MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITETUL DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT
Tema: ,,Infracțiuni Cibernetice”

Elaborat: Borta Laura Verificat:

Grupa:DR 2309

1
 Cuprins

1. Introducere..................................................................................... 3
2.1 Internetul - componentă fundamentală a mediului online.............4
2.2 Etică, moralitate, integritate - Etica Internetului...........................4
2.3 Probleme și dileme etice în cadrul Internetului.............................5
3.1 Infracțiuni Cibernetice...................................................................7
3.2 Cauzele infracțiunilor Cibernetice................................................12
3.3 Consecințele Infracțiunilor Cibernetice........................................13
3.4 Strategia de securitate cibernetică a UE.......................................15
3.5 Combaterea criminalității informatice de către UE......................15
4.1 Infracțiuni Cibernetice în Republica Moldova.............................16
4.2 Exemple de infracțiuni cibernetice și impactul acestora..............17
4.3 Abordarea problemei infracțiunilor cibernetice
pe plan mondial.............................................................................17
5. Concluzia........................................................................................18
6.Bibliografie......................................................................................19

2
 Introducere

Mediul online reprezintă un spațiu virtual în care oamenii interacționează,

comunică și desfășoară activități diverse folosind internetul și tehnologia digitală.
Acest mediu a evoluat rapid în ultimele decenii și a devenit parte integrantă a vieții
cotidiene pentru miliarde de oameni din întreaga lume. Mediul online facilitează
comunicarea între oameni, indiferent de distanța geografică. Platformele de
socializare, aplicațiile de mesagerie și instrumentele de videoconferință permit
oamenilor să rămână conectați, să își împărtășească experiențe și să dezvolte
relații. De asemenea, este o platformă esențială pentru comerțul electronic, unde
oamenii pot cumpăra și vinde produse și servicii, să compari prețuri și să faci
cumpărături de la confortul propriei case. Mediul online este o sursă principală de
informații și știri pentru mulți oameni. Site-urile web de știri, blogurile și rețelele
de socializare sunt utilizate pentru a obține informații curente și pentru a împărtăși
opinii. Totodată, tehnologia a transformat educația, permițând studenților să aibă
acces la cursuri online, resurse educaționale și instruire la distanță. Acesta este un
aspect important al mediului online, mai ales în contextul pandemiei de COVID-
19.
Mediul online poate fi văzut ca un sistem cibernetic complex, în care informațiile
și datele sunt procesate, stocate și transmise în mod continuu. Cibernetica
furnizează instrumente teoretice și practice pentru a înțelege și a gestiona acest
mediu. De exemplu, algoritmii de recomandare folosiți pe platformele de
socializare și serviciile de streaming video sunt rezultatul aplicării principiilor
cibernetice pentru a analiza și a oferi conținut relevant utilizatorilor. Însă în mediul
online, există și amenințări de securitate, cum ar fi atacurile cibernetice, phishing-
ul, infracțiunile cibernetice și problemele legate de confidențialitatea datelor
personale. Protejarea informațiilor personale și a securității online este o
preocupare importantă.

3
 2.1 Internetul - componentă fundamentală a mediului online.

Internetul, cunoscut și sub denumirea de "World Wide Web" (WWW) sau simplu
"Web", este o rețea globală de calculatoare și servere interconectate care permite
accesul la o vastă gamă de informații, servicii și resurse online. Acesta a
revoluționat modul în care oamenii comunică, lucrează, se informează și se
distrează în era digitală. Internetul a avut începuturile sale în cercetarea
guvernamentală și academică în anii 1960, cu proiectul ARPANET finanțat de
Departamentul Apărării al SUA. Acesta a evoluat într-o rețea globală în
următoarele decenii, devenind ceea ce este astăzi. Internetul se bazează pe o
infrastructură fizică și tehnică complexă, care include cabluri submarine, sateliți,
servere și dispozitive conectate. Acesta funcționează pe baza protocoalelor de
comunicație, precum TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol).
Oamenii pot accesa Internetul folosind diverse dispozitive, cum ar fi computere,
smartphone-uri, tablete și dispozitive IoT (Internet of Things). Accesul la Internet
se poate face prin intermediul rețelelor fixe (cablu, fibră optică) sau mobile (3G,
4G, 5G). Acesta oferă o gamă variată de servicii și resurse, inclusiv căutarea și
accesul la informații, comunicarea prin e-mail și mesagerie, comerțul electronic,
divertismentul sub formă de streaming video și muzică, rețele sociale, blogging,
jocuri online și multe altele. Internetul a devenit o platformă pentru exprimarea
liberă a ideilor și opinilor, contribuind la dezvoltarea culturală și socială a
societăților. Internetul este o forță motrice a schimbării în lumea modernă,
conectând oamenii, economiile și culturile într-un mod fără precedent. Este o
resursă esențială în viața de zi cu zi a oamenilor din întreaga lume și continuă să
evolueze și să schimbe modul în care interacționăm și trăim.
O preocupare importantă este securitatea online, care implică protejarea datelor
personale, prevenirea atacurilor cibernetice și asigurarea că informațiile și
tranzacțiile online sunt sigure. Legătura dintre internet și cibernetica este una
strânsă, deoarece ambele concepte sunt strâns interconectate și se completează
reciproc în dezvoltarea și funcționarea lor.

