Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului

(cosmogeneză) și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari. Mitul implică ființe spirituale,
precum Dumnezeu, îngeri sau demoni și personaje fantastice.
Identitatea culturală a fiecărui popor poate fi reflectată de miturile și legendele care l-au însoțit pe tot
parcursul dezvoltării lui. De aceea, este foarte important să fie cunoscută literatura de natură populară,
miturile și legendele care au circulat odinioară.

Mituri celebre[modificare | modificare sursă]

 Biblia, Geneza
 Mitul și distrugerea Atlantidei
 Mitul lui Prometeu
 Mitul peșterii
 Mitul lui Daphne
 Mitul lui Odiseu
 Mitul lui Icar
 Mitul lui Er - Platon, Republica, Cartea a X-a; Subiect: Soarta sufletelor după moarte, reîntrupare.
 Mitul originii speciilor - Platon, Timaios; Subiect: Bărbații lași degenerează în femei, iar cei
neînțelepți în animale; se "rinocerizează", cum ar fi zis Eugen Ionescu), etc.
 Mitul Divinității Guvernante - Platon, Omul politic, 268e - 274e; Subiect: Diviitatea conduce lumea
jumătate din ciclul unei perioade cosmice; în cealaltă, fără conducere divină, umanitatea
degringolează, până când aceasta va prelua din nou conducerea și va inversa tendința, salvând lumea
de la distrugere; reluare a mitului lui Empedocle și a lui Heraclit (unitata curgerii univerale).
 Mitul Anamnezei - Platon, Legile??; Subiect: Orice cunoaștere este o re-cunoaștere, o rememorare,
reamintire a cunoașterii pe care omul a avut-o în trecutul prenatal: în trecut sălășuiește nu numai tot ce
e bun, frumos și nobil, dar și toată înțelepciunea.