PREGĂTIREA ECONOMIEI ŞI A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE

(PETA)
TEMA 1
DISPOZITII GENERALE
Şedinţa 1. Abordări teoretice privind pregătirea economiei şi a teritoriului pentru
apărare

Şedinţa 2. Atribuții ale autorităţilor administraţiei publice şi ale operatorilor

economici

SLIDE 3
Abordări teoretice privind pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărare

SLIDE 4
SNAP – Elemente structurale
Conducerea
Forţele
Resursele
Infrastructura teritorială

SLIDE 5
Conducerea apărării reprezintă un proces unitar şi integrat, desfăşurat de
autoritățile abilitate ale statului pe timp de pace, pe timpul stărilor de urgenţă şi
asediu, mobilizării sau războiului, în scopul realizării obiectivelor apărării.
Autoritățile Abilitate:
Parlamentul
Preşedintele României
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
Guvernul României

SLIDE 6
Autoritățile abilitate ale statului stabilesc politica, asigură cadrul legal, resursele şi
participă la activităţile de cooperare organizate şi desfăşurate în scopul îndeplinirii
obiectivelor şi misiunilor apărării.
 Preşedintele României conduce activităţile circumscrise apărării în timp de pace, la
instituirea stărilor de urgență, asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război.
Preşedintele emite prin decret directiva strategică, document de conducere militară,
prin care se stabilesc misiunile forţelor de apărare.

SLIDE 7
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării aprobă concepţia şi planurile strategice de
întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor.

Ministerul Apărării Nationale este autoritatea administraţiei publice centrale de

specialitate care coordonează activitatea în domeniul apărării, formulează politicile şi
strategiile specifice, planifică şi asigură capabilitățile militare ale României, potrivit
misiunilor stabilite şi resurselor alocate.

SLIDE 8
Celelalte organe ale administratiei publice centrale si locale, serviciile
de informatii, contrainformatii si securitate ale statului, precum si cele
de ordine si siguranta publica contribuie la desfasurarea activitatilor în
domeniul apararii, conform atributiilor stabilite prin lege.

SLIDE 9
Resursele apărării cuprind:
• Resursele umane sunt constituite din totalitatea cetatenilor romani, apti de
efort pentru apărare, care pot îndeplini serviciul militar,
• Resursele materiale sunt constituite din totalitatea bunurilor de uz curent şi
cele din rezerve, precum si a serviciilor destinate apărării.

SLIDE 10
• Rezervele materiale pentru apărare se constituie ca rezerve de stat se
administrează de către Autoritatea Natională pentru Rezervele de Stat.
• Acumularea produselor pentru constituirea, păstrarea, reintregirea şi
preschimbarea stocurilor rezerve de stat se realizeaza, potrivit legii.
SLIDE 11
Măsuri pe timpul stărilor de urgentă, asediu, mobilizare sau război
- rechiziționarea bunurilor aparținând persoanelor fizice şi juridice,
- chemarea cetăţenilor apți de muncă pentru prestari de servicii;
- militarizarea operatorilor economici şi a instituţiilor a căror activitate este
nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării,
- instituirea obligativității asigurării, cu prioritate, a resurselor destinate apărării.

SLIDE 12
 Resursele financiare destinate apărării se planifică de către instituţiile cu
responsabilități în domeniul apărării, conform competenţelor şi se asigură de către
Guvernul României de la bugetul de stat şi din alte fonduri legal constituite.
• Resursele financiare necesare ducerii războiului se asigură de la bugetul de
stat pentru război.

SLIDE 13
• Informațiile pentru apărare constituie o resursă destinată fundamentării
deciziei, măsurilor şi acţiunilor specifice.
• Activitatea de informații pentru apărare cuprinde acţiunile desfăşurate,
potrivit legii, de către structurile specializate în domeniul
informaţiilor,contrainformaţiilor şi securităţii.

SLIDE 14
Infrastructura teritorială
- Se constituie din ansamblul lucrărilor şi amanajărilor teritoriului;
- Se realizează din timp de pace şi se continuă în situaţii de criză şi război.

SLIDE 15
Infrastructura teritorială vizează:
- realizarea şi mobilizarea căilor de transport feroviar şi rutier;
- amenajarea de porturi şi aeroporturi;
- dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de depozitare;
- amenajarea adăposturilor pentru protectia populatiei,
- modernizarea comunicatiilor si tehnologülor de transmitere a informaţiilor,
- realizarea infrastructurii militare specifice: aerodromuri, puncte de coman
 depozite, comunicatii, lucrări de apărare permanente.

SLIDE 16
Scopul infrastructurii teritoriale:
- asigură mobilitatea forţelor S.N.Ap.;
- protejează forţele, mijloacele, populaţia şi capacitățile economice;
- reduce pierderile umane şi materiale;
- asigură continuitatea economico-socială;
- favorizează acţiunile proprii.

SLIDE 17
Sedinta 2 Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice şi ale operatorilor
economici

SLIDE 18
• Atribuțiile autorităţilor administraţiei publice centrale
• Atribuțiile autorităţilor administraţiei publice locale
• Sancțiuni

SLIDE 19
ADMINISTRATIA PUBLICĂ: (Constituția ROMÂNIEI)
 administratia publică centrală de specialitate:
- Guvernul (organism central de conducere a administraţiei publice)
- Ministerele (se organizează numai în subordinea guvernului);
- Forţele armate: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării - organizează şi
coordonează unitar activitățile care privesc apărarea ţării şi securitatea națională.
 administratia publică locală:
- consiliile locale şi primarii aleşi (la comune şi oraşe)
- consiliile judetene (coordonează activitatea consiliilor comunale şi
orăşeneşti);

SLIDE 20 GUVERNUL - atribuţii:

• coordonează activitatea administraţiei publice pentru asigurarea capacității
de apărare a ţării;
  asigură resursele financiare şi materiale necesare forțelor armate pentru
organizare, pregătire şi dotare;
• stabileşte sarcinile prin PMENA pentru primul an de război;
• asigură constituirea rezervelor materiale necesare la război;
• conduce, prin prefecți, activitățile în judeţe şi municipiul Bucureşti.

SLIDE 21
PREFECTUL
• asigură aplicarea şi respectarea Constituției, a legilor, a hotărârilor şi
ordonanțelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a
ordinii publice;
• exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau
emise de autorităţile administraţiei publice locale; asigură pregătirea şi
aducerea la îndeplinire, în condițiile stabilite prin lege, a măsurilor de
apărare care nu au caracter militar;
• dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor şi apărarea
drepturilor cetăţenilor;
• emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condițiile legii.

SLIDE 22
PREFECTUL asigură:
• organizarea, coordonarea , conducerea activităţilor de PETA în județ, ca măsuri
de apărare (care nu au caracter militar)
ATRIBUȚIILE sunt îndeplinite prin intermediul STRUCTURILOR
TERITORIALE PENTRU PROBLEME SPECIALE (S.T.P.S.)

SLIDE 23 Ministerele cu sarcini speciale pe linia mobilizării:

• Ministerul Apărării Naționale:
1. răspunde de realizarea concepției fundamentale de apărare a României în
domeniul militar;
2. propune măsurile privind organizarea, pregătirea şi înzestrarea armatei;
 3. asigură instruirea personalului activ şi în rezervă;
4. organizează şi execută pregătirea pentru mobilizare a armatei şi populației;
5. controlează îndeplinirea măsurilor luate de celelalte autorități ale
administrației publice şi operatori economici în realizarea producției pentru
război şi întocmirea lucrărilor de MLM.
• Ministerele Economice şi Sociale;

SLIDE 24
Atributiile autorităţilor administratiei publice centrale
ANRSPS/DIRECTIA GENERALA PENTRU PROBLEME SPECIALE/DGPS
Asigură aplicarea strategiei şi politicii Guvernului în domeniul PETA.

SLIDE 25 + 26 + 27
ANRSPS/ DGPS ATRIBUȚII PRINCIPALE PE TIMP DE PACE
 gestionează SPARA;
 elaborează proiectul PMENA împreună cu ministerele şi celelalte autorități ale
administraţiei publice implicate;
 elaborează NPSA pe baza propunerilor ministerelor şi ale celorlalte autorităţi şi
instituții ale administraţiei publice;
 anual, elaborează proiectul PENA şi îl propune spre aprobare Guvernului;
 ţine evidenţa capacităților pentru apărare identificate şi comunicate de
către ministerele de resort;
 administrează rezervele de mobilizare;
 verifică modul în care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale îşi
 desfăşoară activitățile pentru realizarea obiectivelor de pregătire a teritoriului;
pune în aplicare, prin comisiile mixte de rechiziții, hotărârile Comisiei Centrale
de Rechiziții;
 avizează propunerile ministerelor şi celorlalte instituţii cu atribuţii la
mobilizare sau război în vederea elaborării proiectului bugetului de stat pentru
război; verifică modul de realizare a măsurilor din PPENA prin exerciții
practice,
 controale şi antrenamente;
 asigură preşedinţia Comisiei Centrale de Rechiziții;
 propune preţurile bunurilor rechiziţionabile şi tarifele prestărilor de servicii în
 interes public, unitare pe întreaga ţară;
 împreună cu Statul Major al Apărării:
 verifică exactitatea datelor comunicate;
 controlează, periodic, modul de întreţinere şi starea tehnică a bunurilor supuse
rechiziției, care aparţin persoanelor fizice.