2.2 Etică, moralitate, integritate - Etica Internetului

4
Etică, moralitate și integritate sunt concepte-cheie în ceea ce privește etica
internetului. Acestea reprezintă principii și standarde pe care indivizii, organizațiile
și comunitățile online ar trebui să le urmeze pentru a promova un mediu online
sănătos și etic. Iată cum se leagă aceste concepte în contextul eticii internetului:

- Etica Internetului: Etica internetului reprezintă ansamblul de principii și

norme care guvernează comportamentul și interacțiunile pe internet. Aceasta
include valorile și standardele care ar trebui respectate în mediul digital
pentru a crea un mediu online pozitiv și respectuos. Etica internetului poate
acoperi aspecte precum respectul pentru ceilalți utilizatori, protecția
confidențialității datelor, combaterea dezinformării și a discursului de ură, și
multe altele.

- Moralitate: Moralitatea în internet se referă la principiile și valorile

personale care ghidează comportamentul individual online. Aceasta implică
luarea deciziilor etice și alegerea acțiunilor care sunt corecte și respectuoase
față de ceilalți utilizatori. De exemplu, moralitatea poate determina dacă o
persoană alege să răspândească sau să combată dezinformarea sau discursul
de ură pe internet.

- Integritate: Integritatea în internet se referă la calitatea de a fi onest și de a

avea principii solide în comportamentul online. Utilizatorii cu integritate se
abțin de la comportamentul necinstit, cum ar fi manipularea informației,
pirateria sau fraudarea altor utilizatori. Integritatea în internet se referă și la
responsabilitatea de a-și păstra promisiunile și de a fi corecți în acțiunile lor
online.
În esență, etica internetului se bazează pe principii etice și morale și presupune
respectul pentru integritatea personală și a altora. Aceasta promovează un
comportament responsabil și respectuos în mediul online, contribuind la crearea
unei comunități digitale mai sănătoase și mai etice.
Prin aplicarea acestor principii și valorificarea conceptelor de etică, moralitate și
integritate în utilizarea internetului, oamenii pot contribui la construirea unui spațiu
online mai respectuos și mai pozitiv pentru toți utilizatorii. Este important să fim
conștienți de impactul acțiunilor noastre online și să ne asumăm responsabilitatea
pentru a promova etica și moralitatea în internet.

2.3 Probleme și dileme etice în cadrul Internetului

5
Totuși, evoluția internetului conduce la probleme și dileme etice, dat fiind
caracterul complex și divers al mediului online. Unele din cele mai grace și des
întâlnite probleme sunt:

Hărțuirea online Hărțuirea, în formele ei variate, este o problemă serioasă pe

internet. Aceasta poate include hărțuirea sexuală, hărțuirea
cibernetică, intimidarea și alte forme de comportament
dăunător care pot afecta grav victimele și pot crea un mediu
online ostil.

Discursul de ură Internetul permite oamenilor să-și exprime liber opinii, dar,
uneori, acest lucru duce la răspândirea discursului de ură,
rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță. Aceasta
ridică întrebări legate de limitările libertății de exprimare.
Confidențialitate Colectarea, stocarea și utilizarea datelor personale de către
a datelor site-uri web și companii reprezintă o problemă majoră de
moralitate. Lipsa de transparență în ceea ce privește
practicile de colectare a datelor poate afecta negativ
confidențialitatea utilizatorilor.
Drepturile de Internetul facilitează distribuirea facilă a conținutului digital,
autor și pirateria ceea ce poate duce la încălcarea drepturilor de autor. Pirateria
de software, muzică, filme și alte lucrări poate ridica
probleme etice legate de drepturile de proprietate
intelectuală.
Manipularea Răspândirea dezinformării și manipularea informației pe
informației și internet au devenit o problemă majoră, cu impact asupra
dezinformarea deciziilor politice, a opiniei publice și a încrederii în
informația online.
Cyberbullying Bullying-ul sau hărțuirea cibernetică afectează în special
tinerii și adolescenții. Aceasta implică utilizarea tehnologiei
pentru a intimida, hărțui sau umili alți indivizi.
Comportament Cercetătorii și jurnaliștii se confruntă cu dileme etice în ceea
etic în cercetare ce privește etica colectării de date, confidențialitatea și etica
în comunicarea rezultatelor pe internet.
Siguranța Atacurile cibernetice, furtul de identitate și încălcarea
cibernetică și securității datelor reprezintă o problemă de moralitate,
securitatea online deoarece pot afecta viețile și bunăstarea utilizatorilor.
Manipularea Algoritmi și practici de manipulare pe platformele de
social media socializare pot influența comportamentul online și pot ridica
întrebări legate de etica manipulării și a publicității online.
Respectul pentru Colectarea datelor personale ale minorilor și publicitatea
confidențialitatea adresată acestora ridică întrebări etice legate de protecția
minorilor copiilor și a adolescenților în mediul online.
6
 În soluționarea problemei eticii în internet s-a încadrat și religia. În anul 2001,
Papa Ioan Paul al II-lea şi-a exprimat susţinerea privind proiectul Consiliului
Pontifical pentru Comunicaţii Sociale de a scrie un document despre „Etica
Internetului“. Acest document venea după „Etica în Comunicaţiile Sociale“ (2000)
şi „Etica în Publicitate“ (1997).
Acestea sunt doar câteva exemple ale problemelor de moralitate pe internet, iar
soluționarea lor implică o combinație de eforturi individuale, reglementări,
educație și responsabilitatea platformelor online și a organizațiilor care le
gestionează. Este important să ne implicăm în promovarea unui mediu online etic
și să tratăm aceste probleme cu seriozitate pentru a crea un internet mai sigur și
mai respectuos.

