Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru individual
la tema: „Organele centrale de specialitate ale administrației publice.
Ministerul Justiției”

Disciplina: Drept Administrativ

Departamentul: Drept Public

Efectuat: Stirbu Andreea

Izabela
grupa 2002

Verificat: Sili Irina

 lector universitar

Chișinău, 2021
 Cuprins

1.Noțiunea de administrație publică

2. Noțiunea, organizarea și funcționarea organelor centrale de specialitate ale

administrației publice

2.1 Structura organelor centrale de specialitate ale administrației publice

2.3. Actele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

3. Ministerul Justiției
3.1. Statutul juridic al Ministerului şi locul lui în structura administraţiei
publice centrale
3.2Misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile şi drepturile ministerului
4. Organizarea activităţii ministerului
4.1. Conducerea Ministerului
5.Structura Ministerului Justiției
5.1.Cabinetul Ministrului
6.Colaborarea Ministerului Justiției cu alte autorități și instituții publice
7.Analiza actelor normative emise de către Ministerul Justiției
8. Analiza proprie a activității Ministerului Justiției R.M. pentru perioada
anului 2016. Propuneri. Compararea cu Ministerul Justiției altor state.
Concluzii
9.Bibliografie

1.Noțiunea de administrație publică

Din start, aș putea menționa că o colectivitate umana, aflată pe un anumit nivel de dezvoltare nu poate exista
decît dispunînd de o administrație, care are ca obiect general satisfacerea nevoilor importante ale vieții
acestei colectivităti, viata implicînd administrarea. Astfel, vom încerca sa definim noțiunea de ,,administrație
publică”.
Administrația publică este o totalitate de autorități publice, în fruntea cărora se află Guvernul, care
monitorizează activitatea de executare și respectare a legilor.
Cu alte cuvinte, administrația publică este un gen de administrație exercitată de către organele executive ale
statului.
Din punct de vedere etimologic, termenul de administrație derivă de la latinescul administer, care are sensul
de a sluji, de a aduce la îndeplinire o misiune care a fost comandată.
În acelasi context, literatura de specialitate mai precizeaza etimologia acestui termen ca fiind din minister –
servitor, are legatura cu magister ce îl desemnează pe stapîn căruia i se subordonează servitorul și pe care
trebuie sa-l slujeasca; aceasta este o administrație particulară, distinctă de administratia publică, ambele
reprezentînd genuri ale administratiei, fiecare, la rindul lor, avînd mai multe specii.
Astfel, putem constata că noțiunea de a administra este considerată o activitate subordonată ce se
îndeplineste la ordinele cuiva, apreciindu-se în acest sens, că însuși ministrul este servitor al cetatenilor pe
care acesta trebuie sa-i servească.

2. Noțiunea, organizarea și funcționarea organelor centrale de specialitate ale

administrației publice
Conform art.107 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova ,,Organele centrale de specialitate (ale
administraţiei publice) sunt ministerele, care traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărîrile
şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sunt responsabile de activitatea lor”.

Și totuși, în conținutul alin.(2) ale acestui articol, este menționată existența altor autorițăți administrative:,,În
scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în domeniul economiei şi în alte domenii care nu
intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor se înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative”.

Organizarea şi funcţionarea organelor administraţiei publice centrale este determinată de Legea cu privire la
Guvern şi regulamentele acestor organe aprobate deGuvern. Lista ministerelor şi altor organe centrale de
specialitate ale administraţiei publice (altor autorităţi administrative centrale) sunt stabilite de Parlament la
propunerea Prim-ministrului.
Conform în art. 24al Legii cu privire la Guvern, nr. 64-XII din 31.05.1990 în prezent în cadrul statului
funcţionează 16 ministere, 7 servicii, birouri, centre, camere şi agenţii şi un şir dealte instituţii şi organizaţii
ca autorităţi administrative centrale.

