COMUNICARE EDUCAȚIONALĂ

Tema 9. Comunicare și tehnologia viitorului. Implicații etice

privind dezvoltarea inteligenței artificiale. Oportunitatea
implementării la nivelul subiecților umani a cip-urilor în zona
cortexului. Conceptul de “brain transparency” și implicațiile
acestuia în sfera comunicării.
- PROIECT -

Student:
Rus Beatrice-Geanina
An I, Inginerie Software

1
 Cuprins
1. Comunicare și tehnologia viitorului ................................................................................ 3
2. Implicații etice privind dezvoltarea inteligenței artificiale (IA) ................................... 4
3. Oportunitatea implementării la nivelul subiecților umani a cip-urilor în zona
cortexului................................................................................................................................... 4
4. Conceptul de "brain transparency" și implicațiile acestuia în sfera comunicării ...... 5
5. Bibliografie ........................................................................................................................ 5

2
 1. Comunicare și tehnologia viitorului
I. Teză: Impactul pozitiv al tehnologiei asupra comunicării viitoare
A. Avantaje ale noilor tehnologii de comunicare (realitate virtuală, realitate augmentată,
interacțiunea om-mașină) se referă la beneficiile pe care aceste tehnologii le aduc în domeniul
comunicării și interacțiunii umane.
• Realitatea virtuală (RV) oferă utilizatorilor o experiență imersivă, recreând mediul
virtual prin intermediul căștilor de realitate virtuală și controlere.
• Realitatea augmentată (RA) suprapune elemente digitale peste lumea reală prin
intermediul dispozitivelor mobile sau a ochelarilor inteligenți.
• Interacțiunea om-mașină se referă la tehnologiile care permit comunicarea și
interacțiunea între oameni și mașini, cum ar fi asistenții virtuali și roboții.
B. Posibilități de conectare globală și acces la informație în timp real
Conectarea globală prin tehnologia internetului:
• Permite oamenilor să comunice și să interacționeze la distanță, indiferent de locație
geografică (Rheingold, 1993).
• Deschide porțile spre diversitate culturală și experiențe diferite prin intermediul
schimbului de informații și perspective.
• Facilitarea colaborării internaționale și a conexiunilor între oameni cu interese
comune, indiferent de distanță (Rheingold, 1993).

II. Antiteză: Provocări și preocupări în legătură cu tehnologia și comunicarea viitorului

A. Riscul izolării sociale și dependenței de tehnologie se referă la potențialele dezavantaje sau
riscuri asociate cu utilizarea excesivă a noilor tehnologii de comunicare : izolarea socială,
dependența de tehnologie, deteriorarea abilităților sociale și de tehnologie.

B. Efectele asupra relațiilor umane și pierderea interacțiunii față în față se referă la modul în
care tehnologia și comunicarea digitală pot influența relațiile interpersonale și pot afecta
calitatea interacțiunilor umane tradiționale. Comunicarea prin intermediul tehnologiei poate
duce la o pierdere a conexiunii emoționale profunde și autentice. Lipsa expresiei faciale, a
tonului vocal și a limbajului nonverbal poate face ca mesajele să fie interpretate greșit sau să
nu transmită toată gama de semnificații (Kraut et al., 2002). Lipsa interacțiunii față în față poate
reduce empatia și capacitatea de a simți și de a înțelege emoțiile celorlalți. Lipsa contactului
fizic și a interacțiunilor tactile poate diminua, de asemenea, conexiunea și relațiile umane (Kraut
et al., 2002). Conversațiile online pot fi mai puțin profunde și mai puțin angajante decât
interacțiunile în persoană, iar conexiunile pot fi mai fragile și mai puțin durabile (Kraut et al.,
2002). Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dependență și la o atenție constantă
acordată dispozitivelor, ceea ce poate afecta interacțiunile umane și relațiile interpersonale
(Rosen et al., 2014).

III. Sinteză: Abordarea echilibrată a tehnologiei în viitorul comunicării

A. Integrarea tehnologiei într-un mod responsabil și echilibrat implică utilizarea tehnologiei
într-un mod conștient și cu discernământ, astfel încât să se mențină un echilibru între beneficiile
aduse de tehnologie și impactul negativ potențial asupra sănătății și relațiilor umane. Iată câteva
aspecte importante ale unei integrări responsabile și echilibrate a tehnologiei:
* Conștientizarea utilizării tehnologiei
* Stabilirea limitelor și a obiceiurilor sănătoase

3
 * Prioritizarea interacțiunii umane față în față
* Protejarea intimității și confidențialității
* Gestionarea dependenței de tehnologie (Rideout, V., & Robb, M. B.,2019)
B. Menținerea unui echilibru între utilizarea tehnologiei și interacțiunile umane autentice
implică acordarea unei atenții echilibrate și valorizarea relațiilor și interacțiunilor umane în
viața de zi cu zi. Aspecte de luat în considerare : Stabilirea priorităților, Limitarea timpului
petrecut în fața ecranelor, Îmbunătățirea comunicării în viața reală, Participarea la activități și
evenimente sociale. (Turkle, S.,2015)

