REFERAT

Ministerul Public și atribuțiile sale

2018
 CUPRINS
Introducere.............................................................................................................. 2
2 Definiție............................................................................................................3
2.1 Baza legală............................................................................................... 3
3 Istoricul și natura instituției...............................................................................3
4 Organizarea Ministerului Public.......................................................................4
4.1 Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție..........................5
4.2 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism ( D.I.I.C.O.T. )................................................................................................5
4.3 Direcția Naționala Anticorupție (D.N.A.)....................................................6
4.4 Parchetele de pe lângă curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori
și familie și judecatorii...................................................................................................6
4.5 Secţii componente.....................................................................................6
5 Principii de organizare şi funcţionare...............................................................7
6 Conducerea actuală.........................................................................................8
7 Locul Ministerului Public în organizarea statului..............................................9
7.1 Relaţia cu puterea executivă.....................................................................9
7.2 Relaţia cu puterea legislativă....................................................................9
7.3 Relaţia cu poliţia........................................................................................9
Concluzii.................................................................................................................. 9
Bibliografie.............................................................................................................10
Anexa 1 Organigrama Ministerului Public..............................................................11

Introducere
În cadrul acestei lucrări vom analiza Ministerul Public ca organ în cadrul organizării
puterii în Romania. Tema data este actuală și importantă datorită organizării actuale a
societății și a rolului Ministerului Public. Metodologia de cercetare include studierea
teoretică a literaturii și articolelor în domeniu. Drept obiective ale studiului ne-am
propus:
 Definirea Ministerului Public,
 Redarea succintă a istoricului instituției,
 Redarea organizării instituției,
 Enumerearea principiilor de organizare și funcționare,
 Menționarea conducerii actuale,
 Definirea locului acestui organ în organizarea statului și a relațiilor cu principalele
puteri ale statului.
2
 Deasemenea am introdus și alte informații importante. Lucrarea cuprinde mai
multe secțiuni teoretice dintre care penultima redă concluziile, iar ultima, sursele de
informare.
1 Definiție
Ministerul Public este definit de art.131 și art.132 din Constituție. Acesta nu este
un minister în sensul clasic, adică o diviziune a guvernului. De altfel, ministerele sunt
create și desființate de câte ori se schimbă guvernul, cu excepția internelor, apărării,
justiției și externelor care, într-o formă sau alta, intră în fiecare guvern, tocmai pentru că
la articolele 102-110 din Constituție nu sunt detalii prea multe despre organizarea
guvernului1. Nu se află în relație de subordonare față de Ministerul Justiției. Este o
autoritate în cadrul Autorității judecătorești. Este vorba de totalitatea procurorilor din
România, de pe toate treptele judiciare: judecătorii, tribunale, curți de apel, ÎCCJ.
Aceștia sunt coordonați prin Ministerul Public. Ministerul Public reprezintă, în activitatea
judiciară, interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi
drepturile și libertăţile cetăţenilor iar atribuțiile și le exercită prin procurori constituiţi în
parchete, în condiţiile legii.
1.1 Baza legală
Ministerul Public este parte componentă a autorităţii judecătoreşti, iar atribuțiile
sale sunt prevăzute în Constituția României, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, cu modificările și completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale.
Structura şi organizarea acestuia sunt prevăzute în legea respectivă, în alte legi
speciale, precum și în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor din 21 februarie
2007. Sunt detalii despre atribuțiile instituției în Legea nr.304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, modificată și completată, precum și în Regulamentul de ordine
interioară a parchetelor. Tot pe acolo sunt explicate și raporturile cu celelalte autorități.
2 Istoricul și natura instituției
Pe teritoriul actual al țării, activitatea judecătorească a apărut și a evoluat odată cu
organizarea statală. La început, acesta era realizată împreună cu celelalte activităţi ale
statului, neavând un caracter independent și nefiind exercitată de persoane
specializate. Din punct de vedere istoric institutia procurorului a fost introdusa în dreptul
romanesc inca din vremea Regulamentului organic din 1832 în Tara Romaneasca. În
Moldova, Ministerul Public a fost instituit printr-o lege din 26 martie 1862. Intr-o forma
moderna, apropiata de scopurile actuale, Ministerul Public a fost reglementat în Codul
de procedura civila adoptat în anul 1865, care prevedea formele de participare a
procurorului la procesul civil. În perioada comunista institutia a fost organizata sub
titulatura de Procuratura Republicii Populare Romane iar, ulterior Procuratura Republicii
Socialiste Romane. După unirea într-un singur stat a tuturor provinciilor române, în
1918, a existat o preocupare de armonizare a legislaţiei pe întregul teritoriu naţional,
inclusiv în ceea ce priveşte organizarea puterii judecătoreşti 2.Legea de organizare
judecătorească din 24 iunie 1924 are dispoziţii privind structura Ministerului Public, însă

