Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică

Departamentul de Calculatoare și Tehnologia Informației

Politica de securitate informatică a Poliției Locale Galați

Omenirea a evoluat în ultimele sute de ani extraordinar de mult, iar modernitatea a adus cu
sine schimbări esențiale în statele lumii. S-au unificat piețe, s-au eliminat barierele, granițele, s-au
instituit anumite standarde comune, marile puteri au încheiat pacte economice ori per a contrario, au
declarat război statelor ce nu s-au lăsat dominate, cucerite. În viziunea acestor stări de fapt, am ajuns
în era globalizării.

Aceasta poate fi definită ca fiind un fenomen complex cu multiple efecte de natură

economică, politică, socială (demografică, culturală, religioasă), militară şi ecologică, drept
pentru care poate implica consecinţe care pot fi atât pozitive, cât şi negative. 1 De asemenea,
în doctrină s-au statuat următoarele fenomene ale globalizării2: circulaţia internaţională a ideilor şi
informaţiilor; experienţe culturale comune; societate civilă globală; mişcare ecologistă globală;
cooperare mai intensă între ţările lumii, prin intermediul intensificării circulaţiei bunurilor şi
serviciilor, a capitalului şi a persoanelor.

Pe de altă parte însă, globalizarea a dus și la o serie de transformări3, printre care

reamintim:

– schimbările intervenite în activităţile sociale, politice şi economice la nivelul statelor

naţionale, precum şi în schimburile inter-regionale;

– creşterea şi diversificarea sistemelor şi reţelelor de comunicaţie, a modului de realizare a

transferurilor de capital şi de efectuare a investiţiilor la nivel global;

–creşterea vitezei interacţiunilor dintre sistemele şi reţelele actuale locale;

1
Avram C., Radu R., Despre globalizare şi securitate, suveranitate şi intervenţie umanitară: nevoia de reconfigurare a
acestor concepte, Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” Nr. XV/2014, p. 232, articol
disponibil la adresa https://www.ceeol.com/search/viewpdf?id=683012
2
Ibidem, p. 233
3
Ibidem, p. 234

1
– adâncirea impactului fenomenelor globale asupra vieţii individuale, în special sub aspectul
creşterii sentimentului de insecuritate şi al apariţiei unor noi forme de nesiguranţă socială:
criminalitate infantilă, delincvenţă urbană, disoluţia familiei, ameninţări internaţionale.

De aceea globalizarea trebuie să se bazeze pe următoarele principi4i:

- echitate: reducerea disparităţilor în interiorul şi între naţiuni;

- etică: prevenirea violării drepturilor omului;

- incluziune: reducerea marginalizării oamenilor şi a naţiunilor;

- securitate umană: reducerea instabilităţii societăţilor şi a vulnerabilităţii indivizilor;

- durabilitate: reducerea distrugerilor mediului înconjurător.

Cât privește circulația informațiilor, aceasta dă viață modernismului, democrației, fără de

care secolul XXI nu ar fi cunoscut o asemenea dimensiune socio-economico-culturală. Astfel, într-o
eră ce promovează lipsa barierelor de orice natură, informația este sursa în baza căreia societățile
cunosc o emancipare și sunt în contact direct cu restul lumii. Problema constă în faptul că odată cu
avalanșa de informații și de crearea unor sisteme menite să asigure circulația și securizarea acestora,
pot avea loc atacuri și tentative de subminare a securității unui stat, ce poate duce la compromiterea
acestuia.

Complexitatea mediului de securitate, rezultată ca efect al proceselor de globalizare,

precum şi al altor procese, cu accentuarea decalajelor economice şi tehnologice, a generat şi
continuă să genereze noi riscuri şi ameninţări. Actualmente asistăm la o amplificare şi particularizare
a unor vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări cu extindere globală care, pe termen mediu şi lung,
ce vor aduce atingere integrităţii, securităţii şi bunăstării statelor sau grupurilor de state, alianţelor
economice şi politice regionale şi vor supune la grele încercări şi provocări însăşi pacea
mondială5. Se prefigurează așadar, tot mai clar unele ameninţări globale, cu efecte dintre cele mai
neaşteptate pe planul securităţii internaţionale.

