Universitatea din București

Facultatea de Științe Politice

Recenzie carte - ‘‘O scurtă istorie a mitului’’

Student: Posea Răzvan-Nicușor

Specializarea: Științe Politice în limba română

Profesor Coordonator: prof. Univ. Dr. Dogaru Cosmin

Anul:1

Structură :
‘‘O scurtă istorie a mitului’’, este cartea scrisă de autoarea Karen Armstrong, de naționalitate
britanică, Karen este specializată în scrierea cărților bazate pe religie având numeroase cărți
notabile publicate.1
Aceasta carte conține 106 pagini, fiind publicată în anul 2004.

Conținut :

Cartea ‘‘O scurtă istorie a mitului’’, prin esența titlului în sine, introduce cititorului cum s-a
format mitul și ce importanța acestuia în viața oamenilor încă din perioada incipientă a
umanității până în ziua de azi. Sunt de părere că mitul a fost necesar în istorie din mai multe
puncte de vedere, în diferitele epoci din trecut nu există răspunsul la cea mai importantă
întrebare : Cum a început viața, cum s-a format planeta? Așadar, aceste răspunsuri au fost
atribuite religiilor si miturilor.
Cu ajutorul cărții scrise de Karen putem nota și observa diferențele de cultură și cum fiecare
om privea mitul în diferite epoci ale omenirii. Consider că lipsa divinității sau a unui crez a
fost un lucru necesar în evoluția umanității, acestea ajutând la educarea și îndoctrinarea
maselor, așadar dacă divinitatea nu și-a făcut simțită prezența sau pur și simplu este
inexistentă, lumea a fost nevoită să inventeze ceva, așa apărând mitul.
Cartea este împărțită pe șapte capitole, ce parcurg câte o epocă importantă a umanității, de la
cea Paleolitică până la cea Postaxiala.
Primul capitol se intitulează ‘‘Ce este un mit?’’, unde se prezintă procesul de formare a unui
mit, încă de pe vremea când omul neanderthal se afla la baza lanțului trofic, prezintă ipoteza
formării religiilor și a miturilor. Un lucru foarte interesant din punctul meu de vedere este
acela că autoarea este sigură de părerea că mitologia nu este un lucru cert, umanitatea creând
una, având nevoie de dogmele acesteia. Un citat important care cuprinde foarte bine tema
acestui capitol este ‘‘Așadar, mitologia a fost creata pentru a ne ajuta sa facem fata condiției
umane nesigure. I-a ajutat pe oameni să-și găsească locul în lume și în direcția reală’’2.

Al doilea capitol se intitulează ‘‘Epoca Paleolitică : Mitologia Vânătorilor’’, unde autoarea

descrie procesul de procurare a hranei în timpul respectiv, având în vedere faptul că singura

1 Richard Pallardy, ‘‘Karen Armstrong’’, Britannica, 2015

2 p. 8
1
sursă de hrană în acea epoca era vânatul, omul își asuma riscuri mari încercând să captureze
hrana, astfel pentru a-și ridica moralul, pentru a avea un impuls, miturile s-au dezvoltat
considerabil, mai ales în rândul aborigenilor australieni.
Aceștia credeau în mitul Primului Vânător, astfel înainte ca bărbații triburilor să pornească
la vânătoare inițiau un ritual prin care se incurajau, prinzând aptitudinile și curajul acelui
Vănator.
O idee foarte interesantă din punctul meu de vedere este faptul ca oamenii vremurilor acelea,
erau conștienți că divinitatea nu o sa fie vizibilă fizic niciodată și aceștia nu îi cereau diferite
beneficii precum bogăție, sanatate, etc.
Popoarele timpurilor priveau către cer, către divinitate cu speranța ca acesta le va oferii
curajul, bărbăția și norocul său, aceștia luau divinitatea drept un model. ‘‘Oamenii îl slăvesc
pe Zeul de Sus prin rugăciuni, cred ca el veghează asupra lor și va pedepsi faptele rele. Și
totuși zeul este absent din viața lor de fiecare zi. Oamenii triburilor spun ca este inefabil și
că nu poate să aibă de-a face cu lumea oamenilor’’3.
Al treilea capitol, ‘‘Epoca Neolitica : Mitologia Cultivatorilor’’ evidențiază diferențele
majore față de epoca precedentă. În această perioadă, asemenea titlului, a apărut o nouă sursă
de hrană, agricultura, astfel vânătoarea cade pe un plan secundar. Asemenea vânătorii,
oamenii vremurilor sacralizează agricultura. Viziunea principală a acestei epoci este că
divinitatea, umanitatea, animalele, practic tot ce exista aveau aceeași oricine, astfel apar
ritualuri specifice, ajungând să se practice pana și sacrificiile umane. Un citat edificator
acestui capitol după părerea mea este ‘‘Mai intai nu puteai sa astepti sa primești ceva în
schimbul a nimic; pentru a primi, trebuia sa dai ceva’’4
Al patrulea capitol se intitulează ‘‘Civilizațiile timpurii’’ prezintă începutul presupus al
umanității moderne, primele așezăminte formându-se în Mesopotamia, actualul Irak. În acest
capitol ne sunt prezentați divinitățile acestor incipiente popoare precum cel mesopotamian,
grecesc, islamic, babilonian.
Avănd in vedere ca apar schimbările geografice și cele naturale, în această perioada, apar
mituri noi. În mesopotamia, din cauza ploilor torențiale ce ridicau considerabil nivelul
râurilor astfel formându-se inundații masive, aceștia credeau ca e un fel de pedeapsă divină