1
Wikipedia, articolul Discuție:Ministerul Public, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu
%C8%9Bie:Ministerul_Public 2.2.18
2
Pagina officială a Ministerului Public, disponibilă la http://www.mpublic.ro/ 2.2.18

3
în privinţa competenţelor și a modulului de acţiune, face trimitere la Codul de procedură
penală. Prin Decretul nr. 2 din 22 aprilie 1948 privind organizarea și funcţionarea
Parchetului s-a stabilit că „Parchetul supraveghează respectarea legilor penale, atât de
către funcţionarii publici, cât şi de ceilalţi cetăţeni”. Principala sarcină era vegherea la
urmărirea şi pedepsirea crimelor împotriva ordinii şi libertăţii democratice a intereselor
economice, independenţei naţionale și suveranităţii statului român. Legea nr. 6/1952
pentru înfiinţarea și organizarea Procuraturii elimina din textele legislative sintagma
„Minister Public” înlocuind-o cu termenul „procuror” iar Parchetul este numit
Procuratura. Ultima exercita activitatea de supraveghere și asigurare a respectării legii,
apără drepturile și interesele legale ale cetăţenilor. Odată cu adoptarea Legii nr.
60/1968 pentru organizarea și funcţionarea Procuraturii, a Codului penal și a Codului de
procedură penală, România devine prima ţară din Europa centrală şi de Est care
reintroduce în legislaţie principii procesual penale europene, eliminând influenţele
sovietice. Constituția din 1991 a redat institutiei vechea denumire de Minister Public.
Ministerul Public isi desfasoara activitatea prin procurori constituiti în parchete. La 1 iulie
1993 a intrat în vigoare Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, care, în
conformitate cu prevederile constituţionale, reintroduce termenul de „minister public",
punând bazele organizării şi funcţionării noii instituţii. În urma modificării din 1996, a fost
eliminată denumirea de Parchet General şi a fost instituită funcția de procuror general al
parchetului de pe lângă curtea de apel. Ulterior revizuirii Constituţiei prin Legea nr. 429
din 13 octombrie 2003, au fost adoptate Legea nr. 303 din 28 mai 2004 privind statutul
magistraţilor (denumire modificată în 2005 prin înlocuirea termenului „magistraţi” cu
„judecători și procurori”). Așadar, legea a recunoscut calitatea de magistrat a
procurorului, dar Constituția impune Ministerului Public și implicit procurorilor de a
conduce și supraveghea activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, de a
reprezenta interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, precum și
drepturile și libertățile cetățenilor, în condiții de imparțialitate, legalitate și a controlului
ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției3. Legea nr. 304 din 28 mai 2004 privind
organizarea judiciară, a înlocuit Legea nr. 92/1992, armonizând legislaţia română cu
cea europeană, în procesul de pregătire a integrării României în Uniunea Europeană.
S-a statuat independenţa procurorului în soluţiile pe care le dispune, iar cariera
magistratului a trecut în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, au fost
reglementate noile structuri specializate de combatere a corupţiei și crimei organizate4.
3 Organizarea Ministerului Public
Parchetul reprezintă structura organizatorică a Ministerului Public. Pe lângă
fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorie
funcționează un parchet. De asemenea, pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție
funcționează un parchet condus de un procuror general. Per general, Ministerul Public
include: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (care include DNA și
DIICOT), 15 parchete de curți de apel, 41 de parchete de tribunale, 177 de parchete de
judecătorii, un parchet pentru minori, cinci parchete militare. Structura este piramidală,
iar subordonarea e ierarhică, din treaptă în treaptă, pe 4 linii (DNA, DIICOT, parchete
3
Wikipedia, articolul Ministerul Public, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Public 2.2.18
4
Regie Live, articolul Organizarea, Functionarea Si Structura Ministerului Public, disponibil la
https://biblioteca.regielive.ro/disertatii/drept/organizarea-functionarea-si-structura-ministerului-public-
stiinta-administratiei-270527.html 2.2.18

