1

Fenomenul migatiei
in Republica Moldova
Analiza statistica
Elaborata de Vitalie Ceban, CIE 101
Migratia fenomen demografic, dar cu cauze
i efecte socio-economice.
La modul general migratia este definita ca
schimbarealoculuideresedinta.
In prezentarea de fata ne referim doar la
migratia internationala.
2
Procesul migrational din Republica Moldova in
ultimii ! ani a suportat o intensificare
vertiginoasa.
"stfel, conform datelor #iroului $ational de
%tatistica, in anul &!!! numarul migrantilor era de
'(,' mii pers., iar in anul &!!) de*a '+,,) mii,
demonstrind o crestere de cca ' ori.
-volu.ia num/rului de migran.i din Republica
Moldova 0n perioada &!!!-&!!+ 1mii2
3
3atele din diagrama demonstreaz/ c/ 0n ultimul
deceniu procesul migra.ional a avut o ascensiune
considerabil/, 0n special 0ntre anii &!!!-&!!), c4nd
num/rul migran.ilor a crescut anual cu cca ,!-5! mii.
3esi in urmatorii ) ani intensitatea migratiei
populatiei s-a stabilizat 6i c7iar s-a redus, totusi
aceasta a ramas la un nivel destul de inalt 1cca '!!
mii2, ceea ce constituie apro8imativ 9 din populatia
economic activa.
3atele statistice prezentate de #iorul $a.ional de %tatistic/,
referitor la rezultatele recensam4ntului din &!!,, prezint/
informa.ii generale referitor la procesul migra.ional:
La data recensmntului din 5 octombrie 2004, un numr de 23 mii !ersoane cu
domiciliul n "e!ublica #oldo$a erau absente, %iind declarate de al&i membri ai
%amiliilor, !lecate n strintate !entru di%erite !erioade, iar cca 130 mii, sau
4,', li!seau mai mult de un an(
)onderea cea mai nsemnat din rndul acestora o de&ineau !ersoanele cu $rsta
cu!rins ntre 20 *i 2+ ani ,3-'., urma&i de cei cu $rsta ntre 30 *i 3+ ani ,23,1'.(
)rintre !ersoanele tem!orar absente, /-,+' din emi0ranti erau din mediul rural,
cea ce se e1!lic !rin di%eren&ele n calitatea $ie&ii !o!ula&iei rurale *i urbane(
4
)onderea !ersoanelor tem!orar absente, din numrul total al !o!ula&iei,
constituia -,1', iar n 12 raioane ale &rii numrul !ersoanelor !lecate !este
2otare constituia 10 3 12' ,n raionul Cimi*lia 4 12,/'.(
5otu*i, estimarea numrului e%ecti$ de mi0ran&i a %ost di%icil, din cauza
im!osibilitatii de!istrii !ersoanelor care au !lecat inte0ral cu traiul !este 2otare
cu ntrea0a %amilie *i din cauza !onderii mari a mi0ra&iei sezoniere sau !e termen
scurt(
"naliza comparativ/ a contingentului de
migranti conform se8ului, atesta o
predominare absoluta a barbatilor, care
constituie cca &;' din numarul total al
migrantilor si doar ;' din migranti sunt de
se8 femenin, iar acest raport s-a mentinut la
un nivel relativ constant 0n ultimii ! ani.
5
<aracteristica emigrantilor 1barbati;femei2
%-a evidentiat o tendinta de migratie a
femeilor spre tarile =-, predominant pentru
activitate 0n sfera ingri*irilor la domiciliu, iar a
barbatilor spre tarile <%I, prioritar la munca in
domeniul constructiilor.
/
"naliza comparativa a migrantilor 0n functie de
mediul de trai denot/ c/ ma*oritatea absolut/ a
acestora 1cca &;'2 provin din mediul rural si doar
;' provin din mediul urban, acest raport cresc0nd
treptat p0n/ 0n anul &!!), men.in0ndu-se 0n
urm/torii ani 6i fiind 0n deplin/ concordan./ cu
evolu.ia num/rului total de emigran.i 0n perioada
respectiva.
<aracteristica emigrantilor 1rural;urban2

