Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru individual
la tema: „Cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei și răspunderea
contravențională”

Disciplina: Drept Contravențional

Efectuat:Tocilă Sandra
grupa 1612

Verificat: Bobeica Elena

magistru în drept, lector universitar

Chișinău, 2017

1
 Cuprins

1.Considerații generale privind cauzele care înlătură caracterul

contravențional al faptei și răspunderea contravențională.............................3
1.1 Starea de iresponsabilitate...................................................................4
1.2 Legitima apărare...................................................................................4
1.3 Starea de extremă necesitate................................................................5
1.4 Constrîngerea fizică şi/sau psihică.......................................................6
1.5 Riscul întemeiat.....................................................................................6
1.6 Cazul fortuit...........................................................................................7
2.Înlăturarea răspunderii contravenționale.....................................................7
2.1 Renunţării benevole la săvîrşirea contravenţiei.................................8
2.2 Contravenţiei neînsemnate, tentativei...............................................8
2.3 Împăcării victimei cu făptuitorul........................................................8
2.4 Prescripţiei răspunderii contravenţionale..........................................9
2.5 Amnistiei................................................................................................9
Concluzie.............................................................................................................10
Bibliografie..........................................................................................................11

2
 1.Considerații generale privind cauzele care înlătură caracterul
contravențional al faptei și răspunderea contravențională
O faptă concretă, săvîrșită de către o persoană, are caracter contravențional atunci cînd ea
întrunește trăsăturile esențiale cerute de legea contravențională și întrunește semnele
contravenției.

Pentru a dezvolta subiectul în continuare, consider că este necesar să definim noțiunea de

contravenție.

Contravenția, conform prevederilor Art.10. din Codul Contravențional al RM, este o faptă
(acțiune sau inacțiune), ilicită, care are un grad mai redus decît infracțiunea săvîrșită cu
vinovăție, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, prevăzută de legea
contravențională și este pasibilă de răspunderea contravențională.

Deci, de aici putem deduce faptul că caracterul contravențional al faptei reprezintă o

însușire a faptei care întrunește trăsăturile esențiale ale contravenției.

Cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei și răspunderea contravențională

reprezintă anumite stări, situații, cazuri, împrejurări a căror existență în timpul săvîrșirii
faptei face realizarea eficientă a vreuneia din trăsăturile contravenției să devină
imposibilă.

Toate aceste cauze sunt prevazute în Capitolul III, al Părții Generale, din Codul
Contravențional al RM.

Conform Art.19 din C.Contr.:

„ Se consideră cauze care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderea

contravenţională:
    a) starea de iresponsabilitate;
    b) legitima apărare;
    c) starea de extremă necesitate;
    d) constrîngerea fizică şi/sau psihică;
    e) riscul întemeiat;
    f) cazul fortuit.”1

Deci, faptele deși întrunesc trăsăturile contravenției, în existența acestor cauze nu

constituie contravenții deoarece sunt lipsite de un caracter contravențional și respectiv
răspunderea contravențională.

1
Codul Contravențional al RM.
3
 Cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei, trebuie să existe în momentul
săvîrșirii contravenției și au efect doar asupra persoanei care s-a aflat intr-o astfel de stare
sau împrejurare.

Aș putea afirma căcaracterul contravențional al faptei este înlăturat în aceleași situatii

prevazute de Codul penal pentru caracterul penal al unei fapte, de aceea vom ține cont
de această idee în desfășurarea raportului dat.

1.1 Starea de iresponsabilitate constatată în modul stabilit de lege

Se consideră în stare de iresposabilitate persoana care în momentul săvîrșirii faptei , se
afla în imposibilitatea de a cunștientiza sau a-și dirija acțiunile sale din cauza unei boli
psihice cronice, a unei tulburări temporare a activității psihice, a alienării mintale sau a
unei stări psihice patologice. De asemenea, nu este pasibilă de răpundere contravențională
persoana care in momentul săvîrșirii faptei era în stare de responsabilitate, însă pîna la
pronunțarea hotărîrii de sancționare, s-a îmbolnăvit de o boală psihică, astfel fiind lipsită
de posibilitatea conștientizării sau dirijării acțiunilor sale.

Această prevedere este asemănătoare cu cea din Codul Penal al RM și anume din art.23
cu provire la „Iresponsabilitate”. 2În fața unei asemenea pesoane pot fi aplicate măsuri de
constrîngere cu caracter medical prevazute de Codul Penal. De asemenea, aici mai apare
și noțiunea de „Responsabilitate redusă”, care se referă la persoana care a săvîrșit o
infracțiune în urma unei tulburări psihice, depistată în urma expertizei medicale, din
cauza căreia nu-și putea da seama pe deplin de legalitatea faptelor sale si nu le putea
dirija, insă aceasta nu exclude raspunderea penală.