3.1 Infracțiuni Cibernetice

Cum am menționat anterior, legătura dintre internet și cibernetica este una
strânsă, deoarece ambele concepte sunt strâns interconectate și se completează
reciproc în dezvoltarea și funcționarea lor.
Infracțiunile cibernetice sunt acțiuni ilegale comise în mediul virtual sau prin
intermediul tehnologiilor informaționale și de comunicații. Acestea au devenit din
ce în ce mai frecvente și sofisticate în era digitală, iar combaterea lor reprezintă o
provocare majoră pentru autoritățile și instituțiile din întreaga lume. În cadrul
acestui referat, vom explora conceptul de infracțiune cibernetică, tipurile comune
de infracțiuni cibernetice, consecințele acestora și măsurile de prevenire și
combatere a lor.

Definiția Infracțiunilor Cibernetice:

Infracțiunile cibernetice, cunoscute și sub denumirea de infracțiuni informatice
sau infracțiuni electronice, reprezintă acțiuni ilegale care implică utilizarea
computerelor sau a tehnologiilor informaționale pentru a accesa, modifica sau
distrugere date sau sisteme informatice fără autorizație. Aceste infracțiuni pot varia
de la atacuri asupra rețelelor informatice ale organizațiilor, până la furtul de
identitate sau fraudă online.

Tipuri Comune de Infracțiuni Cibernetice:

7
  Hacking: Hacking-ul este termenul folosit pentru a descrie acțiunile unei
persoane sau a unui grup care încearcă să obțină acces neautorizat la
sistemele informatice, dispozitivele electronice sau rețelele de comunicații.
Această activitate poate avea scopuri variate, inclusiv explorarea
vulnerabilităților de securitate, obținerea de informații sensibile,
compromiterea securității cibernetice sau, în unele cazuri, acțiuni ilegale sau
dăunătoare.

Există mai multe categorii de hacking, care pot fi clasificate în funcție de intențiile
hackerilor:

1. Hacking etic (Hacking White Hat): Hackerii etici sunt specialiști în

securitate cibernetică care lucrează pentru a identifica și remedia
vulnerabilitățile din sistemele informatice. Ei încearcă să protejeze
sistemele și să prevină atacurile cibernetice. Hacking-ul etic se realizează
de obicei cu permisiunea proprietarului sistemului sau rețelei.
2. Hacking cu scopuri bune (Hacking Gray Hat): Hackerii "cu scopuri
bune" sunt cei care încalcă legile în scopuri bune sau altruiste. De
exemplu, ei pot accesa un sistem pentru a evidenția vulnerabilitățile
acestuia și a ajuta la remedierea lor. Cu toate acestea, activitățile lor pot fi
în continuare ilegale și pot cauza probleme juridice.
3. Hacking malefic (Hacking Black Hat): Hackerii "malefici" sunt cei care
folosesc abilitățile lor pentru a obține beneficii personale sau pentru a
cauza daune altora. Acestea pot include furtul de date, distrugerea
datelor, extorcarea sau alte acțiuni ilegale.
4. Hacking pentru activități de spionaj sau stat (Hacking State-Sponsored):
Unele guverne și agenții de informații angajează hackeri pentru a efectua
operațiuni de spionaj cibernetic sau pentru a efectua atacuri cibernetice
împotriva altor națiuni sau organizații.
5. Hacking pentru activități de activiști (Hacking Hacktivist): Hacktivistii
sunt indivizi sau grupuri care folosesc hacking-ul pentru a-și promova
cauzele sociale sau politice. Aceștia pot viza site-uri web, baze de date
sau infrastructura online a organizațiilor care se opun cauzei lor.
Este important de subliniat că hacking-ul ilegal este ilegal și poate avea consecințe
grave. Multe țări au legi stricte împotriva accesului neautorizat la sistemele
informatice sau la datele altor persoane. Hackerii ilegali pot fi urmăriți penal și pot
fi supuși sancțiunilor legale. Cu toate acestea, hacking-ul etic și hacking-ul cu
scopuri bune au un rol important în protejarea securității cibernetice și în
identificarea vulnerabilităților care pot fi exploatate de hackerii malefici. Industria
securității cibernetice și organizațiile de guvernare folosesc deseori specialiști în
8
securitate cibernetică pentru a identifica și a remedia aceste vulnerabilități în mod
legal și etic.
 Furt de identitate: Furtul de identitate este o infracțiune în care un individ
sau un grup de persoane obține și utilizează fără autorizație informații
personale ale altei persoane, cum ar fi nume, adresa, numărul de identificare
personal (CNP), date de cont bancar, parole și alte detalii, în scopuri
frauduloase sau ilegale. Această infracțiune poate avea consecințe grave
pentru victime și poate cauza daune financiare și personale semnificative.
Câteva modalități prin care furtul de identitate poate avea loc și cum poate
afecta victimele:
1. Furtul de date personale: Hackerii sau infractorii pot accesa sau fura datele
personale ale unei persoane de pe rețelele de internet sau de pe dispozitive
electronice compromise. Acest lucru poate include informații precum
numele complet, CNP-ul, data de naștere, adresa, numerele de card de credit
sau de cont bancar și parolele.
2. Social Engineering: Infractorii pot manipula sau înșela oamenii pentru a
obține informații personale. Aceasta poate include convorbiri telefonice
frauduloase, înșelăciune și alte tactici pentru a convinge victima să dezvăluie
informații.
3. Carduri de credit și fraude bancare: Furtul de identitate poate include
utilizarea frauduloasă a cardurilor de credit sau a informațiilor bancare ale
victimei pentru a efectua achiziții sau pentru a accesa fonduri fără
permisiune.
4. Crearea de conturi false: Infractorii pot utiliza datele personale ale victimei
pentru a crea conturi false pe site-uri web sau rețele de socializare, înșelând
astfel alți utilizatori sau pentru a distribui spam sau conținut dăunător în
numele victimei.
5. Fraude fiscale: Infractorii pot folosi informațiile personale ale unei persoane
pentru a depune declarații false de impozit sau pentru a revendica beneficii
frauduloase în numele victimei.