SLIDE 28 + 29 + 30+ 31
ANRSPS/ DGPS ATRIBUȚII PRINCIPALE ÎN SITUATII DE MOBILIZARE
SAU RAZBOI
 propune Guvernului, în vederea aprobării de către Parlament, măsurile şi
acțiunile concrete în vederea punerii în aplicare a PM şi a executiei bugetului de stat
pentru război;
 inaintează Guvernului, în scopul stabilirii prin hotărâre, propunerile pentru
stabilirea priorităţilor pentru contracte/comenzi şi alocă resursele în vederea
realizării cerintelor urgente necesare susţinerii efortului de apărare;
• stabileşte măsuri pentru a lua în administrare stocurile existente in depozite din
rezervele de stat;
 transmite dispoziţii şi precizări privind punerea în aplicare a PME;
aprobă folosirea RM în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute în PME şi propune
Guvernului folosirea unor produse din RM pentru intervenţii operative;
 actualizează prevederile PME în funcţie de situația creată, optiunile FSNA și
Hotărârii Parlamentului României;
 centralizează datele referitoare la existentul de resurse, urmăreşte producţia
acestora pe capacităţile de care dispune economia şi propune alocări, în funcție
de priorităţi;
 verifică şi ţine evidenţa realizării sarcinilor stabilite prin PME pentru
asigurarea cererilor FSNA;
 propune şi emite cote şi repartiţii pentru resursele strategice deficitare, în
funcție de sistemul de priorități stabilit, care devin obligatorii pentru operatorii
economici;
 controlează şi îndrumă activitatea desfăşurată de ministere, celelalte instituții și
operatori economici pentru punerea în aplicare a PME şi realizarea indicatorilor
acestuia;
  împreună cu ministerele de resort şi consiliile județene, ia măsuri pentru asigurarea bazei
materiale necesare realizării produselor şi sarcinilor destinate asigurării cererilor FSNA,
precum şi pentru funcţionarea sistemului energetic naţional şi a producției de resurse
materiale deficitare;
 elaborează şi prezintă Guvernului şi CSAT măsuri pentru organizarea şi desfășurarea
activităților economico-sociale în vederea susținerii efortului de apărare şi asigurării
necesarului pentru populație pe timp de război;
• stabileşte modalităţile de redistribuire a bunurilor rechiziţionabile între judete,
asigurând repartiţia acestora în funcţie de excedentele şi deficitele actualizate,
comunicate din teritoriu;
• verifică stadiul şi gradul de asigurare a cererilor de rechiziții și prestări de
servicii în interes public şi pentru FSNA prin secretariatul tehnic permanent al CCR;
 colaborează cu Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii pentru
stabilirea măsurilor ce se impun pentru aprovizionarea populaţiei cu produse
alimentare şi nealimentare raționalizate;
• informează Guvernul şi CSAT asupra stadiului de aplicare a PMEN şi asupra
măsurilor ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea indicatorilor aprobaţi;
• pune în aplicare statul de funcţii prevăzut pentru situaţii de mobilizare şi
război; împreună cu organele militare teritoriale ale MApN pune în acţiune
HG nr. 1204/2007 pentru asigurarea forței de muncă necesară la mobilizare şi
pe timp de război cu personal cu obligaţii militare.

SLIDE 32
MINISTERELE ECONOMICE SI ALTE AUTORITAȚI ALE
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
Pe timpul stărilor de urgență, asediu, mobilizare şi la război, ministerele coordonează
şi controlează la nivel sectorial activitățile operatorilor economici stabiliţi să asigure
solicitările FSNA şi securității naționale:
1. În domeniul industriei
2. În domeniul transporturilor
3. În domeniul comunicațiilor şi al tehnologiei informației
4. În domeniul social
5. În domeniul sănătății
6. În domeniul agriculturii şi alimentației
 7. În domeniul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului

SLIDE 33
ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE ŞI ALE
OPERATORILOR ECONOMICI PE PLAN LOCAL

SLIDE 34 + 35 + 36 + 37
AUTORITĂȚILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE ATRIBUȚII
 transmit DGPS propuneri privind asigurarea consumului şi a protecției populaţiei,
precum şi a nevoilor pentru buna funcţionare a operatorilor economici din profil
teritorial;
 iau măsuri şi creează condiții de realizare prioritară a obiectivelor stabilite în PM,
îndrumând operatorii economici pentru îndeplinirea programelor economice prin
utilizarea în regim de urgenţă a capacităților existente în starea de mobilizare şi de
război o propun includerea din timp de pace a obiectivelor de PTA în programele
de investiții proprii şi iau măsuri de asigurare a fondurilor necesare realizării
acestora cu prioritate;
 întocmesc programele de aprovizionare a populaţiei judeţului/municipiului
Bucureşti/localității cu principalele produse alimentare şi industriale
raționalizate, în caz de mobilizare sau de război;
 asigură prin operatorii economici din județ, respectiv din municipiul
Bucureşti, localurile, cazarmamentul, materialele și mijloacele de transport
necesare formaţiunilor medico-sanitare prevăzute a se înfiinţa în caz de mobilizare
sau de război;
 întocmesc şi actualizează monografiile economico-militare ale judeţului,
respectiv ale municipiului Bucureşti, conform instrucțiunilor emise în acest
scop;
 asigură centrelor militare terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicații,
dotările şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice potrivit normelor
stabilite prin hotărâre a Guvernului;
 fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populaţiei şi a
bunurilor din patrimoniul național, arhivistic, material și a altor valori de interes
naţional şi organizează în acest scop asigurarea mijloacelor de transport, a
spaţiilor de cazare şi de depozitare necesare.
 SLIDE 38 + 39 + 40
CONSILIUL JUDEȚEAN, CONSILIUL LOCAL
ATRIBUTII
1. Transmit la S.T.P.S. propuneri privind:
- asigurarea consumului şi a protecției populaţiei;
- nevoile pentru buna funcţionare a operatorilor economici în profil teritorial, la
mobilizare sau război;
2. lau măsuri şi creează condiţii:
- pentru realizarea prioritară a obiectivelor stabilite în PME;
- îndrumă operatorii economici pentru îndeplinirea programelor economice.
3. Propun includerea din timp de pace a obiectivelor de PTA în programele de
investiții proprii;
4. Iau măsuri de asigurare a fondurilor necesare realizării acestora cu
prioritate.
5. Întocmesc programele de aprovizionare a populaţiei cu principalele produse
alimentare şi industriale raționalizate, în caz de mobilizare sau război.
6. Întocmesc şi actualizează monografiile economico-militare ale judeţului.
7. Fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a:
- populaţiei;
- bunurilor din patrimoniul national, arhivistic, material;
- altor valori de interes national;
8. Organizează asigurarea:
- mijloacelor de transport;
- spatiilor de cazare;
- depozitelor necesare.

SLIDE 41 + 42

OPERATORII ECONOMICI SI INSTITUTIILE PUBLICE -atributii

 execută analiza tehnico-economică şi financiară a cererilor de materiale,
produse şi servicii transmise de DGPS, precum şi a solicitărilor autorităţilor
administraţiei publice locale;
 elaborează propuneri și pregătesc conditiile tehnico-economice pentru a
asigura cererile de materiale, produse si servicii prin dezvoltarea rețelelor de
aprovizionare, fabricaţie şi desfacere existente pe timp de pace;
  păstrează şi asigură integritatea fizică și calitativă a rezervelor de mobilizare,
conform contractelor încheiate cu DGPS şi prevederilor legale;
o încheie, după caz, contracte cu clauze suspensive cu furnizorii de materii
prime, materiale, subansambluri, SDV, piese și utilaje tehnologice şi cu
institutele de cercetare şi proiectare;
o iau măsuri de adaptare a structurii organizatorice pentru a funcţiona la
mobilizare sau război

