Urmărirea penală

→ cuprinde strângerea de probe cu privire la:

• existenţa infracţiunilor,
Obiect
• identificarea persoanei/persoanelor care au săvârşit infracţiunea,
(art. 285 C.p.p.)
• stabilirea răspunderii penale a lor,
- pentru a se constata dacă este sau nu cazul trimiterii în judecată.
→ limita iniţială: începerea urmăririi penale cu privire la faptă;
Limite
→ limita finală: trimiterea sau netrimiterea în judecată.
→ caracter nepublic;
→ lipsă de contradictorialitate;
Trăsături
→ formă preponderent scrisă;
→ subordonare ierarhică în efectuarea actelor de urmărire penală.
→ organele de cercetare penală:
Organele de • organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare;
urmărire penală • organele de cercetare penală speciale;
→ procurorul.
Procurorul → regulă: dispune prin ordonanţă;
→ excepţii:
a) actul de trimitere în judecată - rechizitoriu;
Actele b) acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
organelor de Organul de cercetare penală:
urmărire penală • ordonanţă (dispune asupra actelor şi măsurilor procesuale);
• face propuneri prin referat.
(art. 286 C.p.p.) Prin referat face propuneri, spre exemplu:
a) când propune procurorului să solicite JDL luarea măsurii arestării preventive;
b) când îşi termină activitatea şi propune procurorului trimiterea în judecată sau o soluţie
de netrimitere în judecată.