Sunteți pe pagina 1din 51

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI

Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor


Specializarea Banci si Asigurari





STUDIU DE CAZ
RAIFFEISEN BANK - BANC UNIVERSAL








Manolescu Petre-Cosmin






-2014-


1.1 Prezentarea societatii bancare


n 1862, Friedrich Wilhelm Raiffeisen, primar al mai multor orase germane, a
ntemeiat o uniune de credit n Anhusen, Germania, iar n 1886 apare prima
Serviciile bancare oferite sunt completate de: cele financiare ca banca de investitii;
serviciile de consultanta privind privatizarile; gestionari de proiecte n domeniul
imobiliar; leasing; servicii comerciale.
Operatiunile internationale ale RZB-Austria se concentreaza n principal pe
pietele n formare. Pozitia sa si legaturile traditionale cu Europa Centrala si de Est
au ajutat RZB-Austria sa stabileasca excelente relatii cu firmele, bancile si alte
institutii din aceasta regiune.
Odata cu procesul de liberalizare din Europa Centrala si de Est si tranzitia
de la economia centralizata la economia de piata, RZB-Austria si-a dezvoltat
semnificativ activitatea internationala, reusind sa devina una dintre cele mai bune
banci specializate n pietele n formare din aceasta regiune.
RZB-Austria opereaza n douasprezece tari din regiune printre care se numara si
Romnia din 1998.
Reteaua nu se opreste n Europa Centrala si de Est, ci include si Europa
Occidentala si celelalte continente prin compania financiara din New York,
sucursalele din Londra si Singapore, precum si prin birourile de reprezentanta din
Paris, Bruxelles, Moscova, New York, Beijing, Hong Kong, Bombay si Ho Chi
Minh.
Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) n Romnia a nceput n anul
1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti si devine, astfel, una dintre
primele banci straine din sectorul bancar romnesc. n iunie 1998, reprezentanta a
fost transformata ntr-o subisidara a RZB, oferind servicii si produse pentru
companii.
Raiffeisen Bank (Romnia) este cea de-a noua banca din Europa Centrala si de Est.
n februarie 2001, RZB, mpreuna cu Romanian-American Enterprise Fund
(RAEF), si-a exprimat interesul de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni,
peste 98,84%, ale Bancii Agricole,cea de-a treia banca romneasca.
Contractul de achizitie a fost semnat la sfrsitul lunii iulie 2002. Din acest pachet,
RZB-Austria detinea 93,36%. Valoarea totala a tranzactiei se ridica la 52 de
milioane USD, din care 37 milioane USD reprezinta investitii de capital, iar 15
milioane USD, pretul platit pentru achizitionarea actiunilor.
Astfel, prin fuziunea, ncheiata n iunie 2002 (n cadrul hotarrilor luate de
Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din data de 18 mai 2002), a celor
doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) n
Romnia:
Raiffeisenbank (Romnia), nfiintata n 1998 ca subsidiara a Gru 545h71f pului
RZB;
Banca Agricola, achizitionata n 2001;
Raiffeisen Bank Romnia devine una din cele mai puternice banci din Romnia.
RZB-Austria detine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ 3.500
angajati si o retea nationala de sucursale si agentii care depaseste 200 de locatii.
cel de-al doilea nivel este format din bancile regionale (Landesbanks), care se
numara si printre principalii actionari ai Raiffeisen Zentralbank sterreich AG
(RZB-Austria), detinnd mpreuna mai mult de 80 % din capitalul social.
RZB Austria, actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si
de Est, constituie cel de-al treilea nivel si reprezinta institutia centrala a grupului
bancar.
n 1927, a fost fondata RZB - Austria (Raiffeisen Zentralbank sterreich AG),
care este actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de Est,
pentru a coordona activitatile si politicile financiare ale ntregului grup bancar
Raiffeisen si este responsabila cu tranzactiile si operatiunile efectuate n numele
grupului la nivel national si international.
n 1927, a fost fondata RZB - Austria (Raiffeisen Zentralbank sterreich AG),
care este actionarul principal al retelei de banci din Europa Centrala si de Est,
pentru a coordona activitatile si politicile financiare ale ntregului grup bancar
Raiffeisen si este responsabila cu tranzactiile si operatiunile efectuate n numele
grupului la nivel national si international.
Serviciile bancare oferite sunt completate de: cele financiare ca banca de investitii;
serviciile de consultanta privind privatizarile; gestionari de proiecte n domeniul
imobiliar; leasing; servicii comerciale.
Operatiunile internationale ale RZB-Austria se concentreaza n principal pe
pietele n formare. Pozitia sa si legaturile traditionale cu Europa Centrala si de Est
au ajutat RZB-Austria sa stabileasca excelente relatii cu firmele, bancile si alte
institutii din aceasta regiune.
Odata cu procesul de liberalizare din Europa Centrala si de Est si tranzitia
de la economia centralizata la economia de piata, RZB-Austria si-a dezvoltat
semnificativ activitatea internationala, reusind sa devina una dintre cele mai bune
banci specializate n pietele n formare din aceasta regiune.
RZB-Austria opereaza n douasprezece tari din regiune printre care se numara si
Romnia din 1998.
Reteaua nu se opreste n Europa Centrala si de Est, ci include si Europa
Occidentala si celelalte continente prin compania financiara din New York,
sucursalele din Londra si Singapore, precum si prin birourile de reprezentanta din
Paris, Bruxelles, Moscova, New York, Beijing, Hong Kong, Bombay si Ho Chi
Minh.
Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) n Romnia a nceput n anul
1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti si devine, astfel, una dintre
primele banci straine din sectorul bancar romnesc. n iunie 1998, reprezentanta a
fost transformata ntr-o subisidara a RZB, oferind servicii si produse pentru
companii.
Raiffeisen Bank (Romnia) este cea de-a noua banca din Europa Centrala si de Est.
n februarie 2001, RZB, mpreuna cu Romanian-American Enterprise Fund
(RAEF), si-a exprimat interesul de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni,
peste 98,84%, ale Bancii Agricole,cea de-a treia banca romneasca.
Contractul de achizitie a fost semnat la sfrsitul lunii iulie 2002. Din acest pachet,
RZB-Austria detinea 93,36%. Valoarea totala a tranzactiei se ridica la 52 de
milioane USD, din care 37 milioane USD reprezinta investitii de capital, iar 15
milioane USD, pretul platit pentru achizitionarea actiunilor.
Astfel, prin fuziunea, ncheiata n iunie 2002 (n cadrul hotarrilor luate de
Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din data de 18 mai 2002), a celor
doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) n
Romnia:
Raiffeisenbank (Romnia), nfiintata n 1998 ca subsidiara a Gru 545h71f pului
RZB;
Banca Agricola, achizitionata n 2001;
Raiffeisen Bank Romnia devine una din cele mai puternice banci din Romnia.
RZB-Austria detine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ 3.500
angajati si o retea nationala de sucursale si agentii care depaseste 200 de locatii.
Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si
servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor
mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (peste 200 n ntreaga tara),
retele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct) si mobile banking
(myBanking).
Raiffeisen s-a orientat anul acesta asupra cresterii profitabilitatii, dupa ce n anii
trecuti a nregistrat cresteri agresive, n special pe zona de retail.
n 2006, austriecii au facut o reorganizare a retelei, unitatile fiind coordonate dupa
linii de activitate, n locul sistemului vechi, care prevedea organizarea ierarhica
regionala. Astfel, au aparut unitati specializate, cum sunt cele de vnzare a
creditelor imobiliare sau cele pentru clienti corporativi. Pe de alta parte, banca a
introdus un sistem de salarizare care leaga ntr-o masura mai mare remuneratia de
activitatea salariatului.
Raiffeisen Bank este una dintre cele mai puternice banci din Romnia, Raiffeisen
este al treilea jucator din sistem, detinnd active de putin peste 3 miliarde de euro
la jumatatea anului, corespunzator unei cote de piata de 7,9%.






Structura actionariatului:
99,49% - Grupul Bancar Raiffeisen;
0,51% - peste 17.000 de actionari persoane fizice si juridice.



Capitalul social
Raiffeisen Bank S.A. si-a majorat capitalul social printr-o emisiune de
actiuni subscrise de actionarii bancii, n valoare de 1.442.158.685.000 lei/
144.215.868,5 lei noi.
n urma acestei operatiuni valoarea capitalul social s-a majorat de la
10.520.427.700.000 lei/ 1.052.042.70 lei noi la 11.962.586.385.000 lei/
1.196.258.638,5 lei noi, reprezentnd un numar de 11.962.586.385 actiuni
nominative cu valoarea nominala de 1.000 lei/ 0,1 lei noi / actiune.
Subscrierea a avut loc n perioada 04.02.2005 - 07.03.2005, iar nregistrarea
majorarii la Registrul Comertului s-a efectuat n data de 22.03.2005 n baza
ncheierii judecatorului delegat nr. 13689/22.03.2005.
Toti actionarii care au subscris au primit din partea Regisco S.A. un extras de
cont care confirma numarul de actiuni detinute la Raiffeisen Bank S.A. dupa
subscriere.
Principalele functii, activitati si operatiuni bancare
Raiffeisen Bank este o banca universala ce ofera o gama completa de produse
si servicii financiar-bancare celor peste 2 milioane de clienti ai sai (corporate, IMM
si persoane fizice) prin intermediul unei retele de distributie cu acoperire nationala,
alcatuita din 215 sucursale si agentii (la 31 decembrie 2005).
Banca a promovat intens, n cursul anului 2005, canalele alternative de acces
myBanking si Raiffeisen Direct. Printre serviciile oferite de banca se numara:
serviciul Sweep, serviciul Smart Tel, programul Asigurarea ta n caz de incendiu,
plati directe furnizor, etc.
MyBanking ofera informatiile financiare privind contul bancar personal si
cursul valutar si cu ajutorul sau se pot efectua transferuri intra si interbancare;
Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproare de client, fara ca acesta sa faca
cel mai mic efort si fara sa plateasca comisioane si taxe suplimentare;
Serviciul Sweep, existent n cadrul Raiffeisen Bank, ofera posibilitatea de a
transfera automat sumele care depasesc un nivel prestabilit n alt cont indicat de
catre client;
Serviciul SmartTel ofera informatiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24,
7 zile pe saptamna, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje
text de tip SMS.
programul Asigurarea ta n caz de incendiu presupune o asigurare pe viata
titularilor de conturi curente n lei, deschise la Raiffeisen Bank.
Prin Plati directe furnizor, Raiffeisen Bank va plati clientului, din contul
curent, toate facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele.
De asemenea, Raiffeisen Bank mai ofera: credite de prefinantare a exporturilor si
finantarea comertului cu bunuri fungibile.
Conform actului constitutiv, principalul domeniu de activitate al bancii l constituie
activitatea de intermediere monetara si activitatile de creditare. n acord cu legea
bancara, obiectul de activitate al bancii include:
atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;
contractare de credite, incluznd printre altele:
credite de consum,
credite ipotecare,
finantarea tranzactiilor comerciale,
operatiuni de factoring, scontare, forfetare;
servicii de transfer monetar;
emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri
de calatorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica;
emitere de garantii si asumare de angajamente;
tranzactionare n cont propriu sau n contul clientilor, n conditiile legii, cu:
instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin,
certificate de depozit;
valuta;
contracte futures;
instrumente avnd la baza cursul de schimb si rata dobnzii;
valori mobiliare si alte instrumente financiare;
intermediere, n conditiile legii, n oferta de valori mobiliare si alte
instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament
si prestarea de servicii aferente;
acordarea de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de
afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultanta si prestare de servicii cu privire
la fuziuni si achizitii de societati comerciale;
intermediere pe piata interbancara;
administrare de portofolii ale clientilor si consultanta legata de aceasta;
pastrare n custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente
financiare;
prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte n domeniul
creditarii;
nchiriere de casete de siguranta;
depozitarea activelor fondurilor de investitii si societatilor de investitii;
distribuirea de titluri de participare la fonduri de investitii si actiuni ale
societatilor de investitii;
actionarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare;
operatiuni cu metale si pietre pretioase si obiecte confectionate din acestea;
operatiuni n mandat;
servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea
servicii pentru terti;
participare la capitalul social al altor entitati;
nchirierea de bunuri mobile si imobile catre terte parti, n conditiile legii;
servicii auxiliare sau conexe legate de activitatile desfasurate, cum ar fi:
detinerea si administrarea de bunuri mobile si imobile necesare desfasurarii
activitatii sau pentru folosinta salariatilor, si efectuarea oricaror alte activitati si
operatiuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat.
n ceea ce priveste diferite operatiuni bancare care vizeaza activitatea bancii si
locul n care se realizeaza, acestea se mpart n: operatii front - office si operatii
back - office. Front-office-ul grupeaza operatiile care vizeaza interactiunea bancii
cu clientii sai: furnizare de informatii privind serviciile pe care le ofera banca etc.
Back-office-ul grupeaza operatiile transparente pentru clientii sai, dar care asigura
functiile vitale ale sale: contabilitatea interna bancara, administratie, gestiunea
de conturi si calculul de dobnzi, depozitarea numerarului etc. n ceea ce priveste
raportul care se stabileste ntre operatiile front-office si cele de back-office,
acestea difera de la o banca la alta prin activitatea desfasurata .