4
militare și parchetele civile), procurorul general fiind șeful tuturor. Parchetul de pe lângă
Inalta Curte de Casație și Justiție, al cărui procuror general este șeful Ministerului
Public, parchetele de pe lângă curtile de apel și tribunale au în structura lor sectii
conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. în cadrul sectiilor pot functiona
birouri conduse de procurori sefi. Parchetele de pe lângă curtile de apel au în structura
lor și cate o sectie pentru minori și familie5.
Parchetele militare sunt organizate după cum urmează: Secţia parchetelor militare
din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar
de pe lângă Curtea Militară de Apel; Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar
Teritorial şi parchetele militare de pe lângă tribunalele militare6.
3.1 Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție.
Acesta coordonează activitatea parchetelor din subordine, are personalitate
juridică și gestioneaza bugetul Ministerului Public. Parchetul de pe lângă Inalta Curte de
Casație și Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct și 3 procurori
consilieri. Aceasta se convoaca de procurorul general, anual sau ori de cate ori este
necesar7. Procurorul general al Parchetului de lângă Inalta Curte de Casație și Justiție
exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor. Acesta
reprezintă Ministerul Public în relatiile cu celelate autoritati publice și cu orice persoane
juridice sau fizice, din tara sau din strainatate. În cadrul Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casație și Justiție funcționează colegiul de conducere, care hotaraste asupra
problemelor generale de conducere ale Ministerului Public. Acest organ este constituit
procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul și consilierii acestuia, procurorii sefi de
sectie, procurorul inspector sef și 5 procurori alesi în adunarea generala a procurorilor.
Structura organizatorică a PICCJ cuprinde: direcții, secții, servicii și birouri, inclusiv
pentru combaterea infractiunilor săvărșite de militari, conduse de procurori șefi8.
3.2 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism ( D.I.I.C.O.T. ).
În cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție funcționează.
Direcția de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism
( D.I.I.C.O.T.), ca structura specializată în combaterea criminalitatii organizate și a
terorismului. În cadrul D.I.I.C.O.T. sunt încadrați procurori numiți prin ordin al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție, cu
avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi încadrați procurori care au o buna
pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 6 ani în

5
Rasfoiesc.com, articolul Ministerul Public, disponibil la http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Ministerul-
Public25.php 2.2.18
6
Regie Live, articolul Organizarea, Functionarea Si Structura Ministerului Public, disponibil la
https://biblioteca.regielive.ro/disertatii/drept/organizarea-functionarea-si-structura-ministerului-public-
stiinta-administratiei-270527.html 2.2.18
7
Rasfoiesc.com, articolul Ministerul Public, disponibil la http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Ministerul-
Public25.php 2.2.18
8
Augustin LAZAR Procuror General, P.C.A. Proiect privind Exercitarea Atributiilor Specifice Funcjiei De
Procuror General Al Parchetului De Pe Lângă Inalta Curte De Casatie și Justitie, Ministerul Public, Alba
Iulia, 21 martie 2016.