O asemenea noțiune este întîlnită și in Codul Civil al RM, în art.24, cu privire la

„Declararea incapacității persoanei fizice”, 3în care este menționat că persoana în urma
tulburării psihice, este declarată incapabilă de către instanta de judecată, asupra acesteia
fiind instituită o tutelă.

1.2 Legitima apărare

Prin dispozițiile alin.(1)din art.24 si alin.(2) din art.26 din Constituția Republicii
Moldova4, fiecărei persoane i se acorda dreptul la viață, la integritate fizică și psihică,
precum și dreptul de a reacționa indeprendent, prin mijloace legitime in cazul in care i se
incalcă drepturile si libertățile sale.

Prin urmare, este considerată în stare de legitimă apărare, persoana care săvîrșește o faptă
cu scopul de a respinge un atac direct, imediat, material și real, care este indreptat fie
impotriva sa, fie împotriva altei persoane sau impotriva unui interes public.
2
Codul Penal al RM
3
Codul Civil al RM
4
Constituția Republicii Moldova
4
 Romanii spuneau că este îngăduit a respinge forța prin fortă, căci acest drept î-l are omul
de la natură.

Legitima apărare este de asemenea o cauză care înlatură caracterul penal al faptei.

În cazul legitimei apărări, pentru a nu fi considerată fapta drept depășire a legitimei

apărări, este necesar :

o Atacul sa fie direct- adica prin el sunt amenintate nemijlocit valorile care constituie
obiectul legitimei apărări; (ex: atunci cind intre fapta atacantului și victima este un
contact nemijlocit)
o Atacul să fie imediat-el trebuie sa se incadreze in intervalul in care poate interveni
legitima aparare, adica trebuie sa fie un inerval mic din momentul inceperii atacului
si ivirii pericolului sau trebuie actual pina in momentul consumarii. Daca atacul
este consumat, nu se poate invoca legitima aparare.
o Atacul trebuie sa fie indreptat asupra unei persoane sau a unui interes public;(ex:
ordinea publică)
o Atacul nu trebuie sa fie închipuit sau eventual.

În ceea ce priveste apararea, aceasta la rindul sau trebuie sa intruneasca urmatoarele

conditii:

o Apararea este admisa in scopul respingerii unui atac indreptat impotriva unei
persoane sau interes public;
o Apararea sa fie indreptata impotriva atacantului;
o Apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului.

Un exemplu de legitima aparare ar putea servi situația in care o doamna se intoarce de la

serviciu seara tîrziu și este pe cale sa fie tîlharita de doua persoane. Cu scopul de a se auto-
apara doamna striga si cheama ajutor, aceasta fapta periclitînd linistea publica, care
constituie un interes public. Fapta doamnei va fi considerata drept legitima aparare, deoarece
ea nu a actionat din vointa proprie fiind impusa insa de imprejurari.

1.3 Starea de extremă necesitate

Conform art.22 din Codul Contravențional, este considerată stare de extremă necesitate,
situatia in care o persoană săvirseste o faptă cu scopul de a-și salva viața, integritatea
corporală ori sanatatea sa, precum si a altei persoane, un bun prețios al sau sau al altor
persoane, sau interesele publice aflate intr-un pericol iminent care nu pot fi protejate prin alt
mod.

Conform doctrinei penale, starea de legitima aparare implica 2 aspecte :

5
 o Pericolul- trebuie sa fie iminent(este in apropiata indeplinire); sa ameninte anumite
valori si sa fie inevitabil;
o Salvarea de la pericol-trebuie sa fie unicul mijloc de salvare de la pericol si urmarile sa
nu fie mai daunatoare decit cele care ar fi urmat in urma pericolului.

Starea de extremă necesitate este prevazută ca o cauză care inlatura raspunderea juridică in
Codul Penal al României(art.45),Codul penal al Federatiei Ruse (art.39)etc.

1.4 Constringerea fizică și/sau psihică

O altă cauză care înlătură caracterul contravențional al faptei este constringerea fizică și/sau
psihică.

Această cauză este consacrată in art.23 din Codul Contravențional. Astfel, nu poate fi
considerată contravenție săvîrșită de persoana care se afla in situația unei constringeri fizice
sau psihice careia nu i-a putut rezista si nu a putut s-o inlature intr-o altă modalitate.

Constrîngerea trebuie analizată din 2 puncte de vedere si anume: fizic și psihic.