2.1 Structura organelor centrale de specialitate ale administrației publice

În structura organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice sunt cuprinse:
 administraţia ministerială (ministerele);
 administraţia extraministerială (alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului).
Structura administraţiei publice centrale este în raport direct cu domeniile de activitate a Guvernului. Fiecare
domeniu (ramură, subramură, sferă etc.) este administrată de structura respectivă în persoana organului
central de specialitate.
În prezent, conform art.24 al Legii cu privire la Guvern, în R.M. activează următoarele ministere și autorități
administrative centrale de specialitate:1
Ministere: 11. Ministerul Educaţiei;
1. Ministerul Economiei; 12. Ministerul Culturii;
2. Ministerul Finanţelor; 13. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi
3. Ministerul Justiţiei; Familiei;
4. Ministerul Afacerilor Interne; 14. Ministerul Sănătăţii;
5. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării 15. Ministerul Tineretului şi Sportului;
Europene; 16.Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi
6. Ministerul Apărării; comunicațiilor.
7. Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Construcţiilor; Alte autorităţi administrative centrale:
8. Ministerul Agriculturii şi Industriei 1. Biroul Naţional de Statistică
Alimentare; 2. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
9. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii 3. Biroul Relaţii Interetnice
Drumurilor; 4. Agenţia Rezerve Materiale
10. Ministerul Mediului; 5. Agenţia Turismului

Ministerele şi celelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice constituie o categorie

distinctă de organe în cadrul sistemului autorităţilor administraţiei publice, avînd rolul de organizarea
executării şi de executare a legilor. De asemenea, ele desfăşoară această activitate pe întreg teritoriul ţării,
constituind niște autorităţi centrale ale administraţiei publice.

Ministerul este un organ central de specialitate al statului, infiintat si organizat in conditiile legii, pentru a
traduce in viata politica Guvernului, hotararile si dispozitiile lui intr-un anumit domeniu de activitate. In
aceasta calitate, ministerul este o autoritate a administratiei publice centrale de specialitate condus de
Guvern.
Conducerea administratiei ministeriale este infaptuita de ministru. Ministrul are o functie dubla: in calitate
de membru al Guvernului el indeplineste o functie politica, iar in calitate de conducator al ministerului,
indeplinestefunctie administrativa. Structura ministerelor depinde de complexitatea, importanta si specificul
activitatiifiecaruia.
Din studiul acestor normative de organizare si functionare a ministerelor, rezulta ca structura organizatorica
este prezentata ca o anexa la actul de infiintare. Ea cuprinde urmatoarele subdiviziuni:
- departamentul;
- directii generale;
- sectii.
 Departamentul reprezinta o subdiviziune a unui minister care desfasoara o activitate stricta de
specialitate, de natura celei care constituie obiectul de activitate a ministerului din care face parte.

 Directia generală este un compartiment din structura ministerelor, departamentelor din cadrul
ministerelor care desfasoara activitatea cu privire la un domeniu functional distinct, in masura in
care importanta acestor activitati impune o astfel de structura organizatorica. Directia este un
compartiment organizatoric in structura ministerelor, departamentelor din cadrul ministerelor,
directiilor generale care coordoneaza activitatea a doua sau mai multe sectii cu atributii
independente.

1
LEGEA Nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern*
  Sectia este un compartiment organizatoric in structura directiei care indeplinesteactivitati ce necesita o
conducere unitara. In cadrul sectiei ce organizeazafunctii administrative independente, subordonate
sefului de sectie.
Structura departamentelor, ca si a ministerelor, este stabilita de catre Guvern. Actualmente in Republica
Moldova pe langa Guvern functioneaza noua departamente.
Al treilea compartiment al autoritatilor administratiei publice de specialitate il alcatuiesc diferite servicii de
stat, asociatii, companii, consilii, inspectorate, comisii care nu intră in primele categorii de autoritati.
Aceste autoritati, avînd o anumita autonomie in activitatea lor, nu pot face, tot odata, abstractie de activitatea
Guvernului, nu pot activa fara a tine seama ce s-a decis la acest nivel; aceste autoritati nu pot actiona in
contradictie cu hotararile si dispozitiile Guvernului.

2.2. Actele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

Legislaţia nu stabileşte în mod concret categoriile de acte aleorganelor centrale de specialitate ale
administraţiei publice, precum şi situaţiile când autoritatea respectivă poate recurge la un gen sau altul de
acte administrative.
Astfel, distingem :
 Actele cu caracter normativ(ordine cu caracter normativ, regulamente, instrucţiuni, reguli şi alte acte
normative):
(a) se emit în scop de executare a actelor legislative, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor
şi ordonanţelor Guvernului;
(b) cuprind reguli cu caracter general şi impersonal;
(c) urmează a fi supuse expertizei juridice şi înregistrării de stat la Ministerul Justiţiei şi doar apoi pot fi
publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, intrând în vigoare nu mai devreme de data publicării.
 Actele cu caracter individual(ordine cu caracter individual, dispoziţii etc.):
(a) producefecte juridice faţă de un subiect de drept determinat;
(b) produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoştinţa persoanelor vizate în ele.

