Geometrie plană

Triunghiul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CA
Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2,
adica:
Atriunghi=(b x h)/2.
In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci,
AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile
opuse ale paralelogramului sunt
congruente (egale), perimetrul poate fi
calculat astfel P=2(AB + BC).
Aria paralelogramului = baza x inaltimea,
adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru,
AABCD=DC x AM, pentru ca
DC=b (baza) si AM=h (inaltime).
Dreptunghiul
Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si
latime (not l=BC).
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)
Aria dreptunghiului = lungimea x latimea
Adreptunghi=L x l. In cazul
nostru, AABCD=AB x BC.
Patratul
Patratul este un dreptunghi care are toate
laturile egale (congruente), sau lungimea
egala cu latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este
latura patratului (AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura2,
adica, Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.
Trapezul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB + BC + CD + DA.
Aria trapezului = (baza mare + baza
mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B +
b) x h/2, iar in cazul nostru
AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea).
Cercul
Avem OA - raza (not. r)
Lungimea cercului (circumferinta
cercului):

Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu
Corpuri - Poliedre
Piramida
Vom discuta doar de corpuri regulate, deci si piramida este
regulatã.
Avem: AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap)
OM - apotema bazei (not. ab).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(Pb x ap)/2.
Aria bazei
Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un
triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.
Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.
Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar
cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul
ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu
amintim nimic despre ele aici.
Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari

A'B' - Muchia bazei mici
OO' - Inaltime (not. h)
AA' - Muchia laterala
OM - Apotema bazei mari (not. aB)
O'M' - Apotema bazei mici (not. ab)
MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici,
iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se
calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi,
patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula
si cu ajutorul formulelor:
Ab=Pb x ab.
AB=PB x aB.
Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria
laterala
Volumul

Vtrunchi de piramida=
сilindrul

Avem:
AA' - generatoare (not. g)
OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul
circular drept, avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totalã:

Volumul cilindrului:

Conul

Avem:
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totala:

Volumul conului:

Trunchiul de con

Avem:
A'A - generatoare (not. G)
OO' - inaltimea trunchiului de con (not. I)
AO - raza bazei mari(not. R)
A'O' - raza bazei mici(not. r)
Aria laterala:

Aria totala:

Volumul:
Sfera

Avem:
OA - razã (not. r)
Aria sferei:

Volumul sferei:

Rombul
Rombul este un paralelogram
particular, adica
este paralelogramul care are
doua laturi consecutive
congruente.
Rombul are, deci, toate laturile
congruente si
diagonalele perpendiculare.

De asemenea, aria rombului

poate fi calculata cu formula de
la paralelogram.

Poligonul Regulat
Poligonul regulat poligonul
convex care are toate laturile
congruente.
Pentru un poligon regulat,
perimetrul se calculeaza
inmultind nr. laturilor cu
lungimea uneia dintre ele.
Aici avem un hexagon regulat,
deci nr. laturilor este egal cu 6.
Avem, deci, perimetrul

.
Aria unui poligon regulat se
calculeaza dupa formula
 , unde P este
perimetrul poligonului, iar a este
apotema poligonului
(perpendiculara din centrul
poligonului pe una din laturile
sale).
Elipsa
Elipsa este curba plana definita
ca locul geometric al punctelor
pentru care suma distantelor la
doua puncte fixe (numite
focarele elipsei) este constanta.
Aria elipsei se calculeaza dupa
formula

.
Torul
Aria unui tor se calculeaza dupa
formula

Arii corpuri
Calota sferica
Aria calotei sferice se
calculeaza dupa formula
.

Zona sferica
Aria zonei sferice se calculeaza
dupa formula (aceeasi ca cea de
la calota sferica)
.

Segment sferic cu o singura

baza
 Volumul semgmentului sferic cu
o singura baza se calculeaza cu
formula

Segment sferic cu o doua baze

Volumul semgmentului sferic cu
doua baze se calculeaza cu
formula

Teorema lui Pitagora

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul lungimii ipotenuzei este egal cu
suma pătratelor catetelor.
ΔABC dreptunghic cu masura unghiului A de 90°

Atunci avem:
BC2=AB2 + AC2

Teorema celor trei perpendiculare

Fie α un plan, (d) o dreaptă inclusa în planul α şi A ∉ α, O ∈ α, O ∉ d.
Dacă AO⊥α, OB ⊥d, atunci AB⊥d.
Reciproca 1. Fie α un plan, (d) o dreaptă inclusă în planul α, A ∉ α, O ⊥
α, O ∉ d, B⊥d. Dacă AO⊥α şi AB⊥d, atunci OB⊥d.
Reciproca 2. Fie α un plan, (d) o dreaptă inclusă în planul α, A ∉ α, O ⊥
α, O ∉ d, B⊥d. Dacă AO⊥OB, AB⊥d şi OB⊥d, atunci AO⊥d.

