DOCUMENTAREA JURIDICA

Societatea informaţiei bazată pe cunoaştere are un impact profund

asupra sistemului economic, social, politic şi juridic. Ceea ce preocupă acum
toate societăţile moderne (inclusiv România) este nu numai cum să utilizeze
mai eficient şi să dezvolte continuu domeniul tehnologiei informaţiei, ci şi să
stabilească cadrul legal în care să se dezvolte interacţiunile în acest domeniu.
Noua civilizaţie informatică se bazează pe disponibilitatea şi
accesibilitatea informaţiei. Informaţia a devenit o proprietate naţională vitală,
cu o valoare strategică:dacă nu este protejată prin drept, poate fi cucerită sau
distrusă.
Prin urmare, implementarea societății informaţionale în România,
componentă relevantă a dezvoltării şi ca o condiţie indispensabilă a integrării
în UE, nu a însemnat numai modernizarea şi extinderea infrastructurii
informaţionale şi de comunicaţie, cât mai ales acoperirea vidului legislativ
înregistrat cu privire la activităţile de informatică, la procesul de informatizare
şi în general în domeniul tehnologiilor informaţiei.
România nu se putea integra intr-o societate informaţională europeană
şi globală,dacă nu avea un sistem de drept corespunzător,ori,e bine ştiut,în
societatea informaţională /Cyberspace, este nevoie de un drept specific
evoluat.
Dreptul informatic îşi găseşte o prelungire firească intr-un drept al
informării şi comunicării. În mod tradiţional, dreptul informării este conceput
în strânsă legătură cu libertatea de exprimare,iar obiectul său este limitat la
ceea ce devine public prin mijlocirea diverselor raporturi: scris, imagine şi
sunet.
Informatica juridica cuprinde ansamblul aplicatiilor informatice
din domeniul dreptului, fie ca vorbim de domeniile fundamentale, fie ca
vorbim de stiintele auxiliare dreptului.
Pentru juristi cel mai important lucru din cadrul informaticii juridice il
reprezinta informatica juridica – documentara, deoarece prin intermediul
acesteia, stiinta calculatoarelor vine in sprijinul nostru pentru a ne ajuta sa
facem fata numarului mare de informatii de natura normativa sau judiciara cu
care ne confruntam. Nu putem sa nu mentionam si informatica juridica de
gestiune care are rolul ca in principal sa realizeze o mai buna organizare fie la
nivelul instantelor de judecata sau Ministerului Public, fie la nivelul diferitelor
forme de exercitare a profesiilor liberale din domeniul juridic: avocati, notari,
executor judecatoresc.Auxiliarele informatice sunt aplicatii „discrete” care
vizeaza furnizarea unui ajutor intelectual si material in munca de analiza si
conceptie juridica.Dezvoltarea sistemelor de documentare automata
corespunde unei realitati care este specifica tuturor domeniilor cunoasterii.
Volumul documentar a crescut in asa fel, incat modelele traditionale de
cercetare si cautarea sunt de cele mai multe ori inoperante (ineficiente).
Indomeniul dreptului, fenomenul este denumit sugestiv inflatie textuala
(de legi). Informatizarea judiciara ca si proces specific societatii informatiei este
un fenomen ireversibil, pe care juristii trebuie sa-l ia in considerare.
Finalitatea informatiei intr-un sistem documentar consta in regasirea
rapida a informatiilor stocate.Baza de date reprezinta in acest caz ansamblul
informatiilor relevante pentru drept si care sunt stocate in cadrul programului.
Principalele operatii care se executa asupra documentelor sunt:introducerea
documentelor (acte normative si alte reglementari, articole de doctrina sau
aspect din jurisprudenta, proceduri administrative).Cautarea documentelor se
poate efectua prin cautari combinate datorita operatorilor L (si ) sau V(sau) ori
negatie.
Ca un exemplu de adaptare la noile cerinte informationale,chiar Înalta
Curțe de Casație și Justiție a implementat,subordonat Directiei Legislatie,un
Serviciu informatică juridică,care are următoarele atribuții:
-asigură conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție suport de specialitate în
organizarea, coordonarea și implementarea măsurilor pentru dezvoltarea
infrastructurilor tehnologice și de comunicații;
-implementează tehnici și metode noi de exploatare, administrare și
întreținere a produselor și serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui
sistem de informatică juridică modern;
-elaborează norme, proceduri de utilizare, protecție și securitate a datelor
informatice și coordonează administrarea și exploatarea eficientă și securizată
a produselor și serviciilor informatice în sistemul juridic;
-proiectează și implementează aplicații și baze de date și coordonează
întreținerea acestora în sistemul informatic al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
-coordonează procesul specific instanțelor judecătorești privitor la crearea și
exploatarea sistemului de evidență, gestionare, arhivare și circulație a
documentelor și dosarelor;
-face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiții privind produsele
și serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a justiției;
participă la elaborarea documentației de achiziții și la evaluarea ofertelor în
procedurile de achiziții de produse și servicii informatice pentru sistemul
informatic al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
-participă la recepționarea produselor și a serviciilor achiziționate și la
derularea contractelor de achiziții ale produselor și serviciilor informatice
pentru sistemul informatic al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
-asigură asistența tehnică de specialitate pentru eficienta exploatare a
produselor și serviciilor informatice, precum și a Monitorului Oficial al
României în format electronic în Înalta Curte de Casație și Justiție;
-asigură publicarea pe pagina de Internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție a
informațiilor de interes public și a evidenței posturilor vacante de judecător.
Este recunoscut faptul că informatizarea nu este o tehnică politică
neutră: ea participă cu o dinamică proprie care favorizează întărirea centrelor
de putere (instituţiile statului şi marile întreprinderi sau corporaţii) în dauna
libertăţilor individuale.
Conflictul între libertatea de exprimare şi secretul comunicaţiilor pe de o parte,
şi interesul public, pe de altă parte, nu poate fi stins decât printr-o legislaţie
adecvată pe care România a elaborat-o în contextul integrării în UE, având în
vedere și experienţa internaţională în domeniu ( spre exemplu, Marea Britanie
– Data Protection Act, 1984; Legea franceză; SUA – Communication Decency
Act 1995, etc.).

