TheoRhēma 16.

2 (2021): 127–156

PERSPECTIVE PRIVITOARE LA
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII
ȘI A MIJLOACELOR DE COMUNICARE
ASUPRA TINERILOR
Florian Șerban*

Abstract
Digital technologies have been contemplated by several theolo-
gians and sociologists over the last decades, and the technological
effects on the day-to-day lives of youth are being studied by ex-
perts from different areas of academic research. The impact of elec-
tronic devices on the habits and preferences of Millennials, for in-
stance, is more than apparent since the young generation is
tremendously different from later generations due to the use of dig-
ital devices and the internet, to name one reason. It is of utmost in-
terest for us to study this topic because we witness a decline in the
religious and moral interest of many Christian youths in their daily
decision-making. And while the link between the morality of
young Christians and the use of technology is intuitive at this mo-
ment, there is more research to be done on both the negative and
the positive effects of technology use.
Keywords: theology, digital technologies, mass-media, Christian
Millennials, the internet, convergence.

Ca subiect de cercetare academică, noile tehnologii și dinamica

generației de la finele secolului XX par să aibă mai mult o legătură
contingentă. Dezvoltarea tehnologică și problematica generației de
tineri adulți par a fi două domenii separate, fără niciun fel de rela-
ție de interdependență sau fără a se influența reciproc într-un mod

* Florian Șerban, PhD Candidate at the University of Bucharest, Romania

(florianserban@adventist.ro), works as a pastor at Muntenia Conference, 15 Negus-
tori, Bucharest 023952, Romania, www.muntenia.adventist.ro.
128 | TheoRhēma 16.2 (2021)

decisiv. Totuși, mai mulți autori din domeniile comunicării, socio-

logiei și teologiei afirmă că există corelații evidente între noile teh-
nologii și caracteristicile generației de tineri, inclusiv mileniali.
Reflectând perspective mai vechi sau mai recente, unii autori de
referință exprimă îngrijorări mai mult sau mai puțin întemeiate în
cercetările sociologice cu privire la impactul tehnologiei asupra vie-
ții contemporane. Alți autori sunt dimpotrivă optimiști cu privire
la capacitatea tinerilor mileniali, consumatori de rând, să integreze
în viața lor aparatura tehnică și mijloacele de comunicare și să se
folosească de ele mai degrabă decât să dezvolte dependențe și
comportamente negative din punct de vedere social sau etic.
În cadrul creștinismului contemporan, sunt moduri variate de
raportare la tehnologie. Unii creștini afirmă un optimism progresist
radical, subliniind doar beneficiile socio-economice concrete, aflate
la dispoziția maselor de oameni, sau beneficii presupuse a fi obți-
nute în viitorul nu foarte îndepărtat. Alții, mai degrabă conserva-
tori manifestă de multe ori o rezistență pasivă și scepticism față de
noile tehnologii aflate pe piață sau destinate maselor de oameni.

NATIVII DIGITALI – CINE SUNT, CE FAC

ȘI CE NU ȘTIU SĂ FACĂ

Specialist în telecomunicații, Bryan Carne face o scurtă introdu-

cere la ceea ce el numește generația celor nativi din punct de vede-
re digital. De asemenea, în cartea sa din 2011, el indică și care sunt
acele tehnologii pe care nativii digital le folosesc cu predilecție.1
Dispozitivele digitale sunt foarte diversificate, se conectează la in-
ternet și multe sunt fără fir (wireless). Acest fapt le permite utiliza-
torilor, în special tinerilor, să aibă o mobilitate sporită. Astăzi acce-
sul la internet este indispensabil având în vedere aviditatea, dar și
necesitatea cu care utilizatorii caută și găsesc informații instanta-

1
Bryan E. Carne, Connections for the Digital Age: Multimedia Communications for Mo-
bile, Nomadic and Fixed Devices (Hoboken, NJ: Wiley, 2011).
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 129

neu indiferent nu se află. În plus, internetul le furnizează o diversi-

tate aparent infinită de informații și căi de comunicare cu aproape
oricine de pe glob.
Cu toate acestea, utilitatea inițială a internetului a fost diferită.
Ceea ce este astăzi cunoscut ca internet a fost la început un pro-
gram guvernamental american sub denumirea ARPAnet (Advanced
Research Projects Agency Network), construit și dezvoltat ca să parta-
jeze resursele informatice guvernamentale între diverse instituții
de cercetare.2 ARPAnet și internetul furnizează platforme pentru
conversia în semnale digitale a datelor, a mijloacelor de tip voce,
audio și video. Această combinație de media a ajuns să fie cunoscu-
tă ca multimedia, iar când semnalele sunt transmise pe același ca-
nal media, atunci fluxul de informație (stream) este denumit broad-
band (banda fluxului sau traficului de date).3
Nativii digital folosesc în general dispozitivele pentru nevoia
lor aparent urgentă de a se informa reciproc despre lucrurile pe ca-
re le fac. Youtube, Facebook, mesageria instantanee, mesajele de tip
text, distribuția de texte pentru public prin platforma Tweeter (twe-
eting) sunt doar exemple de servicii care vin în întâmpinarea aces-
tei cereri.4 Diferitele terminale sunt telefoanele, televizoarele, com-
puterul personal (folosit tot mai mult în limba română cu
prescurtarea PC, personal computer), radio, recordere și playere me-
dia, precum și alte dispozitive digitale.
Carne imaginează o zi tipică a unei persoane adulte înconjurată
de tehnologie. Ziua ar putea foarte bine să înceapă cu radioul și te-
levizorul ca obiceiuri de trezire și aflare a ultimelor știri, starea tra-
ficului rutier și prognoza meteo. Poate urma drumul la școală sau
la serviciu, marcat de ascultarea emisiunii de la radio sau de fișiere
audio la player cu posibilitatea folosirii telefonului (smartphone)

2
Carne îl citează pe Leonard Kleinrock, „History of the Internet and Its Flexible Fu-
ture”, IEEE Wireless Communications 15.1 (2008).
3
Cf. Carne, Connections for the Digital Age, 2.
4
Carne, Connections for the Digital Age, 3-4.
130 | TheoRhēma 16.2 (2021)

pentru mesaje, citirea e-mailurilor sau apelurile către colegi. Pe

parcursul zilei se poate folosi mult laptopul sau telefonul pentru
mesaje, pentru verificarea agendei de lucru. La acestea pot contri-
bui elemente de navigație și localizare geografică cu ajutorul tehno-
logiilor GPS. Seara se poate opta pentru divertisment prin interme-
diul televizorului, al jocurilor video, al filmului, al căutării pe
internet (browsing), al socializării online și al citirii pe dispozitive
electronice.5
Cartea lui Bryan Carne deja poate fi considerată depășită în ter-
meni tehnologici. Unele dintre noile tehnologii folosite mai sus ca
exemple precum playerele mp3, discurile de memorare de conținut
video-audio de tipul CD și DVD sunt tot mai puțin folosite și înlo-
cuite de alte forme de stocare pentru uz personal. Descrierea zilei
obișnuite făcută de Carne este încă actuală astăzi. Totuși, schimbă-
rile în tehnologiile comunicării din ultimii ani arată în mod repetat
caracterul „lichid” al tehnologiei prin care pare a se urmări adapta-
rea la cultura maselor și adoptarea în masă a dispozitivelor
electronice.
Începând cu anii 1980, țări dezvoltate, precum Statele Unite, au
început să folosească internetul în cercetarea academică, cu toate că
nu era încă o rețea globală. În deceniul următor, internetul a încor-
porat servicii comerciale, conținut de știri și divertisment. Din acest
motiv, perioada din 1980 până în prezent este numită adesea „era
digitală, iar aceia norocoși să crească în această perioadă sunt cu-
noscuți ca nativi digital. Ei sunt persoane care acceptă în mod natu-
ral telefoanele celulare, laptopurile, iTunes și internetul ca fiind
parte normală și imediat accesibilă a vieții lor”.6 Specialist în comu-
nicare și inteligență artificială, Carne face o clasificare detaliată și
competentă a tehnologiilor vechi și noi.
Un nativ digital este o persoană născută în era digitală, după
anii 1980. Expresia nativ digital a fost folosită în anul 2001 de către