5
funcția de procuror sau judecator și care au fost declarati admisi în urma unui interviu
organizat de comisia costituita în acest scop, prin ordin al Procurorului general al
Pachetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție. Revocarea din funcție a
procurorilor numiți în D.I.I.C.O.T. se poate face ca urmare a unei sancțiuni disciplinare
sau în cazul exercitari necorespunzatoare a funcției, prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior
al Magistraturii. La data incetarii activității în cadrul D.I.I.C.O.T., procurorul revine la
parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze.
3.3 Direcția Naționala Anticorupție (D.N.A.)
Aceasta reprezintă o structura autonoma în cadrul Ministerului Public, fiind
specializată în combaterea infracțiunilor de coruptie. Direcția Naționala Anticorupție are
personalitate juridică și este independenta în raport cu instantele judecatoresti și cu
parchetele de pe lângă acestea, precum și în relatiile cu celelalte autoritati publice,
exercitandu-si atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigiurarea respectarii acesteia.
Direcția Naționala Anticorupție elaboreaza anual un raport privind activitatea
desfasurata, pe care il prezinta Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justitiei.
Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al
Directiei Nationale Anticoruptie. Activitatea acestui organism este coordonata de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție. Direcția
Naționala Anticorupție este condus de un procuror sef, asimilat prim-adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție, ajutat
de doi procurori adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe
lângă Inalta Curte de Casație și Justiție9.
3.4 Parchetele de pe lângă curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și
familie și judecatorii.
Parchele sunt constituite pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru
minori și familie și judecătorie. Parchetele de pe lângă judecătorii sunt organizate în
flecare județ și în sectoarele municipiului București și sunt conduse de prim procurori.
Parchetele de pe lângă curtile de apel și tribunale au personalitate juridică. Parchetele
de pe lângă curtile de apel sunt conduse de procurori generali în timp ce parchetele de
pe lângă tribunale și judecatorii sunt conduse de prim-procurori. În cadrul fiecărui
parchet funcționează cate un colegiu de conducere, care avizeaza problemele generale
de conducere ale parchetelor și care are în componenta procurori care detin funcții de
nivelul celor prevazute de lege pentru colegiile de conducere ale instantelor
judecatoresti. Similar, în cadrul parchetelor funcționează adunarile generale ale
procurorilor, cu competente similare cu cele ale adunarilor generale ale judecatorilor. În
prezent, în cadrul Ministerului Public functionează: 15 parchete de pe lângă curțile de
apel, 43 parchete de pe lângă tribunale și 176 parchete de pe lângă judecătorii.
3.5 Secţii componente
 Direcția naţională anticorupţie
 Direcția de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism
9
Rasfoiesc.com, articolul Ministerul Public, disponibil la http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Ministerul-
Public25.php 2.2.18

6
  Secţia de urmărire penală și criminalistică
 Secţia judiciară
 Secţia de resurse umane și documentare
 Secţia parchetelor militare
 Serviciul de îndrumare și control
 Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale și programe
 Serviciul de documente clasificate
 Serviciul de tehnologia informaţiei
 Biroul de informare şi relaţii publice
 Biroul juridic
 Departamentul economico-financiar și administrativ
 Direcția de audit public intern
 Unitatea de management al proiectelor
Anexa 1 conține Organigrama Ministerului Public
4 Principii de organizare şi funcţionare
Acestea sunt prevazute în cap. VI, sect. A 2-a, art 131-132 din Constituție:
a) in activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generate ale societații
și apara ordinea de drept, precum și drepturile și libertadle cetațenilor (art. 131);
b) Ministerul Public iși exercita atribujiile prin procurori constituiti în parchete, în
condițiile legii (art. 131 alin. 2);
c) parchetele functioneaza pe langa instalele de judecata, conduc și supravegheaza
activitatea de cercetare penala a poliției judiciare, în condițiile legii (art. 131 alin. 3);
d) procurorii iși desloara activitatea potrivit principiilor legalității, al impartialitii și al
controlului ierarhic (art. 132 alin. 1).
Procurorul este agentul intereselor generale ale societatii, iar nu al guvemului:
promoveaza actiunile penale și civile în numele societatii și raspunde de Indeplinirea
deontologica a sarcinilor, în fata puterii judecatorești. Ministrul Justiției poate exercita
asupra procurorilor, doar o autoritate administrativă timitata, prin procurorii anume
desemnati pentru verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii își
indeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desloara atribuțiile de serviciu cu
justitiabilii. Magistratul procurar este independent profesional astfel incat nu i se poate
impune o solutie sau o judecata de valoare. Ca manager al dosarului, are obligatia de a
asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele și imprejurarile
cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. Activitatile de
urmarire penala, premergatoare luarii unei decizii sunt supuse controlului managerial
judiciar realizat de procurorul ierarhic superior. Controlul managerial operational se
realizeaza prin acte de dispoziție cu natura jurisdicțonal a urmand proceduri judiciare
riguros prevazute de lege10.
Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor Iegalităţii,
imparţialităţii şi controlului ierarhic.
10
Augustin LAZAR Procuror General, P.C.A. Proiect privind Exercitarea Atribuțiilor Specifice Funcjiei De
Procuror General Al Parchetului De Pe Lângă Inalta Curte De Casație și Justiție, Ministerul Public, Alba
Iulia, 21 martie 2016.

