bază
individuală şi/sau consolidată, în materia elementelor stabilite la nivel normativ. 5

3
Stoica Maricica – “Management bancar”, Edit. Economica, Bucuresti, 1999, pag.13
4
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
5
Medar L.I. Operatiuniile institutiilor de credit , Ed. Spirit Romanesc, Craiova, 2004
Pagina 3 din 5
 Supravegherea prudenţială bancară urmăreşte atingerea unor obiective, cele mai importante
fiind:
― menţinerea încrederii publicului în sectorul bancar, însăşi existenţa autorităţii de supraveghere
bancară constituie un factor psihologic care contribuie la creşterea încrederii în sistemul bancar;
― protejarea fondurilor clienţilor, prin limitarea riscului asumat de către aceştia în momentul
constituirii depozitelor, pe durata păstrării şi utilizării lor, ca sursă atrasă de către bănci;
― dezvoltarea unui sistem bancar viabil şi stabil, în măsură să ofere clienţilor produse şi servicii
bancare de calitate şi la un cost rezonabil;
― respectarea legilor şi reglementărilor privind activitatea bancară. În scopul realizării
obiectivului principal al supravegherii prudenţiale, şi anume acela de menţinere a stabilităţii şi a
încrederii în sistemul bancar, instituţiile de credit sunt monitorizate pe toată durata funcţionării
lor în ceea ce priveşte modul în care evoluează acestea şi îndeplinesc criterii de prudenţă şi
performanţă bancară.
Dimensiunea naţională este dată de rolul esenţial pe care sistemul bancar îl are în alocarea
resurselor în economie; practic, prăbuşirea sistemului bancar conduce la un blocaj economic
total. Dimensiunea internaţională este determinată de interdependenţele crescânde care
caracterizează astăzi economia mondială. În contextul globalizării, problemele manifestate într-
un sistem bancar naţional pot contamina cu uşurinţă alte sisteme.
O supraveghere prudenţială de calitate reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi suficientă
pentru a avea un sistem bancar sănătos. Indiferent de posibilitatea de analiză și cercetare a esenței
supravegherii bancare din diverse perspective și la diverse niveluri de profunzime, obiectivul-
cheie al supravegherii prudenţiale este de a menţine stabilitatea şi încrederea în sistemul
financiar. 6
IV. Concluzie
În concluzie un rol important în realizarea unei supravegheri financiare și implicit și a
unei supravegheri bancare îi revine existenței unui cadru regulator de calitate, așa cum
reglementarea oferă cadrul legislativ necesar supravegherii prudenţiale, care are rolul de a
asigura îndeplinirea regulilor şi un climat favorabil pe pieţele financiare. Totodată, o
supraveghere prudenţială de calitate reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru a
avea un sistem bancar și un sistem financiar sănătoase.

V. BIBLIOGRAFIE

6
Florin Coman – “Activitatea bancara – profit si performanta”, Edit. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag.30-
32

Pagina 4 din 5
 1. CURSURI, TRATATE ȘI MONOGRAFII
 Gheorghe Carmen Adriana, Drept bancar, Editia a III-a, Editura C.H. Beck
 Stoica Maricica – “Management bancar”, Edit. Economica, Bucuresti, 1999, pag.13
 Florin Coman – “Activitatea bancara – profit si performanta”, Edit. Lumina Lex,
Bucuresti
 Medar L.I. Operatiuniile institutiilor de credit , Ed. Spirit Romanesc, Craiova, 2004
 Studii si cercetari economice vol.9-10 – “Reconstructia sistemului financiar – bancar
romanesc in perspectiva integrarii europene”, Centrul de Informare si Documentare Economica,
Bucuresti, 2002
2. LEGISLAȚIE
 Legea nr. 312 din 28.iun.2004, Monitorul Oficial, Partea I 582 din 30.iun.2004, intrată în
vigoare la 30.iul.2004, privind Statutul Băncii Naţionale a României

 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și

adecvarea capitalului

3. ARTICOLE DIN REVISTE DE SPECIALITATE

 Legislatia bancara actualizata privind institutiile de credit

 Regulamente ale BNR si Norme metodologice aleinstitutiilor de credit

4. RESURSE WEB:

 http://www.bnro.ro/

Definitie: norma juridica este o regula generala si obligatorie de conduita al carei scop
este de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire prin forta de
constrangere a statului

Pagina 5 din 5