Furtul de identitate poate avea efecte devastatoare asupra victimelor, inclusiv

pierderi financiare, deteriorarea creditului, stres emoțional și dificultăți în
rezolvarea problemelor asociate. Pentru a preveni furtul de identitate, este
important să luați măsuri de precauție, cum ar fi păstrarea în siguranță a
documentelor personale, evitarea furnizării de informații personale pe site-uri web
nesigure și monitorizarea regulată a extraselelor bancare și a rapoartelor de credit
pentru a detecta activități suspecte. De asemenea, utilizarea unor parole puternice
și autentificarea în doi pași poate ajuta la protejarea conturilor online.

9
 Phishing: Phishing este o tehnică de fraudă online în care infractorii
încearcă să înșele oamenii pentru a obține informații personale și
confidențiale, cum ar fi numele de utilizator, parolele, datele de card de
credit sau alte detalii financiare sau personale. Aceștia fac asta în mod
obișnuit prin intermediul mesajelor electronice sau a site-urilor web false
care par a proveni de la surse de încredere. Phishing-ul este unul dintre cele
mai răspândite tipuri de atacuri cibernetice și poate cauza daune financiare și
personale semnificative.

Iată câteva modalități comune prin care phishing-ul poate avea loc:

1. E-mailuri de phishing: Phisherii trimit e-mailuri falsificate care par a fi

de la bănci, companii, site-uri web de socializare sau alte entități de
încredere. Aceste mesaje pot conține solicitări de a furniza date personale
sau bancare, precum și link-uri către site-uri web false care imită site-
urile reale.
2. Phishing prin SMS: Acest tip de phishing implică trimiterea de mesaje
text false către victime, cu scopul de a le convinge să dezvăluie
informații personale sau financiare.
3. Phishing prin telefon: Phisherii pot suna victimele sub pretextul unor
probleme cu conturile lor sau pot pretinde că reprezintă o entitate de
încredere. Aceștia pot solicita informații personale sau să încerce să
convingă victimele să efectueze transferuri de bani.
4. Phishing prin rețele de socializare: Atacatorii pot crea profile false pe
rețelele de socializare și pot încerca să-i convingă pe utilizatori să le
furnizeze informații sau să facă clic pe link-uri care duc către site-uri web
false.
5. Phishing prin atacuri de pescuit vishing (voice phishing): Phisherii pot
utiliza mesaje automate sau operatori umani pentru a suna victimele și a
le înșela pentru a furniza informații personale sau bancare prin
intermediul telefonului.
6. Phishing prin ferestre pop-up: Această metodă implică afișarea de
ferestre pop-up false pe site-urile web sau în aplicații, care solicită
informații sensibile sau introducerea datelor de autentificare.
7. Phishing prin e-mailuri de spear phishing: Această variantă de phishing
se concentrează asupra unor ținte specifice, cum ar fi angajații unei
companii sau persoane cu un anumit nivel de autoritate. Atacatorii
cercetează și personalizează mesajele pentru a părea credibile și pot
include informații specifice despre victime.

