Slide 1-2: Stimați participanți,

Astăzi vă voi vorbi despre un subiect care a devenit tot mai pertinent în era digitală în care trăim: Bătălia
emoji-urilor și libertatea de a face meme-uri pe internet sau mai bine zis:
drepturile digitale și libertatea de exprimare pe internet.
Cu toții suntem familiarizați cu mediul online și cu abundența de exprimări și opinii pe care le găsim pe
diverse platforme. Cu toate acestea, odată cu libertatea de exprimare vine și o responsabilitate de a ne
asigura că nu încălcăm drepturile și interesele altora.
Slide-ul 5: Obiectivul acestui speech este să sublinieze importanța protejării drepturilor digitale și a libertății
de exprimare pe internet într-o eră digitală în continuă evoluție.
Vom explora implicațiile legale și sociale ale cenzurii digitale, evidențiind necesitatea unei abordări
echilibrate între reglementare și libertatea individuală în mediul online.
Ne propunem să inspirăm conștientizarea și acțiunea în susținerea unui mediu online inclusiv și liber, în
care diversitatea de voci și perspective este apreciată și protejată.

Slide-ul 7: La nivel internațional, cadrul legal pentru protejarea libertății de exprimare pe internet este definit
de documente precum Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDH) și Convenția Europeană a
Drepturilor Omului (CEDO), care consacră dreptul fundamental al individului de a-și exprima liber opinia și
de a căuta, primi și difuza informații prin orice mijloace și fără nicio constrângere.
La nivel național, în Republica Moldova, acest cadru legal este consolidat de dispozițiile constituționale și
de legile specifice, cum ar fi Constituția Republicii Moldova și Legea privind Libertatea de Exprimare (nr.
64/2010), care protejează drepturile individuale în mediul online și offline, asigurând libertatea de exprimare
fără intervenții arbitrare sau cenzură.
În plus, Legea privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (nr. 133/2011) contribuie la protejarea libertății
de exprimare pe internet prin reglementarea corespunzătoare a modului în care datele personale sunt
colectate, prelucrate și utilizate online, garantând astfel respectarea intimității și a dreptului la
confidențialitate în mediul digital.
Slide-ul8:
b) Hate speech, sau discursul de ură, este exprimarea de idei sau comportamente care incită la violență,
discriminare sau ură împotriva unor grupuri sociale sau individuale pe baza unor trăsături protejate.
Limitările libertății de exprimare în mediul online sunt justificate pentru a combate hate speech-ul și a
proteja drepturile și siguranța altor persoane, deoarece acesta poate duce la consecințe negative precum
discriminarea și violența. Politicile platformelor sociale și legile naționale sunt exemple de modalități de
combatere a hate speech-ului, inclusiv eliminarea conținutului și impunerea sancțiunilor legale pentru cei
care îl promovează.

Germania are legi stricte împotriva hate speech-ului online, cunoscute sub numele de NetzDG (Legea pentru
Consolidarea Punerii în Aplicare a Legii în Domeniul Rețelelor Sociale). Aceste legi impun platformelor de
socializare obligația de a elimina rapid conținutul care încalcă legile germane, inclusiv hate speech-ul, sub
amenințarea unor amenzi substanțiale pentru companiile respective.
Implementarea legilor NetzDG în Germania marchează un efort concret al statului de a combate hate
speech-ul online, oferind o cadrul juridic clar și sancțiuni eficiente pentru platformele de socializare care nu
respectă cerințele impuse de legislația germană în acest sens.

D) Combaterea dezinformării și propagandei online este o provocare majoră în protejarea integrității

informațiilor și în promovarea unui mediu online sănătos și sigur. Totuși, este crucial să se găsească
modalități eficiente de a aborda aceste probleme fără a afecta negativ libertatea de exprimare. Strategiile
pentru a combate dezinformarea și propaganda online fără a compromite libertatea de exprimare includ:
promovarea alfabetizării media, transparența și responsabilitatea în producția de conținut online, colaborarea
între actorii relevanți, promovarea diversității și pluralismului media și monitorizarea abuzurilor asupra
libertății de exprimare.