SLIDE 43 +44 +45

SANCȚIUNI Lege 477, art 50/Fapte ce constituie contravenţii:
a) întârzierea peste termenele stabilite a transmiterii datelor, cererilor, prognozelor şi
sintezelor prevăzute în HG sau în metodologiile întocmite de către ANRSPS pentru
elaborarea şi actualizarea PM sau a PP (amendă de la 1.000 RON la 10.000 RON)
b) nerespectarea condițiilor prevăzute în avizele date de organele in drept, referitoare
la măsurile şi acţiunile legate de PETA (amendă de la 5.000 RON la 50.000 RON) c)
neintocmirea la timp sau intocmirea necorespunzătoare a documentelor prevăzute de actele
normative în domeniul PETA (amendă de la 1.000 RON la 10.000 RON
d) nerespectarea de către operatorii economici a obligatiilor prevăzute cu privire la
capacitățile pentru apărare detinute (notificarea, in scris, ministerului de resort şi ANRSPS
a intentiei de a le schimba profilul sau de a le dezafecta, cu 60 de zile inainte de aplicarea
hotărârii/deciziei)
Obligatiile se păstrează şi în cazul concesionării CA. (amendă de la 1.000 RON
la 10.000 RON)
e) nerespectarea condiţiilor tehnice de păstrare si intretinere a RM, stabilite
prin acte normative (amendă de la 5.000 RON la 50.000 RON 1) impiedicarea
sub orice formă a organelor de control să îşi exercite atributiile (amendă de la
5.000 RON la 50.000 RON)
g) neîndeplinirea atributiilor specifice (amendă de la 1000 RON la 10.000 RON)
h) neîndeplinirea obligatiei de restituire la termenul prevăzut în actul normativ
de scoatere (amendă de la 5.000 RON la 50.000 RON)
 SLIDE 46 +47 SANCTIUNI
Lege 477
art 50

• Personalul ANRSPS, împuternicit de şeful acestuia, are dreptul de a

constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute anterior.
• Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege li se aplică prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
ulterioare.
art 51

• Diminuarea sub orice formă, fără aprobare legală, a cantităților de produse,

rezervă de mobilizare, încredințate spre păstrare operatorilor economici sau altor
instituții specializate, constituie infracţiune . (se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3
ani)
• (Acțiunea penală se pune în mişcare la sesizarea ANRSPS sau din oficiu)

SLIDE 48
CONCLUZII
• Instituţiile şi autorităţile administraţiei publice, precum şi operatorii economici
şi instituţiile publice sunt obligate, conform legii, să asigure resursele necesare
apărării şi securității naționale.

TEMA 2

SLIDE 2

Agenda Ședința 1. Sistemul de priorităţi şi alocare a resuselor

pentru apărare Şedinţa

2. Planul de pregătire a economiei naţionale pentru apărare Şedinţa

3. Capacitățile pentru apărare şi rezervele de mobilizare
 SLIDE 3
Şedinta 1.
SISTEMUL DE PRIORITĂȚI ȘI ALOCARE A RESUSELOR
PENTRU APĂRARE

SLIDE 4 + 5 GENERALITĂŢI
Sistemul de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare(SPARA):
- a fost elaborat în anul 2004 în sprijinul punerii în aplicare a PMENA;
- este gestionat de ANRSPS/DGPS, pe baza Regulamentului de funcționare din
23.03.2004 aprobat prin HG nr. 414/2004 şi se aplică numai în caz de mobilizare sau
război (temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, art. 8 din Legea
nr.477/2003) şi începând cu 12.11.2009 Legea nr. 329/2009, litera h) SPARA cuprinde
ansamblul de reglementări prin care se stabilesc :
• responsabilitățile ce revin AP, IP şi OE;
• criteriile pentru stabilirea produselor şi serviciilor ce fac obiectul contractelor
prioritare;
• modul de constituire a resurselor şi de eşalonare a alocării acestora;
• drepturile şi obligaţiile ce revin OE furnizori, în vederea satisfacerii, în regim de
urgență, a nevoilor pentru apărare.
(legea 477, art.5)
Produsele şi serviciile care beneficiază de sprijinul sistemului sunt stabilite din timp de
pace, prin HG, și fac parte din NPSA, aprobat odată cu PMENA.

SLIDE 6 + 7 + 8
COMENZI PRIORITARE
o comenzile de stat emise de FSNA la punerea în aplicare a SPARA, care se
execută în regim de urgenţă,
- prioritate simplă (P.S).;
- prioritate mărită (P.M.).
o prioritatea se acordă, conform normelor metodologice de aplicare a
Regulamentului, în funcție de:
- propunerea de ierarhizare din partea beneficiarului;
- importanța produsului solicitat;
- posibilităţile de aprovizionare cu materii prime;
 - timpul necesar pentru pregătirea fabricației;
- necesitatea efectuării de importuri;
- destinația finală a produselor;
- cerinţele impuse de situația economică, militare etc.
• Formularul comenzii de stat trebuie să cuprindă anumite elemente
obligatorii:
o emitent;
o ierarhia de prioritate solicitată;
o număr de înregistrare de la AN;
o marca de certificare a AN;
o semnătura şi ştampila emitentului;
o termenul de livrare solicitat de beneficiar.
 furnizorul poate accepta comanda fără obiecţii, iar dacă are obiecții, le
negociază cu beneficiarul;
 din momentul în care furnizorul acceptă comanda respectivă, aceasta
devine comandă prioritară.
 în general, OE care sunt furnizori curenţi de produse sau servicii
cuprinse în PM sunt obligaţi să accepte, în limita capacităţilor de care
dispun, astfel de comenzi.
 în situația acceptării lor, comenzile fără prioritate sau cele cu prioritate
inferioară, acceptate anterior se replanifică.

SLIDE 9 + 10 + 11
Situatii în care un OE poate respinge o comandă prioritară:
 Termenul de livrare nu poate fi respectat;
 Comanda se suprapune cu o altă comandă prioritară de acelaşi nivel,
acceptată anterior;
 Beneficiarul nu poate respecta termenul de plată;
 Produsul sau serviciul solicitat nu a mai fost livrat sau prestat
în ultimii 2 ani, iar pentru tehnică militară în ultimii 5 ani;
 Cantitatea comandată este mai mică decât seria minimă
livrabilă.
– În cazul solicitării rezilierii unui contract prioritar din partea
 beneficiarului, aceasta se va face cu suportarea cheltuielilor efectuate de
furnizor până la primirea comunicării scrise în acest sens.
- În vederea îndeplinirii contractelor prioritare, OE furnizori pot beneficia
de alocarea cu prioritate a unor resurse deficitare.
- Aceasta se realizează prin intermediul asistenţei speciale
acordate de ANRSPS, care constă în: punerea la dispoziția
solicitantului a resurselor existente în RM sau RS,
- precizarea unor furnizori producători ai resurselor solicitate,
- prijin pentru realizarea unor importuri în regim de urgenţă,
- asistenţă tehnică, economică sau juridică ,
- alte activități.

SLIDE 12
ALOCAREA RESURSELOR
Resursele sunt:
- materiale;
- nergetice;
- umane;
- financiare.

SLIDE 13
 Resursele materiale se asigură din:
o Producţia şi stocurile proprii ale OE (materialele din producţia curentă
a OE se livrează pe baza contractelor care au acelaşi regim de
prioritate ca şi contractele încheiate cu OE integratori de produse);
o Importuri (procurarea resurselor materiale din import se va face pe
baza contractelor încheiate cu operatori specializați în operaţiuni de
import-export sau prin importuri directe făcute de beneficiari şi care
pot apela la asistenţa de specialitate din partea AN);

SLIDE 14 + 15
• Resursele energetice se asigură din:
o Producţia internă;
 o import.
• Resursele umane provin din:
o specialişti MLM;
o personal fără obligații militare;
o persoane chemate pentru prestări servicii în interes public, conform legii.
• Resurse financiare se alocă de la bugetul de stat, prin OPC din cadrul
FSNA, în acelaşi regim de prioritate cu cel al contractelor aferente.
• Resursele materiale şi energetice, materii prime de importanţă deosebită
pentru susținerea efortului de apărare, constituite ca stocuri în RM şi RS sau din
producţia OE constituie resurse strategice
 sunt monitorizate de ANRSPS/DGPS, din timp de pace, pe baza unei liste
aprobate prin ordin al şefului ANRSPS/DGPS.

SLIDE 16+ 17 + 18
SISTEMUL DE PRIORITĂȚI ȘI ALOCARE A RESURSELOR ÎN CADRUL
NATO
 In cadrul NATO există o preocupare deosebită pentru realizarea unui
sistem unitar de priorități și alocare a resurselor şi, în special, pentru
situațiile de urgenţă civila.
 Există mai multe state membre şi partenere NATO care au reglementate astfel
de sisteme, însă acestea nu au aplicare decât la nivel național.
 De aceea a fost elaborat un ,,Ghid al principiilor pentru sistemele de priorităti
si alocare a resurselor”, prin intermediul căruia să se poată realiza astfel de
sisteme la nivel naţional, pe baza cărora să fie satisfăcute necesitățile Alianței
de asigurare a aprovizionării în caz de apărare sau urgențe civile.

In mare, acest ghid al principiilor pentru sistemele de priorități și alocare a resurselor

prevede:
A. Priorități:
Se acordă prioritate pentru servicii şi produse care sunt:
o Critice şi urgente, pentru apărare sau urgențe civile;
o Precis determinate de către autoritățile naționale, prin contracte,
 raţionalizare stocuri;

Caracteristici ale sistemului de priorități:

o Să nu reprezinte un substituit al activităților normale; o Să fie
flexibile;
o Să acopere, pe cât posibil toate resursele industriale;
o Să cuprindă cât mai multe criterii care să justifice măsurile de
intervenţie;
o Să fie administrate de o structură independentă;
o Să aibă un mecanism de solicitare;
o Să interzică discriminări de preț sau de altă natură.