2. Implicații etice privind dezvoltarea inteligenței artificiale

(IA)
I. Teză: Beneficiile și progresul aduse de dezvoltarea inteligenței artificiale
A. Automatizarea și eficiența sporită în diferite domenii, cum ar fi medicina, transportul și
producția
B. Îmbunătățirea calității vieții prin asistența virtuală și tehnologiile adaptative
C. Potențialul de a rezolva probleme complexe și de a face descoperiri științifice într-un
mod mai rapid și precis

II. Antiteză: Provocări și preocupări etice asociate cu dezvoltarea inteligenței artificiale

A. Riscul de înlocuire a locurilor de muncă umane și creșterea inegalității sociale
B. Probleme legate de confidențialitate și securitatea datelor personale
C. Îngrijorări referitoare la responsabilitatea și deciziile etice ale sistemelor inteligente
autonome

III. Sinteză: Abordarea responsabilă a dezvoltării inteligenței artificiale

A. Reglementări și standarde etice pentru utilizarea și dezvoltarea inteligenței artificiale
B. Implicarea și consultarea publicului în dezvoltarea și implementarea tehnologiei IA
C. Promovarea transparenței și responsabilității în deciziile luate de sistemele inteligente

3. Oportunitatea implementării la nivelul subiecților umani a

cip-urilor în zona cortexului
I. Teză: Beneficiile potențiale ale implementării cip-urilor în zona cortexului
A. Îmbunătățirea capacităților cognitive și a funcțiilor creierului uman
B. Potențialul de a ajuta persoanele cu dizabilități sau afecțiuni neurologice să-și recâștige
funcționalitatea
C. Posibilitatea dezvoltării unor interfețe de comunicare directă între creier și tehnologie

II. Antiteză: Preocupări și riscuri etice asociate cu implementarea cip-urilor în zona

cortexului
A. Posibilitatea încălcării autonomiei individuale și a confidențialității datelor personale
B. Riscul dependenței excesive de tehnologie și pierderea identității umane autentice
C. Implicațiile asupra inegalității sociale și accesului la tehnologie în rândul diferitelor
grupuri de oameni

III. Sinteză: Abordarea echilibrată a implementării cip-urilor în zona cortexului

4
 A. Necesitatea respectării principiilor etice și a drepturilor individuale în procesul de
implementare
B. Crearea unui cadru reglementar și de monitorizare adecvat pentru protejarea
confidențialității și securității datelor
C. Încurajarea dezbaterii publice și a transparenței în ceea ce privește avantajele și riscurile
implicate în utilizarea cip-urilor cerebrale

4. Conceptul de "brain transparency" și implicațiile acestuia în

sfera comunicării
Brain transparency se referă la capacitatea de a citi și interpreta activitatea creierului în timp
real. Aceasta ar putea avea implicații semnificative în înțelegerea și îmbunătățirea comunicării,
precum și în intervenții terapeutice.
I. Teză: Beneficiile conceptului de "brain transparency" în sfera comunicării
A. Îmbunătățirea înțelegerii și interpretării comunicării non-verbale
B. Dezvoltarea de tehnologii de asistență în comunicarea cu persoanele cu tulburări de
comunicare sau afecțiuni neurologice
C. Potențialul pentru intervenții terapeutice și dezvoltare personală

II. Antiteză: Provocări și preocupări etice asociate cu conceptul de "brain transparency"

A. Încălcarea intimității și a confidențialității datelor cerebrale
B. Riscul utilizării abuzive a informațiilor despre starea mentală și emoțională a individului
C. Problemele de consimțământ informațional și de control asupra propriilor gânduri și
emoții

III. Sinteză: Abordarea responsabilă a conceptului de "brain transparency" în sfera comunicării

A. Adoptarea unor politici și reglementări privind confidențialitatea și securitatea datelor
cerebrale
B. Asigurarea consimțământului informat și controlului individual asupra informațiilor
cerebrale
C. Promovarea cercetării etice și transparente în domeniul "brain transparency"

5. Bibliografie
[1] "The Virtual Community: Homesteading on the Electronic Frontier" Howard Rheingold, 1993

[2] Turkle, S. (2011). Alone Together: Why We Expect More from Technology and Less from Each
Other. Basic Books.

[3] Kraut, R., Patterson, M., Lundmark, V., Kiesler, S., Mukopadhyay, T., & Scherlis, W. (2002). Internet
paradox revisited. Journal of Social Issues, 58(1), 49-74.

[4] Rosen, L. D., Whaling, K., Rab, S., Carrier, L. M., & Cheever, N. A. (2013).

5
[5] Rideout, V., & Robb, M. B. (2019). The Common Sense Census: Media use by
tweens and teens. Common Sense Media.

[6] Turkle, S. (2015). Reclaiming Conversation: The Power of Talk in a Digital Age.
Penguin Books.