Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 93

COORDONAREA ACTIVITĂŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A

SIGURANŢEI – FACTOR DETERMINANT ÎN EFICIENTIZAREA
ADMINISTRĂRII SISTEMULUI DE SIGURANŢĂ RUTIERĂ

Gheorghe BOTNARIUC,
doctorand, Academia de Administrare Publică

SUMMARY
European guidelines for road safety policy in 2020 aimed at providing a regulatory framework and objecti-
ves which should guide national or local strategies to development. According to the principle of subsidiarity,
actions described should be implemented at the most appropriate level and through the most appropriate
means. Nationally consider necessary not only to create but also the proper functioning of an authority res-
ponsible for the management of all activities related to the management of road safety.

Potrivit comunicării Comisiei către Parlamentul European privind orientările pentru politica de sigu-
ranţă rutieră pentru perioada 2011-2020, siguranţa rutieră este apreciată ca fiind o problemă socială de
importanţă majoră.
Astfel, siguranţa rutieră va juca un rol important în viitoarea Carte albă privind politica în domeniul
transporturilor 2010-2020 deoarece reducerea numărului victimelor din accidente rutiere este esenţială
pentru îmbunătăţirea performanţelor sistemului de transport şi pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor
cetăţenilor şi ale companiilor [1].
În vederea atingerii acestui obiectiv, Comisia a definit şapte obiective strategice şi a identificat măsuri
de creştere a siguranţei vehiculelor, o strategie de reducere a numărului de răniri, precum şi măsuri pen-
tru îmbunătăţirea siguranţei participanţilor la trafic [2].
Ţinem să menţionăm că orientările europene pentru politica de siguranţă rutieră până în 2020 au ca
scop furnizarea unui cadru general de reglementare şi a unor obiective motivante care să ajute la ela-
borarea strategiilor naţionale sau locale. Conform principiului subsidiarităţii, măsurile descrise trebuie
implementate la nivelul cel mai adecvat şi prin cele mai adecvate mijloace
Astfel, în cadrul acestor orientări, Comisia consideră că următoarele trei acţiuni trebuie întreprinse cu
prioritate:
– instituirea unui cadru structurat şi coerent de cooperare bazat pe cele mai bune practici din statele-
membre, ca o condiţie necesară pentru implementarea eficientă a orientărilor pentru politica de siguran-
ţă rutieră 2011-2020;
– elaborarea unei strategii privind vătămările şi acordarea primului ajutor pentru a răspunde nevoii
stringente şi tot mai acute de a reduce numărul accidentelor rutiere cu vătămări corporale;
– creşterea siguranţei participanţilor la trafic vulnerabili, în special a motocicliştilor, în cazul cărora
statisticile privind accidentele sunt îngrijorătoare [2].
În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1214, privind aprobarea
Strategiei naţionale pentru Siguranţă rutieră, a fost adoptat programul de activitate „Integrarea Europea-
nă: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, care urma să reprezinte cadrul de bază al politicilor de guvernare a
Republicii Moldova pentru perioada 2011-2014, ce avea menirea depunerii eforturilor pentru promova-
rea reformelor solicitate atât de societatea moldovenească, cât şi de comunitatea internaţională în dome-
niile asigurării libertăţii mass-media, independenţei sistemului judiciar, liberalizării economiei – domenii
vitale pentru promovarea veridică a integrării europene a ţării.
În respectiva strategie se punea accentul şi asupra unuia dintre sectoarele-cheie şi anume: strategiile
de siguranţă rutieră.
În acest sens, în luna martie a anului 2010, la doar patru luni de la reformarea Consiliului Naţional
pentru Siguranţa Circulaţiei Rutiere şi preluarea funcţiei de conducere a acestuia de către Primul-Ministru,
Republica Moldova a semnat rezoluţia ONU privind declararea anilor 2011-2020 „Decada acţiunilor în do-
94 Teoria şi practica administrării publice
meniul siguranţei rutiere” şi şi-a asumat responsabilităţile ce decurg din aceasta, printre care şi obiectivul
de a reduce cu 50% numărul total de decese în accidente rutiere până în anul 2020 [3].