SLIDE 19
Şedinţa 2.
PLANUL DE PREGĂTIRE A ECONOMIEI NAȚIONALE PENTRU
APĂRARE

SLIDE 20 + 21
REGLEMENTARI PENTRU COORDONAREA ACȚIUNILOR
Legea 355/2009 privind regimul stării de mobilizare partială sau totală a fortelor
armate şi a stării de război:

Art. 22: conducătorii autorităţilor publice care au atribuții la mobilizare şi război au

obligaţia de a pune în aplicare documentele de mobilizare, precum şi ordinele şi
instrucțiunile privind modul de acţiune a structurilor proprii și a celor din sfera lor de
activitate, potrivit reglementărilor legale, pe timpul stării de mobilizare sau al stării de
război;
Art. 27, alin (1): planificarea, pregătirea și execuția activităților pe timpul stării de
mobilizare şi al stării de război sunt reglementate prin ordine ale conducătorilor
instituţiilor cu atribuţii la mobilizare şi război;
Am 27. alin (2) Ministerele, celelalte autoritati ale administratiei publice centrale
locale, operatorii economici si alte institutii ce desfasoara activitat de pregatire pentru
aparare isi intocmese documente de mobilizare, specifice domeniului lor de activitate,
in conformitate cu metodologiile transmise de ANRSPS/DOPS
Art. 10. Ministerele, celelalte autoritati ale administratiei publice vi operatori
economici transmit propuneri de asigurare a cererilor ISNA I a necesarului pentru
consumul cconomiei si populatiei in caz de razboi, conform metodologiei elaborate de
ANRSPS/DGPS (st supuse aprobarii CSAT)

SLIDE 22
PLANUL DE MOBILIZARE - Definitie :

Planul de mobilizare a economiei nationale pentru apărare ( dimensionat pentru 1

an si având termen de valabilitate de 4 ani) reprezinta ansamblul de măsuri si
actiuni privind:
• trecerea economiei de la starea de pace la starea de razboi,
• functionarea acesteia în vederea asigurarii resurselor necesare sustinerii
efortului de apărare

SLIDE 23 + 24 + 25
PLANUL DE MOBILIZARE cuprinde:
1. responsabilități și sarcini obligatorii pentru ministerele de reson, celelalte autorități
ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţii publice şi operatori economici
care isi desfasoara activitatea in Romania in vederea asigurarii resurselor umane,
materiale si financiare, necesare susţinerii efortului de apărare,
2. functionarea institutiilor publice si operatorilor economici cu sarcini in PM, precum
si continuarea activitatilor economico-sociale, asigurarca repartitiei resurselor de
materii prime, a produselor industriale, bunurilor alimentare, energici, transporturilor,
lucrarilor publice şi comunicațiilor, conform planurilor întocmite in acest sens;
3. consumul rationalizat al populatiei cu principalele produse alimentare si
nealimentare, precum si asigurarea punerii in aplicare a masurilor pentru
raționalizarea populaţiei.

SLIDE 26
PLANUL DE MOBILIZARE-structură
1. Activități premergătoare declarării stării de mobilizare sau de război;
2. Activităţi privind trecerea de la starea de pace la starea de mobilizare sau de război;
3. Activități privind functionarea economiei pe timpul stării de mobilizare sau de
război;
4. Cadrul economic estimat pentru starea de mobilizare;
5. Resurse pentru susţinerea efortului de apărare;
6. Asigurarea cererilor FSNA cu produse si servicii;
7. Produsele și serviciile estimate pentru funcţionarea instituţiilor publice, operatorilor
economici şi consumul populatiei;
8. Documente anexate planului de mobilizare;
9. Activităţi privind revenirea economiei la starea de pace.

SLIDE 27 + 28 + 29
1. Activităti premergătoare declarării stării de mobilizare sau de razbor:
✓ Amplificarea activităţilor privind productia de tehnică militara, in paralel
cu reducerea celor care nu contribuie direct la susținerea efortului de apărare:
✓ Intensificarea monitorizării resurselor strategice, corelat cu completarea
stocurilor din RM şi RS;
✓ Utilizarea unor resurse din RM și RS pentru activităţi in sprijinul apăraru:
✓ Corelarea sarcinilor cuprinse în PM cu situația existentă, ierarhizandu-se
prioritatile privind realizarea sarcinilor în raport cu solicitările FSNA:
corelarea acestora cu SPARA;
✓ Luarea măsurilor pregătitoare pentru trecerea operativă la punerea in
aplicare arms
✓ Corelarea indicatorilor macroeconomici cu stadiul real al economiei în
momentul respectiv, prin autoritățile cu sarcini în domeniul statisticii,
prognozei și prin ministerele economice;
✓ Pregătirea punerii în aplicare a sistemului de rechiziții și consum
raționalizat al populaţiei, când este cazul;
✓ Repararea unor categorii de tehnică militară, la operatorii economici
specializati ca urmare a solicitărilor FSNA;
✓ Analiza situației investițiilor aflate în derulare și stabilirea celor care
urmează să fie sistate temporar;
✓ Pregătirea militarizării unor operatori economici;
✓ Actualizarea documentelor referitoare la asigurarea resurselor de muncă
 pentru punerea în aplicare a PM (MLM, prestări de servicii în interes public,
completare deficite etc.);
✓ Prestarea unor servicii în interes public, dacă este cazul;
✓ Utilizarea unor resurse financiare din fondul de rezervă bugetară aflat la
dispoziția guvernului în vederea finanțării măsurilor şi acţiunilor de apărare.

SLIDE 30 + 31
2. Activități privind trecerea de la starea de pace la starea de mobilizare sau de
război:
 Modificarea structurii organizatorice proprii în vederea funcţionării pe timp de
război;
 Punerea în aplicare a planurilor proprii şi a celorlalte documente întocmite din
timp de pace, pentru starea de mobilizare sau război; Inventarierea principalelor
resurse materiale, energetice şi financiare existente in economie, care pot fi
folosite la susținerea efortului de apărare;
 Actualizarea şi punerea în aplicare a documentelor privind asigurarea resurselor
de muncă necesare;
 Lansarea comenzilor de stat şi încheierea contractelor privind asigurarea
produselor şi serviciilor solicitate de FSNA, conform PM;
 Punerea în aplicare a SPARA;
 Alocarea unor resurse din RM şi RS pentru demararea activităților aferente
sarcinilor cuprinse în PM, în situaţia în care acestea nu pot fi procurate din
comert;
 La solicitările FSNA se vor efectua modificări asupra sarcinilor cuprinse in PM,
in functie de capacitatea de răspuns din partea economiei.

SLIDE 32 +33
3. Activităţi privind functionarea economiei pe timpul stării de mobilizare sau de
război :
 Stabilirea priorităţilor pentru contracte/comenzi în vederea realizării cerintelor
urgente ale apărării;
 Alocarea resurselor în vederea realizării cerintelor urgente necesare susţinerii
efortului de apărare; Gestionarea SPARA.
 Folosirea unor produse din RM pentru desfăşurarea acţiunilor prevăzute in
 PM;
 Coordonarea activităţilor ministerelor, celorlalte instituţii şi operatorilor
economici privind realizarea indicatorilor PM;
 Punerea în aplicare a programelor cu privire la introducerea sistemului de
distribuire către populație a principalelor produse alimentare şi nealimentare;
Militarizarea unor operatori economici a căror activitate este nemijlocit legată
de asigurarea resurselor necesare apărării;
 Evacuarea populaţiei şi a bunurilor din zonele de conflict militar, Urmărirea
realizării sarcinilor din PM, pentru asigurarea cererilor FSNA,
 Acordarea asistenței speciale furnizorilor, pentru îndeplinirea contractelor
prioritare;
 Coordonarea activităților operatorilor economici de resort_desfăşurate pentru
stabilirea obiectivelor de infrastructură teritorială;
 Asigurarea resurselor umane cerute de FSNA, precum şi pentru prestări de
servicii în interes public.