1.2 Analiza economico - financiara - Raiffeisen Bank Motru

Analiza potentialului material implica abordarea celor doua categorii de active,
fixe si circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii si eficientei lor.
Relevant pentru evidentierea manierei de valorificare a potentialului material la
Raiffeisen Bank Motru este eficienta acestuia.
Eficienta mijloacelor fixe poate fi determinata n principal prin indicatorii:
cifra de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe
profit la 1000 de lei mijloace fixe.
Nivelul acestora n intervalul de timp realizat este:

Nr.
crt.
INDICATORI
Realizari
2004 2005 2006
1. Cifra de afaceri la 1000
lei MF
994,85 909,88 1003,41
2. Profitul la 1000 lei MF - 70,4 25,41


Primul indicator a avut o evolutie pozitiva, nregistrnd valori peste 900 lei CA la
1000 lei MF. Cel de-al doilea indicator a nregistrat valori foarte mici, precum si o
evolutie negativa, scaznd de la 70,4 lei n anul 2005 la 25,41 lei n anul 2006.
Utilizarea eficienta a mijloacelor fixe impune, de asemenea, ca regula generala
devansarea indicelui nzestrarii tehnice (I
GI
) de catre indicele productivitatii (I
W
):
I
W
I
GI
.



Nr.
crt.
INDICATO
R
U.M.
Realizari
2004 2005
2004/200
5
2006
2006/200
5
1.

Mijloace fixe
(MF)
Mil lei
64211 169501

169731

2.

Numar
salariati (Ns)
Nr.
2463 2348 95,3 2191 93,3
3.

Grad de
nzestrare
tehnica:

a) Mi
i lei
sal
26070,
2
72198,
5
276,9
77467,
4
107,3
4.

Productivitate
a muncii
b) Mi
i lei
sal
25935,
9
65684 253,3
77731,
6
118,3

n anul 2005 nzestrarea tehnica a devansat dinamica productivitatii muncii
(276,9>253,3). Situatia ar putea fi apreciata ca fiind normala deoarece efectele
investitiilor (in special in tehnica de calcul)) realizate in anul 2005 se vor regasi n
buna masura n anii urmatori.
Analiza eficientei utilizarii activelor circulante se realizeaza cu ajutorul
indicatorilor: viteza de rotatie a activelor circulante si durata recuperarii creantelor.
a) Viteza de rotatie a activelor circulante se exprima prin: - coeficient (numar de
rotatii)
-
- durata unei rotatii:



Nr.
crt.
INDICATOR U.M.
Realizari
2004 2005 2006
1. Cifra de afaceri Mil
lei
63880 154226 170310
2. Stocuri Mil
lei
9235 20446 19950
3.
Rotatia stocurilor
Nr.
rot
6,92 7,54 8,53
4. Durata unei rotatii Zile 52 48 42


Pentru conducerea unei organizatii, indicatorii rotatiei stocurilor prezinta o
importanta deosebita, deoarece interesul acesteia este de a avea o rotatie a
stocurilor ct mai rapida posibil. Asadar, se poate aprecia ca la Raiffeisen Bank
Mures avem o situatie pozitiva, ntruct numarul de zile n care stocurile realizeaza
o rotatie completa a scazut de la 52 zile n anul 2004 la 42 zile n anul 2006.
b) Durata recuperarii creantelor, calculata cu formula , este
evidentiata n tabelul de mai jos:

Nr.
crt.
INDICATOR U.M.
Realizari
2004 2005 2006
1. Creante Mil
lei
6483 33139 33975
2. Cifra de afaceri Mil
lei
63880 154226 170310
3. Durata recuperarii
creantelor
Zile 37 78 73

Valorile ideale ale indicatorului se situeaza ntre 0 si 30 zile. La sucursala
Raiffeisen valorile de recuperare a creantelor sunt cu mult peste cele considerate
normale, ca urmarea a faptului ca ritmul de crestere a creantelor depaseste ritmul
de crestere a cifrei de afaceri. Situatia poate fi apreciata nefavorabila pentru
aceasta, sucursala fiind stnjenita n desfasurarea activitatii normale de blocajul
financiar existent.
n ceea ce priveste structura creantelor Raiffeisen Bank Motru nu mai are de
recuperat creante cu vechime peste un an, ceea ce nseamna ca managementul s-a
preocupat pe stingerea creantelor vechi astfel nct sa se elimine riscul nerealizarii
lor
(1) Analiza cheltuielilor
Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor la Raiffeisen Bank Motru are la baza
datele din contul de profit si pierdere, precum si din contul de venituri si cheltuieli.
Rezultatele analizei sunt prezentate n tabelele urmatoare.















mil lei
Nr.
crt.
CATEGORII DE
CHELTUIELI
Realizari
2004 2005 2004/2005 2006 2006/2005
1. Cheltuieli materiale -
total
20593 48555 235,8 55118 113,5
2. Lucrari si servicii
executate de terti
9526 12007 126 15497 129,1
3. Impozite, taxe si
varsaminte asimilate
2522 4486 177,9 6538 145,7
4. Cheltuieli cu personalul
- total
31635 54065 172,4 67681 121,5
5. Cheltuieli cu
amortizarile si
provizioanele
5770 12831 222,4 14927 116,3
6. CHELTUIELI DE
EXPLOATARE -
TOTAL
70046 131944 188,4 159761 121,1
7. CHELTUIELI
FINANCIARE
5364 11211 209 14636 130,6
8. CHELTUIELI
EXCEPIONALE
2333 575 24,6 1940 337,4
9. TOTAL CHELTUIELI 77743 143730 184,9 176337 122,7


Pe ansamblul firmei se constata o majorare a cheluielilor totale cu 22,7% n anul
2006 fata de anul 2005, si cu 84,9% n anul 2005 fata de anul 2004, situatia fiind
justificata din punct de vedere economic de cresterea cifrei de afaceri.

Nr.
crt.
CATEGORII DE
CHELTUIELI
Structura
2004 2005 2006
1. Cheltuieli materiale - total 29,4

36,8

34,5
2. Lucrari si servicii executate de
terti
13,6

9,1

9,7

3. Impozite, taxe si varsaminte
asimilate
3,6

3,4

4,1

4. Cheltuieli cu personalul - total 45,2

41

42,4

5. Cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele
8,2

9,7

9,3

6. CHELTUIELI DE
EXPLOATARE - TOTAL
100 90,1 100 91,8 100 90,6
7. CHELTUIELI FINANCIARE

6,9

7,8

8,3
8. CHELTUIELI
EXCEPIONALE

3

0,4

1,1
9. TOTAL CHELTUIELI

100

100

100
Analiza structurala a cheltuielilor totale, conform evidentei acestora in contul de
profit si pierdere releva urmatoarele:
- cheltuielile de exploatare au crescut ca pondere n totalul de
cheltuieli de la 90,1% n anul 2004 la 91,8% in anul 2005, nregistrnd apoi o
scadere sensibila n anul 2006 (90,6%). n aceasta categorie ponderea cea mai mare
o au cheltuielile cu personalul (45,2%, 41%, respectiv 42,4%). De altfel, asa cum
s-a mai precizat, ritmul de crestere a cheltuielilor cu munca vie l-a devansat pe cel
al cifrei de afaceri, ceea ce a condus la cresterea lor relativa.
- cheltuielile financiare au nregistrat de asemenea o crestere n
totalul cheltuielilor, de la 6,9% (n anul 2004) la 7,8%(n anul 2005), respectiv
8,3% (anul 2006). Cauzele care au generat acesta majorare sunt: neachitarea n
timp optim a furnizorilor externi, suplimentarea creditelor
- cheluielile exceptionale au o evolutie fluctuanta, fiind cauzata de
plata unor penalitati si amenzi.