5
Carne, Connections for the Digital Age, 5.
6
Carne, Connections for the Digital Age, xiii.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 131

autorul american Marc Prensky. În articolul său, „Digital Natives,

Digital Immigrants”,7 Prensky a definit nativii digitali ca fiind ti-
neri ce au crescut înconjurați de și folosind computerele, telefoane-
le mobile și alte instrumente ale erei digitale. Autorul a susținut că
un mediu digital schimbă dramatic felul în care oamenii gândesc și
procesează informația – este posibil chiar să le modifice structura
cerebrală.
Prensky a comparat nativii digitali cu imigranții digitali definiți
drept cei care s-au născut înainte de extinderea largă a utilizării
tehnologiei digitale și care au adoptat-o într-o anumită măsură mai
târziu, pe parcursul vieții. Potrivit lui Prensky, în Statele Unite ale
Americii toți oamenii născuți după 1980 sunt nativi digitali. În opi-
nia lui Palfrey și Gasser, nativul digital consideră telefoanele celu-
lare, laptopurile, playerele mp3 și alte dispozitive multimedia por-
tabile ca fiind parte naturală a vieții de zi cu zi. Tot ei sunt
principalele ținte ale companiilor electronice. Persoanele mai în
vârstă care încearcă să imite obiceiurile nativilor digitali sunt imi-
granți digitali. Ambele grupuri caută acele tehnologii și canale de
distribuție care se potrivesc cel mai bine nevoilor, așteptărilor și
contextului lor.8
Nativ digital este un termen din ce în ce mai folosit pentru a
descrie generațiile de tineri ce cresc înconjurați de tehnologie digi-
tală. Termenul sugerează ideea conform căreia tinerii cunosc intui-
tiv cum să folosească tehnologia și prin urmare nu au nevoie de
educație sau training digital. Totuși contează cum este folosit în di-
ferite contexte de autori. Tinerii nu dețin competențe digitale în
mod firesc pentru a utiliza tehnologia în siguranță și eficient, iar
aptitudinile dobândite în mod informal sunt susceptibile de a fi in-
complete. Același autor nu neagă că au competențe digitale în pri-

7
Marc Prensky, „Digital Natives, Digital Immigrants, Part 1” On the Horizon 9.5
(2001): 1.
8
John Palfrey et al., Born Digital: How Children Grow Up in a Digital Age (Philadel-
phia: Basic Books, 2008), 346.
132 | TheoRhēma 16.2 (2021)

vința dispozitivelor folosite în scopuri personale, dar susține că ge-

nerațiile digitale nu sunt în măsură să își atingă pe deplin
potențialul în calitate de cursanți, angajați, antreprenori sau cetă-
țeni, cu ajutorul tehnologiilor digitale.
El e de părere că expunerea la tehnologie nu poate fi echivalentă
cu abilitatea de a o folosi. De fapt, unui procent substanțial dintre
tinerii din țări europene ca Austria și Italia îi lipsesc competențe IT
de bază. Tinerii tind să își supraestimeze nivelul de competențe di-
gitale. Testele practice arată că în timp ce nivelul lor de încredere
este mare, competențele lor de utilizare a computerului și a Inter-
netului sunt departe de a fi complete. Prin folosirea tehnologiilor
digitale, tinerii dobândesc așa-zisele competențe digitale în stilul
de viață (utilizarea rețelelor de socializare, a filmelor, a jocurilor
etc.), dar eșuează în a obține competențele digitale cerute pe piața
muncii.9
Raportul Horizon Europe 2014 atrage atenția de asemenea asupra
competențelor digitale ale copiilor și ale adolescenților din Europa
ca rămânând inadecvate. Această tendință este relevantă în special
pentru metoda de alfabetizare critică și participativă, când elevii
trebuie nu doar să citească conținut, dar trebuie și să se angajeze în
dialog cu textul și în mod activ să creeze propriile răspunsuri la
acesta.10
Studiul International Computer and Information Literacy (ICILS)
conchide că aptitudinile și cunoștințele necesare tinerilor de astăzi
pot fi și ar trebui să fie predate. Studiul a evaluat competențele de

9
Ellen Johanna Helsper și Rebecca Enyon, „Digital Natives: Where Is the Evi-
dence?”, British Educational Research Journal 36.3 (2010): 503-20, https://doi.org/
10.1080/01411920902989227.
10
Larry Johnson et al., Horizon Report Europe: 2014 Schools Edition (Luxembourg: Pub-
lications Office of the European Union; Austin, TX: The New Media Consortium,
2014), 26.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 133

utilizare a computerului și a informației a 60.000 de elevi de clasa a

opta din 21 de sisteme de educație din întreaga lume.11
Discrepanța competențelor tinerilor poate fi cel mai bine descri-
să prin comparația dintre competențele digitale în stilul de viață și
competențele digitale la locul de muncă. Cercetările în Marea Brita-
nie au descoperit că timpul pe care adolescenții îl petrec on-line es-
te ocupat de transmiterea de mesaje, jocuri și obținerea de conținut
online, precum și de consumul pasiv de conținut cum ar fi viziona-
rea de filme.12

PERSPECTIVE ASUPRA TEHNOLOGIEI DIN

SECOLUL XX: ROMANO GUARDINI

Unul dintre gânditorii creștini ai secolului XX care au exprimat

într-o manieră sistematică preocupări față de impactul tehnologiei
asupra ființei umane a fost preotul german Romano Guardini. Pro-
fesor catolic, Guardini proiectează o concepție religioasă robustă cu
privire la impactul tehnologic al invențiilor umane asupra societății
din perioada interbelică în cartea Die Technik und der Mensch: Briefe
vom Comer See (Tehnologia și rasa umană: Scrisori de lângă Lacul Co-
mo). În ediția din limba engleză, accesibilă unui public mai larg,
Guardini abordează în capitolul „The Machine and Humanity” di-
ferența dintre unelte și mașinării:
Cu o asemenea dezvoltare științifică, înțelegerea bazelor naturii a
devenit tot mai profundă. O lentilă poate mări obiectele mici și
astfel putem vedea mai mult. Acest fapt îl putem experimenta di-
rect. Dar atunci când au fost făcute microscoapele, plecând de la
teoria că non-experții nu pot înțelege, atunci când această teorie a
folosit observațiile electronicii și a făcut vizibile lucruri care fuse-
seră până atunci cunoscute doar teoretic, atunci între noi care fo-

11
Dirk Hastedt, cuvânt înainte la Preparing for Life in a Digital Age: The IEA Internatio-
nal Computer and Information Literacy Study International Report, de Julian Fraillon et
al., Springer Open (Cham: Springer, 2014), iii.
12
Neil Selwyn, „The Digital Native – Myth and Reality”, Aslib Proceedings 61.4
(2009): 364-79, https://doi.org/10.1108/00012530910973776.
134 | TheoRhēma 16.2 (2021)

losim microscopul și obiectele aduse înaintea ochilor noștri a in-

tervenit un proces complex de reflecție științifică și construcție
tehnică. Nu mai putem experimenta acest fapt direct.13

