În contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor '80 din RSSM, la Chișinău are loc Marea

Adunare Națională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni
(circa 1/6 din populația de atunci a republicii). În cadrul adunării, se cere declararea limbii române ca
limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august
1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1
septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații
românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile
cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează și cea mai mare parte a
legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare
națională în Republica Moldova.