Pentru analiza prezinta interes si rata de eficienta a cheltuielilor sau rata medie a
cheltuielilor, determinata cu ajutorul relatiei:
Unde R
Ch
= rata cheltuielilor.
n tabelul de mai jos se prezinta valorile acestui indicator:
Nr.
crt.
INDICATOR UM
Realizari
2004 2005 2006
1. Cifra de afaceri
Mil
lei
63880 154226 170310
2. Cheltuieli materiale
Mil
lei
20593 48555 55118
3. Cheltuieli cu personalul
Mil
lei
31635 54065 67681
4. Cheltuieli totale
Mil
lei
70046 131944 159761
5.
Rata cheluielilor materiale
la 1000 lei CA
Lei 322,4 314,8 323,6
6.
Rata cheltuielilor cu
personalul la 1000 lei CA
Lei 495,2 350,6 397,4
7.
Rata cheltuielilor totale la
1000 lei CA
Lei 1096,5 855,5 938,1

Se observa o mbunatatire a valorilor n anul 2005 si 2006, nsa n anul 2004
valorile indicatorului sunt mari, pentru obtinerea a 1000 lei CA, sucursala facnd
cheltuieli de 1096,5 lei (de altfel, n anul 2004 s-au nregistrat pierderi), respecti
938,1 lei.
n anii 2005 si 2006, situatia ratei de eficienta a cheltuielilor poate fi apreciata ca
normala, n sensul ca permite obtinerea de profit n fiecare din cei doi ani.
Dinamica acesteia reflecta "miscarile" produse n situatia economico-financiara a
sucursalei si n mediul ambiant n care aceasta actioneaza.
Analiza rentabilitatii
Analiza rentabilitatii poate fi realizata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca
indicator de volum) si rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a
rentabilitatii). O importanta deosebita prezinta ratele rentabilitatii, ntruct exprima
gradul n care capitalul sau folosirea resurselor aduc profit.
Pentru Raiffeisen Bank Motru ratele rentabilitatii sunt calculate mai jos:
Indicatorii de rentabilitate
Nr.
crt.
INDICATORI
Realizari
2004 2005 2006
1.
Rata rentabilitatii costurilor
(R
c
=Profit brut/Chelt. totale*100)
- 8,3 2,4
2.
Rata rentabilitatii veniturilor
(R
v
=Profit brut/Venituri totale*100)
- 7,7 2,4
3.
Rata rentabilitatii activelor totale
(R
a
= Profit brut/Active totale*100)
- 5,3 1,9
4.
Rata rentabilitatii economice (R
e
=
Profit brut/Capit permanent*100)
- 7 2,65
5.
Rata rentabilitatii financiare
(R
f
=Profit brut/Capital propiu*100)
- 7,4 2,74
Examinarea informatiilor de mai sus atesta o situatie nefavorabila din punct de
vedere economic pentru aceasta "zona" a analizei, n sensul ca toate ratele de
rentabilitate nregistreaza o scadere n intevalul de timp analizat:
rata rentabilitatii costurilor, ce reflecta modul n care organizatia a
gestionat resursele care au intrat n costuri - scade de la 8,3% n anul 2005 la 2,4%
n anul 2006. Evolutia negativa a acestui indicator se datoreaza cresterii costurilor
(ca urmare a cresterii nejustificate a salariilor) ntr-un ritm mai mare dect
cresterea profitului.
rata rentabilitatii resurselor ocupate (a activelor) nregistreaza valori
peste pragul limita de 1% (un nivel de 1% sau mai mare de 1% este pozitiv).
Valorile indicatorului nregistreaza nsa o scadere foarte mare n anul 2006,
comparativ cu 2005 (de la 5,3% la 1,9%), ceea ce indica un aspect negativ pentru
activitatea viitoare a firmei.
rata rentabilitatii veniturilor scade de la 7,7% la 2,4%, ceea ce nseamna
cresterea profitului ntr-un ritm mai mic dect veniturile, deci o nrautatire relativa
a activitatii firmei.
rata rentabilitatii economice se situeaza n anul 2005 peste pragul de 5%,
dar scade apoi la 2,65%.
rata rentabilitatii financiare, care arata capacitatea capitalului investit de a
produce profit, scade de la 7,4% n anul 2005 la 2,74% n anul 2006.
Analiza patrimoniala
Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflecta valoarea economica a
firmei, capacitatea acesteia de a face fata necesitatilor f inanciare la un moment
dat.
Analiza patrimoniului societatii comerciale necesita att analiza structurii acesteia,
ct si analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale.
Ne vom referi la cel de-al doilea aspect, datorita implicatiilor sale mult mai directe
asupra eficientei organizatiii.
Analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale, este centrata pe fondul de
rulment si necesarul de fond de rulment.
Fondul de rulment, calculat cu ajutorul bilantului patrimonial, este rezultatul
formulei:
FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment se obtine la rndul sau cu formula:
NFR = Stocuri + Creante - Obligatii pe termen scurt.
Informatiile prezentate sunt suficiente pentru o analiza a fondului de rulment si a
necesarului de fond de rulment.
Indicatori privind fondul de rulment
nr.
crt.
INDICATORI
Realizari
2004 2005 2006
1. Active circulante 16508 54737 55125
2. Datorii pe termen scurt 31227 54590 54600
3. Fond de rulment -14719 147 525
4. Stocuri 9235 10446 19950
5. Creante 6483 33139 33975
6. Nevoia de fond de rulment -15509 -1005 -675
7. TREZORERIA NET (3-7) 790 1152 1200
Din datele prezentate rezulta ca organizatia a nregistrat un fond de rulment pozitiv
n anii 2005 si 2006, ceea ce semnifica un excedent de lichiditati potentiale sau
marja de siguranta fata de riscurile activitatii viitoare.
n ceea ce priveste nevoia de fond de rulment, acest indicator nregistreaza valori
negative pe toata perioada analizata. Valoarea sa negativa semnifica faptul ca
necesitatile temporare sunt mai mici dect sursele temporare posibile de mobilizat.
n cadrul analizei patrimoniale, diferenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond
de rulment reprezinta trezoreria neta (TN). Se observa ca ea nregistreza valori
pozitive pe toata perioada analizata, ceea ce semnifica o autonomie financiara a
firmei pe temen scurt.
Cum fondul de rulment se utilizeaza pentru acoperirea partiala a activelor
circulante (ndeosebi stocurile), prezinta importanta doua rate: rata de finantare a
capitalului circulant si rata de acoperire a stocurilor, calculate cu relatiile:
(a) Indicatori financiari

%
Nr.
crt.
INDICATORI
Realizari
2004 2005 2006

Rata de finantare a capit circulant - 0,27 0,95

Rata de acoperire a stocurilor - 0,72 2,6
Situatia poate fi considerata sub nivelul normal din punct de vedere al ambelor rate
de eficienta, care nregistreaza valori cu mult sub 50%. Se considera normale
valorile ratei de finantare a capitalului circulant de 50% si cele ale ratei de
acoperire a stocurilor de 2/3 din valoarea acestora.
Solvabilitatea si capacitatea de plata a organizatiii evidentiaza proprietatea
partii materiale a capitalului de a se transforma n bani.













Indicatorii utilizati n acest sens sunt calculati n tabelul de mai jos:
%
Nr.
crt.
INDICATORI
Realizari
2004 2005 2006
1.
Rata lichiditatii patrimoniului
(RLP=Active circulante/Datorii pe
termen scurt*100)
52,9 100,3 101
2.
Rata lichiditatii patrimoniale
(intermediare): (RLp=Active circ -
Stocuri/Datorii pe termen
scurt*100)
23,3 62,8 64,4
3.
Rata solvabilitatii patrimoniale
(RSP =Capitaluri proprii/Total
pasiv*100)
42,2 71,3 69,7
4.
Rata datoriilor
(RD=Datorii totale/Total
pasiv*100)
44,3 28,6 24,2
Analiza informatiilor din tabelul de mai sus releva urmatoarele:
* Rata lichiditatii partiale are valori sub pragul limita de 100%, ceea ce
demonstreza ca organizatia are dificultati n a-si onora datoriile.
* Rata solvabilitatii patrimoniului nregistreaza n anii 2005 si 2006 valori care
se ncadreaza ntre cele considerate normale (60-70%), situatia putnd fi apreciata
ca pozitiva.
* RAIFEISSEN Sucursala Buzau are un grad scazut de ndatorare, acesta
ncadrndu-se n valorile considerate normale (10-35%).