Guardini evidențiază o dezvoltare nenaturală a tehnologiilor și

faptul că oamenii nu pot ține pasul cu înțelegerea proceselor tehno-
logice create de specialiști. Practic, profesorul german contestă acel
avans al tehnologiilor aflate la îndemâna experților fără ca masele
de oameni să le înțeleagă și să își poată asuma proprietatea lor. În-
grijorarea sa este cu privire la această cursă evolutivă inegală între
tehnologie și omenire. De asemenea, el consideră că mașinile sunt
deseori folosite în moduri care afectează negativ viața umană, iar
nu în moduri care o apără și o susțin. Totuși, în ultimul capitol care
conține scrisoarea finală, Guardini insistă să prezinte o perspectivă
pozitivă, în care prevede intuitiv un viitor în care omul va putea
mânui tehnologiile doar în scopuri bune. De aceea, el nu propune o
reducere a numărului de invenții, ci afirmă că dimpotrivă avem ne-
voie de mai multă tehnologie care să corecteze efectele negative ale
folosirii tehnologiei de până acum.
Guardini crede că oamenii trebuie să preia controlul propriei
meniri divine și să folosească lumea materială cu scopul de a ajun-
ge la „o nouă treaptă ierarhică a valorilor și a omenirii”.14 Aborda-
rea lui Guardini pare a fi mai degrabă filozofică și speculativă, iar
lucrarea sa nu reflectă cunoștințe ample de natură tehnică. El sinte-
tizează istoria dezvoltării tehnice în trei etape în care au dominat
instrumentele, invențiile tehnice și mașinile cu o autonomie relati-
vă. Un aspect critic la adresa abordării lui Guardini este că lasă im-
presia unei puternice influențe a gândirii evoluționiste pe care o in-
tegrează în teologia sa. Un alt aspect care atrage atenția este acela

13
A fost consultată ediția în engleză a cărții lui Romano Guardini, Letters from Lake
Como: Explorations on Technology and the Human Race (Grand Rapids: Eerdmans,
1994), ePub, cap. 10, „The Machine and Humanity”.
14
Guardini, Letters from Lake Como, cap. 10.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 135

că pare să se inspire din gândirea orientală, de fiecare dată când in-

sistă asupra armoniei cu natura ca scop final al omenirii.

TEHNICĂ ȘI TEHNOLOGIE ÎN PERSPECTIVA

LUI JACQUES ELLUL

Termenul „tehnică” este folosit aici pornind de la definiția dată

de sociologul Jacques Ellul. În lucrarea La technique ou l’enjeu du
siècle, el explică modul în care ar trebui înțeles termenul „tehnică”
sau la technique. Sociologul francez folosește termenul într-un sens
larg (dincolo de referirea la simple dispozitive mecanice sau electri-
ce), cu înțelesul de set de metode tehnice bazate pe raționalitate și
care țintesc la eficacitate într-un domeniu specific de activitate.15
Dacă prin tehnică sunt înțelese unelte și instrumente inventate
și folosite în diferite domenii de activitate umană, prin tehnologie
se face referire la infrastructuri, mecanisme, aparate, mașini și un
ansamblu de obiecte artificiale de o varietate universală. Datorită
dezvoltării informaticii, tehnica a trecut prin mai multe transfor-
mări și funcționează în prezent ca un sistem tehnologic în cadrul
unei societăți date. În optica lui Jacques Ellul, tehnica este preocu-
parea de a găsi în toate metoda cea mai eficace.
În capitolul 1 intitulat „Techniques”, Ellul reflectă asupra sta-
diului în care ajunsese tehnica în antichitate. În subcapitolul
„Christianisme et technique”, el notează că civilizațiile creștină și
islamică s-au dezvoltat puțin din punct de vedere tehnic, dar mai
mult din alte puncte de vedere (religios, social, cultural, instituțio-
nal, politic). Ellul constată că „Occidentul are un avans tehnic pro-
digios astăzi. Or, acest Occident este tradițional creștin”.16 Cum ex-
plică această neconcordanță aparentă, dacă mai înainte afirma că
Europa s-a dezvoltat puțin din punct de vedere tehnic, cu alte cu-
vinte, că avansul tehnic nu s-ar datora moștenirii creștine? El susți-

15
Jacques Ellul, La technique ou l'enjeu du siècle (Paris: Economica, 1990), ePub, cap. 1.
16
Ellul, La technique, cap. 1.
136 | TheoRhēma 16.2 (2021)

ne că Europa s-a dezvoltat tehnic doar în ceea ce privește edificiile

religioase. Principala dezvoltare tehnică a Europei medievale a fost
din punct de vedere arhitectural. Ellul este de părere că Europa
occidentală
a fost oficial creștină doar până în secolul al XIV-lea. Din acel mo-
ment, creștinismul a fost în mod surprinzător contestat și atacat
de alte influențe. Or, în perioada așa-zis creștină (întrucât este
momentul sociologic al secolelor IV-XIV), ce putem constata din
punct de vedere tehnic? De la bun început decăderea tehnicii
romane.17

Ellul susține că explicația constă în lipsa de interes a bisericii

medievale pentru dezvoltare tehnică. Ceea ce a motivat Europa să
construiască edificiile tehnice impunătoare nu a fost un spirit teh-
nic, ci unul religios care s-a slujit de metodele și cunoștințele tehni-
ce ale vremii, cu precădere de moștenirea tehnică a Romei antice.
Ellul este de părere că, pentru orice fel de dezvoltare, este nevoie
de o stare de fapt care să o favorizeze: „starea de spirit tehnic este
una dintre cauzele principale ale progresului tehnic”.18 Învățătura
creștină a avut o contribuție la această situație prin accentul pus pe
efemeritatea lumii terestre și pe iminența Împărăției cerurilor inau-
gurată de parusie, revenirea lui Hristos.
Epoca Reformei protestante a căutat să revină la concepția mai
veche a creștinismului; acesta ar fi un motiv pentru care au fost în-
depărtate barierele din calea dezvoltării tehnice. Acest lucru „nu s-a
datorat întâi influenței noii teologii, ci șocului produs de Renaștere,
umanism și statul autoritar”.19 În ciuda unei întârzieri istorice, teh-
nica a primit astfel o impulsionare decisivă. Ellul prezintă dezvol-
tarea tehnicii în perioada recentă, încercând să explice dezvoltarea
bruscă din secolul XIX. „Cred că această transformare a civilizației
se explică prin conjugarea sau întâlnirea (sau convergența) conco-

17
Ellul, La technique, cap. 1.
18
Ellul, La technique, cap. 1.
19
Ellul, La technique, cap. 1.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 137

mitentă a cinci fenomene: rezultatele unei lungi experiențe tehnice,

creșterea demografică, realizările din mediul economic, plasticita-
tea mediului social interior și apariția unei intenții tehnice clare”.20
Tehnica este numită de sociologul francez cu un termen sur-
prinzător, termenul fiind „tiranul”. Tonul cărții este cu precădere
pesimist. Ellul este convins că procesul tehnologizării este ireversi-
bil, iar tehnica pare să devină o entitate autonomă. Ellul crede că
omul este influențat într-o mare măsură de aparatură21 atât în viața
profesională, cât și în viața privată și în viața sa interioară. Tehnica
este în același timp sacrilegiu și sacralizată. Ellul spune că „senti-
mentul sacrului și sensul dat de mister sunt elemente fără de care
omul nu poate deloc să trăiască”.22 Dar prin elementul de autono-
mie care o caracterizează, tehnica nu face decât să diminueze sfera
sacrului: „invazia tehnică desacralizează lumea în care omul este
chemat să trăiască. Pentru tehnică sacrul nu există, misterele nu
există, tabuurile nu există”.23 Interesant este și că Ellul susține fap-
tul că „asistăm la o răsturnare extraordinară: neputând să trăiască
fără sacru, omul își raportează simțul sacrului asupra a ceea ce a
distrus obiectul sacrului: tehnica”.24
Ellul este de părere că specialiștii în sociologie și psihologie,
printre care îl citează pe Carl Jung, au recunoscut că omul nu înțe-
lege lumea în care trăiește doar ca pe o lume materială, ci și ca pe o
lume spirituală. Ellul susține „că este vorba despre forțe necunos-
cute și poate incognoscibile, că au loc fenomene pe care omul le in-
terpretează ca fiind magice (sau spirituale), că sunt relații și cores-
pondențe între lucruri și ființe”.25 El afirmă că misterele sau tainele