3. Ministerul Justiției
3.1. Statutul juridic al Ministerului şi locul lui în structura administraţiei publice centrale
Ministerul Justiției este organul central de specialitate al administraţiei publice, cu personalitate juridică,
în subordinea Guvernului.

3.2 Misiunea, funcţiile de bază, atribuţiileşi drepturile ministerului

În misiunea Ministerului Justiției intră exercitarea conducerii, coordonarii şi controlului în domeniile de

competenţă, realizearea politicii statului în domeniul justiţiei şi drepturilor omului, contribuirea la
menţinerea stabilităţii şi calităţii cadrului normativ, la armonizarea acestuia cu standardele internaţionale și
vegherea asupra respectării principiului supremaţiei legii.

De asemenea, vederea realizării misiunii sale, Ministerul exercită următoarele funcţii de bază:
1) elaborarea şi monitorizarea implementării documentelor de politici în domeniul justiţiei şi protecţiei
drepturilor omului;
2) creaţia legislativă şi perfecţionarea legislaţiei;
3) crearea, dezvoltarea sistemului de stat al informaţiei juridice, evidenţa şi sistematizarea legislaţiei;
4) coordonarea şi monitorizarea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii
Europene;
5) stabilirea şi valorificarea relaţiilor internaţionale în domeniile de competenţă şi coordonarea procesului
de acordare a asistenţei juridice internaţionale;
 6) asigurarea activităţii reprezentantului Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi a
reprezentanţilor Guvernului în Parlament şi la Curtea Constituţională;
7) reglementarea, organizarea, coordonarea sau supravegherea unor profesii şi servicii juridice;
8) asigurarea înregistrării organizaţiilor necomerciale;
9) promovarea politicii de stat în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate,
măsurii arestului preventiv, sancţiunii arestului contravenţional, măsurilor de siguranţă aplicate deţinuţilor,
precum şi în domeniul probaţiunii;
10) supravegherea activităţii organelor de stare civilă şi a respectării legislaţiei în procesul înregistrării de
stat a actelor de stare civilă;
11) exercitarea controlului asupra instanţelor judecătoreşti în privinţa problemelor organizatorice;
12) coordonarea şi monitorizarea înregistrării de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali;
13) coordonarea şi promovarea politicii în domeniul expertizei judiciare.
.Atribuţiile Ministerului
Ministerul are următoarele atribuţii principale:
1) în domeniul elaborării şi monitorizării implementării documentelor de politici
2) în domeniul creaţiei legislative şi al perfecţionării legislaţiei
3) în domeniul creării şi dezvoltării sistemului de stat al informaţiei juridice, evidenţei şi sistematizării
legislaţiei
4) în domeniul stabilirii şi valorificării relaţiilor internaţionale în domeniile de competenţă şi coordonării
procesului de acordare a asistenţei juridice internaţionale
5) în domeniul asigurării activităţii reprezentantului Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor
Omului
6) în domeniul asigurării activităţii reprezentanţilor Guvernului în Parlament şi la Curtea Constituţională
7) în domeniul reglementării, organizării, coordonării sau supravegherii unor profesii şi servicii juridice
8) în domeniul înregistrării organizaţiilor necomerciale
9) în alte domenii.

