Sunteți pe pagina 1din 3

FACULTATEA ECONOMIE GENERALĂ ȘI DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT

Lucrul Individul
Disciplina: Logica Juridica

Autor:
Studenta gr. D – 202,

învățământ cu frecvență redusa,

Știrbu Andreea Izabela

Conducător științific:
conf. univ. dr., Țurcan Galina

Chișinău – 2022

1
I.
Articolul 78 din Constitutia Republicii Moldova
Alegerea Preşedintelui
(2) Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot
care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul
Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
Acest articol eu as vrea sa il modific astfel încît Presedinte al Republicii
Moldova sa poata fi ales orice cetatean cu drept de vot care are 20 de ani
impliniti, deoarece nu socot ca varsta de 40 de ani impliniti este atit de
importata ca sa devii presedinte si nu conteaza cati ani ai daca esti in stare sa
conduci o tara si sa iti iubesti patria si poporul, si cel mai important cred ca
presedintele tarii trebuie sa fie nascut in Republica Moldova si sa locuiasca
aici toata viata dar nicidecum sa fie un cetatean strain care locuieste nu mai
putin de 10 ani si poseda limba de stat.
II. Legea cu privire la Stabilirea indemnizaţiei pentru incapacitate
temporară de muncă

Condiţii de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de


muncă

Asiguraţii au dreptul la incapacitate temporară de muncă cu condiţia:


a) confirmă un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani;

b) asiguraţii care confirmă un stagiu total de cotizare de până la 3 ani


beneficiază de dreptul la indemnizaţii dacă confirmă un stagiu de cotizare de cel
puţin 9 luni realizat în ultimele 24 de luni premergătoare datei producerii
riscului asigurat.

Propun: modificarea condiţiilor de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate


temporară de muncă si anume asiguratii sa poata beneficia de dreptul la
indemnizatii necatînd la stagiul total de cotizare. Mentionez ca angajatii trebuie
sa dispuna de dreptul la acordarea a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară
de muncă din momentul angajării in campul muncii.

2
III. În Moldova, Legea privind accesul la informație, cea care reglementează
principalele aspecte ale realizării dreptului constituțional la informații, a fost
adoptată în 2000 și corespundea standardelor internaționale din acea perioadă.
Textul legii, conține principalele garanții privind exercitarea dreptului
constituțional la informație, stabilește un termen relativ scurt (în comparațiile cu
petițiile) de răspuns la solicitările de informații, oferă dreptul solicitantului de a
se adresa în judecată în caz de refuz sau lipsă a răspunsului. Totuși, cu trecerea
timpului, cei care fac uz de această lege și-au dat seama că aceasta nu mai
corespunde rigorilor internaționale. 

Legea e învechită

Evoluția sistemelor și standardelor democratice, digitalizarea accelerată a vieții,


inclusiv publice, noile posibilități de stocare, prelucrare și difuzare a
informațiilor au condus la noi cerințe și standarde privind aspectele legislative
ale accesului cetățenilor la informațiile deținute de stat. Bunăoară, din 2000
încoace, toată lumea a trecut de la scrisorile tradiționale și apeluri telefonice la
emailuri și rețele sociale, informațiile pot fi ușor digitalizate și nu mai trebuiesc
căutate prin arhive, fiind la un click distanță. Asta înseamnă că autoritățile au
posibilitatea să reacționeze mai rapid la solicitări și să evite procedurile
birocratice (expedierea răspunsurilor prin poștă sau curier, etc.). În rezultat,
instituțiile nu sunt motivate să-și îmbunătățească transparența, ba din
contra se crează practici consistente de blocare a informațiilor.
Cetățenii sunt descurajați să caute și obțină informații, fiindcă riscă să
fie tergiversați la nesfîrșit în birocrații. Am sugerat în acest articol că
statul nostru încă o duce prost la capitolul transparență și acces la
informații și că printre cauzele acestei situații sunt și prevederile
legislative care nu mai fac față noilor realități, sunt ambigue sau lasă
prea mult spațiu de interpretare celor care trebuie să le aplice. Dacă
vrem să avem o societate civilă puternică și rezilientă, să prevenim și
luptăm cu corupția și să asigurăm răspunderea autorităților în fața
cetățenilor, Parlamentul trebuie să modifice urgent Legea privind
accesul la informație.

S-ar putea să vă placă și