7
 a) Ori de câte ori sunt întrunite condiţiile prevăzute de Iege pentru a acţiona în
vederea protejării unui interes public, procurorul trebuie să acţioneze în modul și
prin mijloacele prevăzute de Iege.
b) Potrivit principiului imparţialităţii, în spiritul prevederilor art.16 din Constituţie care
statuează că "Nimeni nu este mai presus de Iege", procurorul, în calitatea sa de
reprezentant al întregii societăţi, de apărător al ordinii de drept, al drepturilor şi
Iibertăţilor cetăţenilor, are obligaţia să-şi exercite atribuţiile cu obiectivitate,
indiferent de calitatea persoanei cercetate sau de apartenenţa sa social politică.
c) Un alt principiu al activităţii Ministerului Public, subordonarea ierarhică, se
concretizează în aceea că procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi
conducătorului acelui parchet, iar acesta din urmă este subordonat conducătorului
parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială11. In concluzie,
trebuie retinut ca principiul controlului ierarhic în activitatea procurorilor este retinut
în majoritatea legislatiilor iar dispozitiile legale din dreptul intern au evoluat în sensul
asigurarii independentei procurorului în adoptarea solutiei intr-un caz concret și în
concluziile pe care le pune în fata instantei12.

5 Conducerea actuală13
Procurorul General - AUGUSTIN LAZĂR, Prim-adjunct al Procurorului General - LAURA
OPREAN, Adjunct al Procurorului General - DIMITRIE BOGDAN LICU, Consilieri ai Procurorului
General: Ovidiu Predescu, Ionel Senteş, Cornelia-Adriana Şandru.
Şefi de secţie: VARGA ROMULUS-DAN - Secţia De Urmărire Penală Și Criminalistică,
GHEORGHE COSNEANU - Secţia Parchetelor Militare, IULIANA NEDELCU - Secţia Judiciară,
SIMONA BRĂDICEANU - Secţia De Resurse Umane Și Documentare
Procurorii generali recenți ai României
28 aprilie 2016 – în
Augustin Lazăr
prezent

- Decret de numire nr. 480/2013 publicat în M.O.

Tiberiu Mihail 16 mai 2013 – 3 nr.276/16.05.2013
Niţu februarie 2016 - Decret de eliberare nr.238/2016 publicat în M.O. nr.
78/03.02.2016

- Decret de numire nr. 1122/2006 publicat în M.O. nr.

811/02.10.2006
Laura Codruţa 2 octombrie 2006 – 2
- Decret de reinvestire în funcție nr.1369/2009 publicat în
Kövesi octombrie 2012
M.O. nr. 657/02.10.2009
- Încetare de drept a mandatului 02.10.2012

6 Locul Ministerului Public în organizarea statului

Puterea legislativă: Parlament format din: Camera Deputaților, Senat
Puterea executivă: Președintele, Guvernul
11
Pagina officială a Ministerului Public, disponibilă la http://www.mpublic.ro/ 2.2.18
12
Rasfoiesc.com, articolul Ministerul Public, disponibil la http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Ministerul-
Public25.php 2.2.18
13
Pagina officială a Ministerului Public, disponibilă la http://www.mpublic.ro/ 2.2.18

