Geometrie plană

Triunghiul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adică:
P=AB+BC+CA
Aria triunghiului=(înălțimea x baza)/2, adică:
Atriunghi=(b x h)/2.
În cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci,
AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul
Perimetrul= suma tuturor laturilor:
P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale
paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul
poate fi calculat astfel P=2(AB + BC).
Aria paralelogramului = baza x h,  Aparalelogram=b x h, iar
in cazul nostru,
AABCD=DC x AM, pentru ca
DC=b (baza) si AM=h.

Dreptunghiul
Dreptunghiul are lungime( notăm L=AB) si lățime
(notăm l=BC).
Perimetrul= suma tuturor laturilor,
P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)
Aria dreptunghiului = lungimea x h
Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Pătratul
Pătratul este un dreptunghi care are toate laturile egale
(congruente), sau lungimea egala cu lățimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor,
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura
pătratului (AB=BC=CD=DA=L).
Aria pătratului=latura x latura = latura2,  Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.
Trapezul
Perimetrul= suma tuturor laturilor,
P=AB + BC + CD + DA.
Aria trapezului = (baza mare + baza mica)x h/2,
Atrapez=(B + b) x h/2, iar în cazul nostru
AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h .

Cercul
Avem OA - raza (notăm. r)
Lungimea cercului (circumferința cercului):
    
Aria cercului (corect ar fi aria discului):

    

Geometrie în spaţiu
Corpuri - Poliedre
Piramida

Avem: AB - muchia bazei(notăm, m)

VA - muchia laterala(notăm. l)
VO – h piramidei (notăm. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (notăm. ap)
OM - apotema bazei (notăm. ab).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
     Alat=(Pb x ap)/2.
Aria bazei
     Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
     Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un
triunghi, aria si volumul calculându-se analog.
Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(notăm. L)
BC – lățime(notăm. l)
AE - h sau muchia laterala (notăm. h)
     Aria laterala = suma ariilor fețelor laterale
     Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
     Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
     Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
     Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.

Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari

A'B' - Muchia bazei mici
OO' - h (notăm. h)
AA' - Muchia laterala
OM - Apotema bazei mari (notăm. aB)
O'M' - Apotema bazei mici (notăm. ab)
MM' - Apotema trunchiului de piramida (notăm. at)
     Aria laterala = suma ariilor fețelor laterale
     Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici,
iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se
calculează in funcție de natura bazelor (triunghi,
patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot
calcula si cu ajutorul formulelor:
     Ab=Pb x ab.
     AB=PB x aB.
Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria
laterala
Volumul

     Vtrunchi de piramida=
Corpuri - Corpuri rotunde
Cilindrul

Avem:
AA' - generatoare (notăm. g)
OO' - h cilindrului (notăm. h; in cazul nostru, la cilindrul
circular drept, avem g=h)
AO - raza bazei (notăm. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza,
     
Aria laterala:
     
Aria totală:
     
Volumul cilindrului:
     
Conul

Avem:
VA - generatoare (notăm. g)
VO - h conului (notăm. h)
AO - raza bazei (notăm. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza,
     
Aria laterala:
     
Aria totala:
     
Volumul conului:

     
Trunchiul de con

Avem:
A'A - generatoare (notăm. G)
OO' - h trunchiului de con (notăm. I)
AO - raza bazei mari(notăm. R)
A'O' - raza bazei mici(notăm. r)
Aria laterala:

Aria totala:

Volumul:

 
Sfera

Avem:
OA - rază (notăm. r)
Aria sferei:
     
Volumul sferei:

     
_________________________________
Linii importante in triunghi

Mediatoarea - perpendiculara pe mijlocul laturii, orice punct de pe mediatoare este egal depărtat de
capetele segmentului, punctul de intersecție al mediatoarelor unui triunghi este centrul cercului
circumscris triunghiului, se notează cu O.

Bisectoarea - dreapta care împarte unghiul in doua părți congruente, orice punct de pe bisectoare este
egal depărtat de laturile unghiului, punctul de intersecție al bisectoarelor unui triunghi este centrul
cercului înscris triunghiului, se notează cu I.

Teorema bisectoarei: intr-un triunghi oarecare bisectoarea împarte latura pe care cade intr-un raport egal
cu raportul laturilor.

Mediana - segmentul care unește vârful triunghiului cu mijlocul laturii opuse, punctul de intersecție al
medianelor se afla la o treime de baza si doua treimi de vârf, se numește centru de greutate al triunghiului
si se notează cu G.

Înălțimea - perpendiculara din vârf pe latura opusa, punctul de intersecție al înălțimilor lor intr-un
triunghi se numește ortocentru sau centrul drept al triunghiului, se notează cu H.

Linia mijlocie – segmentul care unește mijloacele a doua laturi ale triunghiului. Linia mijlocie a unui
triunghi este paralela cu cea de a treia latura a triunghiului si jumătate din ea.