10
  Ransomware: Ransomware este o formă de malware (software rău
intenționat) care criptează sau blochează accesul la datele și fișierele de pe
un computer sau dispozitiv, apoi solicită o răscumpărare de la victimă pentru
a furniza cheia de decriptare sau pentru a debloca accesul. Acest tip de atac
cibernetic a devenit din ce în ce mai răspândit și poate avea consecințe grave
asupra victimelor și organizațiilor.

Iată câteva caracteristici cheie ale ransomware-ului:

1. Criptare de fișiere: Ransomware-ul criptează fișierele de pe computerul sau
dispozitivul victimei, ceea ce le face inaccesibile fără cheia de decriptare
corespunzătoare.
2. Răscumpărare: După ce fișierele au fost criptate, atacatorii cer o
răscumpărare pentru a furniza victimei cheia de decriptare sau pentru a
restabili accesul la datele criptate. Această răscumpărare este de obicei
solicitată în monedă digitală, cum ar fi Bitcoin, pentru a dificulta urmărirea
tranzacției.
3. Termene limită și amenințări: Atacatorii stabilesc termene limită strânse și
amenință cu ștergerea definitivă a datelor criptate dacă răscumpărarea nu
este plătită în timp util.
4. Metode de livrare: Ransomware-ul poate fi livrat în diverse moduri, inclusiv
prin intermediul e-mailurilor de phishing, site-urilor web infectate, anexelor
de e-mail sau chiar prin intermediul altor malware deja prezent pe
dispozitivul victimei.
5. Variante multiple: Există numeroase variante de ransomware, fiecare cu
popriile caracteristici și tactici. Unele dintre cele mai cunoscute exemple
includ WannaCry, NotPetya și Ryuk.
Ransomware-ul este o amenințare serioasă pentru indivizi, întreprinderi și
instituții, deoarece poate provoca pierderi financiare, daune reputaționale și
pierderea datelor critice.

6. Distribuirea de malware: Distribuirea de malware (software rău

intenționat) reprezintă o activitate ilegală în care atacatorii creează și
diseminează programe de calculator sau coduri malicioase cu scopul de a
compromite sistemele informatice, de a fura date sau de a compromite
securitatea cibernetică a unor indivizi, organizații sau rețele. Aceste
programe malware pot avea o varietate de funcții și pot fi livrate prin diverse
metode.

11
 Iată câteva exemple de moduri în care malware-ul este distribuit:
1. E-mailuri de phishing: Atacatorii trimit e-mailuri de phishing care conțin
atașamente sau link-uri către fișiere malware. Atunci când victimele
deschid aceste fișiere sau fac clic pe link-uri, malware-ul este descărcat și
se instalează pe dispozitivul lor.
2. Descărcarea de pe site-uri web nesigure: Atacatorii pot infecta site-uri
web cu malware și pot atrage utilizatorii să descarce fișiere malicioase
sau să facă clic pe link-uri care duc la descărcarea malware-ului.
3. Drive-by downloads: Atacatorii pot exploata vulnerabilități ale software-
ului pe dispozitivele utilizatorilor pentru a instala malware fără ca aceștia
să știe. Acest lucru se întâmplă adesea atunci când utilizatorii vizitează
site-uri web compromise sau nesigure.
4. Diseminarea prin intermediul rețelelor de socializare: Atacatorii pot
utiliza mesaje sau link-uri false pe platforme de socializare pentru a
distribui malware.
5. USB-uri infectate: Atacatorii pot infecta dispozitive de stocare USB cu
malware și pot lăsa aceste dispozitive în locuri publice pentru a infecta
computerele altor persoane atunci când acestea le conectează la
computere.
6. Exploatarea de vulnerabilități cunoscute: Malware-ul poate fi distribuit
pentru a exploata vulnerabilități cunoscute ale software-ului sau
sistemului de operare. Atacatorii caută sisteme care nu au fost actualizate
cu cele mai recente patch-uri de securitate.
7. E-mailuri cu atașamente infectate: Atacatorii trimit e-mailuri cu
atașamente infectate, cum ar fi documente Word sau Excel care conțin
macro-uri malware. Când victimele deschid aceste documente și permit
rularea macro-urilor, malware-ul este descărcat și executat.
8. Infiltrarea prin intermediul rețelelor: Atacatorii pot utiliza tehnici de
infiltrare în rețele pentru a distribui malware și a se răspândi în interiorul
unei organizații.
Malware-ul poate avea o gamă variată de funcționalități, inclusiv furtul de date,
monitorizarea activităților utilizatorilor, compromiterea securității sistemului sau
crearea de backdoor-uri pentru atacuri ulterioare.