4. Organizarea activităţii ministerului

4.1. Conducerea Ministerului
Ministerul este condus de către ministrul justiţiei Vladimir Cebotari (2015). Acesta poate finumit şi revocat
din funcţie conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi ale Legii nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu
privire la Guvern.
În atribțiile de bază ale Ministrului Justiției intră:
a) organizează şi conduce activitatea Ministerului, determină obiectivele şi direcţiile strategice de
activitate ale acestuia, pornind de la programul de activitate al Guvernului, decide asupra căilor de
realizare a acestora;
b) asigură executarea legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii
Moldova, ordonanţelor, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, îndeplinirea funcţiilor şi atribuţiilor
ce decurg din prevederile prezentului regulament şi din alte acte normative, precum şi din politica
de cadre a statului;
c) aprobă programele şi planurile de activitate ale Ministerului, precum şi rapoartele despre
realizarea lor;
d) organizează sistemul de management financiar şi control, precum şi funcţia de audit intern în
Minister; efectuează cheltuieli în conformitate cu alocaţiile aprobate pentru minister în legea
bugetară anuală;
e) prezintă spre examinare Guvernului, în modul stabilit, proiectele de acte normative elaborate de
Minister;
 f) numeşte în funcţii, modifică, suspendă şi încetează raporturile de serviciu cu funcţionarii publici, în
condiţiile Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului
public;
g) conferă grade de calificare funcţionarilor publici, precum şi grade speciale celor cu statut special,
aplică stimulări şi sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii;
h) la propunerea Adunării Populare a Găgăuziei, numeşte şi eliberează din funcţie şeful Direcţiei de
justiţie a Găgăuziei.
În activitatea sa de conducere şi reprezentare a Ministerului, ministrul este asistat de trei viceminiştri,
numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de către Guvern.
Viceminiştrii se subordonează nemijlocit ministrului şi organizează activitatea în cadrul Ministerului, în
limitele împuternicirilor ce le sînt atribuite.
Conform ordinului ministrului privind stabilirea domeniilor de activitate, viceministrul:
a) participă la determinarea obiectivelor şi direcţiilor strategice de activitate a Ministerului în domeniile
de care este responsabil;
b) coordonează elaborarea programelor şi a planurilor de activitate a Ministerului, a rapoartelor despre
realizarea lor referitor la domeniile de care este responsabil;
c) propune ministrului iniţierea proiectelor de acte legislative şi normative în domeniile de care este
responsabil;
d) exercită împuternicirile ministrului de conducere a Ministerului în cazul lipsei acestuia sau al
imposibilităţii exercitării de către ministru a împuternicirilor sale, fapt despre care se înştiinţează Prim-
ministrul;
e) participă la şedinţele Guvernului, cu drept de vot consultativ, în cazul în care este delegat de către
ministru şi în alte cazuri stabilite de legislaţie;
f) la indicaţia ministrului, reprezintă Ministerul în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale şi cu alte autorităţi publice, cu reprezentanţii societăţii civile şi cu persoanele fizice şi juridice din
Republica Moldova şi din străinătate;
g) exercită şi alte atribuţii delegate de către ministru.

În cadrul Ministerului activează un secretar de stat cu statut de funcţionar public de conducere de nivel
superior, numit în funcţie pe criterii de profesionalism în conformitate cu Legea nr. 158-XVI din 4 iulie
2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Secretarul de stat asigură realizarea
legăturilor funcţionale dintre conducerea Ministerului şi corpul de funcţionari publici, precum şi dintre
subdiviziunile aparatului central al Ministerului.

5.Structura Ministerului Justiției

Aparatul central este constituit din subdiviziuni care contribuie la realizarea funcţiilor şi atribuţiilor
Ministerului, precum şi din subdiviziuni care oferă suport tehnic. Subdiviziunile activează în baza propriilor
regulamente, vizate de viceministrul respectiv şi aprobate de ministru.
Subdiviziunile Ministerului sînt: direcţii generale, direcţii, secţii şi servicii.
În subordinea directă a ministrului funcţionează Direcţia control şi audit intern, care realizează funcţii de
evaluare, verificare şi monitorizare a activităţii subdiviziunilor aparatului central şi a autorităţilor
administrative din subordinea Ministerului.
În vederea asigurării comunicării interne şi externe a Ministerului, precum şi în scopul gestionării eficiente
a relaţiilor cu publicul, funcţionează Serviciul protocol, informare şi comunicare cu mass-media.
Cheltuielile de întreţinere a aparatului Ministerului sînt suportate din contul mijloacelor bugetului de stat.
Autorităţile administrative din subordinea Ministerului funcţionează în baza prevederilor legale prin care au
fost create, a regulamentelor de activitate aprobate de Guvern, ordinelor şi dispoziţiilor emise de ministru,
precum şi a instrucţiunilor şi regulamentelor interne.

