CURS 3 Rolul, reglementarea, organizarea și supravegherea sistemului bancar

în România

3.1 Rolul băncilor în economie

Despre rolul băncilor în economie, opinia reprezentanților 1 Băncii Naționale a României este
aceea că funcţia de bază a băncilor comerciale este intermedierea financiară, adică să
constituie depozite din disponibilităţile pe diferite maturităţi şi să acorde credite. România a fost
imediat după 1990 în situaţia în care un sector bancar în care nu existau disponibilităţi era în
imposibilitatea de a acorda credite. Evoluția graduală a sistemului bancar românesc după 1990 a
presupus reorganizarea sistemului bancar provenit din economia socialistă (în care existau doar 4
bănci cu capital de stat) și dezvoltarea unui sistem bancar capabil să îndeplinească funcția de
finanțare sustenabilă a economiei. Băncile sunt intermediari specifici ai economiei, care
contribuie la accesul clienților bancari la servicii bancare de creditare – finanțare – consultanță –
gestionarea riscurilor afacerilor, plăți și transfer de fonduri.

Ne reamintim din CURSUL 1:

1
Dănilă N., Rolul sistemului bancar din România în reluarea creșterii economice, Alba Iulia, 12 octombrie
2010
1
2
Sursa: BNR, Raport asupra stabilității financiare, iunie 2023.
3
4
 Sursa:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX
%3A52023SC0623&qid=1686127911343

5
6
7
8
9
10
11
12
4.2 Reglementarea, organizarea și supravegherea sistemului bancar

13
14
 Specificitatea mediului bancar, grevat de formalism și tehnicizare în desfășurarea
activităților, a impus dezvoltarea unei legislații specifice domeniului, prin intervenția statului pe
baza normelor imperative și adoptarea unor reglementări care delimitează coordonatele unui cadru
juridic specific instituțiilor de credit, sub aspectul constituirii, autorizării, organizării, funcționării,
15
controlului, încetării activității, activități premise, relații contractuale cu clientela, aspecte contabile,
prevederi privind supravegherea prudențială. Delimitarea categoriilor de reglementări care
guvernează domeniul bancar presupune pe de o parte apelul la legislația națională (legi
organice, de exemplu Legea nr. 227/2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și legislație de tip secundar, care
cuprinde o gamă variată de reglementări de tip comercial, acte normative secundare – ordonanțe
de urgență, hotărâri de Guvern etc., reglementări emise de BNR sau de alte instituții, cum ar fi
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare) sau la legislația comunitară europeană (directive,
regulamente etc.).
În conformitate cu OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările
ulterioare, Banca Națională a României asigură supravegherea prudențială atât a instituțiilor
de credit, persoane juridice române, cât și a sucursalelor acestora înființate în alte state
membre ori în state terțe, atât la nivel individual, cât și la nivel consolidat sau
subconsolidat, după caz.
În exercitarea atribuțiilor care îi revin potrivit cadrului de reglementare pe linia supravegherii
instituțiilor de credit, Banca Națională a României asigură, prin desfășurarea activității de
supraveghere, precum și a procesului de supraveghere și evaluare SREP (Supervisory Review
and Evaluation Process), evaluarea continuă a riscurilor și a viabilității instituțiilor de credit și
întreprinde, atunci când se impune, măsurile necesare în vederea prevenirii și limitării riscurilor
specifice activității bancare.
Potrivit metodologiei SREP revizuită, autoritatea de supraveghere atribuie fiecărei instituții
de credit un scor general ce reflectă viabilitatea generală a instituției, care poate lua valori de la 1
la 4, unde 1 înseamnă nivel de risc scăzut, 2 – nivel de risc mediu scăzut, 3 – nivel de risc mediu
ridicat și 4 – nivel de risc ridicat. Atunci când instituția este considerată a fi „în curs de a intra în
dificultate” sau este „susceptibilă de a intra în dificultate”, acesteia i se atribuie scorul 5 și se
urmează procesul de colaborare cu autoritatea de rezoluție (adică intrarea în faliment).
Ca urmare a desfășurării procesului de evaluare SREP pe parcursul anului 2022, situația
ratingurilor atribuite se prezenta astfel: 29 la sută dintre cele 24 de instituții de credit erau încadrate
în scor general 2 (nivel de risc mediu scăzut), 54 la sută în scor general 3 (nivel de risc mediu
ridicat), 17 la sută în scor general 4 (nivel de risc ridicat) și niciuna în scor general 5. De
asemenea, cerințele totale de capital (TSCR) la nivelul sistemului bancar au avut un nivel mediu
de 12,2 la sută și un nivel median de 12,1 la sută. In anul 2021 cerințele totale de capital (TSCR) la
nivelul sistemului bancar au avut un nivel mediu de 12,2 la sută și un nivel median de 12,3 la sută.
În ceea ce privește programul de supraveghere al instituțiilor de credit de către Banca
Națională a României, începând cu anul 2021, s-a urmărit corelarea obiectivelor de supraveghere
la nivel național cu prioritățile strategice de supraveghere stabilite la nivelul Uniunii Europene.
Programul de supraveghere se realizează prin:
 acțiuni de inspecție la fața locului (on-site), efectuate de personalul Direcției
Supraveghere împuternicit în acest sens, la sediul instituțiilor de credit;
 supravegherea continuă off-site, care presupune interacțiunea constantă cu
instituțiile supravegheate și evaluarea continuă a riscurilor, pe baza corespondenței
purtate cu acestea și a raportărilor transmise autorității de supraveghere, întâlniri
periodice cu reprezentanții instituțiilor, analiza periodică a situației financiare,
monitorizarea trimestrială a indicatorilor cheie definiți, precum și acțiuni de
supraveghere off-site, pe baza raportărilor transmise de instituțiile din aria de
supraveghere, a corespondenței purtate cu acestea și a altor informații care pot fi
solicitate în scopul realizării evaluărilor.

Pe parcursul anului 2022 au fost desfășurate 23 de acțiuni de supraveghere la la 22

instituții de credit, persoane juridice române și o sucursală din România a unei instituții de credit
dintr-un alt stat membru.

16
17
 Pe parcursul anului 2021 au fost desfășurate 26 de acțiuni de supraveghere la cele 26
instituții de credit, persoane juridice române. În contextul pandemiei COVID-19 și a restricțiilor
aferente, acțiunile de supraveghere on-site, programate a se desfășura la sediile băncilor (verificări
la fața locului), au fost realizate ca acțiuni de supraveghere la distanță.
Programul de supraveghere on-site a cuprins acțiuni pentru evaluarea calității activelor și
managementul riscului de credit, precum și evaluarea riscurilor aferente tehnologiei informației,
comunicațiilor, de securitate și reziliența operațională. Evaluarea permanentă a riscurilor a vizat
evaluarea viabilității și sustenabilității instituției de credit (evaluarea modelului de afaceri), a
guvernanței interne inclusive componenta de control intern, a riscurilor asociate adecvării
capitalului, a riscurilor asociate lichidității, a riscului sistemic, precum și a procesului intern de
evaluare a gradului de adecvare a capitalului la profilul de risc al instituției de credit (ICAAP).
Suplimentar acțiunilor programate, s-au mai efectuat 9 acțiuni de supraveghere punctuale la
instituțiile de credit, cu obiective de verificare specifice.

18
19