3.2 Cauzele infracțiunilor Cibernetice

Infracțiunile cibernetice au multiple cauze, iar factorii care contribuie la comiterea
acestor infracțiuni sunt complexi și variați. În general, cauzele infracțiunilor
cibernetice pot fi grupate în următoarele 9 categorii:

12
 1. Oportunitatea digitală: Explozia tehnologică și creșterea accesului la
internet au creat oportunități noi pentru infractori. Cu cât mai multe
informații și tranzacții sunt efectuate online, cu atât există mai multe ținte
potențiale pentru infractori.
2. Profit financiar: Una dintre cele mai puternice motive pentru comiterea
infracțiunilor cibernetice este obținerea de profit financiar. Atacatorii pot
viza să fure bani, să efectueze fraudă cu carduri de credit, să răpească date
pentru a cere răscumpărări sau să vândă informații personale pe piața neagră.
3. Anonimatul online: Internetul oferă un grad ridicat de anonimat, ceea ce face
ca infractorii să se simtă protejați și să aibă mai puțină teamă de urmărirea
penală. Acest anonimat facilitează comiterea infracțiunilor cibernetice fără
teama de repercusiuni imediate.
4. Cunoștințe tehnice: Infractorii cibernetici au adesea cunoștințe tehnice solide
în domeniul informaticii și al securității informatice. Aceste cunoștințe le
permit să exploateze vulnerabilități și să dezvolte tehnici avansate de atac.
5. Motive ideologice sau politice: Unii infractori cibernetici sunt motivați de
credințe ideologice sau politice. Acești "hacktiviști" pot efectua atacuri
cibernetice pentru a-și promova sau apăra cauzele lor.
6. Competiția între organizații: În lumea afacerilor, competiția acerbă poate
determina unele companii să recurgă la infracțiuni cibernetice pentru a
obține avataje competitive, cum ar fi spionajul industrial sau sabotajul
concurenței.
7. Probleme financiare personale: Indivizii cu dificultăți financiare pot ajunge
să comită infracțiuni cibernetice pentru a-și rezolva problemele financiare
sau pentru a-și îmbunătăți situația financiară.
8. Plăcerea de a infringe regulile: Unii infractori cibernetici pot fi motivați de
plăcerea de a testa limitele sau de a vedea dacă pot evita sancțiunile legale.
Aceștia pot face acest lucru pentru a-și demonstra abilitățile tehnice.
9. Neglijența în securitate: Neglijența în securitatea cibernetică poate facilita
infracțiunile cibernetice. Atunci când organizațiile sau indivizii nu iau
măsurile de securitate necesare, devin ținte ușoare pentru infractori.

3.3 Consecințele Infracțiunilor Cibernetice

Infracțiunile cibernetice pot avea consecințe semnificative și diverse asupra
indivizilor, organizațiilor și societății în ansamblu. Aceste consecințe pot varia în
funcție de tipul și gravitatea infracțiunii cibernetice, dar pot include următoarele:

Pierderi financiare Infracțiunile cibernetice pot provoca

pierderi financiare semnificative pentru
13

Compromiterea datelor personale
Furt de identitate
Pierderea de date
Probleme de securitate națională
Creșterea cheltuielilor de securitate Organizațiile și guvernele pot fi nevoite
cibernetică
Impact asupra vieții personale
indivizi și organizații. Acest lucru
poate implica furtul de bani din
conturile bancare, fraudarea cardurilor
de credit, fraudarea asigurărilor sau
pierderea de bani din cauza unui atac
ransomware.
Atacurile cibernetice pot duce la
compromiterea datelor personale, cum
ar fi nume, adrese, numere de telefon și
adrese de e-mail. Aceste date pot fi
utilizate pentru spam, phishing sau alte
activități ilegale.
Infracțiunile cibernetice pot duce la
furtul de identitate, în care infractorii
obțin și utilizează informațiile
personale ale unei persoane în scopuri
frauduloase. Acest lucru poate avea
consecințe grave pentru victimă,
inclusiv deteriorarea creditului și
pierderea bunurilor.
Atacurile cibernetice pot duce la
pierderea datelor valoroase, cum ar fi
informații de afaceri, documente
importante sau fișiere personale.
Aceste date pot fi irecuperabile în
unele cazuri.
Infracțiunile cibernetice pot reprezenta
o amenințare pentru securitatea
națională, inclusiv prin atacuri asupra
infrastructurii critice, a sistemelor
militare sau a informațiilor
guvernamentale sensibile.
să investească mai mult în securitatea
cibernetică pentru a preveni și a
contracara atacurile cibernetice. Acest
lucru poate implica cheltuieli
semnificative cu hardware, software și
personal specializat.
Pentru indivizi, infracțiunile
cibernetice pot avea un impact personal
semnificativ, cum ar fi stresul
emoțional și anxietatea cauzate de
pierderile financiare și de furtul de
14
 identitate.

Este important să se înțeleagă seriozitatea și amploarea consecințelor

infracțiunilor cibernetice și să se ia măsuri pentru a preveni astfel de atacuri.
Protejarea datelor personale, utilizarea unor măsuri de securitate solide și educația
cu privire la siguranța cibernetică sunt pași esențiali pentru a reduce riscul și
impactul infracțiunilor cibernetice.