Teorema lui Ceva

Fie triunghiul ABC şi punctele A'⊥(BC), B'⊥(CA), C'⊥(AB). Dacă dreptele
AA', BB' şi CC' sunt concurente, atunci are loc relaţia:

Reciproca Teoremei lui Ceva. Fie triunghiul ABC şi punctele A'⊥(BC),

B'⊥(CA), C'⊥(AB). Dacă are loc relaţia

atunci dreptele AA', BB' şi CC' sunt concurente.

Relația lui Van Aubel

Fie triunghiul ABC și punctele A'∈(BC), C⊥(AC'), B⊥(AB'). Dacă dreptele
AA', CB' și BC' sunt concurente într-un punct P, atunci există relația:
Teorema lui Menelaos
Fie ABC un triunghi și A', B' si C' trei puncte astfel incat A'⊥(BC),
B'⊥(CA), C'⊥(AB). Dacă punctele A', B' si C' sunt coliniare, atunci are
loc egalitatea:

Reciproca Teoremei lui Menelaos. Fie triunghiul ABC și punctele

A'⊥(BC), B'⊥(CA), C'⊥(AB) astfel încât două dintre punctele A', B', C'
sunt situate pe dou[ laturi ale triunghiului, iar al treilea pe prelungirea
celei de a treia laturi a triunghiului sau toate trei sunt situate pe
prelungirile laturilor triunghiului. Dacă are loc relația

atunci punctele A', B' și C' sunt coliniare.

Teorema paralelelor neechidistante

Mai multe drepte paralele determină pe două secante oarecare

segmente proporționale. Fie d1 || d2 || d3 coplanare cu dreptele a șib și
, ,
oricare ar fi k ∈ {1, 2, 3}. Atunci are loc relatia:
Teorema bisectoarei
Într-un triunghi, bisectoarea interioară a unui unghi împarte latura
opusă în segmente proporționale cu laturile care formează unghiul
respectiv.
În triunghiul ABC fie bisectoarea (AD a unghiului BAC, cu D∈[BC].
Atunci avem

Teorema lui Thales

Fie triunghiul ABC și dreapta d || BC, D și E punctele de intersecție ale
dreptei d cu laturile AB și, respectiv, AC. Atunci are loc relația:

sau

Alte formule calcul prescurtat:

 şi, mai mult, avem:

Proprietăţile radicalilor:

Logaritmi
 Schimbarea bazei unui logaritm

Combinatorica
Permutari
Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi.

Aranjamente
Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale
unei multimi de n elemente.
Combinari
Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente
ale unei multimi de n elemente.

Permutari

Formula de recurenta a permutarilor:

Aranjamente

, sau

Formula de recurenta a aranjamentelor:

Combinari

, sau

Formula de recurenta a aranjamentelor:

Demonstratie:

Formula combinarilor complementare:

Binomul lui Newton

 Formula Binomului lui Newton este:

Termenul general al dezvoltarii binomului lui Newton:

Observam ca,

Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se

face dupa formula

Observatie. Pentru o multime cu n elemente, numarul de

submultimi cu k elemente este egal cu Cnk.
Pentru a = b = 1, avem

Observatie. Numarul de submultimi ale unei multimi cu n elemente

este 2n.

Media aritmetică

Media geometrică (proporțională):

Media aritmetică ponderată:

, unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu

ponderile p1, p2, ..., pn.
Puteri:

proprietatile radicalilor >>

Formule de calcul prescurtat:
 Ecuatia de gradul I:
O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a,
cu a diferit de 0. Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este multimea vida. Altfel, adica
daca a=0 si b=0, solutia este intreaga multime de definitie.
Ecuatia de gradul al II-lea:
Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele
rezolvarii acestei ecuatii sunt:

o Calcularea discriminantului:

o Evaluarea discriminantului:
daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale;
daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie ( x1=x2);
daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii, care se calculeaza dupa
cum urmeaza:
 Calcularea solutiilor:

 Relaţii între rădăcinile ecuaţiei de gradul al doilea

ntr-un triunghi dreptunghic, considerând măsura unui unghi ascu țit

numim:
sinusul = cateta opusă / ipotenuză
cosinusul = cateta alaturată / ipotenuză
tangenta = cateta opusă / cateta alaturată
cotangenta = cateta alaturată / cateta opusă
Sinusul, cosinusul, tangenta și cotangenta se numesc funcții
trigonometrice și se notează cu sin, cos, tg, si ctg.
 În triunghiul ABC de mai sus avem:

Simple formule trigonometrice

Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A, sunt
adevarate urmatoarele relatii:
formula fundamentala a
trigonometriei

Tabele trigonometrice
Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul
de mai jos):

u 00 300 450 600 900

sin u 0 1

cos u 1 0

tg u 0 1 ∞

ctg u ∞ 1 0