1.3 Strategii pe termen mediu si analiza S.O.W.T Raiffeisen Bank privind
calitatea serviciilor oferite clientilor
Potrivit deciziei actionariatului bancii austriece publicate n Monitorul Oficial,
Raiffeisen Romnia mizeaza pe venituri de peste 300 milioane de euro si pe
cheltuieli de 241 mil. euro, planul total de investitii pe 2008 fiind estimat la 48 mil.
euro. Austriecii sunt printre cei mai agresivi jucatori n ceea ce priveste extinderea
retelei, ei tintind, pentru 2009, extinderea retelei cu 220 de unitati. Intentia
actionariatului este sa deschida, n 2009, cte o sucursala pentru fiecare zi
lucratoare din an. De asemenea, si-au fixat ca tinta cresterea cotei de piata, care, n
prezent, este de circa 8,9%". Raiffeisen Bank Romania, avea, la jumatatea anului
2007, o retea de 337 de unitati si 5.145 de salariati, se arata ntr-un raport al bancii-
mama.
Strategia stabilita pe termen mediu, are obiective corelate cu conditiile de pe
piata.n principal se doreste mbunatatirea cotei de piata, profitabilitatea
si scaderea raportului cost/venituri.Grupul Raiffeisen Bank activeaza direct pe
piata romneasca a pensiilor private doar pe Pilonul III (facultative), prin divizia de
administrare de active - Raiffeisen Asset Management. Grupul Raiffeisen este
prezent pe piata romneasca prin Raiffeisen Bank Romnia, Raiffeisen Banca
pentru Locuinte, Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital&Investment, Raiffeisen
Asset Management si Raiffeisen Investment Romnia. Businessul bancar al
Raiffeisen Romnia a nregistrat un avans semnificativ, n special pe segmentul
veniturilor nete din comisioane, care au inregistrat cea mai mare crestere in randul
tarilor din regiune in care grupul austriac are subsidiare bancare. Profitul net al
bancii a crescut de 2,7 ori in primul semestru al anului, comparativ cu perioada
similara din 2006, pana la 47,2 milioane de euro, datorita extinderii retelei,
cresterii temperate a costurilor si expansiunii veniturilor din creditare. Raiffeisen
Bank este al treilea jucator dupa BCR si BRD, pe o piata care va aduce n 2007
profituri estimate la un miliard de euro.
Analiza Swot Raiffeisen Bank.
Puncte forte
La sfrsitul anului 2006, clientii care au vizitat agentiile Raiffeisen Bank n
vederea depunerii si retrageriide numerar au fost multumiti de: politetea cu care au
fost serviti de catre functionarii de la ghiseul bancii (85% au fost complet
satisfacuti de serviciile prestate de catre angajatii bancii), de rapiditatea salariatilor
n a oferi informatii despre produsele bancii si rapiditatea acestora n a elibera
numerar sau ncasa sume de bani (89% au fost complet satisfacuti), de rabdarea
acestora (85% au fost total satisfacuti) si de pastrarea confidentialitatii n cadrul
agentiilor prin pastrarea unei distante suficiente ntre cei care stau la rnd.
Un procent de 86% dintre clientii bancii au primit rezolvare pentru problema
lor ntr-un timp relativ scurt: 4.23 minute de la primul ghiseu la care au asteptat
nefiind nevoiti sa astepte la mai multi operatori bancari.
86% din clienti ar recomanda cunoscutilor lor serviciile si produsele Bancii
Raiffeisen datorita profesionalismului salariatilor bancii si datorita pastrarii
confidentialitatii datelor n cazul fiecarui client.
80% dintre clientii Raiffeisen Bank au apreciat diminuarea timpului necesar
pentru rezolvarea unei contestatii de la 3- 4 zile pna la o zi sau chiar cteva ore.
Simplificarea documentelor necesare n momentul depunerii si retragerii de
numerar. Pna n a doua jumatate a anului 2006 era necesar de completat un
formular de ridicare/retragere numerar de catre clientii bancii. n acest moment
sistemul computerizat completeaza documentul iar deponentul trebuie doar sa
semneze.
Evaluarea periodica a angajatilor Raiffeisen, ceea ce implica din partea acestora
o concentrare maxima n timpul fiecarei operatiuni bancare.
Puncte slabe
n urma chestionarelor si anchetelor completate de catre clientii bancii rezulta
nemultumirea acestora n ceea ce priveste asteptatul n fata ghiseului (doar 40% l-
au apreciat ca fiind normal). Diminuarea minutelor necesare depunerii si retragerii
de numerar din cadrul agentiilor reprezinta scopul procesului de mbunatatire a
calitatii serviciilor bancare n cadrul Raiffeisen Bank.
Numarul scazut de angajati n unele agentii Raiffeisen este un factor care i
nemultumeste pe clientii bancii (6 pe o scara de 10 puncte). numarul de angajati a
scaazut de la nceputul anului 2006 cu 3%.
Sunt situatii n care unii dintre clientii bancii care au nscrise reclamatii n cadrul
agentiilor sa primeasca raspuns la acestea ntr-un termen de pna la 45 zile, n
special cnd este vorba despre transferurile internationale (n urma intervievarii n
anul 2006 15% dintre cleintii bancii s-au aflat n aceasta situatie cu 5% mai putin
fata de a doua jumatate a anului 2005).
Clientii "VIP" au fost mai putin satisfacuti de timpul de asteptare fata de
complexitatea serviciului oferit n cadrul agentiei (6.9 vs 8.7) iar 22% dintre
acestia sunt nemultumiti deoarece nu li se ofera locati speciale n vederea obtinerii
de consultatii bancare din partea angajatilor (ex.:cafenea, pub).
12% din cei intervievati sunt mai putin multumiti de limitarea retragerii de
numerar direct cu cardul de la ATM, limita n valoare de 3.000 lei. Acesta limitare
ofera siguranta clientilor dar datorita acestei politici clientii sunt nevoiti sa astepte
la rnd pentru retragere numerar chiar daca sunt posesori de carduri.
11% din cei intervievati au fost nemultumiti de sistemul tehnic de
corespondenta al bancii deoarece sustin ca au avut probleme la retrageriile de
numerar din afara tarii datorita neconexiuniilor dintre cardul Raiffeisen Bank si
sisitemul din tara respectiva.
Oportunitati
Participarea angajatilor Raiffeisen Bank la training-uri n tara si n strainatate n
vederea mbunatatirii performantelor profesionale si implicit diminuarii numarului
de minute necesar procesarii depunerilor si retrgerilor de numerar de la 5.45
minute la 3.55 minute scopul angajatilor bancii.
Raiffeisen Bank ocupa un loc fruntas pe piata bancara nationala, fiind una
dintre primele trei bancii din Romnia iar n urma unui studiu realizat rezulta ca
31% dintre cetatenii care au avut contact cu bancile nationale au preferat serviciile
Raiffeisen n cazul depunerilor si retragerilor de numerar.
Imaginea buna pe care o are deja n fata clientilor Raiffeisen Bank; operatiunile
de retragere si depunere numerar existente n cadrul agentiilor fiind percepute ca
fiind foarte apropiate de cerintele clientilor si de nevoile sale.
mbunatatirea continua a produselor si serviciilor Raiffeisen Bank si
perfectionarea sistemelor IT n vederea diminuarii timpului necesar retragerii si
depunerii de numerar.
ncrederea de care se bucura Raiffeisen pe piata bancara romneasca , ncredere
ce trebuie mentinuta, pastrarea clientilor fideli si cstigarea altora noi prin
corectitudinea si profesionalismul angajatilor bancii.


