Subiecte la examenul de stat Finanele ntreprinderii

SUBIECTUL 1 Descriei rolul i necesitatea mijloacelor bneti la ntreprindere

Mijloacele bneti reprezint un principal mijloc de control asupra activitii economiei,un
instrument fundamental de sporire a eficienei economiei, a rentabilitii activitiintreprinse de
fiecare ntreprindere.
SUBIECTUL 2.
Determinai incasrile i plile bneti a activitii operaionale,
investiionale i financiare
1.Fluxul mijloacelor bneti provenit din activitatea operaional este determinat, n
principal, de activitatea de baz a ntreprinderii productoare de venit. Prin urmare, acest flux
prezint rezultatul operaiilor economice i altor evenimente, care se iau n considerare la
calcularea profitului net sau a pierderii nete.
Fluxul mijloacelor bneti din activitatea operaional include:
a) ncasri bneti din vnzarea produciei, mrfurilor, executarea lucrrilor i prestarea
serviciilor;
b) pli bneti furnizorilor, antreprenorilor pentru mrfuri i servicii;
c) pli bneti salariailor i contribuii pentru asigurrile sociale;
d) pli ale dobnzilor aferente mprumuturilor;
e) pli ale impozitului pe venit;
f) alte ncasri i pli bneti - ncasri bneti din taxe de comision, ncasri i pli
bneti aferente contractelor ncheiate n scopuri comerciale i de dealer, penaliti, amenzi,
despgubiri ncasate i pltite, plata accizelor, taxei pe valoarea adugat i altor impozite,
cu excepia impozitului pe venit, pli bneti companiilor de asigurri etc.
2. Fluxul mijloacelor bneti rezultat din activitatea de investiii, reflect nivelul
cheltuielilor de producie pentru resursele destinate obinerii venitului i viitoarelor fluxuri ale
mijloacelor bneti. Fluxul mijloacelor bneti din activitatea de investiii include:
a) ncasri bneti din ieirea de active pe termen lung;
b) pli bneti aferente crerii i procurrii de active pe termen lung;
c) dobnzi incasate;
d) ncasri bneti sub form de dividende;
e) ncasri bneti din cota de participaie n capitalul ntreprinderilor mixte;
f) ncasri bneti din restituirea avansurilor sau rambursarea mprumuturilor (cu
excepia avansurilor i mprumuturilor instituiilor financiare);
g) pli de avans i mprumuturi acordate altor ntreprinderi (cu excepia avansurilor i
mprumuturilor instituiilor financiare);
h) ncasri bneti provenite din contractele futures, forvard, de opiune i swap, cu
excepia ncasrilor n baza contractelor ncheiate n scopuri comerciale i de dealer;
i) pli bneti pentru contractele futures, forvard, de opiune i swap, cu excepia
cazurilor n care contractele se ncheie n scopuri comerciale i de dealer.
3. Informaia privind fluxul mijloacelor bneti din activitatea financiar este foarte
important, deoarece ofer utilizatorilor de rapoarte financiare posibilitatea de a determina
cauzele majorrii sau diminurii capitalului propriu al ntreprinderii, modificrile i
motivele acestora produse n mrimea i componena datoriilor pe termen lung i scurt. Mai
mult ca att, aceast informaie este util i la prognozarea cerinelor investitorilor i creditorilor
privind viitoarele fluxuri de mijloace bneti.
Fluxul mijloacelor bneti din activitatea financiar include:
a) ncasri bneti din emisiunile de aciuni i alte hrtii de valoare;
b) pli bneti proprietarilor n vederea procurrii sau stingerii aciunilor ntreprinderii;
c) ncasri bneti sub form de credite i mprumuturi pe termen scurt i lung;
d) pli bneti pentru rambursarea creditelor i mprumuturilor pe termen scurt i lung;
e) ncasri bneti de la arendai din stingerea datoriilor aferente arendei finanate;

f) plata dividendelor;
g) ncasri bneti din redevene.
SUBIECTUL 3.

Descriei principiile organizrii mijloacelor bneti la ntreprindere

SUBIECTUL 4 Comparai metodele direct i indirect a analizei fluxului mijloacelor bneti.

