BUGETUL DE STAT CA MIJLOC

DE INTERVENȚIE A STATULUI ÎN
ECONOMIE
 CUPRINS:
■ Notiuni generale privind Bugetul Public
■ Rolul Bugetului Public
■ Componentele Bugetului Public
■ Concluzie
 Notiuni generale privind Bugetul Public
Bugetul constituie o categorie de baza a stiintei finantelor. Definirea lui
trebuie privita printr-o abordare juridica si, deopotriva, economica.
Din punct de vedere juridic bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute
si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.
Autorizarea veniturilor si cheltuielilor este aprobata de catre Parlament. Fiind
un document a carui autorizare apartine puterii legislative, acesta are un
caracter obligatoriu.
Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relaţii economice, care
iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, în legătură cu
îndeplinirea funcţiilor statului. Aceste relaţii se manifestă în dublu sens: pe de
o parte ca relaţii prin care se prelevează resurse băneşti la dispoziţia statului,
pe de altă parte, ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse.
 Bugetul de stat este una din componentele majore ale
sistemului financiar prin ponderea mare – 25-30% – pe care o
reprezintă in produsul intern brut, dar şi prin rolul pe care il are
in funcţionarea unor parghii financiare (fiscală, vamală,
a cheltuielilor publice ), ca şi in acţiunile de predicţie şi
planificare macroeconomică realizate cu ajutorul unor
instrumente cum sunt:

programele de dezvoltare
economică, cu durate de 5
ani şi peste,

balanţele financiare de sinteză,

cu durate de 3-5 ani, vizand
resursele financiare şi destinaţia
lor, consumul public,
transferurile in exterior, etc.,

bugetul economiei naţionale, cu

orizont de 2 ani, vizand resursele
financiare ale societăţii şi simularea
efectelor unor măsuri
economicofinanciare.
 Bugetul de stat este o categorie fundamentală a
ştiinţei finanţelor, legată de existenţa statului şi a
mecanismului pieţei. Sub aspect formal, bugetul de
stat este o listă de venituri şi cheltuieli ale statului,
referitoare la un anumit interval de timp, de regulă
un an.
Din punct de vedere juridic, bugetul de stat
reprezintă o lege care prevede şi
autorizează veniturile şi cheltuielile statului pe
durata unui an.

Bugetul public exprimă

relaţiile economice în formă
bănească ce iau naştere în
procesul repartiţiei PIB, în
conformitate cu obiectivele de
politică economică, socială şi
financiară ale fiecărei
perioade.
 Din punctul de vedere al conţinutului, bugetul
public poate fi analizat ca:
DOCUMENT: act în care sunt prevăzute şi aprobate, în fiecare an, veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai
cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice

LEGE: act juridic în care se prevăd şi se aprobă, prin lege, veniturile şi cheltuielile anuale ale statului sau ale
instituţiilor publice. Este un act de previziune (sunt indicate resursele băneşti ale statului şi destinaţiile acestora
sub forma cheltuielilor), act de autorizare (puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să
cheltuiască şi să perceapă venituri, potrivit prevederilor legale), act anual (anul bugetar în care sunt aprobate şi
executate veniturile şi cheltuielile)
SISTEM DE FLUXURI FINANCIARE: legate de formarea resurselor financiare publice (impozite, taxe,
contribuţii şi alte venituri publice), pe de o parte şi de repartizarea acestora, pe de altă parte

INSTRUMENT DE POLITICĂ ECONOMICĂ: instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii şi a

cheltuielilor publice, întrucât prin acest document sunt stabilite veniturile bugetare ce reflectă politica fiscală şi
cheltuielile bugetare ce au un rol important în plan economic şi social .
 Rolul Bugetului Public

Bugetul de stat are

un rol complex care
include mai multe
componente:

Financiară Economică Alocativă Redistributivă De reglare.

Rolul financiar se referă la formarea şi utilizarea resurselor financiare necesare
statului in exercitarea funcţiilor sale.
In acest sens rolul financiar poate fi nuanţat pe o componentă alocativă şi pe o
componentă redistributivă.