20
Ellul, La technique, cap. 1.
21
Ellul folosește termenul francez la machine cu sensul generic de aparatură, dispozi-
tive, instrumente sau sisteme tehnice.
22
Ellul, La technique, cap. 2. Următoarele citate sunt din capitolul 2 intitulat „Carac-
térologie de la technique”.
23
Ellul, La technique, cap. 2.
24
Ellul, La technique, cap. 2.
25
Ellul, La technique, cap. 2.
138 | TheoRhēma 16.2 (2021)

(înțelese nu în sensul tradiției catolice sau ortodoxe, ci în sens ge-

neral) sunt o necesitate a vieții umane. Ellul nu explică ce este acela
mister, ci dă doar o explicație intuitivă.
Dar, spre deosebire de opinia că misterele lumii antice domneau
incontestabil asupra vieții oamenilor, indiferent de voința lor, Ellul
este de părere că misterele există astăzi pentru că în mare parte oa-
menii vor ca ele să existe. Misterul „nu există nicidecum pentru că
omul nu poate să-l înțeleagă, nu-l poate sonda, nu-l poate înțelege
și cuprinde cu mintea, ci pentru că el nu vrea să facă aceasta”. Oa-
menii decid să respecte tainele aproape inconștient. Aici Ellul nu
este suficient de clar, nici nu pare că vrea să fie.
Oricum el subliniază că misterul astăzi nu este deloc un produs
al constrângerii sau al fricii, ci o parte pe care omul alege liber să o
integreze în propria viață. Or, tocmai aici el vede efectul nefast al
tehnologiei. „Tehnica nu adoră nimic, nu respectă nimic; ea nu are
decât un singur rol: să dezbrace, să clarifice (sau să explice), apoi să
folosească lucrul respectiv prin raționalizare, să transforme orice
lucru în mijloc sau instrument”.26
Ellul susține că tehnica este desacralizantă, pentru că ea demon-
strează prin dovezi și nu prin rațiune, prin utilizare și nu prin scri-
erea cărților, faptul că misterul nu există. El merge până acolo că
afirmă că „tehnica este dumnezeul care salvează; ea este bună în
esență... se poate avea încredere în ea deoarece miracolele ei sunt
vizibile și în creștere. În aceasta rezidă mare parte din mister”.27
În cea de-a doua lucrare de referință a sa, Le Système Technicien28
publicată în 1977, gânditorul francez conchide că societatea se află
într-un sistem tehnologic sau într-o perspectivă metanarativă pe
care o denumește la Mégamachine (mega-mașinăria, mega-siste-
mul). În viziunea lui, la Mégamachine este un sistem social complet
organizat, în care societatea funcționează ca o mașinărie. Pentru el,

26
Ellul, La technique, cap. 2.
27
Ellul, La technique, cap. 2.
28
Jacques Ellul, Le système technicien (1977; retip., Paris: Le Cherche Midi, 2012), ePub.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 139

tehnica este factorul determinant al societății, mai mult decât eco-

nomia sau politica democratică. Ea folosește resursele naturale și
modelează parcursul civilizațiilor. Tehnica are o logică a sa proprie,
dar prezintă un dezavantaj major: nu își corijează propriile erori
constatate din perspectiva creatorilor ei, nu se bazează pe procese
specifice logicii umane.
Din perspectiva lui Ellul, felul în care sunt proiectate sistemele
tehnologice tinde către autonomie în sensul că sistemele nu au și
nu pot avea vreo conotație morală. Aici introduce o premisă impor-
tantă pentru avertizarea pe care o va emite ulterior: faptul că dez-
voltarea tehnologică nu are încărcătură morală, nu este nici bună,
nici rea, ci totul depinde de utilizarea pe care i-o conferă agentul
uman. Tehnologia ar funcționa după o etică utilitaristă – „ceea ce
este eficient trebuie să fie și corect”.29
Tehnologia are și o natură metafizică deoarece prescrie o viziu-
ne nouă cu privire la lume și viață. Ellul este de părere că societatea
funcționează doar pentru a satisface un ansamblu de nevoi de ba-
ză, educaționale și economice. Societatea formează oameni care au
o viziune îngustă și o umanitate diminuată. Oamenii se confruntă
zilnic cu probleme; ei sunt doar în căutarea unor soluții care să
funcționeze imediat. Prea puțin contează consecințele pe termen
lung sau dacă mijloacele sau soluțiile se raportează sau nu la vreun
sistem de valori morale.
Pentru gânditorul francez, individul se află în fața alegerii de a
răspunde înaintea grupului natural de care aparține sau în fața ma-
jorității maselor. În realitate, răspunderea morală sau responsabili-
tatea socială a individului se îndreaptă aproape de fiecare dată în
mod implacabil către mase. Ellul sugerează posibilitatea unei inte-
ligențe artificiale care va deveni independentă de factorul uman.
Dar este un fapt de la sine înțeles că orice artefact, fie și de natură
tehnologică, nu are valențe morale, ci omul care îl utilizează este
agentul moral răspunzător. Din perspectiva lui Ellul, tehnologia e

29
Ellul, Le système technicien, cap. 1.
140 | TheoRhēma 16.2 (2021)

ca o forță care duce mai departe progresul tehnic. De aici evoluția

tehnologică este însoțită de o mișcare dialectică între distrugerea
vechilor simboluri sau obiecte, fie ele creștine, fie culturale la mo-
dul general, și crearea altora noi.30
Un aspect teologic interesant în gândirea lui Ellul este cel cu pri-
vire la efectul folosirii tehnologiei asupra percepției religioase.
Acest aspect este important pentru Ellul, crescut în Biserica refor-
mată și educat atât în tradiția augustiniană, cât și în cea calvinistă.
El avertiza cu privire la ceea ce poate deveni tehnologia, „un nou
domeniu al sacrului”.31 De aici, el a comparat lumea tehnologiei cu
o nouă religie având propriile icoane și propria teologie. El afirma
că, în societatea modernă, sacrul a trecut printr-un proces de rein-
terpretare, numai ca forțele care l-au deconstruit să se impună prin
propriile lor realizări tehnologice și culturale.
În viziunea lui Ellul, realitatea culturală contemporană se ba-
zează pe câteva axiome: secularizarea, maturizarea „omului mo-
dern” și asimilarea aproape a oricărui produs în cultură, indiferent
de originea lui. În opinia sa, creștinismul a devenit asemenea „unei
sticle goale pe care culturile succesive au umplut-o cu tot felul de
lucruri”.32 Pentru el, „Biserica pur și simplu a adoptat în masă idei-
le și moravurile societății moderne așa cum a făcut cu cele ale soci-
etăților precedente”.33 Astfel, impactul culturii asupra societății va
duce la instalarea unei atmosfere de normalitate cu privire la ceea
ce un grup acceptă ca fiind bine și moral.