1.Metoda directa se bazeaz pe analiza fluxului mijloacelor banesti in conturile ntreprinderii.
Aceasta metoda permite de a arata principalele surse de flux si direciile de retragere a
mijloacelor banesti, de a trage concluzii exprese referitoare la suficienta mijloacelor necesare
pentru platule aferente datoriilor curente, stabilete corelaia intre suma de Vinzari si ncasrile
banesti.
2.Metoda indirecta se bazeaz pe analiza posturilor bilanului contabil si a raportului privind
rezultatele financiare. Acesta metoda permite de arata corelaia dintre diverse feluri de activitatii
ale ntreprinderii, precum si dintre profitul net si modificrile in activele ntreprinderii in cursul
perioadei de gestiune. La utilizarea acestei metode profitul net (pierderea) din activitatea
operaionala se transforma tinind cont de modificrile stocurilor de materiale; creanelor si
angajamentelor aferente activitatii operaionale; posturile nebanesti (amortizarea activelor
nemateriale; uzura si epuizarea activelor materiale; aminarea impozitelor) precum si posturile
legate de activitatea investitionala, financiara, in mijloace banesti reale a datoriilor curente
contabilizate ca corecii la rezultatele nete.
Conform cerinelor S.N.C. 7, toi agenii economici din Republica Moldova ntocmesc raportul
privind fluxul mijloacelor banesti prin metoda directa, care permite generalizarea in raport a
tuturor ncasrilor si plailor reale ale mijloacelor banesti in baza registrelor contabile si
documentelor primare cu total cumulativ de la nceputul perioadei de gestiune.
SUBIECTUL 5 Caracterizai formele de credit folosite de ntreprindere (credit comercial, bancar
.a.)
1. Creditul comercial
Creditul comercial este forma cea mai reprezentativa a creditului in economia de piata, constand
in acordarea reciproca a unei amanari a platii, de catre agentii economici active, cu prilejul
vanzarii marfurilor. El apare din faptul ca, in timp ce unii agenti economici dispun de marfuri
deja fabricate, gata spre a fi vandute, alti agenti care au nevoie de aceste marfuri nu dispun o
perioada de timp de mijloace banesti pentru a le cumpara.
2. Creditul obligatar
Aceasta forma de credit exprima relatii intre unitati economice si institutii in calitate de debitori,
care emit obligatiuni, pe de o parte, iar, pe de alta parte, subscriitorii de obligatiuni, in calitate de
creditori, care isi avanseaza capitalul in scopul obtinerii unei dobanzi.
3. Creditul ipotecar
Creditul ipotecar presupune o conventie intre imprumutant si imprumutat, in care se prevede in
general:
- obiectul (proprietatea) ca garantie a rambursarii imprumutului;
- conditiile de remunerare si scadentele de rambursare;
- penalitatile in caz de rambursare anticipate, partiala sau completa a imprumutului;
- circumstantele in care, prin nerespectarea conditiilor de imprumut, debitorul poate pierde
proprietatea.
4. Creditul de consum
Aceasta forma de credit reprezinta un credit pe termen mijlociu sau scurt, acordat persoanelor
individuale si destinat acoperirii costului bunurilor si serviciilor de care beneficiaza, prin reteaua
de comercializare si de servicii sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop.
Elementele caracteristice acestui credit sunt:

- se acorda in cadrul unei conventii stabilite intre parti;

- permite consumatorului sa efectueze cumparaturile sau sa obtina imprumuturi, fie direct, asupra
creditorului, fie indirect, prin cartile de credit, la momentul oportun pentru el;
- consumatorul are posibilitatea sa efectueze plata fie in totalitate pentru creditul in curs, fie prin
plati partiale, periodice, dupa posibilitati.
5. Creditul bancar
Creditul bancar constituie o forma de suplinire si completare a celui comercial, avand insa o
sfera mai larga, fiind mai elastic si mai efficient. La baza formarii creditului bancar se afla
disponibilitatiledevenite temporar libere in urma rotatiei de ansamblu a fondurilor participante la
procesele economice.
SUBIECTUL 6 Comparai avantajele i dezavantajele finanrii ntreprinderii cu capital propriu
i cel mprumutat
Aspectele finanrii prezint importan crucial pentru supravieuirea i dezvoltarea
ntreprinderii.
Sursele proprii ofer avantajul unei sigurane mai mari - nu vor fi retrase n cazul
deteriorrii situatiei financiare, ca n cazul unui credit bancar. Nu este necesar expunerea
detaliat a planului de afaceri n fata unor parteneri externi, i nici aprobarea acestora pentru
luarea deciziilor importante. Aceast surs de finanare asigur flexibilitate, siguran i
independen. Totodat, n perspectiva atragerii de surse de finanare exterioare firmei, angajarea
unor fonduri proprii reprezint o garantie a motivaiei ntreprinztorului pentru asigurarea
succesului afacerii.
Dezavantajele finanrii din surse proprii:
fondurile proprii sunt n general destul de limitate i pot frna dezvoltarea afacerii
n caz de nereuit, pierderea va fi suportata n intregime de intreprinzator;
firma va fi puin cunoscut de instituiile financiare i va putea mai greu mobiliza surse
de finanare n situaii speciale.
Cele mai importante instrumente de finanare prin ndatorare sunt:
mprumuturile pe termen lung i scurt de la bnci i alte instituii financiare
mprumuturi obligatare
Dar la finantarea din surse proprii sunt: autofinanare;cretere de capital prin aporturi noi de
numerar.ncorporarea de rezerve;conversiunea datoriilor.
Avantajele creditului bancar:
stabilirea unei relaii cu o instituie financiar cunoscut, accesul mai uor la alte servicii
furnizate de catre banc;
obinerea unui credit poate funciona ca un semnal ce atest viabilitatea afacerii n fata altor
investitori poteniali;
necesitatea de a convinge banca de viabilitatea afacerii sau simpla completare a unei cereri
de creditare poate "fora" ntreprinzatorul s i analizeze n mod obiectiv afacerea, s obin
o imagine clar a situaiei sale financiare i un tablou al punctelor slabe, punctelor tari,
oportunitilor i ameninrilor care caracterizeaz situatia firmei;
creditul bancare poate fi obinut mai uor dect emisiunea de valori mobiliare;
posibilitatea restructurrii datoriei n procesul de rambursare a acestuia;
n rile cu economie dezvoltat, costul capitalului mprumutat este mai mic dect costul
capitalului acionar.
Dezavantaje ale creditului bancar:
riscul de a pierde garaniile depuse sau chiar riscul de faliment n cazul nerambrusrii creditului;
implicarea unui factor "extern" n managementul firmei, apariia unor restricii;
expunerea la riscuri noi - de exemplu riscul ratei dobanzii;
riscul ntreruperii creditrii n cazul unor evenimente nefavorabile pentru firm.