   Cazuri de congruenta ale triunghiurilor oarecare:

Cazul I- L.U.L. (doua triunghiuri oarecare care au cate doua laturi si unghiurile cuprinse intre ele
respectiv congruente, sunt congruente);
Cazul II- U.L.U. (doua triunghiuri oarecare care au cate o latura si unghiurile alăturate ei respectiv
congruente sunt congruente);
Cazul III- L.L.L. (doua triunghiuri oarecare care au laturile respectiv congruente sunt congruente)

Cazurile de asemănare ale triunghiurilor oarecare:

Cazul I - U.U (doua triunghiuri sunt asemenea daca au doua unghiuri respectiv congruente);
Cazul II- L.U.L. (doua triunghiuri sunt asemenea daca au doua laturi respectiv proporționale si
unghiurile dintre laturile proporționale sunt congruente);
Cazul III- L.L.L. (doua triunghiuri sunt asemenea daca au laturile respectiv proporționale).

   Triunghiul oarecare: ∆ABC

   Teoreme:
Teorema lui Thales: o paralelă dusa la una din laturile unui triunghi, împarte celelalte doua laturi in părți
proporționale;
Teorema fundamentala a asemănării: o paralela dusa la o latura a unui triunghi formează cu celelalte
doua, un triunghi asemenea cu primul.
∆ABC ~∆AMN

   Triunghiul isoscel: ∆ABC; AB= AC

   Proprietăți:

unghiurile de la baza triunghiului isoscel sunt congruente;

într-un triunghi isoscel înălțimea din vârf este mediană, bisectoare, mediatoare si axă de simetrie.

   Triunghiul echilateral: ∆ABC; AB= AC= BC

   Proprietăți:
toate unghiurile sunt congruente si au 600;
orice înălțime este mediana, bisectoare, mediatoare si axa de simetrie.
Triunghiul dreptunghic: ∆DEF; un unghi = 90
   Cazurile de congruență:
Cazul I- C.C. (daca doua triunghiuri dreptunghice au catetele respectiv congruente, atunci ele sunt
congruente);
Cazul II- C.U. (daca doua triunghiuri dreptunghice au o cateta si un unghi ascuțit la fel așezat fata de
cateta, respectiv congruente, atunci ele sunt congruente);
Cazul III- I.U.( daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuza si un unghi, diferit de unghiul drept,
respectiv congruente, atunci sunt congruente);
Cazul IV- I.C. (daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuza si o cateta respectiv congruente, atunci
ele sunt congruente).
   Teoreme:
Într-un triunghi dreptunghic cateta care se opune unghiului de 30 este jumătate din ipotenuză;
Într-un triunghi dreptunghic mediana din vârful unghiului drept este jumătate din ipotenuză;
Teorema înălțimii - într-un triunghi dreptunghic înălțimea este media proporțională între segmentele
determinate de ea pe ipotenuza;
Teorema catetei - într-un triunghi dreptunghic o catetă este medie proporțională între proiecția sa pe
ipotenuza.
Teorema lui Pitagora - într-un triunghi dreptunghic pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor
catetelor.

   Patrulatere - poligoane cu patru laturi.

   Clasificare:
convex;
concav;
încrucișat;
particulare: paralelogram, romb, dreptunghi, pătrat.
   Paralelogramul: patrulaterul cu laturile opuse paralele două câte două.
   Proprietăți:
Într-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente, iar cele alăturate sunt suplimentare;
Într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente două câte două;
Într-un paralelogram diagonalele se împart în părți congruente.
   Reciproca:
Dacă într-un patrulater unghiurile opuse sunt congruente, iar cele alăturate suplimentare, atunci
patrulaterul este un paralelogram;
Dacă într-un patrulater laturile opuse sunt congruente două câte două, atunci patrulaterul este un
paralelogram;
Dacă într-un patrulater două laturi opuse sunt paralele și congruente, atunci patrulaterul este un
paralelogram;
Dacă într-un patrulater diagonalele se împart în părți congruente, atunci patrulaterul este un paralelogram.
Aria: AB· DQ= baza x h
   Dreptunghiul: paralelogramul cu un unghi drept.
   Proprietăți:
Toate proprietățile paralelogramului sunt adevărate;
Într-un dreptunghi diagonalele sunt congruente;
Dreptunghiul are două axe de simetrie.
Aria: AB·AD= baza x h=lungimea x lățimea
   Rombul : paralelogramul cu doua laturi alăturate congruente.
   Proprietăți:
Toate proprietățile paralelogramului sunt adevărate;
Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare și sunt bisectoarele unghiurilor rombului;
Diagonalele rombului sunt axe de simetrie.
   Pătratul: este dreptunghiul cu două laturi alăturate congruente sau rombul cu un unghi drept.
   Proprietăți:
Toate proprietățile paralelogramului, rombului si dreptunghiului;
Pătratul are patru axe de simetrie.
   Trapezul: patrulaterul cu două laturi opuse paralele si două neparalele
   Clasificare:
oarecare;
dreptunghic (are un unghi de 90);
isoscel (laturile neparalele congruente).
   Proprietăți:
Linia mijlocie - segmentul care unește mijloacele laturilor neparalele ale trapezului. Linia mijlocie a
trapezului este paralelă cu bazele si este egala cu semisuma bazelor.
   Trapezul isoscel:
   Proprietăți:
Într-un trapez isoscel unghiurile de la baza sunt congruente;
Într-un trapez isoscel diagonalele sunt congruente.