Concret, astăzi orice organizație dispune de o reţea informatică locală (LAN, intranet), de
regulă, conectată la reţeaua globală Internet. Adesea, organizaţiile dispun de extraneturi conectate via

4
Popovici M. C., Criminalitatea internațională în contextul globalizării, Republica Moldova, anul 2019, p. 441, articol
disponibil la adresa https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/78259
5
Leaua A. L., O viziune strategică a securităţii mediului în era globalizării, Romanian Intelligence Studies Review Nr.
6/2011, pag. 202, articol disponibil la adresa https://www.ceeol.com/search/viewpdf?id=203994

2
Internet, folosite pentru realizarea de operaţiuni bancare, operarea cu mijloace financiare, valori
mobiliare, informaţii confidenţiale etc.6

Simultan cu creșterea utilizării TIC ( tehnologia informaționale și comunicaționale) crește

considerabil și numărul amenințărilor, de atacuri, fraude, crime informatice, numărul de organizații și
persoane afectate. Astfel, aceste categorii se regăsesc în fața unor provocări majore precum:

- Infrastructura informațională modernă, bazată pe rețele informatice, devine din ce în ce

mai complexă;
- Crește considerabil nivelul de dependență a afacerilor și a oamenilor de TIC moderne,
eșuarea cărora poate condiționa eșuarea afacerilor. S-a micșorat considerabil timpul de
viabilitate a oricăror procese și activități la căderea serviciilor TIC;
- Ușurința cu care pot fi lucrate, transportate și interceptate datele în rețele; anonimitatea
activităților în rețea, caracterul nematerial al informației; independența datelor de suport;
posibilitățile de manipulre rău-voitoare a sistemelor, aplicațiilor și datelor în rețea7.

Din aceste considerente securitatea reţelelor are ca scop protejarea resurselor şi

aplicaţiilor de reţea, urmărind obiectivele:

- identificarea resurselor de reţea supuse riscurilor şi stabilirea cerinţelor de securitate;

- asigurarea cerinţelor de securitate, reducerea vulnerabilităţii la atacuri, calamităţi, erori;
- prevenirea acţiunilor îndreptate împotriva sistemelor informatice şi reţelelor;
- minimizarea pagubelor şi timpului de recuperare în urma atacurilor, calamităţilor,
disfuncţiunilor8.

Important de menționat este faptul că în ceea ce privește politica de securitate, aceasta este
un document de bază al unei reţele, care:

- Determină spectrul de vulnerabilităţi şi resurse asociate.

- Defineşte nivelul minim de asigurare a securităţii şi determină măsurile de atingere a lui.
- Defineşte care comportamente sunt şi care nu sunt permise în reţea.
- Descrie ce active, ce resurse trebuiesc protejate şi oferă îndrumări cu privire la modul în
care acestea ar trebui protejate, care mecanisme sunt acceptabile şi care nu.
- Defineşte roluri, reguli de comportament şi responsabilităţi pentru utilizatori,
administratori de sistem, manageri, personal de securitate: cine este responsabil pentru
6
Bragaru T., Malcoci V., Galaicu V., Securitatea rețelelor informatice, Studia Universitatis Moldaviae nr.7(107) p. 166,
articol disponibil la adresa http://ojs.studiamsu.eu/index.php/exact-economic/article/view/1010
7
Idem
8
Bragaru T., Malcoci V., Galaicu V., op.cit., p. 167

3
 protejarea resurselor, căror utilizatori şi ce servicii disponibile le oferim, care este
ierarhia permisiunilor de acces ş.a.
- Defineşte şi autorizează consecinţele incidentelor de securitate în reţea şi procesul de
tratare a acestora.
- Autorizează personalul de securitate pentru monitorizare, sondare şi investigare.

Toate acestea sunt necesare pentru a determina dispozitivele de securitate, strategiile de

atenuare a riscurilor şi procedurile de securitate, care trebuie implementate în reţea. Politica de
securitate este un „document viu” ce trebuie actualizat în permanenţă, simultan cu schimbarea
tehnologiilor, angajaţilor, atacurilor, riscurilor.9

Soluționarea problemelor privind securitatea constă în implementarea unui sistem de

securitate. Introducerea mecanismelor de protecţie nu garantează eliminarea completă a riscurilor,
dar poate să-i reducă la un nivel acceptabil. Un mediu de afacere securizat trebuie să trateze
următoarele aspecte10:

- identificarea - procese şi proceduri necesare pentru stabilirea unei identităţi unice pentru un
utilizator sau o entitate. Identificarea permite înregistrarea tuturor operaţiunilor şi previne accesul
neautorizat;

- autentificarea - procedura pentru verificarea identităţii entităţii care solicita acces la un

sistem, procesul prin care sistemul validează informaţiile de conectare oferite de entitatea
utilizatoare;

- controlul accesului - determină ce anume poate face o anumită entitate autentificată în

sistem;