SUBIECTUL 7 Descriei rolul i clasificarea capitalului

Capitalurile firmei (C) se regsesc n pasivul bilanului contabil i reprezint obligaiile
financiare ale firmei fa de furnizorii de fonduri (proprietari i creditori), pentru valoarea aflat
n elementele consemnate n activul bilanului.
CLASIFICAREA
Din punct de vedere al surselor de provenien, capitalurile sunt:
1. Capital propriu (CP): - investiia acionarilor
capital social (CS); - sumele puse la dispoziia firmei cu caracter permanent de ctre
proprietari (acionari sau asociai) sub forma aportului de numerar sau n natur, precum i
din creterile ulterioare de capital.
profituri nedistribuite (PN); - capitalizarea unei pri a profitului i se realizeaz prin
efortul propriu al firmei, prin autofinanare, urmare a faptului c proprietarii firmei renun
integral sau parial la remunerarea ce li s-ar fi cuvenit sub form de dividend.
rezerve i provizioane reglementate (R).- se constituie, n principal ca rezerve legale din profitul
anual, pn ating o anumit pondere fa de capitalul social.
2.Capital mprumutat sau datorii totale (DT):
mprumuturi pe termen lung i mediu (LM);
credite bancare pe termen scurt (S);
credite comerciale furnizori (F).
Din punct de vedere al gradului de exigibilitate, adic al nsuirii fondurilor (datoriilor) de a
deveni scadente la un anumit termen:
3.Capital permanent (CPN), (sunt surse stabile care rmn la dispoziia ntreprinderii pentru o
perioad ndelungat (cel puin un an), utilizate pentru finanarea tuturor activelor imobilizate i
a unei pri din activele circulante.
capital propriu (practic nu are scaden, dect n situaii limit de faliment);
mprumuturi pe termen lung i mediu ( >1 an).
4. Resurse de trezorerie (RT), care cuprind capitalurile cele mai exigibile:
credite bancare pe termen scurt (<1 an);
credite comerciale-furnizori.
SUBIECTUL 8 Comparai punctele pozitive i negative a anumitor forme de plat a dividendelor la
ntreprindere
Dividendele distribuite pot mbrca trei forme:
achitarea obligaiunilor de plat fa de creditori, ct i pentru plata dividendelor.
Dividendele pot fi pltite ca acont dac aceasta e prevzut n statut. Mrimea dividendului n
cazul dat nu trebuie s depeasc 50 la sut din mrimea dividendului n anul trecut i nu mai
mult de 50 la sut, preconizate pentru plat n anul curent.
-i pstreze
lichiditile sau nu dispun realmente de astfel de lichiditi pentru a face plata n bani. n
cazul dividendelor pltite n aciuni, firma pltete dividendele sub forma unor aciuni
suplimentare n loc de a fi pltite n numerar. Prin acest mijloc i cru lichiditile,
fr s fie afectat poziia fundamental a acionarilor existeni. O alt variant ar fi divizarea
aciunilor (splitarea). Aceasta este o msur luat de firm de a crete numrul de aciuni
aflate n circulaie, cum ar fi, de exemplu, dublarea lor prin nmnarea fiecrui acionar a dou
noi aciuni cu valoare nominal unitar njumtit pentru fiecare aciune veche. Are loc
nlocuirea vechilor aciuni ale firmei cu aciuni noi cu o valoare unitar mai mic, dar valoarea
total a aciunilor aflate n circulaie rmne constant. O decizie important pe care poate s o
ia o firm este aceea a utilizrii fondurilor sale pentru rscumprarea aciunilor emise. n loc
s plteasc dividende n numerar, firma poate s orienteze surplusul de numerar spre

rscumprarea aciunilor proprii. Sunt cteva raiuni ce stau la baza rscumprrii aciunilor:
napoierea surplusului de numerar la acionari; creterea profitului pe aciune i, deci, a preului
aciunii; cumprarea n totalitate a aciunilor deinute de masa de acionari neagreai;
realizarea structurii dorite a capitalului ntreprinderii. n urma deciziei de rscumprare a
propriilor aciuni, au de ctigat att acionarii, ct i firma. Aciunile care sunt rscumprate
sunt denumite aciuni de trezorerie i sunt disponibile pentru a fi folosite fie la distribuirea
dividendelor sub forma aciunilor, fie la compensarea remuneratorie a conducerii executive, fie
vndute altor firme n cazul achiziiei sau divizrii firmei.
n natur. Este o form de plat mai rar ntlnit, care se aplic doar cu
acordul acionarilor, dac mrfurile propuse prezint interes pentru acionari. Avantajul pentru
societatea pe aciuni este c nu-i micoreaz lichiditile i realizeaz concomitent o cretere
a venitului din vnzri. Acionarii au avantajul c i acoper unele nevoi de consum
individual sau gospodresc la preuri convenabile, fr adaos comercial.
POLITICI DE DIVIDEND:
1.Politica reziduala- achitarea divid doar dupa ce au fost onorate toate obligatiiunile,adica din
partea ramasa dupa ce au fost acoperite toate necesit intrep astfel la sf perioadei de gestiune
societatea isi determina volumul total al surselor proprii ce pot fi mobilizate in perioadele
viitoare la care se adaoga volumul imprumut la care poate apela intrep in conditii avantajoase
dupa care din suma totala obtinuta se scadee valoarea proiectelor avute in vedere, iar ceea ce
ramine va fi utilizat de societate pt plata divid.
2.politica ratei constante-aplicarea an de an a unei proportii fixe a divid in raport cu profitul net.
3.politica sumei constanteobligatia asumata de SA de a achita drept dividend o suma fixa
pentru fiecare actiune detinuta de catre actionari.
SUBIECTUL9 Descriei rolul i clasificarea investiiilor
Invest- factorul de baza al dezvoltarii agentilor ec. si al intregii activitati. La nivel macro invest
isi manifesta importanta sunb urmatoarele aspecte: asigura modernizarea intregii activ ec;
actioneaza ca un factor important de creare a locurilor de munca;asigura atragerea in toate
sectoarele ec nationale; influenteaza esential relatiile ec ale unei tari.
CLASIFICAREA
1.din p de vedere al proprietarului
-invest publice
-invest private
2.Dpv al apartenentei regionale
- interne
-externe
3.Dpv al plasarii capitalului
-reale
-financiare
4.In ftie de perioada de timp
-pe TL
-pe Ts
5.In ftie de gr de risc
-fara risc(in val mobiliare de stat)
-cu risc minim
-cu risc mediu
-cu risc mare
-invest de venciur(ft riscante in inovatii)
SUBIECTUL 10 Stabilii avantajele i dezavantajele a criteriilor de evaluare a proiectelor
investiionale (VAN, RIR, TR, IP) .