5.1.Cabinetul ministrului
În îndeplinirea atribuţiilor sale, ministrul este asistat de un cabinet (cu statut de direcţie), din componenţa
căruia pot face parte: şeful de cabinet, consilierii, asistenţii şi un secretar.

Colegiul Ministerului
În cadrul Ministerului funcţionează Colegiul Ministerului, componenţa nominală a căruia este aprobată de
către Guvern. Din componenţa colegiului fac parte: ministrul (preşedintele colegiului), viceminiştrii, şefi ai
subdiviziunilor ministerului şi ai autorităţilor administrative din subordine, un reprezentant al Cancelariei de
Stat şi un reprezentant al societăţii civile. În caz de încetare sau suspendare a raporturilor de serviciu/muncă
a membrilor Colegiului Ministerului, atribuţiile acestora se exercită de persoanele nou-desemnate în
funcţiile respective sau de locţiitorii titulari ai acestora, sau de persoanele care asigură interimatul funcţiei de
conducere, fără emiterea unei noi hotărîri de Guvern.
Colegiul Ministerului se întruneşte în şedinţe trimestriale sau în funcţie de necesităţi.
Acesta examinează probleme de importanţă majoră din domeniile de competenţă ale Ministerului, audiază
rapoartele de activitate ale conducătorilor subdiviziunilor şi autorităţilor administrative din subordinea
Ministerului, efectuează controlul asupra executării deciziilor sale.
La şedinţele Colegiului Ministerului pot fi invitate şi alte persoane, atunci cînd examinarea unor probleme
prezintă interes pentru acestea.
Colegiul Ministerului îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentul său, aprobat prin ordinul
ministrului.
Soluţiile identificate sau recomandările formulate în urma discuţiilor din cadrul Colegiului Ministerului se
aprobă cu simpla majoritate a voturilor membrilor prezenţi în şedinţă şi se supun deciziei ministrului.

6.Colaborarea Ministerului Justiției cu alte autorități și instituții publice

Ministerul colaborează cu alte autorităţi şi instituţii publice, cu societatea civilă şi structurile internaţionale.
În cadrul Ministerului pot fi create comisii şi grupuri de lucru pentru examinarea şi soluţionarea unor
probleme specifice. La lucrările comisiilor şi grupurilor de lucru pot fi antrenaţi specialişti din diferite
domenii.

7.Analiza actelor normative emise de către Ministerul Justiției

1. În urma analizei Ordinului Nr. 40 din 26.01.2017 cu privire la încetarea activităţii notarului public
Macarenco Vladislav, cu teritoriul de activitate în r-nul Ocnița,publicat : 10.02.2017 în Monitorul Oficial
Nr. 40-49, art Nr : 159, pot concluziona că actul dat, a fost emis în urma decesului notarului Macarenco
Vladislav, în temeiul art.16 alin.(1) lit.c), alin.(2) şi (31), art.35 alin.(3) lit.e) din Legea nr.1453-XV din 8
noiembrie 2002 cu privire la notariat, cu modificările şi completările ulterioare, al pct. 5, 7, 32 şi 33 din
Regulamentul privind modul de evidenţă, pregătire, păstrare şi predare la arhivă a actelor notariale, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.287 din 13 aprilie 2009, al pct.3 din Regulamentul cu privire la Registrul
dosarelor succesorale şi al testamentelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr.38 din 3 februarie
2006.
Astfel, în urma cestui ordin, comisia constituită va asigura în termen de 1 (una) lună transmiterea, în baza
actului de preluare-predare, către notarul public Gîrtopan Valentina (teritoriul de activitate r-nul Ocnița),
pentru păstrare şi gestionare a arhivei activităţii notariale a notarului public Macarenco Vladislav;
și activității notarului PlamadealaAliona și arhiva acțivității notarului Pistriuga Vitalii, transmise notarului
public Macarenco Vladislav în temeiul Actului de predare-primire din 28 decembrie 2008.