3 p. 18
4 p. 32

2
‘‘Revărsările nu reprezentau aici o binecuvantare ca in egipt, devenind o metafora pentru
dezintegrarea politica si socială’’5
Al cincilea capitol, ‘‘Epoca Axiala’’ explică cum s-a format religia pe care o cunoaștem
până în ziua de azi. Acest lucru se datorează așa zișilor profeți si gânditorilor ș precum :
Aristotel, Socrates, Platon și Confucius. În această perioadă, firește apar și noi culturi
religioase precum : confucianismul, taoismul, monoteismul, budismul si hinduismul.
Un lucru interesant în perioada aceasta este faptul că majoritatea zonelor au fost atinse de
acesta dorința de cunoaștere și de, dezvoltare personală și spirituală, zonele Mesopotamiei și
al Egiptului nu a cunoscut un progres în acest sens, cauza acestei întâmplări rămâne o parte
necunoscută din perioada respectivă. Diferența majoră dintre această epocă și celelalte este
aceea că omenirea a început să creadă că nu vor mai lua contact direct cu vreo divinitate,
gândul nemuririi devenind o imposibilitate ‘‘Dar ființele umane nu mai trăiau experiența
sacrului atat de usor ca strămoșii lor. Zeii incepusera deja sa se retraga din cunostiinte
unora dintre primii orășeni.’’6
Epoca Postaxiala este capitolul cu numărul șase, acesta descrie cum Occidentul progresează
punând mitul sub semnul întrebării în mare parte datorită marilor religii ce afirmă faptul că
‘‘au o baza mai degrabă istorică decât mitologică’’7
Astfel, iudaismul nu se mai baza pe existența divinității prin intermediul unui mit, ei sunt de
părere că Iisus chiar a existat și a fost prezent în acel timp în Israel, unde a murit și mai târziu
a ajuns să fie divinizat. Aceeași modalitate o abordează și religia islamică încercând să
găsească dovezi palpabile asupra faptului că Allah a fost cu adevărat în formă fizică pe
pământ.
Ultimul capitol al cărții, se intitulează ‘‘Marea Transformare Occidentală’’ unde autoarea
Karen evidențiază trecerea de la prima epoca cunoscută omenirii pană în ziua de astăzi. Se
descrie cum progresul științei și datorită unor oameni importanți din diferite perioade, precum
Copernic, Locke, Blaise Pascal au reușit să pună la îndoială veridicitatea miturilor până în
punctul în care omul, în ziua de astăzi, vede mitul ca pe un lucru absurd. Culturile religioase
au avut și ele de suferit, diferite personalități considerând că în viața omului, religia este un
element toxic ‘‘Ludwig Feuerbach era de părere ca religia aliena omul și Karl Marx o
considera un simptom al unei societăți bolnave’’8
5 p. 45
6 p. 57
7 p. 71
3
8 p. 87
 În concluzie, cartea scrisă de Karen Armstrong oferă unele dintre cele mai bune explicații
având în vedere formarea mitului și evoluția acestuia. Înainte de citirea acestei cărți nu știam
exact că mitul este cumva predecesorul religiei. Consider că omenirea a avut mereu nevoie de
un ajutor moral, fie acesta divin sau nu, fără el probabil umanitatea nu își lua anumite riscuri
ce ar fi adus la evoluția noastră.
Sunt de părere că în momentul de față suntem conștienți de ceea ce poate fi adevărat sau nu,
astfel, posibil ca după încă cateva decenii, ușor ușor, chiar și religiile să dispară. Bineinteles
ca uneori mă întreb si cum ar fi putut arăta lumea dacă miturile acestea dispăreau dintr-o
vreme mai timpurie, oare în momentul de fata ajungeam sa colonizam întregi plante sau am fi
în același stadiu al evoluției științifice, sau chiar mai rău?

Surse :

ARMSTRONG, Karen ‘‘O scurtă istorie a mitului’’, traducere de ACSENTE, Mirella,

EDITURA ORION, 2022, București