TR durata in decursul careia avantajele generate de invest. acopera integral ch. invest.Pt a
utiliza eficient acest indicator este necesar de stabilit o anumita durata sau termen prag ce
exprima perioada limita a TR.Daca dispunem de 2 sau m.multe proiecte investde regula se da
prioritate invest cu perioade scurte de timp din cauza ca se considera ca in acest caz avantajele
economice viitoare generate de proiect sunt supuse intro marime mai mica de incertitudine si
risc.
Neajunsul acestui indicator este faptul ca acesta nu ia in consideratie fluxurile realizate de
investitie dupa perioada de recuperare. Drept rezultat el poate sa prejudicieze acele invest care
au o perioada mai mare de recuperare pt ca acestea au o imprtanta majora asupra succesului pe
TL.
2.VAN valoarea actualizata neta, este consid cel mai important indicator de aprecierea
eficientei.Un avantaj este ca el scoate in evidenta sursplusul de Cash-flow generat de investitie.
Dezavantaje:nu ia in consideratie TR a invest, ne arata daca investi este rentabila dar nu ne
arata in ce masura, ind este ft dependent de rata de actualizare utilizata la analiza proiectului
adica o mica variatie a ratei de actualizare poate transforma dintrun VAN pozitiv in unul
negativ.
3.IP se apeleaza atunci cind capitalul angajat a invest analizate difera esential.Acesta
caracterizeaza raportul dintre marimea totala a fluxurilor generate de investsi capitalul invest
initial. Un proiect urmeaza a fi acceptat doar daca acest ind depaseste unitatea.La
deteriminarea acestui ind este necesara si determ celorlati indic.
4/RIR acea rata de actualizare utilizata in cadrul proiectului care presupune ca avantajele ec
generate de invest sa fie egale cu costurile initiale,adica VAN=0.
Dexavant:la calc acestui ind este neecsar de cacl 2 VAN.
SUBIECTUL11 Definii noiunea de risc investiional i caracterizai criteriile de evaluare a
proiectelor
Riscul presupune un set de consecine specifice unei decizii date, crora li se pot atribui
probabiliti , n timp ce incertitudinea nu implic posibilitatea atribuirii de probabiliti.
CRITERII DE EVALUARE A PROIECTELOR
1. Criteriul rentabilitii este cel mai important n adoptarea proiectelor deoarece const n
obinerea de venituri acoperitoare i a unui profit ridicat. Adic nu este att de important
tipul de investiie ce urmeaz a se realiza, pe ct este selectarea celor mai bune proiecte,
utilizndu-se ct mai eficient capitalurile disponibile. Astfel rata rentabilitii trebuie s
fie mai mare dect costul resurselor de finanare proprii i mprumutate.
2. Crit Lichiditatii capacit intrep dea transforma in bani activeke disponibile in cazul
selectarii proiectelor invest..Acest criteriu urmareste ca invest sa se recupereze cit mai
repede .
3. Crit Riscului- orice invest are un anumit nivel de risc.cu cit ricu este mai mare cu atit
creste si pretentia investasupra rentabilitatii capitalurilor invest.
SUBIECTUL 12 Comparai avantajele i dezavantajele
proiectelor investiionale.

a diferitor surse de finanare a

Deosebim:
surse proprii si surse imprumutate
1.Surse proprii
-contributiile fondatorilor
-profitul net obtinut in perioadele anterioare (rezult din gestionarea eficient a tuturor resurselor
economice aflate la dispoziia ntreprinderii, duce la sporirea averii iniiale a ntreprinderii, fiind
o garanie a performanei i, prin aceasta, o garanie pentru atragerea altor surse de finanare)

-fondul de amortizare (poate fi considerat o reinvestire a acionarului. ns n timp ce