- securitatea informaţiilor stabileşte nivelul de securitate necesar pentru o anumită resursă

informaţională, de exemplu, secrete comerciale sau orice alt tip de informaţie care necesită protecţia
împotriva accesului neautorizat;

- securitatea personalului - un privilegiu acordat unui utilizator de a realiza anumite operaţii

care au legătură cu securitatea sistemului său de a putea utiliza comenzi sau a realiza funcţii care, în
mod obişnuit, sunt interzise altor categorii de utilizatori. Privilegiile trebuie controlate foarte strict,
iar acţiunile celor care au aceste privilegii trebuie monitorizate permanent. Responsabilitatea este

9
Chirilenco O., Securitatea sistemelor informatice în cadrul unei organizaţii, Republica Moldova, anul 2017, pp.533-
535, articol disponibil la adresa https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/57746
10
Idem

4
strâns legată de măsurile de securitate impuse utilizatorilor sistemului, care vor fi răspunzători pentru
acţiunile întreprinse după conectarea la sistem;

- securitatea comunicaţiilor - măsurile necesare care trebuie aplicate echipamentelor şi

legăturilor de comunicaţii pentru a asigura protecţia informaţiei;

- auditul de securitate – analiza înregistrărilor activităţilor executate, pentru a determina

dacă sistemul de protecţie este în concordanţă cu politicile şi procedurile de securitate. Scopul unui
audit este de a identifica vulnerabilitățile legate de securitate sau de eşecurile care pot fi corectate sau
controlate;

- managementul configuraţiei şi documentarea privind securitatea - procedurile şi

controalele care trebuie să fie implementate pentru a se gestiona toate intervenţiile şi modificările
asupra sistemului; este vitală pentru menţinerea unui anumit sistem de securitate operaţional şi
eficient. În paralel cu politica proprie de securitate, fiecare organizaţie stabileşte, pentru sistemele
informatice şi de comunicaţii, cerinţele de securitate specifice, având în vedere toate aspectele
securităţii.

În altă ordine de idei, poliția locală a municipiului Galați11 își are sorgintea încă de pe la
mijlocul anilor 1800, purtând treptat diverse denumiri, de la Corpul Gardienilor Publici, la Poliția
Comunitară și în sfârșit în anul 2010 ia ființă ca fiind Poliția Locală, prin apariției Legii nr.
155/2010, și a H.G. nr. 1332/2010, privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare și
funcționare, iar la nivelul municipiului Galați bazele acestei instituții fiind puse prin aprobarea
Hotărârii de Consiliu Local nr. 173/11.04.2011.

Conform legislației în vigoare, poliţia locală se înfiinţează în scopul exercitării atribuţiilor

privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi
publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, în următoarele domenii:

a) ordinea şi liniştea publică, precum şi paza bunurilor;

b) circulaţia pe drumurile publice;

c) disciplina în construcţii şi afişajul stradal;

d) protecţia mediului;

e) activitatea comercială;

11
https://politialocalagalati.ro

5
 f) evidenţa persoanelor;

g) alte domenii stabilite prin lege.

De asemenea, îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor: legalităţii, încrederii,

previzibilităţii, proximităţii şi proporţionalităţii, deschiderii şi transparenţei, eficienţei şi eficacităţii,
răspunderii şi responsabilităţii, imparţialităţii şi nediscriminării.12

Relevantă studiului prezent, este strategia de dezvoltare a municipiului Galați, unde pentru
perioada de referință 2016-2025, se statuează faptul că instituția poliției locale funcționează ca
entitate publică ale cărei angajamente în virtutea legii vizează protejarea bunurilor aparținând
domeniului public și privat de la nivelul municipiului, asigurarea ordinii și liniștii publice, a
siguranței cetățenilor, prevenirii şi combaterii infracţiunilor. Totodată, datorită poziționării strategice
a orașului, funcționarea acesteia precum și colaborarea cu celelalte instituții ale statului, implicit cu
poliția de stat13, este vitală, pentru preîntâmpinarea și gestionarea corectă și imediat a ingerințelor
străine și a intereselor geo-politice. De exemplu, în strategia reamintită mai sus, în analiza SWOT
publicată de primăria municipiului se reiterează faptul că odată cu creșterea numărului de studenți
străini, cresc și riscurile de securitate națională în cazul în care printre studenții străini ar apare
persoane suspecte de terorism14.