SLIDE 34
4. Indicatori macroeconomici :
1. Produsul intern brut;
2. Producţia industrială;
3. Producţia agricolă;
4. Transporturi;
5. Investiții – total;
6. Export mărfuri;
7. Import mărfuri;
8. Numărul mediu de salariaţi;
9. Populația activă civilă ocupată;
10. Vânzări de mărfuri prin comert;
11. Autoconsum şi piața țărănească;
12. Servicii comerciale prestate populaţiei.
SLIDE 35
5. Resurse
 Capacitati pentru aparare stabilite in vederea realizarii sarcinilor (in domeniile
industrie, transporturi si ocrotirea sanatatii)
 Principalii operatori economici producatori de resurse,
 Resurse aflate in stocuri (RS SI RM),
 Resurse rechizitionabile (mijloace de transport, mijloace specifice
intervenţiei pentru inlaturarea urmarilor actiunilor militare)
 Alte resurse (agricole, animale principalele resurse materiale din import
necesare pentru un an, resurse de energie electrica, resurse energetice
primare, resurse de munca);

SLIDE 36 + 37 + 38
Calendarul de elaborare a Planului de mobilizare:
• Definitivarea conceptici PM
• Dezbaterea Conceptiei PM cu reprezentantii FSNA si ai ministerelor
economice;
• Definitivarea precizarilor metodologice;
• Solicita cererilor de produse si servicii de la FSNA;
• Solicitarea de catre STPS a propunerilor de mijloace de evacuare in caz de
conflict armat;
• Întocmirea şi transmiterea la directiile judetene agricole a propunerilor de
consum rationalizat al populatiei (sára produse de asigurarea igienei) de catre
consiliile judetene, in coordonarea STPS,
• Intocmirea bazelor de date cu potentialii furnizori de produse si servicii
pentru apărare la nivel de judet şi transmiterea acestora la DGPS ;
• încheierea de protocoale cu furnizorii de produse energetice
• Centralizarea şi analiza CPS de la FSNA şi transmiterea acestora la
ministerele economice;
• Întocmirea de către STPS a propunerilor de asigurare cu mijloace de evacuare in
caz de conflict armat, pe operatori economici şi transmiterea acestora la DGPS;
• Centralizarea şi analiza propunerilor privind consumul raționalizat al populaţiei
 la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi transmiterea acestora la DGPS
• Centralizare şi analiza modului de asigurare a cererilor;
• Definitivarea proiectului PM şi întocmirea raportului de inaintare;
• Înaintarea documentelor; Aprobarea PM in CSAT.

SLIDE 39
Şedinţa 3. CAPACITĂȚILE PENTRU APĂRARE ŞI REZERVELE DE
MOBILIZARE

SLIDE 40
PLANUL DE PREGATIRE ALCONOMILI NATIONALE PENTRU
APARARI
Masuri :
a) Identificarea, monitorizarea si pastrarea CA
b) stabilirea;
c) constituirea şi păstrarea RM
d) stabilirea, păstrarea şi actualizarea DT;
c) alte actiuni

SLIDE 41
CAPACITATILE PENTRU APĂRARE
Capacitatile pentru apărare reprezintă :
• liniile de productie sau de prestări de servicii specializate,
• activele care le deservesc,
• amenajările tehnologice existente in domeniile industriei, transporturilor,
comunicatiilor si tehnologiei informatiilor, ocrotirii sanatatii,
• spatiile de depozitare utilizate în scopul satisfacerii necesitatilor vitale ale
FSNA

SLIDE 42 + 43
Constituie capacităti pentru apărare:
a) in industrie: capacităţile de productie specializate pentru fabricarea sau repararea,
in caz de mobilizare sau de război, a tehnicii militare, a armamentului, a muniţiilor şi
a materiilor prime cu destinatie strict militară şi capacitatile destinate pentru
depozitarea acestor produse;
b) in transporturi: mijloacele, instalatiile şi amenajările aferente, destinate a satisface
exclusiv, în caz de mobilizare sau de război, nevoile de transport ale fortelor
sistemului national de apărare;
c) in comunicaţii şi tehnologia informatiei: retelele de comunicatii si informatice,
precum şi mijloacele, instalatiile şi amenajările aferente, destinate a satisface exclusiv,
in caz de mobilizare sau de război, nevoile de servicii de comunicatii si informatice
ale fortelor sistemului național de apărare;
d) in domeniul ocrotirii sănătății: spitalele din reteaua sanitară şi alte localuri care se
constituie in spitale de urgenţă pentru tratarea răniților şi bolnavilor ca urmare a
actiunilor militare, precum şi unităţile care asigură productia de seruri, vaccinuri,
antibiotice, dezinfectante şi alte asemenea materiale şi substante, destinate acestor
situatii;
e) in domeniul administrării rezervelor de stat: spatiile de depozitare in care se
păstrează rezerve de stat şi de mobilizare;
f) capacităţile destinate pentru depozitarea rezervelor de mobilizare.

SLIDE 44
IDENTIFICAREA CAPACITATILOR PENTRU APARARE
Anual, în primul trimestru, ministerele si celelalte institutii, pe baza datelor primite
de la OE, comunică ANRSPS/DGPS lista cuprinzând situatia CA si starea acestora,
în scopul luării lor in evidentă. Identificarea CA se face de către ministerele de
resort pentru fiecare domeniu.

SLIDE 45 + 46+ 47
CONSERVAREA CAPACITĀTILOR DE PRODUCTIE PENTRU
APARARE
• Cheltuielile necesare trecerii în conservare - de la bugetul de stat (din fondurile
alocate pentru PENTA.)
• CA pot fi utilizate în activitatea OE fără restrictii, cu exceptia celor trecute in
conservare pe baza măsurilor cuprinse în planul de pregătire.
• Utilizarea CA aflate în stare de conservare se aprobă prin ordin al şefului ANROID,
condițiile menținerii profilului inițial și a stării tehnice. Desconservarea şi reconservarea
se suportă din resursele OE.
• Scoaterea definitivă a CA din starea de conservare se face prin ordin al şefului
 ANRSPS.
• Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale aferentă perioadei de
conservare pentru CA va diminua capitalurile proprii la data expirării duratelor
normale de utilizare prevăzute de lege şi a casării efective.

Se pot introduce în conservare:

- mijloace de producție;
- elemente de plan general;
- elemente de construcții de arhitectură;
- elemente specifice termotehnice;
- instalații electrice;
- investitii.
- linii tehnologice şi construcții nefinalizate;

Activitățile de conservare-securizare - scoatere din conservare se execută cu personal

(propriu sau din afara unității ) special instruit în acest scop si care are acces la informații
clasificate

Achiziția mijloacelor prevăzute conservării-securizării, precum şi pentru trecerea şi

menținerea în conservare-securizare a mijloacelor fixe din cadrul capacităților se
finanteza din surse proprii ale OE, venituri extrabugetare constituite cu această destinație
conform legii şi în completare de la bugetul de stat, prin ministerul de resort.

Solicitarea scoaterii din conservare în scopul folosirii mijloacelor fixe pentru alte
activități decât cele pentru care au fost destinate inițial este suportata din sursele proprii
ale OE.

SLIDE 48 + 49
Valorificarea produselor scoase din rezervă de moboilizare

• se realizează pe baza planurilor anuale de pregătire, prin instituţii şi operatori

conform contractelor încheiate cu ANRSPS
• produsele din RM. scoase la împrospătare. pot fi vândute şi prin reducerea pe
condițiile art. 27 alin. (5) din Legea nr. 477/203.
• produsele din RM, care nu au putut fi împrospătate până la atingerea limitei de
valabilitate, termenului de serviciu sau duratei normale de functionare prevăzute in acel
mom scot definitiv de către ANRSPS pentru valorificare sau casare, iar stocurile se
reintreges în condiţiile legii.
• produsele scoase definitiv din RM ca urmare a modificării NRM sau/şi a nivelurilor de
constituire şi la atingerea limitei de valabilitate, a termenului de serviciu sau a duratei
normale de funcționare, se valorifică sau se casează, după caz, potrivit prevederilor legale.
• produsele care nu pot fi împrospătate se păstrează în rezervă până la atingerea limitei de
păstrare, după care se scot pentru casare şi se valorifică sub formă de deşeuri sau se
distrug, după caz.
• sumele obținute din garanții, cote de adaos sau din valorificarea produselor scoase din
RM constituie venituri ale bugetului de stat.
• valorificare produselor scoase definitiv din RM se face comform Normelor
metodologice de valorificare sau casare a produselor scoase din RM (H.G.)

SLIDE 50 + 51
Coordonarea şi controlul activitătilor privind rezervele de mobilizare la
nivelul agentului economic
• Coordonarea şi controlul
Se execută de către ANRSPS ca administrator al rezervelor de mobilizare şi de conducerile
operatorilor economici care le au în custodie, prin Comisiile de apărare care se înfiinţează și
funcţionează ca organe de specialitate, conform art. 41 alin. (2) din Legea nr. 477/2003,
comisii de apărare formate din salariați cuprinşi în organigramele proprii.

Atribuțiile comisiei de apărare privind RM:

• Comisia întocmeşte anual planul de activitate şi are următoarele atribuţii
principale:
a) verifică existentul şi starea tehnică a rezervelor de mobilizareaflate în păstrare;
b) verifică existentul şi starea tehnică a S.D.V. şi a documentației tehnice păstrate
cu regim de rezervă de mobilizare.
c) rezultatul verificărilor se consemnează într-un act de constatare.
TEMA 3 PREGĂTIREA TERITORIULUI PENTRU APARARE
Sextinta 1 Abordări teoretice privind pregătirea teritoriului pentru apărare
Sedinta 2. Obiectivele programului de pregătire a teritoriului pentru apărare

SLIDE 3 PREGATIREA TERITORIULUI PENTRU APĂRARE

• reprezintă o componentă a securităţii naţionale,
• o activitate care are la bază prevederile Constituției, documente privind
planificarea apărării, tratate şi alte acorduri internationale la care tara noastră este
semnatară;
• asigurată de autorităţile administraţiei publice, conform competentelor stabilite
de legislația în vigoare;
• se efectuează din timp de pace:
• conține ansamblul de măsuri si actiuni stabilite pentru realizarea obiectivelor
necesare satisfacerii nevoilor strategice şi operative ale FSNA şi pentru
asigurarea protecției populaţiei şi a bunurilor materiale, inclusiv a celor ce
apartin patrimoniului naţional, împotriva efectelor acţiunilor distructive
executate de agresor cu mijloace clasice şi arme nucleare, biologice şi chimice.