Iniţial, ţinem să accentuăm faptul că eficacitatea politicilor în domeniul siguranţei rutiere depinde în
mare măsură de intensitatea controalelor privind respectarea normelor de siguranţă. Comisia încurajea-
ză stabilirea unor obiective naţionale de control care să fie integrate în „planurile naţionale de aplicare a
normelor” [4].
Totuşi, în opinia noastră, la nivel naţional considerăm necesar nu numai crearea, dar şi buna funcţi-
onare a unei autorităţi responsabile de gestionarea întregii activităţi legate de administrarea siguranţei
rutiere. După cum am menționat mai sus, un astfel de organ la momentul actual este Consiliul Naţional
pentru Siguranţa Circulaţiei Rutiere, care drept domenii principale de activitate include:
a) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, îndeosebi a mijloacelor de siguranţă, marcajelor
şi semnalizării rutiere;
b) îmbunătăţirea fluenţei şi securităţii circulaţiei pe drumurile publice, inclusiv în municipiul Chişinău
şi zonele adiacente de intrare şi ieşire din capitală, alinierea la standardele europene;
c) creşterea gradului de securitate activă şi pasivă în transporturi;
d) educarea şi instruirea participanţilor la trafic şi informarea societăţii;
e) armonizarea legislaţiei în domeniu cu reglementările europene, îndeosebi ale Uniunii Europene [5].
Dintre autorităţile publice centrale cu atribuţii pe segmentul siguranţei traficului rutier, conform pre-
vederilor pct.1 din Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră,
[6] urma a fi instituit Biroul executiv al Consiliului naţional pentru securitatea circulaţiei rutiere, care şi
trebuie să fie responsabil de coordonarea şi monitorizarea activităţilor de implementare a politicilor în
această sferă, în baza secretariatului existent al Consiliului nominalizat, cu desemnarea în calitate de coor-
donator al acestuia a consultantului principal din cadrul subdiviziunii de specialitate a Cancelariei de Stat.
Cu toate că la nivel normativ s-a dispus crearea biroului respectiv, specializat în domeniul gestionării
activităţii Consiliului naţional pentru securitatea circulaţiei rutiere, la nivel de aplicare practică funcţiona-
litatea biroului respectiv nu este regăsită, fapt care, cu toate că de multe ori este omis din discuţiile ce au
drept temă de bază siguranţa circulaţiei rutieră, dă de ştire în situaţia în care nu este clar care sunt limitele
funcţionale ale autorităţilor de resort ce sunt incluse în Consiliul naţional pentru siguranţa circulaţiei ruti-
ere ca responsabili de siguranţa circulaţiei rutiere conform sferei specifice de activitate.
Abia în 2015, la iniţiativa MAI, în adresa Guvernului, este înaintată Nota informativă la proiectul Hotă-
rârii Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează
în unele hotărâri ale Guvernului.
În conceptul prezentului proiect, se reiterează faptul că Biroul executiv este organul executiv al Consi-
liului naţional pentru securitatea circulaţiei rutiere, ce realizează activitatea curentă a Consiliului, îndepli-
nind funcţiile de secretariat al acestuia, asigură coordonarea generală şi exercită monitorizarea activită-
ţilor de implementare a politicilor în domeniul siguranţei traficului rutier, fiind prezentat şi regulamentul
Biroului executiv.
De rând cu autorităţile reprezentate actualmente în cadrul secretariatului Consiliului, în componenţa
Biroului executiv urmează a fi incluşi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Dru-
murilor, Ministerului Educaţiei, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comuni-
caţiilor, funcţionarii cărora şi sunt incluşi din oficiu în componenţa Consiliului [5], în calitate de autorităţi
responsabile de politicile de asigurare a fiabilităţii conducătorilor de autovehicule admişi la trafic, factor
important al siguranţei rutiere.
Componenţa Biroului executiv poate fi suplinită, după necesitate, cu specialişti ai autorităţilor admi-
nistraţiei publice, reprezentate în Consiliu, precum şi ai organizaţiilor nonguvernamentale şi mediului
universitar, cu competenţe relevante în domeniul securităţii circulaţiei rutiere, fiind necesară în acest sens
aprobarea Consiliului [7].