Constringerea fizică trebuie să întrunească urmatoarele condiții:

o Să existe o constringere fizica care o determina pe persoana sa savirseasca fapta;

o Persoana să nu aibă posibilitatea de a mai rezista actului de constringere;
o Fapta săvirsită în urma constrîngerii sa fie prevazută de legea contravențională.

Fapta săvîrșită sub imperiul constrîngerii psihice,exercitată prin amenințare cu un pericol

iminent, pentru sine sau altă persoana care nu putea fi evitat in alt mod, nu constituie
contravenție.

Un exemplu de constringere fizică dar si psihică ar putea servi amenințarea unui taximetru
cu cuțitul la git, sa conducă mai rapid, astfel acesta depăsind limitele de viteza permisa.

1.5 Riscul întemeiat

În conformitate cu art.24 din Codul Contraventional, nu constituie o contraventie fapta care a
cauzat daune intereselor ocrotite prin lege, in cazul riscului întemeiat în atingerea unor
scopuri socialmente utile.

Riscul este considerat întemeiat, dacă persoana la săvîrsirea faptei a luat masuri de protectie
a intereselor ocrotite prin lege.

Riscul nu poate fi considerat intemeiat daca persoana stia cu buna voința pericolul pentru
viața al persoanei, dar si pericolul provocarii unui dezatstru ecologic sau social.

În ceea ce ține de riscul întemeiat, doctrina contravențională, este in concordanța cu cea

penala.
6
Astfel, pentru ca riscul să fie intemeiat, el trebuie sa intruneasca urmatoarele caracteristici:

o Sa existe un scop social-util;

o Sa fie intrerprinsa o acțiune fortata fara de care nu s-ar fi putut acționa;
o Scopul să fie realizat prin acțiuni care ar evita aparitia daunei.

Riscul este declarat neîntemeiat atunci cînd :

o Este cu bună știință îmbiat cu pericolul pentru viața persoanei;

o Exista pericolul provocarii unui dezastru ecologic sau social.

Un exemplu ar putea servi depasirea vitezei de catre un șofer al unui autovehicol, care
transportă o persoana in stare grava, la un centru medical. Acest risc poate fi considerat
intemeiat.

1.6 Cazul fortuit

Nu constituie o contravenție fapta, al cărei rezultat este consecința unei împrejurări
neprevazute.

Cazul fortuit se refera la situatia, starea, împrejurarea în care actiunea sau inactiunea unei
persoane a produs un rezultat pe care acea persoana nu l-a conceput si nici nu a urmarit ca
el sa se produca, rezultat ce se datoreaza unei energii a carei interventie nu putea fi
prevazuta.Sursele împrejurarilor fortuite pot fi si fenomene ale naturii, ori o stare de
boala.

În cazul unui concurs de contravenții, nu putem vorbi despre cazul fortuit.

2.Înlăturarea răspunderii contravenționale

Înlăturarea răspunderii contravenționale, pentru fapta ce conține elemente constitutive ale
contravenției are loc în cazul:

o renunţării benevole la săvîrşirea contravenţiei;

o contravenţiei neînsemnate, tentativei;
o împăcării victimei cu făptuitorul;
o prescripţiei răspunderii contravenţionale;
o amnistiei.

2.1 Renunţarea benevolă la săvîrşirea contravenţiei

7
 Este considerata renunţare benevolă la săvîrşirea contravenţiei încetarea acţiunii îndreptată
nemijlocit spre săvîrşirea contravenţiei dacă persoana este conştientă de posibilitatea
finalizării faptei.

Astfel, renunțarea benevolă trebuie sa întruneasca citeva condiții pentru a fi existenta:

o conștientizarea actiunilor sale de catre persoana;

o încetarea acțiunii contravenționale.

2.2 Contravenția neînsemnată, tentativa

Aceasta fapta este prevazută în art.28 al Codului Contravențional. Conform acestuia,
daca este savirsită o contravenție neînsemnată, persoana cu funcție de raspundere
(organul abilitat) imputernicită sa rezolve cazul, poate înlătura răspunderea
contravențională adresînd doar o observație verbala faptuitorului.

Mai exista si tentativa neinsemnată pentru care Codul Contravențional prevede o

sancțiune maxima cu aplicarea unei amenzi de pina la 10 unități convenționale, adică 500
lei.

In Codul Penal este întîlnită noțiunea de tentativă, însă aici ea are o formă mai gravă a
faptei.

Ea este considerata a fi o formă imperfectă de infracțiune care constă în punerea în

executare a hotărârii de a executa infracțiunea, executare ce a fost însă întreruptă sau nu
și-a produs efectul.

2.3 Împăcarea victimei cu făptuitorul

Conform acestui temei, procesul contraventional încetează și respectiv răspunderea
contravenționala este înlăturată în cazul impacarii victimei cu faptuitorul pentru
urmatoarele contreventii precum: injuria, încălcarea dreptului de autor, distrugerea sau
deterioarea intentionata a bunurilor straine etc.