30
Ellul, Le système technicien, cap. 3.
31
Helena M. Jerónimo, José Luís Garcia și Carl Mitcham, Ellul and the Technological
Society in the 21st Century, Philosophy of Engineering and Technology 13 (Dordrecht:
Springer, 2013), 222.
32
Jacques Ellul, La subversion du christianisme (Paris: Seuil, 2014), ePub, cap. 1.
33
Ellul, La subversion du christianisme, cap. 1.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 141

MEDIA CA EXTENSIE A PSIHICULUI UMAN:

MARSHALL MCLUHAN

Din perspectiva lui Marshall McLuhan, titlul Understanding Me-

dia: The Extensions of Man are următoarea explicație: orice invenție
sau tehnologie este o extensie sau amputare de sine a corpurilor
noastre fizice, iar o astfel de extensie „necesită de asemenea noi
proporții și un nou echilibru în raport cu celelalte organe și extensii
ale trupului. De exemplu, nu există cale de a refuza să te supui noi-
lor proporții ale simțurilor sau adormire a simțurilor date de imagi-
nea TV”.34 Teoretician în domeniul mijloacelor de comunicare,
McLuhan denumește tehnologiile de uz casnic drept extensii ale si-
nelui35 și este pe deplin convins că „toate tehnologiile sunt extensii
ale sistemului nostru fizic și ale celui nervos”, menite să sporească
puterea și viteza proceselor umane.36
O extensie în logica lui McLuhan pare a fi o amplificare a unui
organ, a unui simț sau a unei funcții, care inspiră sistemul nervos
central să inițieze un gest autoprotector de desensibilizare a zonei
extinse, cel puțin în ceea ce privește posibilitatea de a face o exami-
nare directă și de a păstra o vigilență continuă.37 Așa se face că, din
punct de vedere social, extensia tipografică a omului a introdus na-
ționalismul, industrialismul, comerțul de masă, alfabetizarea uni-
versală și educația instituțională.
Tehnologia mecanică a perioadei moderne a modelat relațiile in-
terumane într-o mare măsură: a afectat profunzimea implicării oa-
menilor în propria lor muncă și în asocierea lor unii cu alții. „Res-
tructurarea muncii și a asocierilor umane a fost modelată de
tehnica fragmentării care este esența tehnologiei bazate pe mașini

34
Marshall McLuhan, Understanding Media: The Extensions of Man (Cambridge: MIT
Press, 1994), 45.
35
McLuhan, Understanding Media, 46.
36
McLuhan, Understanding Media, 90.
37
McLuhan, Understanding Media, 171.
142 | TheoRhēma 16.2 (2021)

(the essence of machine technology)”.38 O familie americană tipică ur-

mărește programele TV în medie șapte ore pe zi, față de cinci ore
cât era media atunci când era publicată prima oară cartea Under-
standing Media). Starurile din serialele TV primesc mii de scrisori în
care urmăritorii fideli își destăinuie secrete pe care le-ar mărturisi
poate soțului sau soției. Asemenea sistemelor religioase păgâne,
mass media acordă întâietate elementului personal față de cel im-
personal. Numele sunt mai importante decât lucrurile, actorul este
mai important decât rolul jucat. Asemenea grecilor antici care atri-
buiau elemente divine copacilor și pietrelor, la fel americanii mo-
derni atribuie puteri similare nu numai balenelor și bufnițelor, ci și
indivizilor încununați cu o aureolă de faimă. Pentru filozoful cana-
dian, mașinile (machines) susțin tendința de a fragmenta relațiile in-
terumane, de a centraliza resursele materiale și masele de oameni,
precum și de a permite doar dezvoltarea unor relații superficiale,
bazate pe interese de moment, pur materiale.
McLuhan dă dovadă de un misticism utopic inspirat de conver-
tirea lui G. K. Chesterton la romano-catolicism în 1922.39 Așa cum
gramatica impusă de tipar în urmă cu cinci secole a împărțit ome-
nirea în grupuri izolate de interese egoiste, având doar afinități ba-
zate pe sentiment, la fel McLuhan crede că rețelele unificatoare ale
comunicării electronice ar putea să restaureze omenirea la o stare
de fericire nu foarte diferită de aceea care exista în grădina Edenu-
lui. Uneori McLuhan dezvoltă o viziune biblică în mijlocul așa-nu-
mitului „deșert al realului” (dacă este permisă o expresie din trilo-
gia anilor 2000, The Matrix). Un astfel de exemplu este următorul:
Dacă lucrarea orașului este refacerea sau transpunerea omului în-
tr-o formă mai potrivită decât au reușit să realizeze strămoșii lui
nomazi, oare atunci transpunerea prezentă a întregii noastre vieți

38
McLuhan, Understanding Media, 7-8.
39
McLuhan, Understanding Media, xvii.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 143

în forma spirituală a informației nu pare cumva o prefacere a în-

tregului glob, a familiei umane într-o singură conștiință?40

Prin folosirea mai multor seturi de antonime, se poate vedea fe-

lul cum McLuhan face o comparație grafică sugestivă între felul în
care vede el diferențele dintre omul tipografic și omul grafic recent:

Print Electronic Media

Vizual Tactil
Mecanic Organic
Secvență Simultaneitate
Creație Improvizație
Ochi Ureche
Activ Reactiv
Expansiune Contracție
Complet Incomplet
Monolog Cor
Clasificare Recunoașterea modelelor
Centru Margine
Continuu Discontinuu
Sintaxă Mozaic
Exprimare personală Terapie de grup
Omul tipografic Omul grafic41

Autorul este de părere că, sub efectul media, cetățenii capătă tot
mai mult caracteristici ale epocii pre-creștine, chiar preistorice.
„Imaginația postmodernă este un produs mass-media, însă ca in-
strument al percepției ea poate fi descrisă mai clar ca fiind pre-creș-

40
McLuhan, Understanding Media, 61.
41
McLuhan, Understanding Media, xii.
144 | TheoRhēma 16.2 (2021)

tină. Vocabularul este în mod necesar primitiv, prin reducerea ar-

gumentului la bârfă și a istoriei la povestirea de basme.”42
Cartea Understanding Media nu pare să conțină o argumentație
unitară. Dimpotrivă, comentariile lui par a fi mai mult speculative
când interpretează istoria generală, ca și atunci când compară
exemple din literatura universală cu realitatea socială, cu biologia,
cu fizica și cu tehnologia. Este de înțeles argumentul bazat pe reto-
rică, dar nu este suficient pentru o argumentare convingătoare.
Gânditorul canadian folosește și referințe biblice ca o oglindă a
societății contemporane. Plecând de la ideea că orice mijloc tehnic
afectează întregul câmp al simțurilor, el citează cartea Psalmilor:
„Idolii lor sunt argint și aur, făcuți de mâini omenești. Au gură, dar
nu vorbesc; au ochi, dar nu văd; au urechi, dar n-aud; au nas, dar
nu miros; au mâini, dar nu pipăie; picioare, dar nu merg; nu scot
niciun sunet din gâtlejul lor. Ca ei sunt cei ce-i fac, toți cei ce se în-
cred în ei” (Ps 115:4-8).
Conceptul de idol pentru psalmistul evreu este asemănător le-
gendei tragice a lui Narcis pentru grecul creator de mituri. Și psal-
mistul face următoarea afirmație: contemplarea idolilor sau folosi-
rea tehnologiei îi modelează pe oameni conform tiparului lor. „Ca
ei sunt cei ce-i fac este o concluzie simplă despre adormirea simțu-
rilor.”43 Prin adoptarea continuă a tehnologiilor, oamenii ajung să le
slujească acestor obiecte ca și când ar fi niște zei sau niște religii mi-
nore.44 Arhimede spunea cândva: „Dați-mi o poziție de sprijin și
voi face lumea să se miște”. Astăzi, el ar arăta către mijloacele noas-
tre electrice și ar spune: „Mă voi sprijini pe ochii, urechile și nervii