SLIDE 4 PREGĂTIREA TERITORIULUI PENTRU APĂRARE

Scop:
• Realizarea din timp de pace a obiectivelor necesare satisfacerii nevoilor
strategice si operative ale FSNA;
• Identificarea şi luarea în evidenţă a infrastructurii teritoriale de interes pentru
apărare;
• Asigurarea protecției populaţiei şi a bunurilor materiale împotriva efectelor unei
agresiuni cu mijloace clasice şi arme nucleare, biologice şi chimice.

SLIDE 5 PREGĂTIREA TERITORIULUI PENTRU APĂRARE

Domenii de activitate:
1. Programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare;
2. Situaţia obiectivelor de infrastructură teritorială importante pentru SNA;
3. Lista obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare, care urmează a fi luate
in pază, la mobilizare sau război, cu efective de jandarmi
 SLIDE 6
PROGRAMUL CU OBIECTIVELE DE PREGATIRE OPERATIVA
A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE (P.O.P.O.T.A.)
- cuprinde obiectivele necesare satisfacerii nevoilor strategice şi operative ale
FSNA; este dimensionat pe o perioadă de 4 ani, se realizează din timp de
pace şi este compus din:
 puncte de comandă;
 căi de comunicaţii şi transport rutier şi feroviar;
 porturi; aeroporturi;
 linii de telecomunicaţii şi tehnologia informației;
 depozite etc

SLIDE 7 PROGRAMUL CU OBIECTIVELE DE PREGĂTIRE

OPERATIVA A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE
(P.O.P.O.T.A.)
 Obiective necesare satisfacerii nevoilor strategice şi operative ale FSNA,
stabilite de instituţiile cu atribuții în domeniul apărării, sigurantei nationale si
ordinii publice, şi avizate de SMAP;
 Obiective folosite exclusiv pentru apărare.

SLIDE 8

REALIZAREA PROGRAMULUI CU OBIECTIVELE DE PREGĂTIRE

OPERATIVĂ A TERITORIULUI PENTRU APĂRARE (P.O.P.O.T.A.)
✓ din timp de pace;
✓ cu fonduri de la bugetul de stat;
✓ de către ministere, administraţia publică centrală şi locală, OE.
SLIDE 9
- schemă

SLIDE 10
-schemă
SLIDE 11

Controlul pregătirii teritoriului pentru apărare se execută de:

A.N.R.S.P.S. - la ministere, alte autorități ale administraţiei publice, OE si alte instituții

cu atribuții în domeniu

M.F.P - cu privire la modul de administrare şi utilizare a fondurilor bugetare alocate

instituţiilor publice şi OE, pentru activităţile de PTA

Ministerele si celelalte autorități ale administraţiei publice : la OE din resortul lor de

activitate, cu privire la îndeplinirea obligatiilor ce le revin în domeniul pregătirii
domeniilor proprii pentru apărare, potrivit legii

Prefecti, prin S.T.P.S. din structura A.N.R.S.P.S./DGPS: pentru toate activităţile de

PTA din judete, respectiv municipiul Bucureşti

SLIDE 12
SITUATIA OBIECTIVELOR DE INFRASTRUCTURĂ TERITORIALA
IMPORTANTE PENTRU S.N.Ap.
Infrastructura teritorială - este parte componentă a SNA şi este constituita din
ansamblul lucrărilor şi amenajărilor teritoriului care pot fi folosite în scopul apărării
nationale.
C.S.A.T., la propunerea institutiilor cu atribuţii în domeniul apărării, sigurantei
naţionale şi ordinii publice, aprobă Catalogul-cadru cu obiectivele de infrastructură
teritorială importante pentru SNA, în baza căruia A.N.R.S.P.S. întocmeşte Situația cu
obiectivele de infrastructură teritorială importante pentru SNA.

SLIDE 13 + 14
Responsabilități
- ministerele şi celelalte autorități ale administraţiei publice țin evidența obiectivelor
de infrastructură teritorială importante pentru SNA şi comunică anual AN.R.S.P.S. şi
SMG, situația acestora, în baza Catalogului-cadru cu obiectivele de infrastructură
teritorială importante pentru SNA;
- autorităţile administraţiei publice care administrează şi exploatează elementele de
 infrastructură teritorială importante pentru SNA sunt obligate să le menţină permanent
într-o stare corespunzătoare scopului pentru care au fost create;
- ministerele, autorităţile administraţiei publice, OE, indiferent de forma de
proprietate, au obligaţia de a obține avizul SMG pentru amplasarea de noi obiective de
investiții, respectiv dezvoltarea celor existente, în scopul încadrării acestora în
infrastructura SNA.
Lista obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, precum şi criteriile de realizare a
acestora, pentru care este obligatoriu avizul SMG, este reglementată prin HG.
- S.T.P.S. are obligaţia de a verifica modul în care autorităţile administraţiei publice
locale care administrează şi exploatează obiectivele de pregătire a teritoriului şi
elementele de infrastructură teritorială importante pentru SNA, le menţin permanent într-o
stare corespunzătoare scopului pentru care au fost create.

SLIDE 15
SITUATIA OBIECTIVELOR DE INFRASTRUCTURĂ TERITORIALĂ
IMPORTANTE PENTRU SNAP (schema relațională)

SLIDE 16
Lista obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare, care urmează a fi luate în
pază, la mobilizare sau război, cu efective de jandarmi
CONTINUT
- sedii pentru autorităţile administraţiei publice care au atribuţii de conducere a
activităților pe timp de mobilizare sau război;
- incinte ale OE producători de tehnică militară, resurse materiale strategice şi resurse
energetice;
- depozite pentru produse militare, combustibili sau substante periculoase;
- lucrări de artă, puncte obligatorii de trecere, noduri de comunicații, triaje de mare
capacitate, aeroporturi, porturi, baraje hidroenergetice, conducte de transport de mare
capacitate;
- stații electrice de transformare de mare capacitate, centre de comunicații, radiorelee şi
radiofaruri, stații de radio şi televiziune.
 SLIDE 17 + 18
RESPONSABILITĂȚI
- autorităţile administraţiei publice transmit A.N.R.S.P.S., la solicitarea acestuia, pe
baza criteriilor stabilite prin HG, propunerile cu obiectivele de importanţă deosebită
pentru apărare care urmează să fie luate în pază, la mobilizare sau război, cu efective
de jandarmi;
- A.N.R.S.P.S. supune aprobării CSAT, Lista cu obiectivele care urmează să fie
luate în pază, la mobilizare sau război, cu efective de jandarmi şi o actualizează ori
de câte ori este nevoie;
- Lista aprobată este anexată la PM (2017-2020), și transmisă la ministerul de resort
(MAI prin grija IGJR), care organizează activităţile şi întocmeşte planurile de pază a
obiectivelor cu efective de jandarmi, potrivit legii;
- Lista cu obiectivele care urmează să fie luate în pază, la mobilizare sau război, cu
efective de jandarmi (include un nr. de obiective)
- transmisă la M.A.I. (prin I.G.J.R) şi în extras la autorităţile administraţiei publice
(care le au în administrare), în vederea întocmirii planurilor de pază, conform Legii nr.
333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
- A.N.R.S.P.S. elaboreaza proiectul de H.G. privind Criteriile pentru stabilirea
obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare care urmează să fie luate în pază
la mobilizare sau război, cu efective de jandarmi şi o transmite spre avizare. (Legea
nr. 477/2003, art. 41 lit. i)

SLIDE 19+ 20
NECESITATEA INITIERII DE ACTE NORMATIVE (372/2011(SS))
- nu există o H.G. privind Criteriile pentru stabilirea obiectivelor de importanţă
deosebită pentru apărare care urmează să fie luate în pază la mobilizare sau război,
cu efective de jandarmi;
- dispoziţiile art. 56 din Normele metodologice de aplicare a Legii 477/2003,
aprobate prin H.G.nr. 370/2004, reglementează _categoriile de obiective de importanţă
deosebită pentru apărare, ce urmează a fi luate în pază la mobilizare sau război, cu
efective de jandarmi (aceste categorii oferă o posibilitate limitată de identificare a
obiectivelor, precum şi de asigurare a efectivelor de jandarmi necesare pentru paza
obiectivelor pe timp de mobilizare sau război). Având în vedere aceste limite, a apărut
necesitatea detalierii categoriilor şi instituirea unor criterii clare de selecție a
obiectivelor. Criteriile de selecție au în vedere caracteristicile, parametrii, activităţile şi
destinațiile acestor obiective pe baza cărora sunt identificate şi cuprinse în Lista
obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare ce urmează a fi luate în pază la
mobilizare sau război, cu efective de jandarmi.