2. În urma analizei Ordinului Nr. 1217 din 29.12.2016 cu privire la suspendarea activităţii executorului
judecătoresc Gosic Andrei, publicat la 06.01.2017 în Monitorul Oficial Nr. 2-8, art Nr :5; pot
concluziona că actul dat a fost emis în temeiul art.18 alin.(1) lit.b) și alin.(5) din Legea nr.113 din 17
iunie 2010 privind executorii judecătorești, avizului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și
cererii personale,
În urma emiterii acestuia, activitatea executorului judecătoresc Gosic Andrei (teritoriul de activitate r-nul
Călărași, licența LE 190), urma sa fie suspendata pe perioada concediului pentru îngrijirea copilului cu
vârsta de până la 3 ani, începând cu 1 ianuarie 2017 până la 30 iunie 2018 inclusiv.
Din momentul emiterii ordinului, executorul judecătoresc Gosic Andrei și-a pierdut dreptul de a gestiona
contul curent special și de a întreprinde acțiuni specifice funcției, cu excepția celor aferente realizării
acțiunilor indicate în pct.3. Dreptul de gestionare a contului curent special al executorului judecătoresc se
transmite în administrarea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.
Astfel, în termen de 5 zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
executorul judecătoresc Gosic Andrei va transmite conform cerințelor art.20 din Legea privind executorii
judecătorești sigiliul, licența, legitimația, documentele pentru procedurile de executare, registrele de
evidență și arhiva la Camera teritorială a executorilor judecătorești Centru.

3. Odinul Nr. 1218, din 29.12.2016 cu privire la reînvestirea cu împuterniciri de exercitare a activității
de executare a dnei Doagă Natalia,publicat la 06.01.2017 în Monitorul Oficial Nr. 2-8, art Nr : 6 a
fost emis in temeiul art.18 alin.(7) și alin.(8) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii
judecătoreşti și cererii personale.
Astfel, conform acestuia s-a reînvestestit executorul judecătoresc Doagă Natalia, de la 1 ianuarie 2017, cu
împuterniciri de exercitare a activității de executare, teritoriul de activitate mun. Chișinău, licența LE 128,
cu efectuarea mențiunilor în Registrul executorilor judecătoreşti.
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a asigurat transmiterea sigiliului, legitimației, documentelor
pentru procedurile de executare, arhivei și registrelor de evidență destinate circumscripției în care îşi are
biroul executorul judecătoresc.

4. Prin Ordinul nr.952 din  04.10.2016 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modelul și

modul de eliberare a legitimației de traducătorsau interpret autorizat în sectorul justiției, publicat
la 21.10.2016 în Monitorul OficialNr. 361-367art Nr : 1721, în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea
nr. 264 din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul, autorizarea și organizarea activității de
interpret și traducător în sectorul justițieiși pct. 7 din Hotărîrea Guvernului nr. 736 din 3
octombrie 2012 cu privire la organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2012, nr. 212-215, art. 799), Ministerul Justiției a aprobat regulamentul
dat.
Astfel, prin acest regulament urmează să se stabilească modelul și modul de eliberare a legitimației de
traducător și/sau interpret autorizat (în continuare legitimație).
1.Legitimația reprezintă documentul oficial, care confirm profesia titularului ei și este un act
netransmisibil.
2.Legitimația se eliberează contra unei taxe a cărei mărime se stabilește prin Hotărîre de Guvern.

5. În urma analizei OdinuluiNr. 863 din 25.08.2016, cu privire la prelungirea perioadei de activitate
cu împuterniciri de exercitare a activității de executare a executorului judecătoresc IlieBairac în
circumscripția unei alte instanțe de judecată,publicat : 09.09.2016 în Monitorul Oficial Nr. 293-
305, art Nr : 1434, în temeiul alin.(6) art.14 din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii
judecătoreştiși al demersului Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, am
constatat că Ministerul Justiției a ordonat să i se prelungească perioada de activitate a
executorului judecătoresc Ilie Bairac (teritoriul de activitate mun. Chișinău, Licența LE 086), cu
împuterniciri de exercitare a activității de executare în circumscripția raionului Ocnița, pe un
termen de 3 ani, cu începere de la 1 septembrie 2016.