8
Puterea judecătorească: Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție,
Consiliul Superior al Magistraturii, Departamentul Național Anticorupție, Curțile de apel,
Tribunalele, Judecătoriile, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Public.
6.1 Relaţia cu puterea executivă
Autoritatea ministrului justiţiei nu are în legislaţia noastră sensul unei subordonări
ierarhice, ci acela al unei relaţii administrative, similară cu relaţia existentă între
ministrul justiţiei şi instanţele judecătoreşti. Ministerul Public nu se află sub autoritatea
ori subordonarea Ministerului Justiţiei, procurorul nu poate primi ordine de la funcţionarii
acestui minister. Modalităţile prin care ministrul justiţiei îşi exercită autoritatea asupra
Ministerului Public au fost stabilite prin art.69 din Legea 304/2004 pentru organizarea
judecătorească14.
6.2 Relaţia cu puterea legislativă
Procurorul nu are competenţă legislativă și nu suferă interferenţe din partea
puterii legislative. Ministerul Public nu face parte din categoria instituţiilor care au
iniţiativă legislativă conform art. 73 din Constituția României. Procurorul General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie face propuneri de
perfecţionare a legislaţiei autorităţilor care pot avea iniţiativă legislativă, de regulă
ministrului justiţiei.
6.3 Relaţia cu poliţia
Procurorul este titularul acţiunii penale, dar misiunea de a descoperi infracțiuni și
de a-i identifica pe autorii acestora revine poliţiei. Conform art.218 din Codul de
procedură penală, procurorul conduce şi controlează activitatea de cercetare penală a
poliţiei și a altor organe și supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate
cu respectarea dispoziţiilor legale. Organele de cercetare penală sunt obligate să
încunoştinţeze de îndată pe procuror despre infracţiunile de care au luat cunoştinţă.
Concluzii
În Romania, Ministerul Public este o componenta a autoritajii judecatorești, fiind
alcatuit din procuratura organizată în parchele. Este subordonat operational
Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casabe și Justice,
structural intr-un sistem piramidal de parchete care fiinctioneaza pe langa instalele ce
asigura parcurgerea tuturor gradelor de jurisdiclie: judecatorie, tribunal, curte de apel și
Inalta Curte de Casabe și Justice. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă
interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, precum și drepturile și
libertățile cetățenilor. Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în
parchete, cu respectarea principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic,
sub autoritatea ministrului justiției. Parchetele funcționează pe lângă fiecare instanță
judecătorească (cu excepția celor trei tribunale specializate în materie comercială).
Parchetele supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare în
condițiile legii15. Rolul Ministerului Public este în stransa conexiune cu activitatea de
infaptuire a justitiei în cauze penale și civile, dar procurorii nu au aptitudinea de a

14
Pagina officială a Ministerului Public, disponibilă la http://www.mpublic.ro/ 2.2.18
15
Wikipedia, articolul Ministerul Public, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Public 2.2.18

9
solutiona conflicte ivite în viata sociala, aceasta atribuție revenind exclusiv instantelor
judecatoresti16. Procurorul nu poate acţiona decât în Iimitele competenţei sale, prin
mijloacele și în cazurile stabilite prin dispoziţiile Iegale. Cu alte cuvinte, îşi exercită
atribuțiile numai în temeiul Iegii. Acesta trebuie să vegheze ca organele Ia a căror
activitate participă sau a căror activitate o supraveghează, să aplice Iegea fără
discriminare. Misiunea specifică de esenţă a Ministerului Public este asigurarea
respectării Iegii.
Bibliografie
1. Augustin LAZAR Procuror General, P.C.A. Proiect privind Exercitarea Atribuțiilor
Specifice Funcjiei De Procuror General Al Parchetului De Pe Lângă Inalta Curte
De Casație și Justiție, Ministerul Public, Alba Iulia, 21 martie 2016.
2. Gheorghe Bocsan, Gheorghe Cosneanu, Simona Frolu, Irinel Paun, Valeriu
Petrovici, Constantin Sima, Ministerul Public – istorie și perspective, Publicat de:
Editura Universul Juridic, Februarie 2017.
3. Pagina officială a Ministerului Public, disponibilă la http://www.mpublic.ro/ 2.2.18
4. Rasfoiesc.com, articolul Ministerul Public, disponibil la
http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Ministerul-Public25.php 2.2.18
5. Regie Live, articolul Organizarea, Functionarea și Structura Ministerului Public,
disponibil la https://biblioteca.regielive.ro/disertatii/drept/organizarea-
functionarea-si-structura-ministerului-public-stiinta-administratiei-270527.html
2.2.18
6. Wikipedia, articolul Discuție:Ministerul Public, disponibil la
https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Ministerul_Public 2.2.18
7. Wikipedia, articolul Ministerul Public, disponibil la
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Public 2.2.18

16
Rasfoiesc.com, articolul Ministerul Public, disponibil la http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Ministerul-
Public25.php 2.2.18

10
Anexa 1 Organigrama Ministerului Public

11