reinvestirea profitului reprezint o investiie suplimentar n ntreprindere, reinvestirea
amortizrii (uzurii) corespunde cu meninerea capitalului investit de ctre acionari n
ntreprindere i meninerea aceleiai valori a capacitii de producie.)
-sumele obtinute din vinz activelor pe TL
2.surse imprumutate
-creditele bancare(Avantajele creditului bancar:stabilirea unei relaii cu o instituie financiar
cunoscut, accesul mai uor la alte servicii furnizate de catre banc;obinerea unui credit poate
funciona ca un semnal ce atest viabilitatea afacerii n fata altor investitori poteniali;necesitatea
de a convinge banca de viabilitatea afacerii sau simpla completare a unei cereri de creditare
poate "fora" ntreprinzatorul s i analizeze n mod obiectiv afacerea, s obin o imagine clar
a situaiei sale financiare i un tablou al punctelor slabe, punctelor tari, oportunitilor i
ameninrilor care caracterizeaz situatia firmei;creditul bancare poate fi obinut mai uor dect
emisiunea de valori mobiliare;posibilitatea restructurrii datoriei n procesul de rambursare a
acestuia;n rile cu economie dezvoltat, costul capitalului mprumutat este mai mic dect costul
capitalului acionar. Dezavantaje ale creditului bancar:riscul de a pierde garaniile depuse sau
chiar riscul de faliment n cazul nerambrusrii creditului;implicarea unui factor "extern" n
managementul firmei, apariia unor restricii;expunerea la riscuri noi - de exemplu riscul ratei
dobanzii;riscul ntreruperii creditrii n cazul unor evenimente nefavorabile pentru firm.)
-credite obligatare(Avantaje ale mprumultului obligatar: Emisiunea de obligaiuni aduce SA
resurse suplimentare fr a crete numrul de acionari i gradul de dispersie a aciunilor. Prin
emisiunea de obligaiuni societatea se mprumut direct de la publicul investitor, creditul fiind
mai eficient i uneori mai ieftin. Totodat, emisiunea de obligaiuni se poate realiza la rat fix a
dobnzii pentru o perioad mai lung dect n cazul creditului bancar. Piaa obligaiunilor
constituie o alternativ eficient de apelare la fonduri mprumutate i prin faptul c nu se impune
o negociere a contractului de credit. Pe de alt parte, deintorii de obligaiuni n use implic n
luarea deciziilor la nivelul emitentului.
Dezavantajele pe care o SA le poate avea cnd emite obligaiuni sunt acelea c trebuie s
plteasc periodic dobnda i s ramburseze mprumutul la scaden, ceea ce nseamn c trebuie
foarte bine de calculat randamentul investiiei, astfel, nct acesta s acopere toate plile
viitoare.)
-leasingul (este o operatiune de finantare (creditare) pe baza unui contract specific, prin
intermediul caruia utilizatorul poate folosi un bun n schimbul promisiunii de a plati chiria
aferenta si, eventual, de a achizitiona n final bunul. ) contractul sa fie ncheiat pe o perioada
determinata (irevocabila), timp n care nici una din parti nu este ndreptatita a proceda la
reziliere;
b) cuantumul platilor facute de utilizator, sa includa, pe lnga costul de achizitie ori de productie,
si toate cheltuielile accesorii suportate de societatea finantatoare.)
-imprumuturi de la instituiile fin specializate
SUBIECTUL 14 Descriei caracteristica general, rolul i destinaia mijloacelor fixe
Mijloace fixe- acea parte a aparatului de producie care se consum i transmite
valoareaasupra produselor i serviciilor nu deodat, ci treptat n decursul mai multor cicluri
operaionale,i pstreaz forma fizic i au o durat ndelungat d e funcionare.
Din punct de vedere material mijloacele fixe reprezint: maini, utilaje, instalaii, mijloace
detransport, cldiri i formeaz baza tehnic a ntreprinderii. Activele fixe se consum i -i
transmitvaloarea asupra produselor i serviciilor treptat n perioada mai multor cicluri
operaioanale, pstrndu-i forma fizic i o durat ndelungat de funcionare. nlocuirea
activelor fixe,meninerea lor n stare de funcionare i expansiunea lor reclam acumularea
sistematic de resursece capt forma fondului de amortizare. Necesarul de active fixe
depinde de volumul activitii, iar mrimea activelor fixeinflueneaz rentabilitatea

general a ntreprinderii, deoarece activele fixe sunt purttoare decheltuieli de amortizare,

de ntreinere, de chirie.
SUBIECTUL 15 Numii sursele de finanare a mijloacelor fixe, ce probleme pot aprea la
ntreprinderi folosind anumite surse de finanare a mijloacelor fixe
Sursele de finanare ale mijloacelor fixe:
1.mijloace proprii i anume:
-sursele din fondul statutar cea mai mare parte a cruia se ntrebuineaz pentru procurarea
mijloacelor fixe. La fel n aceste scopuri n continuare, se ntrebuineaz acumulrile ce sunt
formate la ntreprinderi n procesul de producie.
2.mijloace mprumutate i anume:
-credite bancare
-credite ale altor creditori care se furnizeaz sub forma cambiilor i alte creane.
-mijloace primite de la realizarea mprumuturilor obligatoare.
-mijloace atrase, adic mijloace primite de la vnzarea aciunilor, a cotizaiilor de la membrii
colectivului, etc.
-subvenii din buget
-investiii strine
-mijloace ntrebuinate de grupuri de ntreprinder
SUBIECTUL 16 Determinai scopul calculrii uzurii mijloacelor fixe la ntreprindere i
necesarul calculului amortizrii.
Din momentul punerii in functiune mijl fixe sunt supuse uzurii fizice si morale.
Prin procesul de amortizare se recupereaz valoarea a.f. constituindu-se fondul deamortizare. El
este destinat reparaiei i nlocuirii a.f. Pentru ca fondul de amortizare s-i poatndeplini
funcia pentru care se constituie este necesar s se evalueze corect a.f., iar normele deamortizare
s reflecte att uzura fizic ct i cea moral, iar volumul su s asigure reparaia inlocuirea
a.f.Regimul de amortizare trebuie de constituit astfel nct s fac din amortizare o adevrat
prghie financiar care s rspund mai multor cerine i anume:-stabilirea exact a cheltuielilor
cu amortizarea n costurile de producie;-recuperarea valorii a.f. ntr-o perioad de timp
corespunztoare, innd cont deuzura fizic i moral;-impulsionarea ntreprinderilor n folosirea
complet i eficient a a.f.;-stimularea ntreprinderilor n ntreinerea i repararea instrumentelor
demunc;-respectarea principiilor de fiscalitate.Amortizarea ca proces mai are rolul de a elibera
resursele de finanare pentru renoirea a.f.,fapt ce se realizeaz prin prelevarea din rezultatele
globale a unei pri corespunztoare
SUBIECTUL 17 Stabilii avantajele i dezavantajele a metodelor de calcul a uzurii
mijloacelor fixe. Explicai deosebirea dintre uzura fizic i uzura moral
Deosebim urm metode de calcul a uzurii:
1.metoda liniara
2.metoda in raport cu volumul prodctiei fabricate
3.met degresiva
1. Metoda liniar presupune repartizarea uniform a valorii uzurabile pe parcursul duratei
defuncionare util (adic n fiecare perioad uzura este aceeai - constant). Pentru a calcula
uzura dup aceast metod se determin norma uzurii (Nu), care ne arat cu ct se uzeaz
mijlocul fix nfiecare an