3.4 Strategia de securitate cibernetică a UE

În decembrie 2020, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune
Externă (SEAE) au prezentat o nouă strategie de securitate cibernetică a UE.
Scopul acestei strategii este de a consolida reziliența Europei la amenințările
cibernetice și de a asigura faptul că toți cetățenii și toate întreprinderile pot
beneficia pe deplin de servicii și instrumente digitale fiabile și de încredere. Noua
strategie conține propuneri concrete de punere în aplicare a unor instrumente de
reglementare, de investiții și de politică.
La 22 martie 2021, Consiliul a adoptat concluzii privind Strategia de securitate
cibernetică, care subliniază că securitatea cibernetică este esențială pentru
construirea unei Europe reziliente, verzi și digitale. Miniștrii din UE au stabilit ca
obiectiv-cheie atingerea autonomiei strategice, menținând în același timp o
economie deschisă. Aceasta include consolidarea capacității de a face alegeri
autonome în domeniul securității cibernetice, cu scopul de a consolida poziția de
lider a UE în domeniul digital și capacitățile sale strategice.
3.5 Combaterea criminalității informatice de către UE
Criminalitatea informatică îmbracă diferite forme și multe infracțiuni comune sunt
facilitate de mijloace informatice. De exemplu, infractorii pot:
- să preia controlul asupra dispozitivelor personale utilizând programe
malware.
- să fure sau să compromită date cu caracter personal și proprietate
intelectuală pentru a comite fraude online.
- să utilizeze internetul și platformele de comunicare socială pentru a distribui
conținut ilegal.
- să utilizeze „darknetul” pentru a vinde bunuri ilicite și servicii de piratare.

15
Unele forme de criminalitate informatică, cum ar fi exploatarea sexuală online a
copiilor, provoacă prejudicii grave victimelor lor. În cadrul Europolului a fost creat
un Centru european specializat de combatere a criminalității informatice, pentru a
ajuta țările UE să ancheteze infracțiunile online și să dezmembreze rețelele
infracționale.
Sancțiuni împotriva atacurilor cibernetice
În mai 2019, Consiliul a stabilit un cadru care îi permite UE să impună sancțiuni
specifice pentru a descuraja și a răspunde la atacurile cibernetice, care constituie o
amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.
Mai precis, acest cadru permite UE, pentru prima dată, să impună sancțiuni unor
persoane sau entități care sunt responsabile de atacuri cibernetice sau de tentative
de atacuri cibernetice, care oferă sprijin financiar, tehnic sau material pentru astfel
de atacuri sau care sunt implicate în alte moduri. Pot fi impuse sancțiuni și altor
persoane sau entități asociate cu acestea.
Măsurile restrictive includ:
- interzicerea accesului persoanelor care călătoresc înspre UE.
- înghețarea activelor persoanelor și entităților.
Primele sancțiuni pentru atacuri cibernetice au fost impuse la 30 iulie 2020.

4.1 Infracțiuni Cibernetice în Republica Moldova

Infracțiunile cibernetice sunt o preocupare globală și nu se limitează la o anumită
țară sau regiune. Republica Moldova nu face excepție și este expusă la diverse
tipuri de infracțiuni cibernetice, ca și alte țări. Aceste infracțiuni au evoluat odată
cu creșterea utilizării internetului și a tehnologiei în societate.
În Republica Moldova, infracțiunile cibernetice pot include următoarele aspecte:
- Phishing și fraudă online: Atacurile de phishing reprezintă o amenințare
comună în Republica Moldova, unde infractorii încearcă să obțină informații
personale și bancare de la victime prin intermediul e-mailurilor sau site-
urilor web false.
- Ransomware: Atacurile de tip ransomware au afectat și organizații din
Republica Moldova, iar infractorii au solicitat răscumpărări pentru a restabili
accesul la datele criptate.
- Infracțiuni legate de carduri de credit: Fraudarea cardurilor de credit și
utilizarea lor pentru achiziții neautorizate poate fi o problemă în Republica
Moldova, la fel ca și în alte țări.

16
 - Atacuri asupra site-urilor web: Site-urile web ale organizațiilor sau
instituțiilor pot fi ținte pentru atacuri cibernetice, inclusiv defacement
(modificarea aspectului site-ului) sau compromiterea securității acestora.
- Furt de date și spionaj cibernetic: Grupuri de infractori sau entități străine
pot viza să fure informații sensibile sau să efectueze operațiuni de spionaj
cibernetic în Republica Moldova.

Un caz aparte îl prezintă pirateria. Potrivit studiului Business Software Alliance cu

privire la pirateria software pentru computere personale, Republica Moldova face
parte din grupul de state cu cea mai mare rată a pirateriei, ocupând locul 4 din lume
(după Georgia, Bangladesh şi Zimbabwe). Se constată că, ponderea produselor
program ilegale din totalul software-ului utilizat este de 91%, ceea ce constituie, în
opinia BSA, 28 milioane de dolari SUA, şi, totodată, cel puţin 70 milioane de lei
venit naţional.
Pentru a combate infracțiunile cibernetice, Republica Moldova a luat unele
măsuri, inclusiv:
- Crearea unei structuri legale pentru combaterea infracțiunilor cibernetice și
pentru protejarea datelor personale.
- Introducerea unor agenții specializate în cibernetica și securitatea cibernetică
pentru investigarea și prevenirea infracțiunilor cibernetice.
- Participarea la cooperarea internațională în cadrul organizațiilor și alianțelor
internaționale pentru a combate infracțiunile cibernetice la nivel global.
- Promovarea educației și conștientizării cu privire la securitatea cibernetică în
rândul cetățenilor și organizațiilor.