Bibliografia

1.I. Lungu, C. Bodea, G. Bădescu, C. Ioniţă - Baze de date - organizare, proiectare şi implementare,
Ed. ALL, Bucureşti, 1995.
2.Vl. Hanga - Calculatoarele în serviciul dreptului, Ed. Lumina lex, Bucureşti, 1996.
3.I. Vasiu, L. Vasiu - Informatică juridică şi drept informatic, Ed. Albastră, ClujNapoca, 1997.
4.V.V. Patriciu, I. Vasiu, Ş.G. Patriciu - Internetul şi dreptul, Ed. ALL BECK, Bucureşti, 1999.
5.M. Băduţ, Informatica pentru manageri, Ed. Teora, Bucureşti, 1999.
6. M. Voicana - Sistemul Informatic Juridic Românesc - SIJUR, în "Probleme de informare şi
documentare", Bucureşti, INID, nr. 4/1991.
7.Banciu D., Oprea D., Protecţia şi securitatea informaţiilor, Iaşi, Editura Polirom, 2003
8.Internetul, criminalitatea şi dreptul, www.academiaromana.ro
9.Vătuiu T., Terorismul informatic : măsuri pentru prevenirea şi combaterea lui, Revista de
Criminologie, Criminalistica și Penologie; Bucharest Iss. 2, (2018): 42-50.
10.Vlădoiu N., Protecţia informaţiilor de la concept la implementare, Bucuresti, Editura Tritonic,
2005,
11.Vatuiu T.-Informatica-Juridica-Curs universitar UTM Bucuresti 2022-2023