Rolul economic se referă la influenţarea dezvoltării economico-sociale, respectiv

la stimularea sau franarea proceselor şi fenomenelor economice. Rolul economic
vădeşte o pronunţată componentă de reglare a economiei naţionale.
Bugetul de stat deţine o pondere insemnată in mecanismul de autoreglare
asistemului economiei naţionale, mecanism in care, impreună cu parghiile
bugetare, se regăsesc şi cele monetare şi cele ale pieţelor muncii, capitalurilor,
bunurilor şi serviciilor, precum şi cele ale pieţei valutare.
Rolul alocativ se referă la finanţarea serviciilor publice, decurgand din funcţiile pe care şi
le asumă statul.
Conţinutul acestui rol constă in repartizarea resurselor fiecărui an bugetar pe destinaţii ce
rezultă din indeplinirea funcţiilor statului ca instituţie suprastructurală, dar, cel puţin parţial,
şi din postura sa deagent economic.

Rolul redistributiv are in vedere utilizarea unor părţi din produsul intern brut mobilizate
prin impozite şi taxe şi distribuite prin intermediul cheltuielilor pe care le face statul.
Conţinutul acestui rol constă in deplasarea unor cote de putere de cumpărare intre
componentele structurale ale societăţii in general, respectiv ale economiei in particular.
Impozitul pe dividente, de exemplu, afectează negativ puterea de cumpărare a posesorilor
de titluri. Adică a unui segment de populaţie despre care se poate presupune că, făcand
investiţii, şi-a putut asigura consumul pe care ei inşişi il consideră satisfăcător sau, cel
puţin, il considerau satisfăcător la un moment trecut, atunci cand au economisit. Din
surplusul de venit generat de investiţie (dividendele) statul preia o cotă, un anumit
cuantum de putere de cumpărare, pe care o transferă către alte segmente de populaţie, in
general defavorizate, cărora le amplifică astfel puterea de cumpărare fie prin alocaţii,
indemnizaţii, ajutoare băneşti etc., fie prin complinirea in natură a unora dintre nevoi.
Rolul de reglare se referă la infăptuirea politicii economice
a statului, adică la susţinerea sau promovarea unor acţiuni
prin inseşi orientările bugetului sau, dimpotrivă, la
descurajarea unor activităţi. Acest rol se realizează atat prin
veniturile sau cheltuielile bugetului, cat şi prin soldul
acestuia.
Componentele Bugetului Public
Bugetul public este instrumentul de programare, executare si control
asupra rezultatelor executiei resurselor banesti ale societatii si a
modului de repartizare si utilizare a acestora prin cheltuielile publice.
In sens larg, bugetul public reprezinta ansamblul documentelor din
sectorul public, care impreuna formeaza sistemul unitar de bugete.
Componentele sistemului unitar de bugete pot fi grupate in doua
categorii, respective:

Bugetul Public National Bugetul Public Consolidat

 Bugetul public naţional
Bugetul Public National constituie veriga centrală a sistemului financiar al ţării şi este
privit ca un document care prezintă previziunea pentru o anumită perioadă (an, trimestru)
atât a veniturilor cât şi a cheltuielilor statului, ale unităţilor administrative-teritoriale şi ale
instituţiilor publice de interes naţional sau local,aprobat la diferite nivele după care devine
un document cu putere de lege, cu caracter operativ şi obligatoriu pentru cei care
gestionează şi urmăresc execuţia fiecăruia din bugetele componente.
Bugetul Public Naţional reprezintă expresia sintetizată a relaţiilor economice ce se
manifestă în procesele formării şi utilizării principalului fond centralizat de mijloace băneşti
ale statului şi a fondurilor unităţilor administrative-teritoriale, în vederea finanţării
activităţilor social -culturale.
Ex :(învăţământ, sănătate, cultură şi artă, sport, protecţie socială şi ecologică, activităţilor
de cult; de cercetareştiinţifică, de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii, de gospodărire
comunală, de apărare naţională, desecuritate şi a ordinii publice şi de drept; de integrare şi
participare la forumurile internaţionale unde statul aaderat sau doreşte să adere)
Deşi Bugetul Public Naţional reflectă doar relaţiile ce se manifestă
în procesele de formare, repartizare şi utilizare a principalelor
fonduri băneşti ale statului la nivelul puterii şi administraţiei
centrale de stat şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, el se
regăseşte numai în sfera finanţelor publice în care statul este în mod
obligatoriu unul dintre subiecţii relaţiilor respective, fie în procesul
mobilizării (constituirii) resurselor, fie în el al utilizării lor
(distribuirea acestora) şi se caracterizează prin două laturi esenţiale:

• latura relaţiilor care se nasc în procesul formării pe baza aprobării legislativului a

principalelor fonduri de mijloace băneşti ale statului la nivel central şi la cel a
veniturilor bugetare.
• latura relaţiilor ce reies din repartizarea fondurilor bugetare, denumite alocaţii
bugetare, aprobate de acelaşi forlegislativ şi care se materializează în alocaţii bugetare.
 Bugetul public consolidat
Bugetul Public consolidat al statului pe lângă caracterul său statistic
asigură şi informaţiile necesare organului executive în cunoaşterea
modului cum a decurs execuţia bugetară în exerciţiul financiar
expirat, mai contribuie şi la stabilirea de către legislativ, în
concordanţă cu programele de guvernare a armonizării politicilor
bugetare cu politicile economice corespunzătoare etapelor
respective.
 Bugetul public national
este format
din

bugetul bugetele
bugetul de
asigurarilor locale
stat
sociale
 Bugetul general consolidat

Este reprezentat de ansamblul bugetelor componenete ale

sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg.
Elementele componente ale bugetului general consolidat sunt:
• bugetul public national;
• bugetele fondurilor speciale;
• bugetul trezoreriei statului;
• bugetele institutiilor publice autonome;
• bugetele institutiilor publice finantate integral/partial de la buget;
• bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
• bugetele creditelor externe rambursabile, contractate direct sau garantate de stat;
• bugetele fondurilor externe nerambursabile.
BUGETUL DE STAT: documentul elaborat şi administrat de către Guvern, adoptat de către
Parlament, prin lege, cuprinzând veniturile şi cheltuielile aprobate prin legea bugetară
anuală

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT: documentul ce se întocmeşte distinct de

bugetul de stat şi se aprobă de Parlament prin lege separată, fiind administrat şi
gestionat de Ministerul Muncii.

BUGETELE LOCALE: bugete de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale

elaborate autonom, fapt ce stimulează iniţiativa locală în realizarea veniturilor şi
satisfacerea cerinţelor locale

BUGETELE FONDURILOR SPECIALE: se întocmesc în vederea finanţării anumitor obiective

şi acţiuni necesare în perioada considerată, pentru care se instituie prelevări obligatorii
pe bază de legi speciale

BUGETUL TREZORERIEI STATULUI: documentul în care sunt înscrise veniturile şi

cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfăşurată de aceasta în scopul îndeplinirii
funcţiilor sale.
BUGETELE INSTITUŢIILOR PUBLICE AUTONOME: includ veniturile şi cheltuielile, sau după caz, numai cheltuielile anuale
ale instituţiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici unei alte entităţi de drept public

BUGETUL INSTITUŢIILOR PUBLICE FINANŢATE INTEGRAL/PARŢIAL DIN BS, BASS, BL, BFS: include cheltuielile
anuale ale instituţiilor publice ce funcţionează doar pe baza resurselor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale. Cuprinde veniturile şi cheltuielile anuale ale insituţiilor publice ce primesc subvenţii de
la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondruilor speciale în compeltarea fondurilor proprii
şi sunt în subordinea instituţiilor publice autonome

BUGETELE INSTITUŢIILOR PUBLICE FINANŢATE INTEGRAL DIN VENITURI PROPRII: documentele în care sunt
prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice aflate în subordinea unor instituţii publice autonome, ce funcţionează
doar pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea de manifestări culturale sportive etc

BUGETELE CREDITELOR EXTERNE RAMBURSABILE, CONTRACTATE SAU GARANTATE DE STAT: documentele în

care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile fondurilor externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare,
dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice

BUGETELE FONDURILOR EXTERNE NERAMBURSABILE: documentele în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi
cheltuielile fondurilor externe care nu sunt rambursate.
 CONCLUZIE
Bugetul de stat al Republicii Moldova constituie principala componentă a sistemului bugetar. Din
punct de vedere juridic, bugetul de stat este definit ca un act în care se înscriu veniturile și
cheltuielile probabile ale statului pe o perioadă de un an (1 ian. - 31 dec.).

Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relații economice, care iau naștere în
procesul repartiției produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea funcțiilor statului. Aceste
relații se manifestă în dublu sens: pe de o parte ca relații prin care se prelevează resurse bănești
la dispoziția statului, pe de altă parte, ca relații prin care se repartizează aceste resurse.
Din punct de vedere material, bugetul de stat poate fi definit ca un fond centralizat de mijloace
bănești pus la dispoziția statului, în care se încasează veniturile și din care se efectuiază cheltuieli
din partea statului.
Multumesc pentru
atentie!!!!