4.2 Exemple de infracțiuni cibernetice și impact acestora

Doi tineri din oraşele Chişinău şi Cimişlia sunt cercetaţi penal pentru infracţiuni
cibernetice. Potrivit procurorilor, în ultimele două luni, suspecţii au spart sistemul
de securitate al unei agenţii de turism şi au furat informaţii ce conţin secret
comercial pentru a vinde datele unor companii din străinătate. Ei riscă 8 ani de
închisoare.
Forțele de poliție internaționale au destructurat o grupare de români care sunt
acuzați celei mai mare fraude cu carduri bancare din Australia, de la nivelul anului
2013. Un număr de şapte persoane din România au fost acuzate de furt informatic
de pe 30.000 de carduri de credit australiene, potrivit polițiştilor din acest stat.

4.3 Abordarea problemei infracțiunilor cibernetice pe plan mondial

17
 Abordarea problemei infracțiunilor cibernetice pe plan mondial implică
cooperarea și eforturile comune ale statelor, organizațiilor internaționale, sectorului
privat și a societății civile. Din moment ce infracțiunile cibernetice transcind
granițele naționale și pot afecta indivizi și organizații din întreaga lume, este
esențială dezvoltarea unor strategfracțiunile cibernetice necesită o cooperare
strânsă între statele naționale. Organizații precum INTERPOL, Europol și agențiile
naționale de aplicare a legii din diferite țări lucrează împreună pentru a investiga și
a combate infracțiunile cibernetice la nivel global. Schimbul de informații și
expertiză este esențial în această privință. ii și acțiuni globale pentru prevenirea,
investigarea și combaterea acestor infracțiuni. Iar dezvoltarea și adoptarea unor
norme și legislații internaționale corespunzătoare pentru combaterea infracțiunilor
cibernetice sunt esențiale. Aceste norme pot ajuta la armonizarea legilor și
procedurilor la nivel global și pot facilita extrădarea infractorilor.

5. Concluzia

În concluzie, studiind tema dată am perceput faptul că infracțiunile cibernetice

reprezintă o amenințare semnificativă în era digitală, având un impact extins
asupra societății, indivizilor și organizațiilor. Infracțiunile cibernetice sunt o
problemă globală, deoarece internetul nu cunoaște granițe. Infractorii pot acționa
de oriunde și pot viza oricine sau orice, fără a se limita la o anumită regiune sau
țară. Iar abordarea eficientă a infracțiunilor cibernetice implică cooperarea între
state, sectorul privat și organizațiile internaționale. Prevenția este cheia, iar
educația cu privire la siguranța cibernetică și măsurile adecvate de protecție sunt
esențiale. Astfel, dezvoltarea unor legislații și norme clare pentru combaterea
infracțiunilor cibernetice, precum și asigurarea aplicării legii în acest domeniu,
sunt necesare pentru sancționarea infractorilor. Și nu în ultimul rând, fiecare om ar
trebui să se protejeze de sine stătător, fiecare utilizator de internet are
responsabilitatea de a se proteja împotriva infracțiunilor cibernetice. Acest lucru
include utilizarea unor parole puternice, actualizarea software-ului și educarea cu
privire la riscurile online.

18
 6. Bibliografie

1. https://stisc.gov.md/ro/comunicate-de-presa/stisc-informeaza-despre-
sporirea-atacurilor-cu-o-noua-versiune-de-ransomware
2. https://www.economica.net/conferinta-despre-etica-terorismului--a-
eugeniei-si-a-internetului--sustinuta-de-cercetatori-ai-universitatii-din-
oxford_110994.html
3. https://www.ionivan.ro/2020-ETINAC/ETINAC-07EticaInternet.htm
4. https://gandeste.org/politica/activismul-hacker-ilor-dezobedienta-civila-sau-
infractiune-cibernetica/26117/
5. https://www.criminalitatea-informatica.ro/infractiuni-informatice/
6. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/cybersecurity/
7. https://www.youtube.com/watch?
v=kALxk4MQ0lM&list=PLQB56B9Yjxu9_265koJhWmL02PhhuBW0G
8. https://www.legi-internet.ro/insulta.htm
9. https://www.realitatea.net/stiri/actual/infractiuni-cibernetice-12-arestari-in-
mai-multe-tari-printre-care-si-romania_5dcc9219406af85273d26d0f
10.https://ro.wikipedia.org/wiki/Cibernetic%C4%83
11.https://www.mai.gov.md/ro/node/7213
12.https://tvrmoldova.md/article/12cda257f96e386d/mai-pana-la-200-de-
infractiuni-cibernetice-se-comit-anual-in-r-moldova.html
13.https://www.microsoft.com/ro-ro/security/business/security-101/what-is-
cybersecurity
14.https://stisc.gov.md/ro
15.https://www.orange.ro/business/solutii/securitate-cibernetica/

19