9. Analiza proprie a activității Ministerului Justiției R.M. pentru perioada

anului 2016. Propuneri. Compararea cu Ministerul Justiției altor state.
Concluzii

După cum am menționat anterior, în misiunea Ministerului Justiției intră exercitarea conducerii,
coordonarii şi controlului în domeniile de competenţă, realizearea politicii statului în domeniul justiţiei şi
drepturilor omului, contribuirea la menţinerea stabilităţii şi calităţii cadrului normativ, la armonizarea
acestuia cu standardele internaţionale și vegherea asupra respectării principiului supremaţiei legii. De aici
putem deduce că acesta are o gamă larga de sfere de activitate cît și de atribuții.
În urma analizei raportului de activitate al ministerului justiției pentru anul 2016, aș putea concluziona că
acesta a avut realizări în multiple domenii.
În continuare voi exemplifica cîteva dintre acestea :
1. În sfera combaterii corupției:
- A fost elaborat și adoptat proiectului de lege în vederea sincronizării eficiente a reformelor și îmbunătățirii
conlucrării dintre Comisia Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție
și anume au fost elaborate și promovate 2 proiecte de legi: 1.Proiectul Legii pentru modificarea și
completarea unor acte legislative (Cadrul normativ conex Proiectului Legii cu privire la Procuratură) adoptat
prin Legea nr. 152 din 1.07.2016. 2.Proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative
(cadrul normativ conex Legii cu privire la CNI) - adoptat prin Legea nr. 134 din 17.06.2016.
- A fost redus regimult de imunități pentru persoanele cu funcții de demnitate publică și cu statut special în
cadrul procedurilor penale și contravenționale. Proiectul a fost elaborat și adoptat prin Legea nr. 233 din
10.12.2015, care a intrat în vigoare la 29.01.2016.
- Cu suportul Proiectului UE de asistență tehnică "ATRECO - Sporirea eficienței, responsabilității și
transparenței instanțelor de judecată din Moldova" a fost efectuată analiza sistemului existent de rotație în
procesul de numire a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești cu formularea
recomandărilor de rigoare în Raportul „Selecţia şi numirea în funcţie de preşedinte şi vicepreşedinte în
instanţele de judecată din Republica Moldova (analiză comparativă a practicii naţionale şi a ţărilor membre
ale UE)”, autor: Daniela Josanu-Groza
2. În sfera dezvoltarii economice, securitatii energetice, sporirii competitivității și crearii locurilor de
muncă:
- A avut loc introducerea transparenței depline a tuturor societăților comerciale înregistrate în Republica
Moldova. Asigurarea accesului public la Registrul de stat al persoanelor juridice.
- Au fost afișate de către instituțiile publice a tuturor informațiilor de interes public în format electronic pe
portalul datelor deschise, pe adresa web:http://date.gov.md/ckan/ro/ organization/1137-ministeruljustitiei
3. În sfera justiției și drepturilor omului
- A avut loc optimizarea hărții instanțelor de judecată și specializarea judecătorilor, precum și crearea
completelor specializate, inclusiv în judecătoriile de primă instanță, pentru a asigura calitatea deciziilor,
repartizarea aleatorie eficientă a dosarelor, îmbunătățirea administrării și optimizarea cheltuielilor de
întreținere a instanțelor. Proiectul a fost elaborat și adoptat prin Legea nr. 76 din 21.04.2016.
- A avut loc diminuarea duratei proceselor de judecată, inclusiv prin simplificarea procedurilor în cazul unor
tipuri de acțiuni civile (inclusiv reducerea numărului de trepte de contestare a hotărârilor judecătorești,
introducerea obligatorie a medierii, pentru un anumit tip de litigii civile).
- Proiectul a fost elaborat și aprobat prin HG nr. 988 din 18 august 2016 și înregistrat în Parlament cu nr. 356
din 19.08.2016, fiind adoptat în I lectură la data de 13 octombrie 2016.
- La 06.07.2016 în ședința Guvernului a fost aprobată Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru
anii 2016-2020 şi Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei.
4. În sfera reformei serviciilor publice:
- Programul de Dezvoltare Strategică a Serviciului Stare Civilă pentru perioada 2016- 2020 elaborat şi aprobat
prin Ordinul SSC nr. 82 din data de 02.06.2016 .
- A fost atribuit statutul de utilitatea publică pentru 29 de organizaţii necomerciale.
A fost publicată lista a 29 de organizaţii necomerciale ce deţin statut de utilitate publică.
A fost publicată pe pagina web informaţia despre 5 şedinţe ale Comisei de Certificare.
- Pe parcursul anului 2016 au fost instruiți 48 de administratori (100%), care au particpat la 21de cursuri de
formare profesională.
5. În sfera sporirii transparenţei şi a eficienţei sistemului judecătoresc:
- Pentru anul 2016 au fost alocate mijloace financiare pentru procurarea a 10 echipamente de înregistrare
audio a şedinţelor de judecată. Mijloacele financiare au fost retrase de către MF la rectificarea bugetului.
Toate 48 de instanțe de judecată sunt asigurate cu 179 de echipamente FEMIDA și cu 237 de reportofoane
necesare pentru înregistrării audio a ședințelor de judecată.
6. În sfera respectarii drepturilor omului în sectorul justiţiei:
- Cu privire la organizarea învățământului gimnazial şi liceal pentru deținuții minori din penitenciare, pe
parcursul anului de studii 2015-2016, au fost create clase afiliate școlilor/gimnaziilor/liceelor din raza dislocării
penitenciarelor. Pe parcursul perioadei de referință, au beneficiat de studii generale-89 deținuți, de instruire
vocațională-29 deținuți, după cum urmează: 14 deținuți minori au beneficiat de instruire la meseria “lăcătuș
auto”, 7 deținuți au beneficiat de instruire la specialitatea ,,Frizer”, 8 deținuți au beneficiat de instruire la
specialitatea “cizmar”.