2. . Metoda n raport cu volumul produselor fabricate ia n consideraie numrul de

produsefabricate n fiecare an, respectiv suma uzurii anuale depinde de volumul produciei marf
fabricatn anul respectiv. Pentru a calcula uzura anual se ia numrul de piese fabricat n acest an
i senmulete la uzura mijlocului fix pentru o pies.
3. Met degresiva e o metoda accelerata de calcul a uzurii i e folosita n cazul ntreprinderilor
care utilizeaz mai intensivmijloacele fixe. La aceste metode uzura anual n primii ani este mai
mare ca n urmtorii ani.
Uzura fizica-baza materiala a pierderii valorii mijloacelor fixe.
Uzura morala- are loc cind mf se demodeaza din p de vede tehnologic.
SUBIECTUL 18 Descriei necesitatea i rolul calculului indicatorilor rentabilitii financiare i
rentabilitii economice.
Rentabilitatea reprezint un indicator al eficienei, care exprim capacitatea ntreprinderii de a
ctiga profit. Rentabilitatea se determin ca raportul dintre efectele economice i financiare
obinute de ntreprindere i eforturile depuse pentru obinerea acestora
Rentabilitatea financiar constituie un indicator de baz ce caracterizeaz performanele
ntreprinderilor, indicator care se afl sub directa inciden a politicii comerciale (rentabilitatea
comercial), a eficienei capitalului angajat (rentabilitatea economic) ct i a politicii financiare
a ntreprinderii .
Ct despre profitul evideniat n determinarea ratelor rentabilitii economice i
financiare, vom meniona:
n cazul n care se compar dou sau mai multe ntreprinderi cu ajutorul acestor rate
de rentabilitate, politicile de care se ine cont vor fi diferite i va trebui s se fac ajustri;
contabilitatea costurilor istorice tinde s supraevalueze profitul pentru c deprecierea se
bazeaz pe costul istoric i nu pe valoarea curent (prezent), i de asemenea ctigurile latente
asupra activelor sunt incluse n profitul raportat;
profitul poate fi luat dup adugarea elementelor extraordinare care afecteaz realizarea
comparaiilor
Ratele de rentabilitate economic i ratele de rentabilitate financiar sunt foarte importante
pentru utilizatori, dar exist multe dificulti n cadrul utilizrii lor. Problemele de baz deriv
din forma rezultatului sau capitalului care este luat n calcul.
SUBIECTUL 19 Caracterizai sursele de informaie pentru efectuarea analizei economicofinanciare, avantajele i dezavantajele lor
1.surse interne refl ftia propriu zisa a intrep , starile acesteia la anumite momente si sunt asig de
evidenta contabila. Sursa de baza este
-raportul financiar care este alcatuit din : bilantul contabil, raportul de profit si pierderi, raportul
privind fluxul cap propriu, anexeele rap fin.
2.surse externe sunt necesare orientarii activitatii si asteptarii ei la schimbarile ce pot avea loc
brusc inmediul ec . Informatiile externe in f-tie de natura domeniului la care se refera pot fi
structurate in: inf de natura tehnologica, de nat ec financiara(pib,rd), inform juriddice, fiscale.
Fata de sursele de inform sunt stabilite anumite cerinte:
-utilitatea, actualitatea, profunzimea, costul informatiei.
SUBIECTUL 20 Descriei necesitatea i rolul analizei economico financiare la ntreprindere.
AEF constituie un instrument managerial, care ajut conducerea ntreprinderii la cunoaterea
fenomenelor, legturilor directe dintre fenomene, la nelegerea trecutului i prezentului n
vederea fundamentrii obiectivelor strategice de meninere i de dezvoltare a ntreprinderii ntrun mediu concurenial.

Analiza financiar are ca obiectiv evidenierea modalitilor de realizarea a echilibrului financiar,