Finlanda a adoptat o strategie amplă pentru a combate dezinformarea, denumită "Reziliență împotriva
influenței hibride". Această abordare este caracterizată de o implicare interdisciplinară care integrează
aspecte educaționale, colaborarea între sectorul public și privat și promovarea transparenței în legătură cu
 sursele de informații online. Prin intermediul acestei strategii, Finlanda își propune să întărească capacitățile
societății de a recunoaște și contracara influențele hibride, inclusiv dezinformarea și propagandă, într-un
mod proactiv și eficient. Implementarea acestei strategii implică educația cetățenilor pentru a-i face mai
rezistenți la manipulare și dezinformare, colaborarea între autoritățile guvernamentale și companiile private
pentru a identifica și contracara amenințările online și promovarea transparenței și responsabilității în mediul
online pentru a consolida încrederea publică în informații și sursele lor.

Slide-ul 10: Cazul Delfi AS v. Estonia este un caz emblematic în jurisprudența europeană în ceea ce privește
responsabilitatea intermediarilor online pentru comentariile publicate de utilizatori pe platformele lor. Iată
un rezumat succint al acestui caz:
În cazul Delfi AS v. Estonia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a analizat responsabilitatea
civilă a portalului de știri online Delfi pentru comentariile defăimătoare publicate de utilizatori pe site-ul
său. Cazul a fost adus în fața Curții după ce un jurnalist estonian a fost defăimat în comentariile postate pe
site-ul Delfi și a cerut despăgubiri de la companie.
CEDO a decis că Delfi era responsabilă pentru comentariile defăimătoare postate de utilizatori, deși nu
aveau cunoștință prealabilă despre acestea. Curtea a subliniat că site-ul a facilitat comentariile publice și că
Delfi a încercat să obțină un profit din aceste comentarii, ceea ce a implicat o anumită responsabilitate.
Astfel, Delfi a fost găsită vinovată pentru încălcarea dreptului la reputație a jurnalistului și a fost obligată să
plătească daune.
Această hotărâre a stabilit un precedent important în privința responsabilității intermediarilor online în ceea
ce privește conținutul generat de utilizatori. A evidențiat faptul că intermediarii online pot fi considerați
responsabili pentru conținutul postat de utilizatori pe platformele lor, în special atunci când aceștia nu iau
măsuri adecvate pentru a preveni sau îndepărta conținutul ilegal sau defăimător. Acest caz a avut un impact
semnificativ asupra modului în care site-urile web și platformele online abordează gestionarea conținutului
generat de utilizatori.

Slideul 12:
Întrebare: Este posibil să se asigure protecția datelor personale și a vieții private online fără a restricționa
libertatea de exprimare? (Da/Nu)
Da, este posibil să se asigure protecția datelor personale și a vieții private online fără a restricționa libertatea
de exprimare prin implementarea legilor și tehnologiilor care să protejeze intimitatea și să prevină abuzurile
asupra datelor, în timp ce se menține accesul la informații și libertatea de exprimare.

Patrimoniu: "De asemenea, Este esențial să recunoaștem că exprimările pe internet pot cauza prejudicii
materiale altor persoane, cum ar fi postări defăimătoare sau încălcări ale drepturilor de proprietate
intelectuală, iar cei afectați au dreptul să caute despăgubiri. Într-un cadru care protejează libertatea de
exprimare, trebuie să existe și mecanisme pentru a proteja persoanele afectate și pentru a le permite să-și
exercite drepturile în mediul online.

În concluzie, drepturile digitale și libertatea de exprimare pe internet vin cu o responsabilitate de a ne

asigura că folosim acest privilegiu într-un mod care să nu dăuneze altora. Să fim vigilenți și să ne respectăm
reciproc în mediul online, astfel încât să putem contribui la o comunitate online mai sigură și mai
respectuoasă pentru toți.

1. "Dacă internetul ar fi o grădină, libertatea de exprimare ar fi ca un val frumos de flori sălbatice. Lăsați-o să
înflorească, cu condiția să nu calcați în grădină cu tractoarele voastre de ură!"

Acestea sunt doar câteva sugestii amuzante pentru a ilustra ideea de a proteja și promova libertatea de
exprimare pe internet într-un mod accesibil și plin de umor.