Astfel, în prezentul proiect de regulament, se stabilesc atribuţiile de bază şi drepturile Biroului exe-
cutiv, modul de organizare şi activităţile de bază ale Biroului, atribuţiile membrilor acestuia. În scopul
conferirii caracterului obligatoriu interpelărilor şi demersurilor iniţiate de Birou, adresate către instituţiile
abilitate, este prevăzută vizarea acestora de către preşedintele Consiliului în persoana Prim-Ministrului
Republicii Moldova sau, după caz, de către conducerea Cancelariei de Stat.
Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 95
Atenţia care este acordată autorităţii respective, denotă importanţa acesteia şi nu ultimul rol pe care îl
are în activitatea de îmbunătăţire a siguranţei rutiere. În pofida eforturilor depuse, la etapa actuală, avem
suficient temei să afirmăm că Consiliul va rămâne nefuncţional.
Astfel, Consiliul Naţional pentru Siguranţa Rutieră de doi ani de zile nu s-a întrunit în şedinţe, pe por-
talul oficial al acestei autorităţi nu este relevată nicio activitate proprie realizată în domeniul siguranţei
circulaţiei;
- nu sunt desemnate autorităţi pentru identificarea cauzelor accidentelor rutiere şi pregătirea măsuri-
lor complexe pentru redresarea situaţiei;
- niciuna dintre autorităţile abilitate în siguranţa traficului rutier nu poartă răspundere pentru instru-
irea participanţilor în trafic;
- lipseşte o coordonare a problemelor curente: coordonarea acţiunilor cu autorităţile administraţiei
publice locale, desfăşurarea campaniilor de informare şi atragere a fondurilor, instalarea radarelor staţi-
onare etc.
Din textul proiectului Hotărârii cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în
unele hotărâri ale Guvernului cuvintele „secretarul Comisiei pentru securitatea circulaţiei rutiere din ca-
drul Direcţiei poliţiei rutiere a Ministerului Afacerilor Interne (secretarul executiv al Consiliului)” se substi-
tuie cu cuvintele „secretarul Consiliului naţional pentru securitatea circulaţiei rutiere din cadrul Inspecto-
ratului naţional de patrulare în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei din subordinea Ministerului
Afacerilor Interne (secretarul executiv al Consiliului).”
Ţinem să menţionăm că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 320, în baza acesteia, în cadrul Mi-
nisterului Afacerilor Interne, a fost creat Inspectoratul General al Poliţiei, ca subdiviziune subordonată
ministerului.
Corespunzător, în calitate de subdiviziune specializată cu funcţii operaţionale, în structura Inspec-
toratului General al Poliţiei se regăseşte Inspectoratul naţional de patrulare, creat în scopul asigurării şi
menţinerii ordinii publice, securităţii rutiere [8].
Este evident totuşi faptul că autoritatea de bază în domeniul asigurării realizării politicilor siguranţei
circulaţiei rutiere, rămâne a fi în continuare MAI prin noua sa structură specializată care este Inspectoratul
Naţional de Patrulare.
Astfel, misiunea INP constă în implementarea politicii de stat în domeniul asigurării legalităţii, ordinii
publice, siguranţei transporturilor şi circulaţiei rutiere, apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, precum şi a proprietăţii publice şi private [9].
Considerăm că modificările incluse în proiectul respectiv nu vor îmbunătăţi situaţia existentă, MAI
rămânând a fi în continuare unica autoritate responsabilă de siguranţa traficului rutier.
Ca alternativă de redresare a situaţiei atestate, propunem aplicarea experienţei în domeniu a majo-
rităţii statelor Uniunii Europene, unde funcţiile de ,,Agenţie de coordonare” a siguranţei traficului rutier
revin autorităţilor din domeniul transporturilor, propunerea respectivă fiind confirmată de activitatea sta-
telor cu experienţă avansată în domeniu.