42
McLuhan, Understanding Media, xix-xx.
43
McLuhan, Understanding Media, 45.
44
Așa cum erau zeitățile casei în vremurile biblice. McLuhan face referire la istoria
biblică a lui Iacov și Laban, când acesta din urmă îl întreabă apăsat: „Dar acum,
odată ce ai plecat, pentru că te topești de dor după casa tatălui tău, de ce mi-ai fu-
rat dumnezeii mei?” (Gen 31:30). În mod similar, merită amintit cazul lui Mica din
cartea Judecătorilor: „Dumnezeii mei pe care mi-i făcusem mi i-ați luat împreună
cu preotul și ați plecat. Ce-mi mai rămâne?” (Jud 18:24).
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 145

voștri, pe creierul vostru, iar lumea se va mișca în orice tempo sau

tipar aleg eu. Iar noi am concesionat aceste poziții de sprijin corpora-
țiilor private”.45
Pe măsură ce ieșim din era Gutenberg a propriei noastre culturi,
putem discerne mai bine trăsăturile ei primare de omogenitate,
uniformitate și continuitate. Acestea erau caracteristicile care le-au
dat grecilor și romanilor ascendența asupra barbarilor incapabili să
citească sau să scrie. Barbarul sau omul tribal, atunci ca și acum,
era împiedicat de pluralismul, de unicitatea și de discontinuitatea
culturală46, aspecte despre care McLuhan spune că ar caracteriza
diferitele epoci ale culturii medievale și moderne.
McLuhan recunoaște că una dintre principalele virtuți ale cărții
tipărite a fost încheierea unei epoci a inegalității și atomizării sau
fărâmițării sociale. El explică faptul că expansiunea tipografică a
extins mintea și vocea oamenilor ca să stabilească un
dialog uman la scală mondială, ca o punte peste veacuri. Căci, da-
că este văzută doar ca un tezaur de informații sau ca un mijloc
nou de obținere rapidă de cunoștințe, atunci tipografia a pus ca-
păt parohialismului și tribalismului, din punct de vedere psihic și
social, atât în timp, cât și în spațiu.47

Prin aducerea laolaltă a lumii antice și a celei medievale, cartea

tipărită a creat o a treia lume, lumea modernă, care acum întâmpi-
nă o nouă tehnologie electrică sau o nouă extensie umană. Mijloa-
cele electrice de mobilitate a informației alterează cultura tipografi-
că la fel de rapid cum tiparul a modificat manuscrisul medieval și
cultura scolastică.48 Argumentarea acestui fapt lasă impresia unei
influențe hegeliene de sinteză a două elemente inițial antagonice:
teza oralității antice cu antiteza tradiției scrise a epocii medievale.49

45
McLuhan, Understanding Media, 68.
46
McLuhan, Understanding Media, 87.
47
McLuhan, Understanding Media, 170.
48
McLuhan, Understanding Media, 171.
49
Stanley J. Grenz și Roger Olson, 20th-Century Theology: God the World in a Transitio-
146 | TheoRhēma 16.2 (2021)

Pe măsură ce automatizarea se generalizează, „devine tot mai

evident că informația este articolul crucial și că produsele fizice
sunt doar contingente sau accidentale pentru circulația informați-
ei”.50 McLuhan surprinde un contrast între perspectiva unei cărți ti-
părite și activitatea media.
Punctul de vedere particular și fragmentar asumat de cititorul și
scriitorul de cărți are motive naturale să fie ostil față de marea pu-
tere colectivă a presei. Ca forme, ca media, cartea și ziarul par a fi
cele mai incompatibile media. Proprietarii media se străduiesc în-
totdeauna să dea publicului ceea ce el își dorește, deoarece ei simt
că puterea lor rezidă în medium iar nu în mesaj sau în program.51

În concepția lui, lumea nu poate fi înțeleasă decât dacă este îm-

părțită în categorii de la bun început. Cartea se constituie ca o de-
monstrație de erudiție care este uneori irelevantă pentru generația
tânără, conținând multă informație repetitivă, redundantă și o lipsă
de sinteze. În ciuda multor remarci care încurajează perspective
noi, autorul încheie prin afirmații de aparentă rea credință (ca de
exemplu, că URSS, spre deosebire de Statele Unite, este dominată
de oralitate sau de simpla respingere a alfabetului și a culturii sta-
telor vecine).52
Argumentarea lui McLuhan este creativă, dar la o citire atentă
pare destul de speculativă. Într-o anume măsură, concepția lui
McLuhan reflectă starea de lucruri a anilor 1960. El susține că mo-
dernitatea vizuală este eclipsată de o întoarcere la caracterul ime-
diat al oralității primitive, ceea ce pare a fi o perspectivă mult sim-
plificată a unei lumi în alb și negru. În acest punct, critici precum
istoricul american Lewis Mumford sunt de părere că McLuhan cre-

nal Age (Downers Grove, IL: InterVarsity Press, 2010), 31-38.

50
McLuhan, Understanding Media, 207.
51
McLuhan, Understanding Media, 216.
52
McLuhan, Understanding Media, 82.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 147

ează în mod artificial o dihotomie inexistentă între oralitatea primi-

tivă și vizualitatea rațională, tipic occidentală.53

CONVERGENȚA TEHNOLOGIILOR

Nicholas Negroponte trasează în cartea sa Being Digital din 1996

un contrast între vechile media pasive și noile media interactive. El
prezice colapsul rețelelor de radiodifuziune în favoarea unei ere a
difuziunii restrânse și a unei media de nișă la cerere (narrowcasting
and niche media).54 El susține că din această lume digitală va răsări o
nouă generație care va alege să coopereze la scară mondială pe ba-
za armoniei interumane și a prieteniei.55
Informatica nu mai este doar despre computere. Este și despre
viața cotidiană. Computerul imens, așa numita unitate centrală
(mainframe), a fost aproape universal înlocuită de PC-uri. Jenkins,
vorbind despre generația sa, afirmă că „am văzut cum computerele
s-au mutat din încăperi imense cu aer condiționat în cadre de mo-
bilier, apoi ca desktopuri, iar acum în brațele și buzunarele noastre.
Și lucrurile nu se sfârșesc aici”.56
În ultimele decenii atât concepția, cât și practica cu privire la
cultura participativă s-au transformat datorită noilor disponibilități
ale tehnologiilor digitale, online și mobile. Cultura participativă pare
să fie afectată de diversificare și difuzare pe scară largă (mainstrea-
ming). Media digitală are o influență importantă asupra societății.
O perspectivă similară este prezentată și de doi profesori cana-
dieni. În cartea Growing Up Online: Young People and Digital Techno-
logies, Sandra Weber și Shanly Dixon subliniază faptul că glasul ti-

53
Lewis Mumford, The Myth of the Machine: Technics and Human Development (New
York: Harcourt, Brace & World, 1967).
54
Vezi Nicholas Negroponte, Being Digital (New York: Knopf, 1995), 164.
55
Negroponte, Being Digital, 230.
56
Henry Jenkins, Mizuko Ito și Danah Boyd, Participatory Culture in a Networked Era:
A Conversation on Youth, Learning, Commerce, and Politics (Cambridge: Polity, 2016),
35.
148 | TheoRhēma 16.2 (2021)

nerilor nu a fost ascultat de generațiile anterioare. Dar cu apariția

noilor tehnologii, ei își fac auzite opiniile și convingerile în moduri
fără precedent.57
În ultimele două decenii, sociologul canadian Barry Wellman a
analizat modurile în care tehnologiile precum internetul transfor-
mă sau îmbunătățesc relațiile interumane și comunitățile umane.
Deși modul în care este folosit în diferite țări variază, conectivitatea
este prezentă atât local, cât și global. Dar ceea ce constituie preocu-
parea cercetătorului canadian este dacă internetul amplifică indivi-
dualismul în rețea (networked individualism) sau dacă favorizează
solidaritatea în grup sau la nivel local.
Sociologul canadian a pornit de la următoarele întrebări de cer-
cetare: Comunică oamenii în primul rând prin internet sau sunt încă
importante întâlnirile față în față, apelurile telefonice sau adunările
sociale în crearea apropierii personale și a suportului emoțional?
Comunică oamenii mai mult deoarece internetul le oferă capacita-
tea să-i contacteze pe alții de la distanță? Depun oamenii eforturi ca
să ajungă la vecinii și la comunitățile lor? Se implică în asociații din
vecinătate și în acțiuni publice? Reduce internetul timpul disponibil
dedicat vieții de comunitate? Cum folosesc oamenii rețelele, comu-
nicarea socială și computerul pentru a accesa informații acasă, la
serviciu și în timpul liber? Ce fel de simțământ al apartenenței la
comunități au persoanele obișnuite să trăiască în rețele virtuale?58
Wellman face o remarcă interesantă atunci când observă că „in-
ternetul nu este o tehnologie unidimensională. Mai degrabă, îmbi-
nă mai multe media într-un singur medium”. Wellman menționea-
ză și trei concluzii ale unui studiu amplu realizat în anul 2000, în
178 de țări.59 Prima concluzie este aceea că internetul este folosit în