Amenintari
Pastrarea aceluiasi numar de minute necesar depunerii si retragerii de
numerar(5.45 minute) sau mai rau cresterea timpului necesar acestor operatiuni
poate conduce la pierderea clientilor bancii.
Fuzionarea mai multor banci de pe piata bancara nationala poate atrage dupa sine
crearea unor banci, respectiv agentii bancare dotate cu un numar mare de angajaai
ceea ce face ca timpul petrecut de client n fata ghiseului bancar sa fie redus.
Presiunea crescnda a concurentei si politica tarifara aplicata de o parte din
concurenta. O parte din banciile din Romnia n special cele nou nfiintate sau cele
care fuzioneaza practica comisione de retragere / depunere numerar mai mici dect
cele practicate de catre Raiffeisen Bank.
Exemplu.: - comisionul perceput de Raiffeisein Bank la retragerea de numerar
din conturi n lei persoane fizice : 0,50% min. 0,5 Lei noi
persoane juridice : 0,50% min 5 Lei noi
conturi n valuta 0,50% min 3 Eur
- comisionul perceput de B.R.D la retragerea de numerar din conturile n lei:
- persoane fizice: 0,40%
- persoane juridice: 0.40%
Timpul de asteptare pentru rezolvarea unei situatii, care uneori poate ajunge si
pna la 45 de zile, poate crea situatii n care anumiti clienti sa renunte la serviciile
oferite catre banca Raiffeisen.
Existenta unei motivarii insuficiente si neconstante a angajatilor poate conduce
la diminuarea satisfacerii necesitatilor clientilor; angajatii nu mai ofera clientilor
servicii de calitate sau functionarii bancari nu-si dau interesul n vederea diminuarii
duratei de procesare a depunerii si retragerii de numerar.
Lipsa unui program IT eficient, un program de gestionare a informatiilor de care
au nevoie operatorii zilnic. Cel existent n prezent i determina pe operatori sa
piarda destul de mult timp.
Comunicarea greoaie ntre departamente face ca raspunsul la sesizarile trimise de
catre clienti sa ntrzie.
Recomandari
Imbunatatirea continua a performantelor personalului din cadrul Bancii
Raiffeisen, prin training-uri si schimburi de experienta cu angajati din grupul
Raiffeisen din alte tarii; pregatirea continua a salariatilor conduce la atingerea
standardelor impuse de branch-ul Raiffeisen: satisfacerea necesitatilor clientilor
ntr-un timp scurt si ntr-un mod performant.
Diminuarea timpului de asteptare necesar depunerii si retragerii de numerar prin
cresterea numarului de angajati n fiecare agentie cu unu/doi salariati si crearea de
ghisee suplimentare. Astfel se poate ajunge la obtinerea rezultatului propus de
procesul six sigma : reducerea timpului alocat retragerii si depunerii de numerar de
la 5.45 minute la 3.55 minute.
mbunatatirea sistemului de suport tehnic , departamentul de IT-ul existent n
fiecare agentie trebuie supus periodic la teste n vederea perfectionarii acestuia si
n vederea evitarii lipsei de conexiune ntre banca si aparatele comerciale sau
ATM-uri.
Crearea unui program computerizat care sa permita functionarilor bancii
accesarea si mai rapida a bazei de date n care este nrolat clientul n momentul n
care acesta doreste sa efectueze operatiuni de retragere sau depunere numerar.
Incurajarea salariatilor din cadrul agentiilor (prin diferite mijloace n
special recompensari materiale sau morale: castigarea unor diplome, excursii) la o
primire ct mai prietenoasa, calda a clientilor care viziteaza agentiile bancii n
vederea efectuarii anumitor operatiuni, depunerii /retragerii de numerar, sau
primirii de informatii.
Evaluarea angajatilor din cadrul agentiilor n care exista numarul cel mai mare
de sesizari sau reclamti, n cazul depunerii sau retragerii de numerar din partea
clientiilor, prin teste si controale neanuntate.
Pastrarea sau mbunatatirea sistemului de confidentialitate pe care banca
Raiffeisen l ofera clientilor sai, n cazul retragerii sau depunerii de numerar a unei
sume importante prin tratarea clientului n spati special amenjate.
Infiintarea unei baze de reclamati securizate pe internet la care clientii sa aiba
acces (identificarea sa se faca pe baza unor elemente confidentiale ex.: numar card,
CNP, parola, user) n cazul n care acestia au sesizat anumuite neregului cu sumele
virate sau depuse n conturile personale.
1.4 Produse si servicii oferite de Raiffeisen Bank
1.4.1 Creditul bacar
Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice (sau juridice) pe
termen scurt, mediu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fara inscrisuri, cu
garantii reale sau fara, pe obiecte ale creditarii sau global.
Creditul imobiliar - este un credit oferit pentru cumpararea, construirea, extinderea
sau modernizarea locuintelor. Creditul imobiliar este o modalitate simpla de a-ti
cumpara o locuinta sau un teren, de a-ti construi o casa sau de a-ti moderniza,
extinde sau termina locuinta pe care o ai cu ajutorul unei sume de bani
imprumutata de la banca. Suma imprumutata va fi returnata sub forma unor rate
lunare pe o perioada cuprinsa intre 3 si 20 de ani, in functie si de destinatia
imprumutului. Pe scurt, poti avea casa pe care ai visat-o chiar daca nu dispui de toti
banii necesari.
Creditul imobiliar "Casa ta"
Creditul imobiliar Casa Ta este un credit pentru cumpararea, constructia,
extinderea, modernizarea de locuinte sau pentru achizitionarea de terenuri.
Valuta: LEI, EUR sau USD.
Valoare: intre 5.000 si 200.000 de EUR (sau echivalentul in LEI/USD).
Perioada: intre 3 si 25 de ani.
Avans: 25% din valoarea investitiei.
Garantie: ipoteca pe locuinta cumparata (in cazul creditului pentru
achizitionarea de locuinte) sau ipoteca asupra unor imobile aduse in garantie
(pentru celelalte tipuri de credite Casa Ta).
Asigurare: asigurare de viata si asigurarea imobilelor aduse in garantie.
Creditul Flexi:
a) Flexicredit:
Flexicredit este un credit destinat nevoilor personale nenominalizate. Banii se
acorda in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit bun.
Valuta: LEI sau EUR.
Valoare: intre 300 si 10.000 de EUR (sau echivalentul in lei).
Perioada: intre 6 luni si 6 ani.
Avantaje
Acordare in maximum 24 de ore.
Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite.
Fara avans, fara girant.
Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara
deplasarea la banca.
Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala.
Posibilitatea de a beneficia, la cerere, de asigurare de viata in conditii
avantajoase.
b) Flexicredit Plus
Flexicredit Plus este un credit destinat nevoilor personale nenominalizate. Banii se
acorda in numerar, fara sa fie necesara dovada cumpararii unui anumit bun.
Valuta: lei, EUR sau USD.
Valoare: intre 5.000 si 75.000 de EUR (sau echivalentul in lei/ USD).
Perioada: intre 6 luni si 20 ani.
Garantii: ipoteca de rang I constituita in favoarea bancii asupra unuia sau
mai multor imobile aflate in proprietatea ta sau a unor terti.
Asigurare: asigurarea imobilului/ imobilelor cesionata in favoarea bancii.
Tipuri de venituri acceptate: venituri din salarii, venituri din comisioane
din vanzari, venituri din activitati independente, venituri din chirii, venituri
din pensii, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din
dividende.
Avantaje
Nu este necesara justificarea modului de utilizare a sumei primite.
Fara avans, fara girant.
Fara carte de munca.
Comision inclus, finantat de catre banca.
Nu este necesara asigurarea de viata.
Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara
deplasarea la banca
Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala.
Evaluarea gratuita a imobilului/ imobilelor aduse in garantie.
Creditul pentru masina
Creditul Masina Ta este un credit pentru cumpararea de masini sau moto-scutere
noi.
Valuta: lei, EUR sau USD.
Valoare: intre 2.000 si 75.000 de EUR (sau echivalentul in lei/ USD).
Perioada: intre 6 luni si 7 ani.
Garantii: gaj pe masina si asigurare Full-CASCO cesionata in favoarea
bancii.
Avantaje
Fara girant.
Aprobare rapida, in maximum 48 de ore din momentul constituirii dosarului.
Documentatie simpla si suport in obtinerea creditului la sediul dealer-ului
auto.
Se ia in calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal.
Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara
deplasarea la banca .
Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala.
Creditul de consum
a) Credit HiperIeftin
Caracteristici
Valuta: lei.
Valoare: intre 250 si 5.000 de EUR (echivalentul in lei).
Perioada: intre 18 luni si 5 ani.
Dobanda fixa.
Avantaje
Fara carte de munca.
Fara avans, fara girant.
Rata lunara scazuta.
Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului.
b) Credit PeLoc
Caracteristici
- Valuta: lei, EUR sau USD.
- Valoare: intre 150 si 3.000 de EUR (sau echivalentul in lei).
- Perioada: intre 6 luni si 5 ani.
- Dobanda: pentru creditele in lei ai posibilitatea de a opta intre dobanda fixa si
dobanda variabila. Pentru creditele in valuta, dobanda este variabila.
Avantaje
- Creditul in lei se acorda pe loc.
- Doar cu buletin si adeverinta de salariu.
- Fara avans, fara girant.
- Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului.
Cardul de credit:
- Cardul este un instrument de acces la un cont bancar. Permite posesorului plata
bunurilor si serviciilor, precum si retrageri de numerar din ATM sau de la ghiseele
bancii dintr-un credit acordat pe numele sau. Cardul de credit permite detinatorului
fie rambursarea in totalitate a creditului la sfarsitul perioadei stabilite de emitent,
caz in care cardul este un card de calatorie si divertisment - travel and
entertainment card, fie rambursarea partiala a creditului acordat, partea ramasa
urmand sa fie considerata ca o extensie a creditului acordat anterior - charge
card. - Perioada de creditare este nelimitata; cardul se reinnoieste automat din 2 in
2 ani, fara obligativitatea de a aduce documente suplimentare sau de a rambursa
integral creditul inainte de primirea noului card
Raiffeisen Bank pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele tipuri de carduri:
-Cardul de credit Standard
- Cardul de credit Connex
- Cardul de credit Gold
- Visa Eectron si Visa Classic
- Maestro
- Eurocard / Mastercard in USD sau EURO
1.4.2 Depozitul
Un depozit bancar reprezinta o suma de bani depusa la banca, pe o perioada
definita, pentru care banca plateste depunatorului o dobanda.
Tipuri de depozite
In functie de criterii specifice, exista mai multe tipuri de depozite:
in functie de moneda, depozitele pot fi in lei sau in valuta
in functie de modalitatea de plata a dobanzii pot fi:
o depozite cu capitalizare: periodic, dobanda se adauga la suma depusa
initial.
o depozite fara capitalizare: lunar, dobanda este virata intr-un cont
curent care ii asigura titularului acces la aceasta.
in functie de optiunea de reinnoire a depozitului pe acelasi termen ca cel
initial:
o daca se opteaza pentru reinnoire automata la sfarsitul perioadei
depozitului, depozitul se prelungeste automat. In plus, daca depozitul
are optiunea de capitalizare a dobanzii, dobanda se adauga la suma
depusa initial. Pentru perioada urmatoare, rata dobanzii se va aplica la
suma initiala plus dobanda obtinuta pe perioada precedenta. Astfel,
nivelul real al dobanzii este mai mare decat dobanda nominala.
o daca nu se doreste reinnoirea automata, depozitul va avea scadenta
unica, adica la scadenta suma depozitului se va transfera in contul
curent (pentru care se va calcula dobanda la vedere) sau suma va
ramana in acelasi cont, fara dobanda.
in functie de dobanda:
o depozite cu dobanda variabila: banca poate modifica rata dobanzii pe
perioada depozitului, in functie de evolutia pietei.
o depozite cu dobanda fixa: banca asigura o rata fixa a dobanzii pe
perioada depozitului indiferent de evolutia pietei.
Pe baza acestor criterii specifice, Raiffeisen Bank pune la dispozitia clientilor sai o
serie de depozite cu avantaje unice pe piata. Depozite bazate pe analiza nevoilor
reale ale fiecarui client.
Depozite la termen clasice
Caracteristici:
depozite clasice, in lei, pe termene de 1, 3, 6, si 12 luni, cu sau fara
capitalizare
depozite in USD sau EUR, cu capitalizare
suma minima pentru deschiderea contului este accesibila
Avantaje:
numar mare de alternative la alegerea termenului (1, 3, 6 sau 12 luni)
se poate opta pentru depozite cu capitalizare sau cu plata dobanzii in cont
curent
rate fixe ale dobanzilor pentru depozitele in valuta sau o parte din depozitele
in lei
Contul
Contul este un instrument bancar, cu ajutorul caruia iti poti administra mai
usor si mai eficient banii. Contul curent poate servi deopotriva la pastrarea banilor
si la efectuarea de plati, incasari sau transferuri bancare. In functie de nevoile tale,
iti poti deschide un cont curent in Lei, USD, Euro, GBP sau in alte
valute. Sumele depuse in cont beneficiaza de dobanda la vedere, nu au un
termen prestabilit, iar accesul la acestea se face fara restrictii. Contul curent poate
fi alimentat oricand, fie prin salariul care iti poate fi virat in acest cont, fie prin alte
depuneri. Contul curent este instrumentul bancar de zi cu zi care te ajuta in
realizarea oricarei tranzactii bancare.
1 Contul Eveniment: cea mai buna solutie de a economisi pentru un eveniment
specific
Caracteristici:
cont in lei
termen de constituire a depozitului: intre 91 si 365 de zile
suma minima de deschidere a contului: 50 lei noi
depuneri ulterioare: minim 10 lei noi
Avantaje:
clientul alege data scadentei
clientul are posibilitatea de a face noi depuneri in cont (depunerile sunt
permise cu pana la 30 de zile inainte de ziua scadentei)
dobanda se capitalizeaza lunar
clientul are posibilitatea de a opta pentru transferuri automate de sume fixe,
la date fixe, din alte conturi ale tale deschise la Raiffeisen Bank catre Contul
Eveniment (Standing Order)
pentru flexibilitatea sa, Contul Eveniment a fost desemnat de catre revista
Piata Financiara Produsul Bancar al anului 2001
2 Contul Bonus: pentru maximum de profit
Caracteristici:
depozit in lei pentru persoane fizice
termen de constituire a depozitului: 1 luna. Depozitul se reinnoieste automat
la scadenta
suma minima pentru deschiderea contului: 1.000.000 lei/ 100 lei noi
Avantaje:
iti ofera un plus de dobanda (2%) pentru fiecare a treia luna de existenta a
depozitului
rata dobanzii este cu atat mai mare cu cat sumele depuse sunt mai mari
(pentru depozitele mai mari de 40.000.000 lei/ 4.000 lei noi, rata dobanzii
este mai mare cu un punct procentual)
dobanda se poate plati direct in contul curent sau de card al titularului sau al
unei alte persoane
3 Contul de economii Acces Plus: flexibilitate si profit
Caracteristici:
cont in lei pentru persoane fizice
termen: nelimitat
suma minima de deschidere a contului: 4.000.000 lei/ 400 lei noi
depuneri ulterioare: minim 1.000.000 lei/ 100 lei noi
retrageri: permise oricand, fara reducerea procentului de dobanda si fara
penalizare. Daca soldul contului este mai mic de 50 lei noi, orice retragere
de numerar se va putea efectua prin retragerea intregului sold existent si
lichidarea contului.
Avantaje:
produsul ofera clientilor, pe de o parte, posibilitatea obtinerii unor niveluri
superioare de dobanda comparativ cu cele oferite pentru contul curent si, in
acelasi timp, accesul rapid la sumele economisite, fara restrictii
dobanda se capitalizeaza lunar in contul Acces Plus si este diferentiata pe
transele valorice. Daca soldul contului trece in alta transa valorica, rata
dobanzii se aplica pentru intregul sold.
sunt permise transferuri automate din alte conturi curente/de card ale
titularului detinute la Raiffeisen Bank in contul Acces Plus: pot fi transferate sume
fixe la date fixe (standing order) sau sume care depasesc un anumit plafon
prestabilit de catre detinatorul conturilor (sweep)
1.4.3 Servicii atasate
1 My Banking :
Raiffeisen Bank te urmeaza oriunde te-ai duce... myBanking este propriul tau
ghiseu bancar, pe telefonul mobil. Fara vizite la banca, fara apeluri telefonice, ai
acces la conturile tale direct din meniul telefonului mobil Connex Vodafone.
Transferuri intra si interbancare: in cazul in care ai un cont curent in lei
la Raiffeisen Bank poti efectua transferuri bancare din acest cont fara sa fie
nevoie sa te deplasezi la banca. myBanking permite transferul de sume n lei
din contul tau curent de la Raiffeisen Bank in alte conturi, deschise la
Raiffeisen Bank sau la alta banca. Poti defini si modifica ulterior pana la 10
conturi catre care poti efectua transferuri.
Consultare sold si miniextras cont: poti afla in orice moment soldul
conturilor tale deschise la Raiffeisen Bank sau poti obtine lista ultimelor 5
tranzactii efectuate in cont (debitari, creditari sau toate tranzactiile).
Notificari: poti seta notificari pe care sa le primesti automat, sub forma unor
mesaje SMS, atunci cand se efectueaza tranzactii in cont. Poti personaliza
notificarile pe care doresti sa le primesti: debitari, creditari sau toate
tranzactiile si suma minima sau maxima pentru care vrei sa primesti mesaje.
Plata facturilor Connex Vodafone/reincarcari cartele preplatite Connex
Vodafone, din contul curent n lei deschis la Raiffeisen Bank.
Bancomat n zona: poti afla unde este localizat cel mai apropiat bancomat
Raiffeisen Bank.
Banca n zona: poti afla unde este localizata cea mai apropiata unitate Raiffeisen
Bank.
4.2 Western Union - Transfer de bani !
Raiffeisen Bank va ofera serviciul de transferuri rapide de bani prin
intermediul Western Union. Acest serviciu permite transferul electronic de
numerar de la/la oricare din agentii Western Union, putandu-se primi sau trimite
bani oriunde in lume, fara a se folosi conturi bancare, carti de credit sau ordine de
plata.
Avantajele serviciului Western Union
Accesibilitate: orice persoana fizica sau juridica are acces la
serviciul Western Union, conform reglementarilor in vigoare.
Simplitatea folosirii: sumele se pot transmite prin reteaua Western
Union prin simpla completare a unui formular, in limita plafoanelor stabilite.
Siguranta: sistemul informatizat al retelei Western Union asigura maxima
securitate a transferurilor.
Rapiditate: incasarea in cateva minute a sumelor expediate, in orice colt al
lumii, Western Union fiind cel mai rapid sistem de transfer al banilor in
acest moment (in maxim 10 min. de la depunere).
3 Raiffeisen Online
Raiffeisen Online te scuteste de grija drumurilor la banca, fara sa faci cel mai mic
efort. In plus, beneficiezi de comisioane mai mici cu pana la 50% decat la ghiseele
bancii.
4 Raiffeisen Direct 0800 802 02 02
Un simplu apel telefonic, GRATUIT de pe telefonul fix (reteaua Romtelecom),
indiferent de sezon, te scuteste de grija drumurilor la banca. Oriunde te afli, acum
banca ta este mai aproape de tine. DIRECT, fara sa faci cel mai mic efort si fara sa
platesti comisioane sau taxe suplimentare.
5 Plati Directe Furnizori
Un transfer bancar automat prin care Raiffeisen Bank intermediaza platile
tale catre furnizorii de utilitati (telefonie fixa sau mobila, energie electrica, gaze,
apa, cablu TV, salubritate etc.), companii de asigurari, pe baza acordurilor
existente intre tine si banca, respectiv intre furnizor si banca. Poti verifica la cea
mai apropiata unitate care sunt furnizorii de utilitati cu care Raiffeisen Bank a
incheiat contract.
Practic, prin intermediul serviciului Plati Directe Furnizori, mandatezi
banca sa efectueze automat plati din contul tau curent catre furnizorii agreati de
catre banca, plati corespunzatoare facturilor emise de furnizor pe numele tau.
Vei continua sa primesti acasa facturile, politele de asigurare, iar la
termenul de scadenta, banca va transfera din contul tau curent in cel al furnizorului
sumele aferente facturilor, politelor de asigurare etc. Tu doar trebuie sa te asiguri
ca ai in cont sumele respective.
6 Transferuri planificate
Serviciul reprezinta transferuri de sume fixe, la date fixe, din contul tau
curent in alte conturi: contul Eveniment, contul de economii Acces Plus sau alte
conturi curente.Poti efectua automat plati constante ca valoareAi de facut in mod
regulat o anumita plata constanta ca valoare?Ce faci de obicei? Mergi pentru
fiecare plata la banca? Stii ca se poate mult mai simplu?Serviciul Transferuri
Planificate iti permite sa te achiti de aceste datorii fara sa te mai gandesti la asta.
Banca este cea care transfera din contul tau curent suma de bani pe care o datorezi,
automat, la data pe care o stabilesti tu.
7 Sweep
Acest serviciu iti ofera posibilitatea de a transfera automat sumele care
depasesc un nivel prestabilit in alt cont indicat de catre tine. Tot ce depaseste acest
prag prestabilit, va trece automat intr-un depozit. De exemplu, poti solicita ca
sumele din contul curent care depasesc 4.000.000 lei/ 400 lei noi sa fie automat
transferate in Contul de Economii Acces Plus care ofera o rata a dobanzii
superioara.
Trecerea la decontarile n timp real prin intermediul Transfondului
n ceea ce priveste sistemul informatic din cadrul Raiffeisen Bank, printre
proiectele realizate n 2007 se numara extinderea serviciului mybanking, astfel
nct utilizatorii sa poata efectua transferuri de la conturile Raiffeisen Bank catre
conturile oricarei alte banci.
Transferul inter si intra bancar este disponibil att n tara, n aria de acoperire a
retelei Vodafone, ct si n roaming, iar, din septembrie 2006, Raiffeisen Bank a
extins serviciul myBanking si pentru operatorul de telefonie mobila Orange.
E singurul sistem de mybanking din Romnia care efectueaza tranzactii n
timp real pe conturile clientilor, indiferent de tipul de cont, inclusiv plata facturilor
Vodafone si rencarcare de cartele n mod automat. Din septembrie 2006, clientii
bancii care sunt abonati Orange beneficieaza de acest serviciu care permite
efectuarea de operatuni bancare (intra si inter-bancare) sau obtinerea de informatii
financiare direct de pe telefonul mobil.
Serviciul myBanking a fost lansat de Raiffeisen Bank mpreuna cu Vodafone
n vara anului 2003 si de atunci functiunile sale au fost mbunatatite permanent
pentru a raspunde ct mai bine cerintelor clientilor. Prin serviciul myBanking oferit
de Raiffeisen Bank, abonatii Orange vor putea sa efectueze operatiuni bancare de
oriunde si oricnd, n conditii de deplina securitate.
Utilizatorii serviciului myBanking beneficiaza de urmatoarele servicii: transfer
intra si interbancar, plata facturii Orange sau Vodofane, rencarcarea cartelelor,
ATM n zona, banca n zona, plata altor facturi (utilitati, leasing, credite,asigurari).
n prezent, aproape 30.000 de clienti folosesc serviciul myBanking si efectueaza
tranzactii de peste 1,6 milioane de euro n fiecareluna. Pentru a beneficia de
myBanking, clientii Raiffeisen Bank care sunt abonati Orange trebuie sa incheie un
contract cu banca si sa aiba o cartela SIM Smart (pe care se gaseste aplicatia de
mobile banking).
n strategia de dezvoltare a bancii, inovatia are un rol extrem de important si
reprezinta, practic, un angajament n fata clientilor sai ca vor beneficia de o gama
completa de servicii bancare. O dovada a viziunii inovatoare o reprezinta si
extinderea serviciului myBanking.
De asemenea, lansarea serviciului Raiffeisen Online (Internet banking) se
nscrie n strategia de a oferi acces la produsele si serviciile bancii pe multiple
canale.
Serviciul de Call Center a fost extins, n sensul ca a fost integrat sistemul de
tehnologie IP al bancii cu sistemul de Call Center, fiind, n prezent, cel mai mare
sistem de IP Telephony si Call Center din Europa. De fapt, sistemul de IP
Telephony este att de flexibil inct directioneaza apelurile n functie de
aptitudinile operatorului.
Modelul de business al Raiffeisen Bank si tendinta ascendenta de dezvoltare a
bancii a impus creionarea unei solutii tehnologice de Call Center.
Solutia are la baza tehnologia Nortel de Inteligent Call Center - Symposium,
lider de piata n domeniu, iar centrala telefonica este Nortel Succession 1000.
Un aspect important de subliniat este faptul ca Raiffeisen detine cea mai mare
retea de telefonie IP din Romnia n care s-a integrat solutia mentionata mai sus.
Omnilogic a reusit integrarea solutiei Nortel, a solutiei Nice pentru nregistrarea
convorbirilor IP (legal, o banca are obligatia de a nregistra convorbirile si de a le
stoca) si CT-Solution pentr apelurile catre exterior (outbound). Help-desk-ul
Omnilogic este integrat cu cel al bancii si, n acest mod, problemele care pot
aparea au o vizibilitate maxima si un grad de rezolvare rapid.
Omnilogic se ocupa de dezvoltarea aplicatiilor pentru Call Center-ul de la
Raiffeisen Bank, fiind responsabil n dezvoltarea si implementarea tuturor
cerintelor actuale si de viitor ale bancii.
Toata infrastructura de comunicatii ntre sedii, solutiile de securitate, de voce fixa,
IP Telephony si Inteligent Call Center sunt de ultima generatie si toate au fost
implementate.
Raiffeisen Bank are ca obiect principal, n zona de IT&C, crearea unui
fundament solid pentru desfasurarea eficienta a activitatii bancii si pentru oferirea
de servicii de nalta calitate pentru client, prin produse inovative, dinamice. Din
acest motiv, infrastructura de comunicatii este esentiala.
Prin integrarea voce-date efectuata datorita implementarii tehnologiei IP, s-a
realizat att o reducere semnificativa a costurilor pentru banca, o crestere concreta,
palpabila a eficientei, ct si posibilitatea de a oferi noi servicii, cu valoare
adaugata, foarte usor.
O infrastructura IP performanta creaza un mediu flexibil, cu posibilitati de
crestere exponentiala din punct de vedere al serviciilor, dar doar cu o crestere
liniara a costurilor, raportul performanta/cost fiind foarte bun.
Sistemul de comunicatii nu poate fi separat de aplicatiile bancare principale.
Nu ajunge sa ai doar comunicatii profesionale.
Datorita sistemului informatic al bancii, coroborat cu facilitatile de
comunicatii si Call Center, Raiffeisen Bank este singura banca din Romnia care
poate oferi servicii reale de Call Center prin care sa faca tranzactii pentru orice
client, oriunde are deschis contul, tranzactii care se desfasoara online, n timp real.
Ceea ce este specific sistemului informational al Raiffeisen Bank este
utilizarea decontarilor prin tehnica electronica TransFond.
n acest moment, Raiffeisen Bank realizeaza on-line decontari ntre clientii
proprii. n prezent, prin Transfond se extinde acest sistem si n relatia cu alte banci,
ceea ce nseamna automat un mare beneficiu pentru banca si pentru clientii sai.
Potrivit circularei, activitatile de compensare a platilor si ncasarilor
interbancare, de transfer de fonduri ntre Raiffeisen Bank si alte banci (inclusiv
cele n regim special de decontare si cele n faliment), ntre Raiffeisen Bank si
Banca Nationala a Romniei (numai pentru platile si ncasarile administrative ale
bancii centrale), ntre banci si casele de compensatii interbancare si/sau titularii
conturilor de decontare autorizati de BNR, precum si de decontare a acestora, n
numele si pe contul BNR, se vor efectua de centrala si sucursalele TransFond.
Durata operatiunii
Transferul sumelor are loc n aceeasi zi cu efectuarea operatiunii. Primirea
sumei de catre banca beneficiarului se face n urmatoarea zi bancara. Exceptie de la
aceasta regula o fac sumele transferate catre trezoreria statului, caz n care primirea
sumelor de catre Trezorerie se face n termen de 2 zile bancare de la depunerea
OPTH-ului (ordin de plata pe hrtie pentru Trezorerie).
Procedura
Transferurile se ordoneaza de catre titularii de cont Raiffeisen Bank pe baza
completarii unui ordin de plata care contine datele de identificare a platitorului si
pe cele a beneficiarului platii (pentru persoane fizice: nume si prenume, simbol
cont, unitate bancara; pentru persoane juridice: nume si prenume, simbol cont,
unitate bancara), suma de plata si ce reprezinta plata. Ordinele de plata depuse la
banca intra n compensare la TransFond. n categoria platilor mari se nscriu
sumele de peste 500 de milioane lei vechi, iar platile mici sub aceasta valoare.
Avantaje
Serviciul are ca avantaje reducerea comisioanelor, reducerea timpului de
procesare, siguranta tranzactiilor si pregatirea sistemului pentru interconectarea cu
sistemul european. Comisioanele au scazut pentru platile de mare valoare de la 30
RON la 15 RON pe operatiune, iar pentru platile de mica valoare de la 2,2 RON la
1,1 RON. De asemenea, platile de mare valoare sunt efectuate n timp real, cele de
mica valoare ntr-un interval de la cteva minute la cteva ore, iar sistemul este
impenetrabil pentru cei care ar vrea sa profite de eventualele sale slabiciuni. Unul
dintre cele mai importante avantaje este acela ca sistemul este compatibil pentru
interconectare cu sistemul TARGET, utilizat de Uniunea Europeana.
Experienta extinsa si sistemele informatice performante permit Raiffeisen
Bank sa satisfaca att cerintele generale ale mediului de afaceri din Romnia, ct si
pe cele specifice companiei.
Raiffeisen International a recunoscut ca unul dintre atuurile Raiffeisen Bank
Romnia este sistemul informatic. si n acest moment, Raiffeisen pastreaza
avantajul unui sistem competitiv si on-line.
Sunt banci n Romnia de talie mica sau medie pentru care e foarte simplu sa
aiba sisteme on-line, dar la banci de dimensiune foarte mare apar probleme legate
de infrastructura si de bani.
Prin utilizatori on-line se ntelege ca tranzactiile clientilor sa fie nregistrate
central, n timp real, din toate punctele tarii si informatiile sa fie vizibile pe toate
canalele de distributie. De exemplu, n acest moment, Raiffeisen realizeaza on-line
decontari ntre clientii proprii. Prin Transfond se extinde acest sistem si n relatia
cu alte banci, ceea ce nseamna automat un mare beneficiu pentru banca si pentru
clientii sai.
1.5. Comparatie Flexicredit cu dobnda variabila si I.N.G Credit pentru nevoi
personale
Credit Flexicredit cu dobanda variabila ING Credit pentru nevoi personale
Banca Raiffeisen Bank ING Bank
Public tinta Persoane fizice Persoane fizice
Tip credit Nevoi personale fara ipoteca Nevoi personale cu ipoteca
Moneda EUR EUR
Suma minima 3.001 EUR 7.000 EUR
Suma maxima 7.000 EUR 250.000 EUR
Perioada
minima
6 Luni 36 Luni
Perioada
maxima
120 Luni 360 Luni
Perioada de
gratie
- -
Descriere
Creditul este destinat nevoilor personale
nenominalizate, acordat in numerar,
fara sa fie necesara dovada cumpararii
unui anumit bun.
Credit destinat satisfacerii nevoilor personale (ex. achizitionarea
de diferite bunuri, finantarea unor calatorii in strainatate,
inceperea sau extinderea unei afaceri, studii in strainatate), a
carui destinatie nu trebuie justificata.
Facilitati fara carte de munca fara avans, fara girant
fara avans
fara girant
acordare in maximum 24 de ore
gama larga de venituri acceptate
fara comisioane anuale sau lunare de administrare
poate finanta pana la 100% din valoarea imobilului
ipotecat
Modalitati de
plata
plata se va face automat din
contul curent deschis la
Raiffeisen Bank
rate egale lunare
Modalitati de
acordare
virament in cont curent -
Credit Flexicredit cu dobanda variabila
ING Credit pentru nevoi
personale
DAE estimativ 23,83% 28,74%
Cost initial 210 euro 270 euro
Rata lunara 183,53 euro 199,19 euro
Costul total 11.222 euro 12.222 euro
Suma maxima
imprumut
7000 euro 7000 euro
Credit Flexicredit cu dobanda variabila ING Credit pentru nevoi personale
Dobanzi Variabila = 15,5 % Variabila = 17,25 %
Comisioane
Acordare = 3 % (se aplica la inceput, la
principal). Este inclus in credit.
Administrare = 0,39 % (se aplica lunar, la sold)
Rambursare anticipata = 4,5 %
Alte comisioane = 180 RON. Comision
eliberare adresa refinantare
Analiza dosar = 50 EUR (se aplica la
inceput)
Evaluare ipoteca = 120 EUR (se aplica la
inceput)
Acordare = 1 % (se aplica la inceput, la
principal)
Rambursare anticipata = 0 %
Intarziere plata = 20 % (se aplica anual).
Din suma datorata
Alte comisioane = 300 EUR. Comision
accelerare credit