>ncep4nd cu anul &!!' flu8ul de migran?i din

zonele rurale a 0nceput s/ creasc/ cu ritmuri mai
sporite dec4t cel din zonele urbane, iar diferen?a a
atins circa , - 5 puncte procentuale.
Rata mai mare a migra?iei din localit/?ile rurale s-a
manifestat i prin cota mai mare a persoanelor
care au migrat pentru prima dat/, ceea ce
0nseamn/ c/ s-a marit num/rul de @migran?i noiA.
"ceast/ evolu.ie demonstreaza 0n esen./
ritmuri mai avansate ale migratiei din
localitatile rurale comparativ cu cele urbane,
care pot fi e8plicate prin dificult/.ile vadite
ale popula.iei rurale 0n a-6i asigura e8isten.a 6i
prosperarea.
-
>ntru elucidarea cauzelor migra.iei mai intense a
popula.iei din mediul rural pot fi aduse urm/toarele
argumente: 0n anul &!!5 0n localitatile rurale doar &B
din popula.ie aveau acces la sistemul de aprovizionare
cu ap/, 5B aveau acces la sistemul de canalizare, ,B
aveau acces la sistemul centralizat de 0nc/lzire, B avea
acces la sistemul de aprovizionare cu ap/ cald/, &B din
drumurile locale erau 0n stare relative bun/, 'B din
gospod/riil dispuneau de autoturisme, !B aveau
calculatoare 6i doar ',)B aveau cone8iune la internet.
"ceste date denot/ despre faptul c/ motivele
de baz/ ale migr/rii popula.iei din mediul
rural sunt, 0n primul r0nd, de natura social/,
lipsa infrastructurii, drumurilor etc.
+
<onform datelor recens/m4ntului din anul &!!,,
((.CB din migran.i erau peste 7otare la munca sau
0n c/utarea unui loc de munc/, si doar 5.)B din
emigran.i erau la studii peste 7otarele ./rii.
"cest raport reflect/ posibilit/.ile reduse ale
tinerilor moldoveni de a-6i continua studiile peste
7oatrele ./rii, din cauza dificult/.ilor 0n ec7ivalarea
studiilor ob.inute 0n Republica Moldova.
%copul emigr/rii popula.iei Republicii Moldova
10
3istribu?ia migran?ilor dup/ ?/rile de
destina?ie relev/, c/ 0n anul &!!( cei mai
mul?i migran?i se aflau 0n Federa.ia Rus/
1)5,&B2, Italia ocup0nd pozi.ia a dou/ cu cca
+,,B. "lte destina.ii importnate au fost
=craina din spa.iul <%I 6i Rom4nia, Portugalia,
Drecia, Eurcia, dar 6i a6a ./ri ca Fran.a,
Dermania etc.
F/rile de destina.ie e emigr/rii popula.iei
11
Plecarea unui num/r impun/tor de migran?i spre
Federa?ia Rus/ este determinat/ de c7eltuielile
relativ mici pentru deplasare, intrarea f/r/ viz/,
cunoaterea limbii ruse 6i lipsa dificult/.ilor de
comunicare etc. >n cea mai mare parte 0n aceast/
?ar/, lucreaz/ persoanele de se8 masculin din
mediul rural, de regul/ antrena.i 0n munc/
necalificat/, durata medie de edere 0n Rusia
constituind cca ,( ani.
>n acela6i timp, 0n ?/rile =niunii -uropene, 0n
care accesul este mai dificil din cauza
costurilor i regimului de vize, lucreaz/ cca
'!B din migranti. Ponderea femeilor migran?i
i a celor din orae este semnificativ mai mare
dec4t cea a b/rba?ilor i celor din mediul
rural, durata medie a ederii fiind &,C ani.
12
3intre ?/rile =- cea mai popular/ destina?ie este Italia,
iar conform datelor Institutului $a?ional de %tatistic/ al
Italiei, la ' decembrie &!!C, 0n aceast/ .ar/ se aflau
5(,55 mii cet/?eni ai Republicii Moldova.
<onform datelor publicate de #iroul $a.ional de
%tatistic/, in anul &!!( 0n Italia lucrau cca )(, mii
persoane cu v4rsta mai mare de , ani. Ponderea
femeilor migran?i 0n Italia era de C!,B, aceasta fiind
mai mare doar 0n Israel 1(5,5 B2 i Eurcia 1(,)B2.
>n compara?ie cu migran?ii din Rusia, cei din =- sunt mai
0n v4rst/, au un nivel de studii mai ridicat i p4n/ la
plecarea peste 7otare, o bun/ parte din ei, au un loc de
munc/.
>n cadrul ./rilor de destina.ie, migran.ii sunt concentra.i
0ntr-un num/r mic de ora6e mari, Moscova fiind unul din
principalele puncte de destina.ie a migra.iei, respectiv
Roma plas4ndu-se pe locul doi. "lte ora6e importante
sunt %t. Petersburg, Istanbul, Milan, Padova, Paris,
Lisabona.
13
Impactul fenomenului de migratie
Impactul economic al migratiei
Pentru tarile de plecare:
-fecte negative:
- G#rain drainA 1scurgere de creeri2
- "ccentueaza dezec7ilibrele de balanta
comerciala, favorizand importurile de bunuri
-fecte pozitive:
- Remitentele
- 3iminuarea soma*ului
14
Impactul economic al migratiei
Pentru tarile de primire:
-fecte negative:
- Hcupa locurile de munca ale auto7tonilor
- <ontribuie la scaderea salariilor
- Impun sarcini sporite sistemului de protectie sociala
-fecte pozitive:
- 3iminueaza costurile productiei
1pozitiv pentru intreprinzatori2
Impactul social al migratiei
Pentru tarile de plecare:
-fecte negative:
- "fecteaza stabilitatea familiilor
- %poresc abandonul scolar si devianta scolara *uvenila
-fecte pozitive 1I2:
- Eransferul de civilizatie
15
Impactul social al migratiei
Pentru tarile de primire:
-fecte negative:
- "fecteaza coeziunea sociala
- %poresc 8enofobia
-fecte pozitive 1I2:
- Multiculturalismul
<oncluzie
Migratia este un fenomen comple8, cu efecte
pronuntat negative, ce trebuie combatut prin
implementarea strategiilor ce asigura o
dezvoltare economica durabila.