Slide-ul 3.

În era digitală, tema "Constituționalismul în era digitală: provocări și oportunități" ridică numeroase
dileme și probleme esențiale care trebuie adresate în contextul evoluției tehnologice și al
impactului acesteia asupra structurilor constituționale și a drepturilor fundamentale.

Provocările fundamentale includ:

Protecția datelor și a vieții private reprezintă o preocupare majoră într-o eră în care informațiile
personale sunt adesea colectate, stocate și utilizate în mod extensiv de către entități publice și
private. Cum poate fi garantată respectarea drepturilor individuale în fața acestui fenomen?

Cenzura și libertatea de exprimare sunt subiecte dezbătute în contextul mediului digital. Pe de o

parte, există presiuni crescute pentru limitarea discursului considerat inadecvat sau dăunător, pe de
altă parte, este vital să se mențină libertatea de exprimare ca un principiu fundamental al
democrației. Cum poate fi echilibrată necesitatea de a proteja discursul liber cu riscurile asociate
dezinformării și propagandei?

Accesul la tehnologie și digital divide ridică întrebări legate de justiție socială și egalitate de șanse.
În timp ce tehnologia poate oferi oportunități semnificative pentru dezvoltare și progres, există
riscul ca anumite grupuri să fie excluse sau marginalizate din cauza lipsei de acces sau de
competențe digitale adecvate.

Pe de altă parte, era digitală deschide și numeroase oportunități pentru consolidarea principiilor
constituționale:

Participarea civică și angajamentul politic pot fi îmbunătățite prin intermediul platformelor digitale,
oferind cetățenilor noi modalități de a-și exprima opiniile și de a interacționa cu autoritățile
publice.

Transparența și responsabilitatea guvernamentală pot fi sporite prin utilizarea tehnologiilor digitale

pentru furnizarea de informații publice și monitorizarea activităților instituțiilor publice.

Inovația juridică și accesul la justiție pot fi îmbunătățite prin intermediul tehnologiilor digitale, care
facilitează procesele judiciare și oferă noi modalități de acces la serviciile juridice.

În concluzie, constituționalismul în era digitală implică atât provocări complexe, cât și oportunități
semnificative, iar abordarea acestor aspecte necesită o atenție atentă și o adaptare continuă a
cadrelor legale și instituționale pentru a răspunde nevoilor și provocărilor contemporane.

Slide-ul4
Obiectivul principal în cadrul unei prezentări despre "Constituționalismul în era digitală: provocări și
oportunități" ar trebui să fie să ofere o înțelegere profundă și conștientizarea asupra modului în
care progresul tehnologic influențează principiile și practicile constituționale, precum și să
exploreze modalitățile în care acestea pot fi gestionate în mod corespunzător pentru a menține
echilibrul între inovație și respectarea drepturilor și libertăților individuale.

1. Riley v. California (2014): În acest caz, David Leon Riley a fost arestat în California, iar în
timpul percheziției corporale, poliția a confiscat un smartphone de la el. Ulterior, s-au
efectuat căutări pe telefon, iar acestea au dus la găsirea unor dovezi care l-au implicat pe
Riley într-un alt caz penal. Totuși, avocații lui Riley au argumentat că percheziția telefonului
său fără un mandat reprezintă o încălcare a drepturilor sale conform celui de-al patrulea
amendament al Constituției SUA, care protejează cetățenii împotriva perchezițiilor și
 sechestrărilor nejustificate. Decizia Curții Supreme a Statelor Unite a fost în favoarea lui
Riley, stabilind că atunci când un individ este arestat, telefonul său mobil nu poate fi căutat
fără un mandat, deoarece un telefon mobil conține o cantitate mare de informații personale
care ar putea compromite viețile private ale utilizatorilor. Această decizie a confirmat că, în
cazul tehnologiilor moderne, drepturile constituționale trebuie să fie protejate în mod
corespunzător.

2. Canada - R. v. Spencer În 2014, Curtea Supremă a Canadei a emis o hotărâre importantă în

cazul "R. v. Spencer". Acest caz a apărut în contextul unei investigații penale în care poliția a
solicitat un furnizor de servicii de internet (ISP) să furnizeze informații privind identitatea
abonatului asociat cu o anumită adresă IP. Informațiile au fost solicitate fără un mandat
judecătoresc. Curtea Supremă a decis că abonații la serviciile de internet au o așteptare
rezonabilă în privința vieții private în ceea ce privește adresa lor IP. Astfel, atunci când
poliția solicită informații de identificare a abonaților de la ISP-uri, aceștia trebuie să obțină
un mandat de la un judecător, exceptând situațiile excepționale. Această hotărâre a fost
importantă pentru clarificarea standardelor privind protecția vieții private digitale în Canada.
A confirmat că informațiile asociate cu adresa IP sunt sub protecția dreptului la viața privată
prevăzut de Carta Canadiană a Drepturilor și a Libertăților. Decizia a subliniat necesitatea
obținerii unui mandat pentru accesarea acestor informații, consolidând astfel drepturile la
viața privată ale cetățenilor în mediul digital. Prin urmare, cazul "R. v. Spencer" reprezintă un
exemplu semnificativ al modului în care jurisprudența poate contribui la protejarea vieții
private digitale și la stabilirea unor standarde clare pentru autoritățile de aplicare a legii în
ceea ce privește accesul la informații online.

În concluzie, este evident că constituționalismul în era digitală aduce atât provocări semnificative,
cât și oportunități de dezvoltare și progres. Principalele puncte de luat în considerare sunt:

Protecția drepturilor individuale : Este esențial să se acorde o atenție deosebită protecției

drepturilor individuale în era digitală, în special în ceea ce privește confidențialitatea datelor
personale, libertatea de exprimare și accesul la informații.

Rolul guvernului și al legii : Guvernele și legislațiile trebuie să se adapteze la schimbările

tehnologice pentru a asigura că normele și reglementările sunt în concordanță cu principiile
constituționale și că protejează drepturile și libertățile cetățenilor.

Transparența și responsabilitatea : Utilizarea tehnologiei pentru a spori transparența și

responsabilitatea guvernamentală poate contribui la consolidarea principiilor constituționale și la
întărirea încrederii publice în instituțiile democratice.

Echilibrul între inovație și protecție : Găsirea unui echilibru între promovarea inovației tehnologice
și protejarea drepturilor individuale este esențială pentru a asigura că progresul tehnologic este în
beneficiul societății și că nu aduce prejudicii valorilor fundamentale ale democrației și drepturilor
omului.

Prin abordarea acestor aspecte și prin adoptarea unor politici și practici adecvate,
constituționalismul în era digitală poate contribui la crearea unei societăți mai echitabile, mai
transparente și mai responsabile, în care tehnologia este utilizată în scopul promovării binelui
comun și respectării principiilor și valorilor fundamentale.