Asigurari
Credit Flexicredit cu dobanda variabila ING Credit pentru nevoi personale
Asigurare de viata optionala da
Asigurare bun (imobil / auto) - -
Asigurator - -
Conditii de acordare
Credit Flexicredit cu dobanda variabila ING Credit pentru nevoi personale
Venit net lunar minim
imprumutat
- -
Venit lunar minim
familie
100 EUR 1.800 RON
Varsta minima 21 ani 21 ani
Varsta maxima
70 ani (varsta la care creditul
trebuie sa fie achitat integral)
65 ani
Aport propriu - -
Grad maxim de
indatorare
55 % -
Vechime la locul
actual de munca
3 luni
3 luni (in functie de evolutia veniturilor solicitantului in cartea
de munca se poate diminua perioada la 1 luna)
Vechime totala in
munca
- 36 luni
Vechime angajator - -
Alte conditii - -
Garantii -
Ipoteca de rang I asupra locuintei aplicantului sau
asupra proprietatii unei terte persoane
Cetateni straini nu nu
Venituri
Credit Flexicredit cu dobanda variabila ING Credit pentru nevoi personale
Salarii 100 % 100 %
Pensii 100 % 100 %
PFA 100 % 75 %
Chirii 80 % 75 %
Dividende 100 % 75 %
Comisioane din vanzari 100 % 75 %
Drepturi de autor 100 % 100 %
Venituri din strainatate 100 % -
Alte venituri - -
Documente necesare
Credit Flexicredit cu dobanda variabila ING Credit pentru nevoi personale
Documente
standard
act de identitate
adeverinta de salariu tip
ultima factura de utilitati ca dovada a
domiciliului
actul de identitate
acord de consultare CRB si Biroul de Credit
documente care atesta realizarea veniturilor
documente privind alte credite in derulare
acte de proprietate ale imobilului ce va fi
ipotecat
Alte documente -