TEMA 4
RECHIZITIILE DE BUNURI SI PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERES
PUBLIC

SLIDE 2
BAZA LEGALA
• Constitutia Romaniei, art 108;
• Legea nr. 132/15.07 1997, privind rechizitiile de bunuri si prestari de srvicii in
interes public, publicata in MO nr. 161/18.07.1997;
• Legea nr. 410/18.10.2004, pentru modificarea si completarea Legii 132/1997,
publicata in MOnr.986/27.10.2004;
• HG nr. 219/24.03.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
legii 132/1997
• ORDIN pentru aprobarea Nomenclatorului bunurilor rechizitionabile, publicat in
MO nr.275/2004.2011

SLIDE 3
ACTE NORMATIVE
Legea 132/1997 privind rechizițiile de bunuri şi prestările de servicii in interes
public modificată şi completată cu legea 410/2004.

SLIDE 4
DEFINITIE
Rechiziția de bunuri și prestările de servicii reprezintă măsura cu caracter
exceptional prin care autoritățile publice împuternicite prin lege obligă operatorii
economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea
temporară a unor bunuri mobile sau imobile, în condițiile legii.
(Legea nr. 132, art 1)
 SLIDE 5
SCOPUL
Rezolvării problemelor materiale de orice natură, asigurării de mână de lucru şi de
cartiruire sau cazare necesare forțelor destinate apărării, autorităților
publice, sinistraților, refugiaților, populației afectate de consecinţele războiului şi
prizonierilor de război;
Funcționării operatorilor economici şi instituţiilor publice;
Funcționării şi exploatării sistemelor de telecomunicații şi căilor de comunicații.

SLIDE 6 + 7
SE POT RECHIZITIONA:
a)mijloace de transport cu tractiune animala, auto, feroviare, aeriene si navale;
b)instalatii portuare si dane;
c)sisteme, instalatii si tehnica de aerodrom, de comunicatii si de telecomunicatii;
d)surse de alimentare energetice;
e)tehbnica de calcul
f)tehnica si materiale topografice, tipografice, audiovizuale, de constructii si de cai
ferate;
g)carburanti-lubrifianti, utilaje si materiale pentru transportul si depozitarea
acestora;
h)cladiri
i)terenuri;
j)piese de schimb si materiale pentru intretinere si reparatii;
k)utilaje si materiale pentru dotarea atelierelor de reparatii;
l)articole de echipament de protectie, de regie, de gospodarie si de igiena
personala;
m)alimente si materiale pentru preparat servit distribuit si transportat hrana;
n)animale;
o)furaje;
p)tehnica, aparatura si materiale sanitar-veterinare.

SLIDE 8 + 9 + 10 + 11+ 12
GENERALITATI
• Bunurile sunt rechizitionate de la proprietarii sau detinatorii lor legali (inclusiv
echipamentele aferente, fara de care nu pot fi utilizate).
Bunurile rechizitionabile vor avea starea tehnica si de calitate necesara folosirii
lor in scopul pentru care se rechizitioneaza.
• Nimeni nu poate fi obligat a da un bun, daca in momentul cererii nu il are in
posesie sau in folosinta legala.
• Rechiziționarea bunurilor şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de
servicii în interes public, se fac de către CENTRELE MILITARE, în caz de
mobilizare sau de război, precum şi de către PREFECT, pentru prevenirea,
localizarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre.
Rechiziționarea navelor, a mijloacelor plutitoare şi portuare se face de către Statul
Major al Forţelor Navale.
• In mod exceptional, in timp de razboi, orice comandant de subunitate sau
unitate militara similara sau superioara batalionului, care, in lupta, actioneaza
independent este autorizat sa hotarasca rechizitionarea de bunuri ori chemarea
persoanelor fizice la prestari de servicii in interes public, numai prin autoritatile
administratiei publice locale si cu asumarea raspunderii proprii.
• Stabilirea imobilelor necesare pentru cartiruire sau cazare se face, in comun, de
catre autoritatile administratiei publice locale si de catre reprezentantii
beneficiarilor.
Proprietarii sau detinatorii cu orice titlu ai imobilelor sunt obligati sa le puna la
dispozitia beneficiarilor cu utilitatile existente la data rechizitionarii.
• Pot fi chemate pentru prestari de servicii in interes public persoanele apte de
munca, in varsta de 16-60 de ani barbatii si de 16-55 de ani femeile.
• Unii specialisti,
• medici, ingineri, subingineri,tehnicieni,
• economisti, farmacisti, asistenti medicali etc.,

Pot fi chemati sa presteze servicii in specialitatile lor si peste limita maxima de

varsta,dar nu mai mult de 65 de ani barbatii si de 60 de ani femeile.
Peste aceste limite, persoanele pot fi chemate numai la cererea lor.

SLIDE 13
Persoanele juridice şi fizice proprietare sau deținătoare legale ale acestora, primesc
din timp de pace de la Centrul Militar ordine de predare, in care sunt menționate:
O unitățile militare beneficiare,
O termenul şi locul de punere la dispoziție,
O cantitățile respective,
O alte date prevăzute în normele metodologice

Centrul militar are obligația să verifice la operatorii economici modul de păstrare a

dovezilor de primire a ordinelor de chemare pentru persoanele prevăzute a fi
preluate la mobilizare impreună cu bunurile ce le deservesc, precum şi pentru
angajații acestora, chemați pentru prestări de servicii in interes public (cartate pe
delegati si circuite de anunțare ).

SLIDE 14 + 15 + 16 + 17 + 18 + 19 + 20
EFECTUAREA
• Bunurile se rechizitioneaza numai in baza ordinului de predare emis de
autoritatile militare.

• Ordinul de predare a bunurilor ce se rechizitioneaza va cuprinde, obligatoriu:

O denumirea autoritatii militare emitente si a unitatii beneficiare,
O temeiul legal al rechizitiei,
O datele de identificare a bunurilor, a proprietarului sau a detinatorului acestora
O mentiunile despre locul si termenul predarii bunurilor.

• Ordinul de predare se înmânează proprietarului sau deținătorului legal de către

delegatul:
O centrului militar,
O al autorităţilor administraţiei publice locale,
O al poliției sau al unității beneficiare, după caz.

La predarea bunurilor rechizitionate se incheie un PV in care sunt inscrise, pe

langa datele de identificare, mentionate in ordinul de predare, starea si valoarea
bunurilor la data rechizitiei.
Aeronavele, navele si instalatiile de aeroport si portuare vor fi preluate, impreuna
cu echipajele si personalul care le deservesc, iar mijloacele de transport auto
sitehnica de constructii, cu soferii si, respectiv, cu mecanicii conductori.
• Alte bunuri decat cele prevazute anterior, care nu pot fi folosite decat numai cu
personal calificat vor fi preluate, de asemenea, impreuna cu personalul care le
deserveste.
• Aeronavele si navele rechizitionate, aflate in afara teritoriului national, sunt
obligate sa revina din cursa in cel mai scurt timp posibil.
• Persoanele aflate in situatiile prevazute anterior sunt considerate mobilizate sau
chemate pentru prestari de servicii in interes public.
• Instiintarea persoanelor fizice despre prestarile de servicii in interes public la care
sunt chemate se face prin ordin de chemare individual sau colectiv.

• Ordinul de chemare va cuprinde, obligatoriu:

O denumirea autoritatii militare emitente si a unitatii beneficiare,
O temeiul legal al chemarii,
O numele, prenumele si domiciliul persoanei chemate,
O termenul si locul unde trebuie sa se prezinte.

• Ordinul de chemare a salariatilor va fi expediat la locul de munca al acestora si se

va preda celui in cauza prin grija conducatorului său nemijlocit
• Pentru celelalte persoane fizice, ordinul de chemare va fi transmis de catre
autoritatile administratiei publice locale, prin unitatea de politie pe raza careia
persoana in cauza domiciliaza sau isi are resedinta.
• De regula, persoanele chemate pentru prestari de servicii in interes public vor
lucra, pe cat posibil, in localitatile in care isi au domiciliul sau resedinta si in
domeniul pentru care sunt pregatite profesional ori au aptitudini deosebite.
• In timpul mobilizării sau pe timp de război, persoanele chemate pentru prestări de
servicii in interes public sunt rezervişti aflați în disponibilul CM, precum şi
persoane fără obligații militare şi care sunt supuse regulamentelor, disciplinei şi
jurisdicţiei militare.

SLIDE 21
COMISII DE RECHIZIȚII
Pentru stabilirea cantităților de bunuri rechiziționabile, a despăgubirilor, precum şi
pentru soluționarea litigiilor care derivă din executarea rechizițiilor se înfiinţează şi
funcționează:
Comisiile Mixte de Rechizitii;
Comisia Centrală de Rechiziții.