57
Sandra Weber și Shanly Dixon, „Introduction: Perspectives on Young People and
Technologies”, in Growing Up Online: Young People and Digital Technologies (New
York: Palgrave Macmillan, 2007), 9.
58
Barry Wellman et al., „The Social Affordances of the Internet for Networked Indi-
vidualism”, Journal of Computer-Mediated Communication 8.3 (2003): 2.
59
Detalii cu privire la studiul Survey 2000 sunt prezentate în James C. Witte, Lisa M.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 149

mod similar în multe părți ale lumii, atât pentru interacțiune socia-
lă, ca instrument educativ și profesional, cât și în scopuri recreati-
ve. De asemenea, s-a observat că internetul nu tinde să înlocuiască
încă nici interacțiunea față către față, nici contactul telefonic, care
se desfășoară în paralel cu utilizarea socială a internetului. În al
doilea rând, prin comparație cu cele 37 de țări care fac parte din
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și
cu țările mai puțin dezvoltate, țările din America de Nord folosesc
internetul mai frecvent, utilizatorii stau online mai mult și au acti-
vități online mai diverse. O a treia concluzie este aceea că oamenii
tind să integreze internetul ca mijloc de comunicare în practicile
obișnuite ale vieții lor sociale. Lucrul acesta este adevărat în rândul
tuturor țărilor, ceea ce sugerează că internetul contribuie la o mai
mare implicare civică pe mapamond. Wellman nu oferă însă o de-
taliere a vreunor rezultate benefice ale implicării civice asupra co-
munităților locale.

CRAIG GAY ȘI O PERSPECTIVĂ CREȘTINĂ

ASUPRA TEHNOLOGIEI

Profesor de teologie canadian, Craig Gay mărturisește că a re-

simțit efectele vizibile ale utilizării tehnologiei în viața de zi cu zi a
familiei sale. Tată a patru copii, a fost martor la „impactul unei
mulțimi de tehnologii de larg consum (consumer technologies): inclu-
siv Game Boys, Play Stations, X-Boxes, internetul, social media”.60
În opinia lui, copiii sunt mult mai specializați decât părinții lor în
folosirea tehnologiilor variate, dar nu este convins că viețile lor au
fost „îmbogățite semnificativ prin folosirea de către ei a acestor ser-

Amoroso, and Philip E. N. Howar, „Method and Representation in Internet-Based

Survey Tools: Mobility, Community, and Cultural Identity in Survey2000”, 1999,
https://www.researchgate.net/publication/228639678_Method_and_representation
_in_Internet-based_survey_tools_Mobility_community_and_cultural_identity
_in_Survey2000.
60
Craig M. Gay, Modern Technology and the Human Future: A Christian Appraisal
(Downers Grove, IL: InterVarsity Press, 2018), xi.
150 | TheoRhēma 16.2 (2021)

vicii și/sau device-uri. În anumite aspecte cred că viețile lor au fost

sărăcite prin folosirea lor, iar aceasta nu numai din cauză că servici-
ile și device-urile par să fi devenit din ce în ce mai costisitoare”.61
Craig Gay nu este nici adept al luddismului (în limba engleză,
Luddite),62 dar nici un tehnofil; ci este asemenea unui teolog atent și
interesat de unele dintre întrebările-cheie ridicate de tehnologia
modernă și de evoluția aparentă a acesteia către viața umană în
afara trupului. Gay manifestă o preocupare reală față de impactul
tehnologic atunci când afirmă: „nu sunt un luddit. Nu sunt contra
tehnologiei. Dar sunt preocupat cu privire la aceasta, în mod parti-
cular de direcțiile în care aparent se îndreaptă”.63
Cultura luddită este abordată în detaliu de Steven Jones în
cartea sa din 2006. Jones analizează felul în care luddiții de astăzi
sunt influențați de moștenirea contraculturii anilor 1960, împărțită
între o tehnofilie utopică și o tehnofobie apocaliptică.64 Aceștia
promovează întoarcerea la o epocă pre-tehnologică, în care să exis-
te un minimalism tehnic.
Craig Gay este într-un dezacord total cu concepția că reforma
tehnologică ar fi un fel de aspect necesar și inevitabil al evoluției
umane. Dimpotrivă, el susține că experiența umană trebuie să

61
Gay, Modern Technology, xi.
62
Luddiții erau meșteșugari de textile care au protestat în perioada 1811-1817 îm-
potriva mașinilor nou-dezvoltate de economisire a timpului de muncă. Ramele de
multiplicare, ramele de filare și războaiele de putere introduse în timpul Revoluți-
ei Industriale necesitau salariați mai puțin calificați, fapt ce punea în primejdie ac-
tivitatea meșteșugarilor, lăsându-i fără muncă. Deși originea numelui Luddite este
incertă, concepția populară susține că mișcarea a fost numită după Ned Ludd, un
tânăr care, în 1779, a zdrobit două cadre de înmormântare, ajungând cunoscut ca
distrugătorul de mașini. Numele a evoluat în generalul imaginar Ludd sau regele
Ludd, o figură care, la fel ca Robin Hood, ar fi trăit în pădurea Sherwood (Evan
Andrews, „Who Were the Luddites?”, History, 26 iunie 2019, https://www.histo-
ry.com/news/who-were-the-luddites).
63
Gay, Modern Technology, xi.
64
Steven E. Jones, Against Technology: From the Luddites to Neo-Luddism (New York:
Routledge, 2006), 11.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 151

rămână o experiență încorporată obișnuită (ordinary embodied hu-

manity). Aceasta nu a devenit o noțiune supralicitată sau demodată.
Tehnologiile digitale moderne oferă promisiunea – realizabilă
aparent în viitorul foarte apropiat – a unei cu totul noi stări de lu-
cruri, o stare de a fi mai mult decât uman. Într-adevăr, tehnologia
digitală prezintă făgăduința unei existențe trans-umane, eliberată
de limitările fizice ale timpului și ale spațiului, liberă în cele din
urmă chiar și de moarte.65

Teologul canadian pare mai degrabă să fie un gânditor preocu-

pat de principalele întrebări ridicate de tehnologia modernă cu re-
ferire la relațiile interumane. El este de părere că tehnologia favori-
zează relațiile desfășurate în mod nu real, ci virtual, relații separate
de trup sau existente în afara trupului. Asemenea lui Ellul și teore-
ticianului american Neil Postman,66 Gay insistă asupra multor rele
ale societății tehnologice. Tehnologia, ceea ce include automatiza-
rea, dispozitivele și internetul, ne face viața mai ușoară. Acest fapt
este aproape un truism. Societatea modernă a modelat știința, reli-
gia și comerțul pentru ca toate acestea în cele din urmă să ne mode-
leze pe noi. Teologul face un pas mai departe în abordarea proble-
mei despre care vede că ar avea implicații spirituale certe: „atunci
când traiectoria dezvoltării tehnologice moderne se depărtează de
existența întrupată obișnuită, atunci ajunge să se opună scopurilor
lui Dumnezeu pentru lumea creată de El”.67