1.6 Raiffeisen Bank si integrarea europeana
Pentru a spori sansele atragerii de ct mai multe fonduri comunitare, Raiffeisen
Bank si GEA[1] au creat un produs pentru Europa: consultanta si solutii de
finantare care,li,sepotrivesc.
Romnia va primi aproximativ 30 de miliarde de euro, n perioada 2007 -
2013, pentru sprijinirea procesului de integrare n Uniunea Europeana. Prin
urmare, potentialii beneficiari ai acestor fonduri (firme, autoritati publice locale si
centrale) vor putea cheltui peste 8,5 milioane euro / zi, timp de 9 ani (utilizate pna
n 2015), n masura n care proiectele propuse vor fi eligibile.La prima vedere,
volumul fondurilor puse la dispozitia companiilor romnesti de catre Uniunea
Europeana poate parea dificil de absorbit. Lund n considerare experientele tarilor
vecine, vom vedea ca au ntmpinat dificultati n absortia fondurilor alocate,
reusind sa acceseze n medie nu mai mult de 30% din totalul acestora.
Care sunt tipurile de proiecte pentru care Romnia va primi fonduri?
Este investitia mea eligibila pentru a beneficia de finantare din partea Uniunii
Europene?
Acestea sunt doar cteva dintre ntrebarile la care banca si propune sa ofere
raspunsuri n perioada urmatoare, pentru a sprijini mediul de afaceri din Romnia
n procesul de absortie a fondurilor comunitare post-aderare. Pentru a spori sansele
atragerii de ct mai multe fonduri comunitare, Raiffeisen Bank si GEA au creat un
produs pentru Europa: consultanta si solutii de finantare care li se potrivesc. Este
foarte important sa ntelegem ca din costul total al unui proiect, numai o parte din
cheltuieli sunt eligibile, iar din acestea, Uniunea Europeana acopera numai un
anumit procent (ntre 50 si 85%). De asemenea, fondurile structurale nu sunt
acordate n avans, ci n regim de decontare.
De aceea, companiile au nevoie sa gaseasca finantare pentru valoarea grantului
la initierea proiectului. Raiffeisen Bank este pregatita sa finanteze att valoarea
grantului, ct si sa acopere partial restul de cheltuieli eligibile. Pe baza analizei
proiectului, banca poate oferi finantare si pentru cheltuieli neeligibile.
Raiffeisen Bank a folosit experienta grupului pe pietele Europei Centrale si de Est
pentru o consultanta permanenta acordata clientilor. ntr-un moment att de
important pentru Romnia si pentru companiile romnesti, cum este aderarea la
Uniunea Europeana, consider ca rolul bancilor ar putea fi unul determinant. De
aceea, Raiffeisen Bank a propus companiilor, nca inainte de integrare si,
binenteles, n anii urmatori, produse si servicii care sa contribuie la marirea
competitivitatii lor pe piata europeana.
Odata cu decizia de aderare a Romniei la 1 ianuarie 2007, fondurile
comunitare post-aderare devin o realitate, ce trebuie fructificata ct mai bine si mai
eficient. Alinierea la standardele europene reprezinta n primul rnd o necesitate
pentru firmele romnesti confruntate cu concurenta acerba de pe piata unica
europeana, nu numai o ratiune impusa de legislatia europeana.
Raiffeisen Bank a nteles ca prima conditie pentru un proces de absorbtie
optima a fondurilor post-aderare o reprezinta informarea permanenta si corecta a
mediului de afaceri asupra oportunitatilor avute la dispozitie.
Astfel, Raiffeisen Bank a initiat mpreuna cu Grupul de Economie Aplicata
(GEA) o serie de conferinte n cele mai mari orase din tara, conferinte menite sa
pregateasca companiile pentru valorificarea instrumentelor financiare care pot duce
la cresterea competitivitatii n contextul aderarii la Uniunea Europeana.
Raiffeisen Bank poate oferi solutii companiilor pentru a reduce decalajul fata
de productivitatea medie a Uniunii Europene, precum si autoritatilor locale, n
vederea derularii de proiecte precum cele de mediu sau infrastructura. Pentru a
ndeplinii obiective strategice de importanta nationala, cum sunt: mbunatatirea
infrastructurii, dezvoltarea capacitatii administrative sau cresterea productivitatii, e
clar ca trebuie sa depunem eforturi cu totii, iar Raiffeisen Bank doreste sa-si asume
un rol important n atingerea acestor obiective.
nca o data, Raiffeisen Bank si demonstreaza rolul inovator pe piata bancara din
Romnia, oferind clientilor sai mai mult dect un produs bancar clasic. Banca, n
parteneriat cu GEA, este pregatita sa si sustina clientii, din momentul ntocmirii
dosarelor de proiecte, ce presupune cerinte de natura administrativa si birocratica si
pna la acordarea finantarii necesare demararii investitiilor.
Experientele negative nregistrate de tarile din Europa Centrala si de Est n
primii doi ani dupa aderare, au fost atenuate de implicarea institutiilor financiare si
de consultanta.
Lund ca exemplu Polonia, valoarea proiectelor depuse pentru finantare a
crescut de la 115% la 182% din totalul fondurilor alocate, n perioada 2004 - 2006,
numarul proiectelor aprobate s-a dublat, toate acestea pe fondul implicarii bancilor
n etapele de implementare a proiectelor.
Experienta Grupului Raiffeisen n zona Europei Centrale si de Est, unde a
nregistrat succese n mai multe domenii, nu poate conferi dect o garantie n plus
expertizei oferite si companiilor din Romnia.
n Polonia, Raiffeisen Bank a dovedit o implicare semnificativa, nregistrnd
numai n valul IV de acordare a fondurilor europene pe programul de
competitivitate, o cota de 11% din totalul finantarilor private obtinute de IMM-
urile ale caror investitii au fost co-finantate din fonduri UE.
Raiffeisen Bank Euro-Buletin si propune sa reprezinte un instrument de lucru
si informare pentru ceea ce nseamna fondurile structurale n Romnia, sa
evidentieze rolul de consultant si finantator pe care Raiffeisen Bank si l-a asumat
n acest moment de maxima importanta pentru dezvoltarea mediului de afaceri
romnesc.
O companie de talie medie (maxim 249 angajati si maxim 43 milioane euro active
sau 50 milioane euro cifra de afaceri) are n planurile sale de investitii
mbunatatirea/cresterea competitivitatii prin achizitia de echipamente mai
performante.
Pot fi aceste investitii finantate din fonduri europene?
Compania poate primi si finantare bancara?
Cu totii am asteptat cu multa nerabdare sosirea momentului zero - 1 Ianuarie
2007, data la care Romnia a fost primita n cadrul Uniunii Europene. ntmpinat
cu mult entuziasm de noi toti, acest moment a adus pe lnga bucuria de a fi devenit
europeni si responsabilitatea de a aduce Romnia la nivelul celorlalte tari din
Uniune.
O contributie semnificativa la mbunatatirea calitatii vietii din Romnia o vor
avea, cu siguranta, proiectele de dezvoltare derulate de companiile romnesti n
anii urmatori.
Pentru companii, ct si pentru autoritatile locale, un al doilea moment foarte
important n procesul de aderare la UE este reprezentat de data de la care proiectele
romnesti vor fi selectionate pentru a primi sprijin financiar european. n acest
scop, Raiffeisen Bank ofera un instrument foarte util - un manual electronic privind
posibilitatea sustinerii proiectelor si prin fonduri structurale.
Utilizatorul acestui manual poate afla informatii sintetizate despre programele
operationale, daca proiectul sau poate fi eligibil, precum si care sunt costurile
eligibile, care sunt criteriile generale si specifice de eligibilitate, precum si criteriile
de selectie.
Vom lua ca exemplu compania mentionata la nceput. Managerul companiei
care vrea sa afle daca investitiile sale pot fi finantate din fonduri europene va
accesa meniul vertical de unde va selecta tipul institutiei sale, n cazul nostru -
IMM (se aplica modelul de ncadrare al intreprinderilor conform Ordonantei de
Guvern nr.27/2006).