a etapelor valorificrii capitalului financiar i treptelor de acumulare bneasc de formare a
rezultatului financiar final. n acest context, AEF presupune descompunerea fenomenelor i
proceselor ce se produc la ntreprindere n prile lor componente, evaluarea corelaiei dintre
acestea, evidenierea factorilor i cauzelor care determin geneza i evoluia lor, toate acestea
reprezentnd fundamentul deciziilor de dezvoltare viitoare. Analiza financiar ajut la
identificarea activitii nesatisfctoare i la stabilirea msurilor care vor influena rezultatele
activitii ntreprinderii.
ETAPELE
1.stabilirea obiectivelor
2.culegerea inform
4.analiza propriu zisa
5.form concl
SUBIECTUL 22 Descriei instrumentele de plat (utilizate la ntreprindere) care din ele sunt
utilizate de agenii economici din Republica Moldova i din ce cauz
Instrumente de plat utilizate n tranzaciile comerciale.
Prin instrumente de plat noi nelegem instrumentele pe care se sprijin toate sistemele de pli:
- viramentul; Plata fara numerar, transfer din contul platitorului in contul beneficiarului,
operatiune efectuata de banca sau bancile celor doi detinatori de bani in cont. In fond, viramentul
este un transfer de resurse din proprietatea unei unitati economice in proprietatea altei
unitati.Prin virament se evita suplimentarea masei monetare in numerar.
- cecul; Efect comercial, inscris dat in baza unui depozit de bani sau a unui credit deschis, sub
forma de ordin de plata cu ajutorul lui, o persoana (tragator) poate sa retraga anumite sume de
bani de la o societate bancara numita tras, in folosul sau sau al unei alte persoane numite
beneficiar.
- cardul bancar; reprezinta instrumente cu ajutorul carora se efectueaza plata produselor si
serviciilor avand la baza un sistem organizat pe baze contractuale intre 3 participanti: emitentul
(banca), detinatorul cardului si comerciantul.
SUBIECTUL 23 Enumerai i descriei principalele surse de finanare a activelor curente
1.surse permanente (FRN) FRnet este depirea mrimii activelor curente asupra datoriilor pe
termen scurt. Volumuul acestor surse depinde de necesitatile fiecarei etape a ciclului operational.
2.surse pe TS sunt creditul bancar , creditul furnizor (Credit prin care furnizorul livreaza
cumparatorului marfa cu plata amanata (pe credit) pe baza imprumutului in bani pe care il
primeste de la o banca, pe o perioada determinata cu plata dobanzii convenite), datorii fata de
diversi creantieri
SUBIECTUL 24 Stabilii sensul economic a efectului de ncetinire sau de accelerare a vitezei de
rotaiei a activelor curente .
Accelerarea rotaiei activelor duce la sustragerea (eliberarea) activelor din circuitul economic, iar
ncetinirea - la atragerea (imobilizarea) suplimentar a acestora n circuit. Deosebim sustragerea
(atragerea) absolut i relativ a activelor din circuit.
Sustragerea (atragerea) absolut a activelor se determin ca diferena ntre stocurile
medii ale activelor din perioada de gestiune i cele de baz (din anul precedent sau prevzute n
Planul de afaceri).

Sustragerea (atragerea) relativ se calculeaz prin compararea stocurilor medii ale

activelor din perioada de gestiune cu suma activelor necesare ntreprinderii, n cazul n care
durata de rotaie a acestora ar fi fost ca n perioada de baz.
SUBIECTUL 25.Propunei cile de accelerare a vitezei de rotaiei a activelor curente i care vor
fi efectele acestora
Caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante Sunt proprii fiecarui stadiu al rotatiei
capitatului investit, si anume :
a. in stadiul aprovizionarii exista doua cai principale de accelerare a vit 19319n1316t ezei de
rotatie si anume :
a'. aprovizionare la timp
b'. stocurile sa fie reduse la minimum necesar
Aceste obiective presupun :
- incheierea la timp a contractelor de aprovizionare in care sa fie prevazute termene precise de
primire a materiilor prime si materiale
- aprovizionarea sa fie facuta de la sursele cele mai apropiate si cu mijloacele de transport cele
mai economice
- reducerea pierderilor sa se faca prin imbunatatirea conditiilor de aprovizionare, de depozitare,
de pastrare a materialelor.
Principalele cai de accelerare a vitezei de rotatie, sunt :
- reducerea duratei ciclului de productie
- diminuarea consumurilor specifice la materii prime si materiale
Aceste cai presupun :
- reproiectarea produselor si asimilarea altora noi care au consumuri reduse si performante
sporite
- organizarea corespunzatoare a muncii
- organizarea rationala a transportului in incinta firmei
- aprovizionarea locurilor de munca
Stadiul vanzarii - se refera la cresterea ritmului vanzarii, accelerarea decontarilor produselor
finite sau semifabricate.
Caile pentru realizarea ritmului vanzarii, presupune :
- incheierea contractelor de livrare, a productiei cu cantitati, cu calitati, cu termene precise
- mecanizarea transportului produselor finite catre depozite
- urmarirea modului de executare a prestarilor de servicii de catre firmele de transport inchiriate
pentru livrarea la termen a productiei finite.
Sporirea ritmului de incasare a productiei livrate, presupune :
- alegerea celei mai avantajoase forme de decontare pentru conditiile date
- organizarea in mod judicios a urmaririi incasarilor sumelor in curs de decontare
- aplicarea unor sanctiuni in cazul neindeplinirii conditiilor contractuale
In ceea ce priveste caile de accelerare a vitezei de rotatie in fazaaprovizionarii.
Aceasta faza are un rol foarte important in desfasurarea normala, ritmica a productiei, astfel ca
sunt necesare decizii si actiuni care sa asigure eliminarea perioadelor de inactivitate din cauza
insuficientei aprovizionarii. Alimentarea la timp, complexa sicompleta, a productiei impune
desfasurarea fara intrerupere a procesului de aprovizionaresi existenta unui stoc permanent de
materii si materiale, ceea ce reprezinta o premisa pentru cresterea productiei si productivitatii
muncii, reducerea costurilor si accelerareavitezei de rotatie.
In ceea ce priveste caile de accelerare a vitezei de rotatie in faza productiei sitransformarii. In
stadiul productiei, volumul activelor circulante depinde in cea mai maremasura de costuri si de
durata ciclului de fabricatie, astfel ca orice cale de reducere aacestora reprezinta si cai de
accelerare a vitezei de rotatie