KEVIN MONAHAN ȘI INFLUENȚA TEHNOLOGIEI

ASUPRA FORMĂRII SPIRITUALE A TINERILOR

Monahan a realizat în teza sa de doctorat o analiză interesantă

cu privire la influența tehnologiei asupra tinerilor adolescenți, care

65
Gay, Modern Technology, 5.
66
Vezi Neil Postman, Amusing Ourselves to Death: Public Discourse in the Age of Show
Business (New York: Penguin, 2005).
67
Gay, Modern Technology, 206.
152 | TheoRhēma 16.2 (2021)

sunt parte a generației mileniale.68 El explică faptul că adolescența

este vârsta la care individul dezvoltă percepții și gânduri cu privire
la religie, iar în acești ani are nevoie de un mentor care să-l condu-
că la Hristos.
Cercetătorul american analizează efectele tehnologiei asupra ti-
nerilor și indică o corelare directă între aceste efecte și creșterea spi-
rituală de la vârsta adolescenței. El arată că atât efectele pozitive,
cât și cele negative i-au făcut pe tinerii chestionați să fie mai bine
informați, dar și mai puțin capabili de empatizare, de relații pro-
funde și de lungă durată și cu un capital de încredere mai scăzut.

THOM RAINER ȘI GENERAȚIA MILENIALĂ

AMERICANĂ DIN PERSPECTIVĂ CREȘTINĂ

În opinia teologului Thom Rainer, milenialii folosesc tehnologia

pentru prietenii și chiar curtenie, iar în acest context acceptă mai
ușor căsătoriile inter-rasiale. El este de părere că asistăm astăzi la o
alterare a percepției cu privire la parteneriatele civile și căsătoriile
homosexuale. În ceea ce privește decizia cuplurilor cu privire la
numărul de copii, se pare că decizia lor concurează cu dezvoltarea
personală și cariera.
La momentul scrierii cărții lui Rainer, adolescentul de vârstă mi-
lenială folosește și preferă să folosească tehnologia pentru a comu-
nica în majoritatea situațiilor de viață. El folosește exemplul lui
Mark, un tânăr milenial, care vorbește cu părinții, cu surorile sau
cu frații lui prin mesaje text, e-mail și Skype, iar cu rudele îndepăr-
tate păstrează legătura prin Facebook. „Situația lui Mark este unică
prin aceea că membrii familiei aleg să comunice cu el prin aceste
metode. Dar ceea ce nu este unic este faptul că Mark folosește o

68
Kevin Daniel Monahan, „Influence of Technology on Adolescent Development
and Spiritual Formation” (teză DMin, Liberty Baptist Theological Seminary, 2009),
https://digitalcommons.liberty.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1280&context
=doctoral.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 153

multitudine de căi de comunicare”.69 Aici el oferă statistica unui

studiu multianual realizat de echipa lui pe mii de mileniali din
America. El atrage atenția asupra unui aspect surprinzător și îmbu-
curător: 86% dintre milenialii americani au o relație foarte bună cu
părinții lor.
El afirmă că milenialii sunt obosiți de luptele din lumea noastră.
Ei sunt obosiți de polarizarea punctelor de vedere în parlament și
în biserici, în familii și în relații în general. Ei evită strigătele stri-
dente ale forțelor politice opozante. Dar mai ales „abandonează în
număr mare bisericile deoarece ei văd religia ca fiind argumentati-
vă și dezbinătoare. Ei vor să știe de ce nu putem pur și simplu să
ne înțelegem”.70 Din acest motiv, Rainer este de părere că această
generație ar putea fi numită „generația mediatoare” (the Mediating
Generation).
În capitolul „What Then Do They Believe?”, Rainer analizează
percepțiile religioase în care generația milenială s-a schimbat în
comparație cu generația trecută. Creștinii mileniali vor respinge bi-
sericile care tind să vadă comunitatea ca fiind nu mai mult decât
un bazin de populație din care poate să vină creșterea la capitolele
prezenței și ale bugetului bisericii. Dar ei vor îmbrățișa bisericile
care îi învață pe membri să țină la comunitatea lor.

ROGER DUDLEY ȘI FORMAREA VALORILOR

RELIGIOASE LA MILENIALII ADVENTIȘTI
DIN AMERICA

Cercetătorul adventist Roger Dudley a lucrat o perioadă lungă

de timp în instituții de educație confesională și în organizația bise-
ricii. În urma câtorva studii cu caracter sociologic asupra generații-
lor tinere, inclusiv mileniali, el a ajuns la câteva concluzii majore.

69
Thom S. Rainer și Jess W. Rainer, The Millennials: Connecting to America's Largest
Generation (Nashville: B&H, 2011), ePub, cap. 1.
70
Rainer și Rainer, The Millennials, cap. 7.
154 | TheoRhēma 16.2 (2021)

Una dintre acestea a devenit din ce în ce mai evidentă: consumul

mesajelor prin social media afectează valorile moral-creștine ale ti-
nerilor. Rezultatul pare să indice că aceste valori au fost slăbite mai
degrabă decât întărite.71 Dudley subliniază faptul că valorile nu se
pot forma fără alegerile personale, fără libertatea de alegere în acți-
une, exercitată efectiv în situații de viață, în contextul vieții de fa-
milie, la universitate sau la locul de muncă, în relația cu prietenii.72
Rezultatele cercetării câtorva studii similare arată o diferență
substanțială față de părinții milenialilor, o generație distinctă. Ast-
fel, tinerii sunt mai puțin tradiționali din punctul de vedere al par-
ticipării la viața religioasă a comunității, în comparație cu mamele
și tații lor. Dar, în același timp, tinerii tind să împărtășească în mare
măsură valorile religioase ale ambilor părinți.73
Este îmbucurător faptul că Dudley acordă în cartea sa un spa-
țiu, chiar dacă relativ restrâns, generației tinere din România, de la
momentul scrierii cărții. Țara aceasta este o excepție îmbucurătoare
între țările europene cu un număr mare de participanți la serviciile
religioase, din care o majoritate erau tineri. El conchide că România
este un exemplu de transmitere a valorilor, fără intermediul mijloa-
celor tehnologice, ci prin educația parentală.74

CONCLUZIE

Dezvoltarea tehnologiilor digitale reprezintă o temă de interes

mai ales datorită adoptării acestora de către generația tânără. Teo-
logi și specialiști în sociologie și în domeniul comunicării au văzut
că utilizarea telefoanelor și a internetului, de exemplu, influențează
în mare măsură obiceiurile și preferințele tinerilor uneori până în
cele mai mici detalii. Iar impactul acestor tehnologii nu este numai

71
Roger L. Dudley, Passing on the Torch: How to Convey Religious Values to Young Peo-
ple (Washington, DC: Review & Herald, 1986), 116-17.
72
Dudley, Passing on the Torch, 69.
73
Dudley, Passing on the Torch 130-31.
74
Dudley, Passing on the Torch 132-33.
 Perspective privitoare la utilizarea noilor tehnologii … | 155

benefic, ci în multe cazuri unul de natură mixtă, producând și efec-

te nefaste. Cu toate acestea, impactul tehnologiei asupra mileniali-
lor și a noii generații în formare rămâne să fie studiat în profunzi-
me. Este încă neclar dacă există vreo corelare între tipul de
tehnologie folosită și deciziile moral-spirituale pe care le ia în timp
un utilizator tânăr. De asemenea trebuie observat în ce măsură ti-
nerii devin conștienți de efectele tehnologiei asupra propriei vieți și
dacă stima de sine este întărită sau, dimpotrivă, slăbită.