Concluzii
n contextul aderarii Romniei la Uniunea Europeana, restructurarea
sistemului bancar este unul din elementele esentiale ale strategiei nationale de
integrare, deoarece bancile romnesti trebuie, n cadrul unei piete financiare
deschise, sa fie suficient de puternice pentru a sustine interesele capitalului
autohton.
Evolutia sistemului bancar intern a fost marcata de elemente cu o deosebita
semnificatie, precum aparitia si consolidarea unei comunitati a bancilor comerciale
independente, constituirea si ntarirea treptata a structurii si activitatii de
supraveghere a mediului bancar dezvoltat, extinderea pe piata romneasca a
activitatii institutiilor bancare internationale, formarea unei culturi bancare
concomitent cu aparitia de noi produse si servicii bancare adaptate noilor cerinte
mai sofisticate ale clientelei, intensificarea concurentei pe piata bancara, formarea
si dezvoltarea pietelor financiare adiacente - de capital, de asigurari, de leasing si a
fondurilor de investitii - supravegheate de institutii specifice.
Chiar daca perioada de asanare a sistemului bancar a depasit 15 ani, putem
afima ca acest sistem nu a ajuns nca la standardele europene, dar este mult mai
dezvoltat n comparatie cu celelalte ramuri din economia nationala. Este
necesara continuarea procesului de restructurae si dezvoltare sub aspectul cresterii
numarului de unitati bancare, sub aspectul calitatii n sensul perfectionarii
structurilor de operare si modernizare a activitatii, intermedierii de produse si
servicii bancare, care sa aduca beneficii, att bancilor, dar, n special, clientilor.
n vederea integrarii n Uniunea Europeana, Banca Nationala a Romniei a
trebuit sa-si armonizeze politica monetara practicata cu cea a Bancii Centrale
Europene. n prezent, banca centrala a trecut la politica monetara de tintire a
inflatiei, care reprezinta doar o etapa intermediara n vederea corelarii acesteia cu
cea a Bancii Centrale Europene. De asemenea,ntreaga legislatie bancara a fost
modificata pentru a raspunde cerintelor noului sistem bancar si pentru a fi aliniata
la reglementarile aquis-ului comunitar.
O caracteristica principala a sistemului bancar din Romnia este
concentrarea acestuia, primele trei banci detinnd aproape 50% din cota de piata si
majoritatea operatiunilor desfasurate, att n sectorul de retail banking, ct si n cel
de corporate banking.
Chiar daca procesul de privatizare nu a fost ncheiat n proportie de 100%,
putem afirma ca sistemul bancar romnesc este unul privat, fapt demonstrat din
concurenta bancara existenta n prezent. Potentialul de crestere a utilizarii
serviciilor si produselor bancare pe fondul unui grad relativ scazut de intermediere
financiara va conduce la intensificarea concurentei n sistem pentru acapararea
cotelor de piata, ceea ce a determinat noi ajustari si noi strategii bancare de
abordare a clientelei. Efectele concurentei si-au facut simtita usor prezenta, urmnd
sa se dezvolte si n cadrul activitatilor conexe celei bancare, consolidndu-se
structurile de grup financiar-bancar si procesul de fuziuni si achizitii. Entitatile
bancare, astfel constituite, vor ncerca sa cstige cote de piata ct mai semnificative
n domenii cu perspective deosebite, precum asigurari, leasing, brokeraj, asset
management, credite ipotecare, fonduri de pensii private.
Daca n perioada 2001-2003, bancile erau axate n principal pe sectorul
corporate, ncepnd cu anul 2003, bancile se orienteaza spre clientii
retail oferindu-le un portofoliu din ce n ce mai complex si diversificat de produse
menite sa satisfaca cerintele si necesitatile tuturor cetatenilor. n aceasta perioada
segmentul de retail banking a cunoscut o evolutie surprinzatoare, bancile profilate
pe acest domeniu nregistrnd profituri considerabile si majorarea cotelor de piata.
Astfel, au fost dezvoltate foarte mult produsele de finantare pentru populatie.
n perspectiva integrarii europene, societatile bancare au descoperit si
importanta sectorului de coporate banking. Datorita necesitatilor societatilor
comerciale si a IMM-urior de a investi ct mai mult pentru a se ridica la
standardele europene, bancile si-au ntors privirea catre acest sector, oferindu-le
diverse posibilitati de finantare si alte servicii complexe care sa le confere
rapiditate si siguranta n desfasurarea activitatilor.
Datorita concurentei bancare interne, nivelul dobnzilor a nregistrat
pentru prima data la credite valori sub 10%, n timp ce dobnda la depozite ncepe
sa aiba o valoare real pozitiva. Nivelul dobnzii va nregistra o scadere si n
perioada urmatoare datorita bancilor noi care vor intra pe piata bancara si vor dori
sa cstige ct mai multa cota de piata. Concurenta, care se va accentua permanent
n urmatorii ani, va obliga toti competitorii din piata bancara interna sa dea dovada
de inovatie, viziune de ansamblu prin fructificarea oportunitatilor ivite, putere
financiara pentru investitii n tehnologie si extindere a retelei, management la cel
mai nalt nivel al riscurilor din activitatea bancara.
Bibliografie

1) Aghion, P. si Bolton, P. - An Incomplete Contract Approach to
Bankruptcy and the Financial Structure of the Firm, vol.59, 1992
2) Basno, C., Dardac, N. si Floricel, C. - Moneda, Credit, Banci, Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995
3) Brligea, Bogdan, Cernadrca, Silvia, Alice Taudor - 100 de tranzactii n
2005, eFinance, februarie 2006
4) Barbulescu, Gh. - 120 de ani de credit pentru agricultura romneasca,
Ed. Cons, Bucuresti, 1993
5) Berea, A., Paul - Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert,
Bucuresti, 2003;
6) Beju, Daniela Georgeta - Mecanisme monetare si institutii bancare, Ed.
Casa Cartii de stiinta, Cluj Napoca, 2004
7) Danila, N. - Privatizarea bancilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2002
8) Iacob,Alin, serban, Marius - Sectorul bancar n trimestrul II. Retailul
scoate scntei , Piata Financiara, septembrie 2005
9) Isarescu, M. - Reflectii economice. Contributii la teori macrostabilizarii,
Ed. Academia Romna, Centrul Romn de Economie comparativa si consensuala,
2001
10) Leoveanu, Oana - Noi cloncluzii pentru sectorul corporate banking.
Parteneriatul banci-companii se consolideaza, eFinance, iunie 2005
11) Mateut, S. - Reforma sistemului bancar n unele tari din Europa
Centrala si de Est, Lucrare de Doctorat, Cluj Napoca, 2001
12) Pascariu, Gheorghe - Managementul seviciilor bancare - coordonate
actuale si perspective - , Editura Fundatiei Academice "Gh. Zane", Iasi, 2004;
13) Stoica, Ovidiu, Capraru, Bogdan, Filip, Dragos - Efecte ale integrarii
europene asupra sistemului bancar romnesc, Editura Universitatii "Alexandru
Ioan Cuza", Iasi, 2005;
*** BNR - Raport Annual, 2005,2006 ,2007
*** Decretul nr. 455/octombrie 1954
*** Legea BNR 3/1994 privind clasificarea creditelor, publicata n M.O.
169/1991, abrogata prin O.G. nr. 88/1997
*** Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, republicata n M.O. nr. 608/13.12.1996
*** Hotarrea guvernului H.G. 465/91 - hotarre privind decontarea prin
compensare a platilor restante existente n economie, pubicata in M.O. nr. 158/91
*** Hotarrea guvernului H.G.780/30.12.93 privind nfiintarea Agentiei de
Restructurare
*** Ordonanta guvernului O.G nr. 13/31.01.95 privind unele masuri de
accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome si a societatilor
comerciale cu capital majoritar de stat, de ntarire a discipilnei financiare si de
mbunatatire a decontarilor n economie.

S-ar putea să vă placă și