Conform legii contraventionale, impacarea este personala respectindu-se astfel principiul

individualizării.

Pentru persoanele care sunt lipsite de capacitatea de exercițiu, impacarea se face prin
reprezentantii lor legali, iar pentru cele cu capacitatea limitata de exercitiu este
posibilitatea de a se incunviinta prin intemediul reprezentantilor lor legali.

8
 Pentru cauzele contraventionale pentru care este prevazută împacarea victimei cu
făptuitorul pînă la soluționarea cauzei, instanța de judecată, emite la solicitarea părților pe
un termen de cel mult 3 zile de la data apariției cauzei, o încheiere prin care dispune
suspendarea cauzei contraventionale și inițierea procedurii de mediere, reglementata prin
Legea nr.137 din 3 iulie 2005 Cu privire la mediere.

2.4 Prescripția răspunderii contravenționale

Prescripţia este un temei care înlătură răspunderea contravenţională.

Termenul general de prescripţie a răspunderii contravenţionale este de 3 luni.

Termenul de prescripţie curge de la data săvîrşirii contravenţiei, iar cazul contravenţiei

continue şi contravenţiei prelungite, termenul de prescripţie curge de la data săvîrşirii ultimei
acţiuni sau a inacţiunii.

Prescripţia executării sancţiunii contravenţionale este de un an.

Se consideră că nu a fost supus răspunderii contravenţionale contravenientul:

a) a cărui răspundere contravenţională a fost înlăturată;

b) care a executat integral sancţiunea;
c) în a cărui privinţă procesul contravenţional a încetat.
2.5 Amnistia
Amnistia servește și ea în calitate de temei de înlăturare a răspunderii
contravenționale și a executării sancțiunii contravenționale, la reducerea sau
comutarea sanctiunii contravenționale.
Aceasta reprezintă o renunțare din partea puterii publice la aplicarea
raspunderii si pedepsei jurisdictionale pentru restabilirea ordinii de drept
incălcate constituind atît un act juridic cît si politic.
Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranță și nici asupra drepturilor
victimei.
In dreptul penal, amnistia este un act de clemență al puterii
legiuitoare( Prlamentul RM), acordat prin lege organică, privind unele
infracțiuni săvîrșite anterior datei prevazute în actul normativ și care are ca
efect înlaturarea raspunderii penale, a executarii pedepsei, precum si a altor
consecinte ale condamnarii.

9
 Concluzie

În urma efectuării acestui lucru individual, am reușit să înțeleg importanța aspectului

cauzelor care înlătură caracterul contravențional al faptelor și a răspunderii
contravenționale în dreptul contravențional. Aș putea spune ca luarea lor în considerație
la stabilirea raspunderii contravenționale este foarte importantă, deoarce oricine se poate
afla într-o situație, stare, caz împrejurare care ar duce la comiterea unei contravenții fără a
dori aceasta, însă luînd în considerație aceste temeiuri, aceasta poate fi eliberată de
răspundere.

Foarte mult m-am bazat pe prevederile Codului Penal al RM, deoarce acesta la fel ca și
Codul Contravențional, prevede majoritatea cauzelor care înlătură răspunderea juridică
dar si caracterul ilegal al faptelor, diferența manifestîndu-se prin caracterul prejudiciabil
al acestora.

Consider o lacună în dreptul contravențional, faptul că dese ori persoanele nu pot aprecia
corect urmările faptelor sale sau a celor care îi amenință, deoarece sunt afectați de
imprejurări, astfel fapta săvîrșită de către aceștia, poate avea urmari mult mai grave decît
cele care ar putea avea loc defapt și care atrag după sine înăsprirea răspunderii, astfel ar
trebui să fie atrasă o mai mare atenție la toate premisele si cauzele care au dus la
savîrșirea faptei la aplicarea pedepselor.

În concluzie, pot spune că totuși Cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei
și răspunderea contravențională, sunt un aspect important în dreptul contravențional.

Bibliografie

10
1.Codul Contravențional al RM.

2.Codul Penal al RM.

3. Codul Civil al RM.

4.Constituția Republicii Moldova.

5.Drept administrativ.Note de curs. Sergiu Cobăneanu, Elena Bobeica,Viorel Rusu.

CHIȘINĂU 2012.

6.Drept penal.Partea generală.Volumul I.S.Botnaru, A.Șavga, V.Grosu, M.Grama.

CARTIER juridic.

7.http://www.scritub.com/stiinta/drept/CAUZE-CARE-INLATURA-
CARACTERUL11197.php

11