In ceea ce priveste caile de accelerare a vitezei de rotatie in fazacomercializarii. Desfacerea si

incasarea rapida a produselor au ca efect reintregirealichiditatilor, adica transformarea in
numerar a activelor circulante incorporate in marfuri.Vanzarea imediata se face atunci cand
produsele corespund cerintelor pietei ca volum,structuri, calitate etc. Transformarea rapida in
bani a marfurilor reduce durata destationare si blocare a capitalului circulant in intreprinderi.
Reducerea duratei si anivelului stocurilor de produse finite sunt posibile prin actiuni cum sunt :
accelerareadesfacerii, respectarea clauzelor contractuale, evitarea fabricarii unor produse
faradesfacerea asigurata, realizarea ritmica a programului de productie, modernizarea produselor,
reducerea timpului de sortare, ambalare, formare a loturilor livrabile si dematurizare a
produselor.
SUBIECTUL 26.Definii noiunea de fond de rulment i tipurile de fond de rulment, necesarul
de fond de rulment.
Fondul de rulment reprezint surplusul de surse permanente dup finanarea n ntregime a
activelor imobilizate nete, surplus sau excedent utilizat pentru finanarea ciclului de exploatare.
Fondul de rulment se determina cu ajutorul urmtoarei relaii:
FR= Cap. Permanent-Active imobilizate nete
un FR, pozitiv semnifica faptul ca intreprinderea are capitaluri permanente intr-o suma destul
de ridicata pentru a putea finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedente care ii
permit sa faca fata riscurilor diverse pe termen scurt.
un FR, negativ semnifica din contra, faptul ca intreprinderea a afectat datoriile pe termen
scurt finantarii unei parti a investiilor in imobilizari.ceasta nu dispune de o marja de securitate pe
termne scurt$reprezentata de active lichide excendare.Dar echilibrul financiar poate fi totusi
mentinut in acest caz cu o conditie - activele circulante sa fie foarte lichide si2sau datoriile pe
termen scurt sa fie putin exigibil
Fondul de rulment propriu reprezinta partea din capitalurile proprii care depasesc valoarea
imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante (apreciaza cuantumul
participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante.
Fondul de rulment strain reprezinta datoriile pe termen mediu si lung sau partea imprumutata a
capitalurilor permanete utilizate in acoperirea imobilizarilor nete.
SUBIECTUL 27.numerai metodele de gestionare a stocurilor si metodele de dimensionare a
stocurilor, explicai diferena dintre aceste metode.
Mo delul clasic de gestiune a stocurilor :
Acest model determin cantitatea pentru fiecare comand aferent constituiriistocului innd cont
de costurile fixe aferente comenzii, de cifra de afaceri i de costul deimobilizare unitar al
stocurilor. Se presupun cunoscute anumite variabile cum ar fi:cererea, vnzrile, iar intervalele
de livrare se presupun constante.Dac cantitatea aprovizionat de fiecare dat este Q, atunci
stocul mediu va fi Q/2 .
Modelul ABC de gestiune a stocurilor
Gestiunea economic a stocurilor presupune un volum mare de informaii ntructntreprinderile
folosesc un numr important de sorto-tipo-dimensiuni de materiale pentruo gam larg de
produse i destinaii de utilizare, iar sursele de aprovizionare sunt foartediferite.
Modelul Wilson-Within
Este folosit pentru a optimiza mrimea stocurilor i pornete de la relaia costuluitotal pentru
formarea stocului .
MET DE DIMENSIONARE
In dimensionarea stocurilor se pot utiliza mai multe metode, intre care :
metoda analitica ;
metoda pe elemente ;
metoda mixta (analitica anual si pe elemente trimestrial) ;

metoda sintetica.
Metoda analitica
Se caracterizeaza prin determinarea stocurilor, anual si trimestrial, pe fiecare componenta a
elementului de active circulante.
Dimensionarea stocurilor pentru piesele de schimb

In intreprinderile in care exista un numar mare de repere si de valori mici, se poate accepta ca
dimensionarea stocurilor pentru piesele de schimb sa se efectueze potrivit cu relatia de calcul
aferenta obiectelor de inventar de mica valoare si scurta durata. In practica noastra financiara siau facut locul si alta procedee de calcul. In primul rand, mentionam ca piesele de schimb pot fi
clasificate in doua categorii, in functie de caracterul fabricatiei masinilor, utilajelor si instalatiilor
pentru care sunt destinate si anume :
piese de schimb destinate masinilor, utilajelor si instalatiilor de serie mare (escavatoare,
combine, tractoare etc.) ;
piese de schimb destinate celorlalte masini; utilaje si instalatii (utilaje tehnologice pentru
industria chimica etc.)
Metoda pe elemente
Metoda se caracterizeaza prin determinarea stocurilor pe elemente de active circulante, nu si pe
fiecare component al acestora avand doua procedee principale de calcul a stocurilor :
pe baza timpului de imobilizare pe elemente ;
pe baza corelatiei dintre soldurile elementelor de active circulante, pe de o parte, si
volumul productiei, pe de alta parte.
Metoda mixta
Metoda se caracterizeaza prin stabilirea stocurilor anuale pe fiecare component al elementelor de
active circulante (analitic) si a stocurilor trimestriale, numai pe elemente (nu si pe componentele
acestora). Cu alte cuvinte, se combina calculele analitice, ce se fac anual, cu cele pe elemente, ce
se efectueaza trimestrial.
Metoda sintetica (Globala)
Metoda sintetica se caracterizeaza prin stabilirea stocului pe total active circulante, eventual cu
defalcarea acestuia pe elemente. In stabilirea stocului prin aceasta metoda se pot utiliza
urmatoarele procedee (mai importante) :
procedeul bazat pe viteza de rotatie;
procedeul bazat pe corelatia dintre soldul total al activelor circulante si volumul productiei
procedeul bazat pe ponderea activelor circulante la 100 sau 1000 lei productie marfa.