De aici rezidă importanța unei politici și a unei practici instituite de poliția locală, deoarece în
virtutea puterii conferite de lege, trebuie să vegheze la buna desfășurare a vieții sociale, în condiții de
siguranță, motive pentru care pe perioada stării de urgență și a stării de alertă, pe teritoriul
municipiului Galați, poliția locală a desfășurat activități specifice sub conducerea operațională a
I.P.J. Galați15.

Politica de securitate intră în sfera de interes al poliției locale pentru că, securitatea
informatică nu presupune doar subminarea ,,virtuală” a unor organizații, ci și fizic, logistic,
impedimente față de care bunul mers al societății este direct afectat, iar vulnerabilitățile pot fi
exploatate foarte ușor. De aceea, poliția locală este îndrituită să amendeze toate formele de instigare

12
Art.1, Legea nr. 155/2010 Poliției Locale cu modificările și completările ulterioare coroborat cu Hotărârea de Guvern
nr. 1332/2010, privind aprobarea Regulamentului – Cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale
13
Cu titlu de exemplu art. 6 lit k) Legea nr. 155/2010 Poliției Locale, unde aceasta participă, alături de Poliţia Română,
Jandarmeria Română şi celelalte forţe ce compun sistemul integrat de ordine şi siguranţă publică, pentru prevenirea şi
combaterea infracţionalităţii stradale
14
Cu titul de exemplu art. 20, alin.2) Legea nr. 155/2010 Poliției Locale care prevede că pentru exercitarea atribuţiilor de
serviciu, poliţiştii locali au acces, în condiţiile legii, la bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne. În acest scop,
poliţia locală sau unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, după caz, şi structurile abilitate din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne încheie protocoale de colaborare în care se reglementează infrastructura de comunicaţii, măsurile de
securitate, protecţie şi de asigurare a confidenţialităţii datelor, nivelul de acces şi regulile de folosire.
15
http://politialocalagalati.ro/wp-content/uploads/2020/analiza/Informare-semestrul-I-anul-2020.pdf

6
și de tulburare a ordinii și liniștii publice, a evenimentelor și faptelor care pun în pericol mediul
social, cultural, economic. Înființarea acesteia a avut loc în temeiul principiului proximității față de
societatea civilă și de degrevare a poliției statale, între cele două enități existând o colaborare directă,
necesară bunei orânduiri nu doar gălățene, ci naționale.

Concluzii

Securitatea informatică a poliției locale Galați vizează în mod expres strategiile și

reglementările legislative cu privire la securitatea națională și respingerea eventualelor represiuni de
orice fel, iar în mod deosebit, strategiile și obiectivele adoptate de către primăria municipiului.

Apariția acestui corp la nivelul local a fost necesară din varii considerente, din care cel mai
important ar fi, capacitatea de a acoperi obiective de maxim interes pentru umanitate, venind în
sprijinul autorităților competente și care exclusiv pot sancționa ca atare încălcările legii, de exemplu
în domeniul mediului, construcțiilor, penal.

Poliția locală poate fi considerată ca fiind o ,, alarmă” vitală, pentru depistarea faptelor și
actelor ce pot duce la destabilizarea echilibrului socio-economico-cultural, într-o eră nu doar a
globalizării, ci și a atentatelor la statul de drept, la puterea politică, la accesul la informație, la dreptul
la sănătate, educație.

7
Bibliografie

Articole din reviste de specialitate

1. Avram Cezar, Radu Roxana, Despre globalizare şi securitate, suveranitate şi intervenţie

umanitară: nevoia de reconfigurare a acestor concepte, Anuarul Institutului de Cercetări
Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” Nr. XV/2014;
2. Leaua Ana Ligia, O viziune strategică a securităţii mediului în era globalizării,
Romanian Intelligence Studies Review Nr. 6/2011;
3. Popovici Mihai-Claudiu, Criminalitatea internațională în contextul globalizării,
Republica Moldova, anul 2019;
4. Bragaru Tudor, Malcoci Viorel, Galaicu Valeriu, Securitatea rețelelor informatice, Studia
Universitatis Moldaviae nr.7(107);
5. Chirilenco Oleg, Securitatea sistemelor informatice în cadrul unei organizaţii, Republica
Moldova, anul 2017;

Legislație

1. Legea nr. 155/2010 Poliției Locale cu modificările și completările ulterioare

2. Hotărârea de Guvern nr. 1332/2010, privind aprobarea Regulamentului – Cadru de
organizare şi funcţionare a poliţiei locale

Site-uri internet

1. www.ceeol.com
2. http://ojs.studiamsu.eu
3. https://ibn.idsi.md
4. https://politialocalagalati.ro