SLIDE 23 + 24 + 25 + 26 + 27 +28 + 29
DESPĂGUBIRI
Proprietarii bunurilor rechiziționate au dreptul la despăgubiri, stabilite în
conformitate cu prevederile Legi 132.
• Pe perioada rechizitiei, proprietarii sau detinatorii sunt scutiti de impozite
si de plata taxelor pentru bunurile rechizitionate, iar obligatiile ce decurg din
contractele legal incheiate se suspenda.

Pentru bunurile neconsumptibile rechiziţionate se acordă astfel:

a)prin chirie, a cărei modalitate de calcul se stabileşte prin HG;
b)prin acordarea diferenţei de valoare corespunzătoare, pentru bunurile care se
restituie cu degradări majore;
c)prin acordarea unui bun similar sau prin plata contravalorii bunului,
stabilită în funcţie de starea tehnică şi de gradul de uzură la momentul
rechiziționării, în cazul în care, din motive obiective, acesta nu mai poate fi
restituit.
Pentru bunurile consumptibile se acordă prin achitarea la prețul pieței în
momentul preluării, conform măsurilor dispuse în împrejurări exceptionale
de către Guvern, potrivit legii.

Evaluarea prejudiciilor bunurilor se face de către o comisie de experți din

care fac parte in mod obligatoriu reprezentanți ai :
O beneficiarului,
O prefectului şi proprietarul sau deținătorul legal, după caz,al bunului rechiziţionat.

Cuantumul despăgubirilor la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se

avizează în mod obligatoriu de comisia mixtă de rechiziții.
Metodologia, cadrul de organizare şi criteriile de evaluare despăgubirilor, pe
categorii de bunuri, se stabilesc prin HG.
Plata pentru prestarile de servicii in interes public se face in numerar, pe
baza statelor de plata intocmite de unitatea beneficiara, la fiecare sfarsit de
luna sau dupa efectuarea serviciului, daca acestea au durat mai putin de o
luna.
 In caz de imbolnavire sau accident de munca, survenit pe timpul prestarii
de servicii in interes public, persoanele chemate beneficiaza de asistenta
medicala si medicamente sau de pensii de invaliditate, precum si de ajutoare in
cadrul asigurarilor sociale de stat in conditiile prevazute pentru salariatii din
aceeasi specialitate.
In cazul prestarii de servicii in interes public, in alte localitati decat cele in care
domiciliaza sau isi au resedinta persoanele chemate, cheltuielile de
transport cazare si hrana se suporta de unitatile beneficiare.
Plata prestărilor de servicii în interes public în timpul mobilizării sau pe
timp de război se efectuează la nivelul stabilit prin sistemul de salarizare
pentru salariații civili din instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării,
siguranței naţionale şi ordinii publice, în condiţiile legii.
Plata prestărilor de servicii în interes public, efectuate în scopul
prevenirii, localizării şi înlăturării unor dezastre, se efectuează la nivelul
stabilit prin sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul
bugetar, în condiţiile legii.
Plata despăgubirilor pentru bunurile rechiziționate şi pentru prestările de
servicii în interes public se face de beneficiari, astfel:
a)de către ministere şi celelalte autorități publice în folosul cărora s-au efectuat
rechizițiile sau prestările de servicii în interes public, din fondurile cu această
destinație puse la dispozitie de la bugetul de stat ori din alte fonduri constituite
potrivit legii, în cazul stării de război, de mobilizare, de asediu sau de urgenta;
b)de către autorităţile administraţiei publice, din bugetele locale sau de la
bugetul de stat, pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor
dezastre.

SLIDE 30
INSTITUTII IMPLICATE IN ACTIVITATEA DE RECHIZIŢII DE BUNURI
ŞI CHEMAREA DE PERSOANE PENTRU PRESTĂRI DE SERVICII ÎN
INTERES PUBLIC (SCHEMĂ)

SLIDE 31 + 32 + 33
Scutiri de rechizitii de bunuri si de prestari de servicii in interes public
• Nu sunt supuse rechizitionarii urmatoarele categorii de bunuri:
a)obiectele de uz personal si de gospodarie casnica;
b)bunurile personale strict necesare exercitarii profesiei sau ocupatiei, prin care
persoana respectiva isi asigura existenta;
c)vehiculele cu tractiune animala sau mecanica apartinand invalizilor, vaduvelor de
razboi si orfanilor minori;
d)partile din imobilele strict necesare ocupantilor;
e)cladirile penitenciarelor si ale scolilor speciale de munca si reeducare;
• Nu sunt supuse rechizitionarii urmatoarele categorii de bunuri:
f)bunurile caselor si caminelor de copii, de handicapati si de batrani;
g)bunurile din patrimoniul cultural - national sau international;
h)bunurile care apartin bisericilor, manastirilor sau caselor de rugaciuni ale cultelor
sau ale asociatiilor religioase, recunoscute de stat necesare pentru exercitarea
cultului, precum si locuintele monahilor;
i)cantitatile de cereale, alimente, legume si fructe necesare consumului
proprietarului si al familiei sale, semintele necesare insamantarilor, precum si
animalele de reproductie si animalele matca;
• Nu sunt supuse rechizitionarii urmatoarele categorii de bunuri:
j)bunurile aflate in rezervele materiale nationale si in rezerva de mobilizare,
constituite potrivit dispozitiilor legale;
k)bunurile misiunilor diplomatice si ale oficiilor consulare straine;
I)bunurile apartinand persoanelor juridice si fizice straine, domiciliate sau cu
resedinta ori cu sediul pe teritoriul Romaniei, care, prin acorduri internationale,
sunt exceptate de la rechizitii;
m)materialele sanitar-farmaceutice necesare tratamentului bolnavilor cronici, care
fac dovada acestei situatii

SLIDE 34
• Sunt scutite de prestari de servicii in interes public:
a) persoanele lipsite total de capacitate de munca;
b) persoanele lipsite partial de capacitate de munca, daca aceasta le face inapte
desfasurarii activitatii pentru care au fost chemate:
c) femeile gravide, incepand din luna a 5-a de sarcina;
d) persoanele care au in ingrijire copii, parinti; frati sau surori, lipsiti total sau
partial de capacitate de munca, cand prezenta lor este absolut necesara;
e) persoanele care au in ingrijire copii sub varsta de 8 ani;
f) persoanele mobilizate la locul de munca;
g) persoanele care fac parte din misiunile diplomatice sau din oficiile consulare,
acreditate in Romania, precum si alte persoane straine scutite in virtutea unor
acorduri internationale la care Romania este parte.

SLIDE 35
SANCTIUNI
• Refuzul de a pune la dispoziție bunurile legal rechiziționate, sustragerea de la
îndeplinirea acestor obligatii ori nedeclararea la recensământ a bunurilor supuse
rechiziționării pedepseşte potrivit legii penale.
Următoarele fapte constituie contravenţii:
a) necomunicarea de către persoanele fizice şi juridice, la cererea și la termenul
solicitat de autoritățile administraţiei publice implicate, a datelor de evidenţă
privind bunurile rechiziţionabile, precum şi schimbărilor survenite in evidenta
acestora săvârşite in timpul stārii de asediu, de urgență, de mobilizare sau de
război, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an ori
cu amendă);
b) absența nejustificată sau refuzul persoanelor fizice legal chemate de a presta
servicii în interes public pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor
dezastre(săvârşite in timpul stării de urgență, constituie infracțiuni pedepsesc cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă).

SLIDE 36
SANCTIUNI
• Contravențiile se sancționează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, pentru
persoanele fizice, respectiv de la 7500 lei la 25.000 lei, pentru persoanele juridice.
• Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele
împuternicite de preşedintele Comisici Centrale de Rechiziții.
• Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii PV ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul
amenzii , agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate in PV

SLIDE 37 + 38
SANCTIUNI
• Cantitatile de bunuri si durata rechizitiei, procedura rechizitionarii si a chemarii
pentru prestari de servicii in interes public; in scopul prevenirii, localizarii si
inlaturarii urmarilor unor dezastre, se vor stabili prin HG sau, dupa caz, prin ordine
ale prefectilor.
• SMAp si ANRSPS sunt autorizate sa controleze periodic modul de tinere a
evidentei si de intretinere a bunurilor supuse rechizitiei, de catre operatorii
economici, institutiile publice, cat si de catre celelalte persoane juridice,precum si
sa verifice exactitatea datelor comunicate de proprietarii sau de detinatorii lor.
• De asemenea, sunt autorizate sa controleze, periodic, modul de intretinere si stare
tehnica a bunurilor supuse rechizitiei, care apartin persoanelor fizice.
SMAp si ANRSPS efectueaza controale la operatorii economici, la
autoritatile administratiei publice, la celelalte institutii publice si la alte persoane
juridice si fizice, privind modul de tinere a evidentei, a starii tehnice si de
intretinere a bunurilor supuse rechizitiei, precum si exactitatea datelor comunicate
de acestia, prin persoane autorizate, pe baza de delegatie semnata de seful SMG si,
respectiv, de seful ANRSPS.