Din conţinutul actului normativ naţional, precum şi din propunerile înaintate spre modificarea aces-
tuia, accentul rămâne a fi pus pe modelul agenţiei de coordonare formată din reprezentanţi ai autorităţi-
lor desemnaţi cu anumite responsabilităţi în domeniul circulaţiei şi siguranţei rutiere, condiţie pe care o
considerăm nefuncţională din considerentul că volumul de sarcini care va fi necesar a fi îndeplinite adă-
ugător la atribuţiile de bază, nu vor putea asigura îndeplinirea cerinţelor înaintate în domeniul respectiv.
Astfel, concluzionăm că orientările propuse în revitalizarea şi eficientizarea activităţii Biroului execu-
tiv, vor avea efectul scontat doar în cazul includerii Biroului executiv în cadrul Ministerului Transporturilor
şi Infrastructurii Drumurilor drept autoritate publică centrală de specialitate în domeniul transporturi-
lor, fiind constituit, precum prevede Strategia naţională pentru Siguranţă rutieră, din personal calificat
pentru negocieri, management de proiect, comunicare, experţi în siguranţa rutieră şi în dezvoltarea de
politici în domeniu care va asigura:
- funcţia de secretariat a Consiliului Naţional pentru Siguranţa Circulaţiei Rutiere;
- coordonarea subiectelor ce ţin de siguranţa circulaţiei rutiere la toate nivelurile – gestionarea pro-
ceselor de lucru;
- monitorizarea şi evaluarea situaţiei, identificarea cauzelor accidentelor, tendinţele;
96 Teoria şi practica administrării publice
- elaborarea strategiilor şi activităţilor privind siguranţa circulaţiei rutiere, elaborarea propunerilor şi
promovarea acestora, evaluarea eficienţei acţiunilor întreprinse;
- informarea şi instruirea participanţilor la trafic – organizarea şi coordonarea campaniilor de informa-
re, cu atragerea surselor de finanţare;
- analiza cadrului legal existent şi elaborarea propunerilor pentru îmbunătăţirea acestuia;
- cercetare şi dezvoltare: rolul principal în cadrul analizelor complexe şi transferul de cunoştinţe, ela-
borarea ghidurilor pentru implementarea bunelor practici.
Biroul executiv, în calitate de agenţie naţională pentru siguranţă rutieră în sine, urmează să vizeze nu
numai dezvoltarea Strategiei naţionale pentru Siguranţă rutieră şi obiectivelor acesteia, dar, de aseme-
nea, toate funcţiile care contribuie la eficientizarea administrării sistemului de siguranţă rutieră.

BIBLIOGRAFIE
1. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social Euro-
pean şi Comitetul Regiunilor. Pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră: orientări pentru politica de
siguranţă rutieră 2011-2020 {SEC(2010) 903} Bruxelles, COM(2010) 389/3.
2. Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecţia
tehnică periodică a autovehiculelor şi a remorcilor acestora şi de abrogare a Directivei 2009/40/CE (Text
cu relevanţă pentru SEE), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 127/51.
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1214 din 27.12.2010 cu privire la aprobarea Strategiei
naţionale pentru siguranţă rutieră. Publicat: 25.03.2011 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 43-
45.
4. Recomandarea Comisiei 2004/345/CE privind aplicarea normelor în domeniul siguranţei rutiere (JO
L 111, 17.4.2004, p. 75).
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 155 din 13.02.2003 cu privire la Consiliul Naţional
pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere, publicată la 18.02.2003 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 23-24, art. 9.
6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 972 din 21.12.2011 cu privire la aprobarea Planului
de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru siguranţă rutieră. Publicată la 27.12.2011 în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-236.
7. <http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=2342>, vizitat la 30.03.2016.
8. Recomandarea nr. 48 ,,Cu privire la aplicarea prevederilor art. 400, Cod Contravenţional, după in-
trarea în vigoare a Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului” nr. 320 din 27.12.2012. [On-
line]: <http://jurisprudenta.csj.md/search_rec_csj.php?id=73>.
9. Ordinul MAI nr. 240 din 05 august 2013 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea
şi funcţionarea Inspectoratului General al Poliţiei.”