De asemenea au avut diverse realizări și în alte sfere de activitate pe care le consider pline de succes.
În ziarul Tribuna, în articolul ,, Cum a fost anul 2016 pentru politicieni, jurnalişti şi conducători de instituţii
publice”, Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari s-a exprimat că, anul 2016 a fost un an complicat, foarte intens şi în
care s-a lucrat foarte mult.
„ Dar, în acelaşi timp, acea încordare şi tensiune din procesul de lucru, datorită listei extinse a obiectivelor, era
întotdeauna încununată şi de anumite realizări, prin aprobarea acelor acte normative. Este foarte important că
tot timpul am simţit o susţinere în Guvern şi în Parlament pentru toate iniţiativele noastre. Actele elaborate de
Ministerul Justiţiei au fost promulgate de către Preşedinte. Multe din ele au intrat în vigoare, iar altele au şi fost
puse în aplicare. Nu există nimic mai plăcut decît atunci cînd vezi realizările obţinute după anumite eforturi
importante dedicate unor direcţii sau unor obiective”.

La compararea Ministerului Justiției R.M. cu cel al Romaniei, aș putea afirma ca nu am observant mari divergențe
ambele fiind în subordinea Guvernului și contribuind la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la
asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti.

Pentru îmbunătățirea calității activității Ministerului Justiției, consider ca ar trebuie ca aceasta ar trebui sa fie mai
des monitorizată de catre executiv. De asemenea consider ca este necesară implimentarea unei politici de
colaborare instituțională.

În concluzie, în urma efectuării acestui raport, pot afirma că pentru înfăptuirea administrației publice și
rezolvarea problemelor variate ale acesteia, un rol principal îl au ministerele și celelalte autorități ale
administrției publice centrale de specialitate. Consider că aceste autorități sunt organizate tocmai în vederea
desfășurării unei activități de organizare în concret eficiente, a legilor în anumite ramuri sau domenii de
activitate.

Bibliografie
1. LEGEA Nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern*
2. L E G E privind organizarea şi funcţionarea administraţiei publice centrale
3. NOTE DE CURS DREPT ADMINISTRATIV pentru anul I-II secţia zi/frecvenţă redusă AUTORI:
GUŢULEAC Victor, doctor în drept, prof. univ,; COMARNIŢCAIA Elena, doctor în drept, lect. sup.
univ. Chişinău 2013
4. http://www.scritub.com/administratie/Ministerele-si-celelalte-organ84515.php
5. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=366567
6. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=367164
7. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368365
8. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368364
9. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=368860
10. Constituția Republicii Moldova.
11. http://www.justice.gov.md/public/files/file/rapoarte/2017/februarie/Raport_de_activitate_al_Miniter
ului_Justitiei_pentru_anul_2016.pdf
12. http://tribuna.md/2017/01/07/cum-a-fost-anul-2016-pentru-politicieni-jurnalisti-si-conducatori-de-
institutii-publice/