0% au considerat acest document util (0 voturi)
152 vizualizări6 pagini

Doctrina Militara

Documentul prezintă doctrina militară a Republicii Moldova. Aceasta are un caracter exclusiv defensiv și se bazează pe soluționarea pașnică a conflictelor și menținerea capacității de apărare a statului. Republica Moldova nu consideră pe niciun stat ca inamic și nu va începe prima acțiuni militare.

Încărcat de

IonBaraghin
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
152 vizualizări6 pagini

Doctrina Militara

Documentul prezintă doctrina militară a Republicii Moldova. Aceasta are un caracter exclusiv defensiv și se bazează pe soluționarea pașnică a conflictelor și menținerea capacității de apărare a statului. Republica Moldova nu consideră pe niciun stat ca inamic și nu va începe prima acțiuni militare.

Încărcat de

IonBaraghin
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

DOCTRINA MILITAR A REPUBLICII MOLDOVA

DISPOZIII GENERALE
Doctrina militar a Republicii Moldova este determinat de politica ei
extern i intern, de neutralitatea permanent proclamat
constituional, poart un caracter exclusiv defensiv i are la baz
urmtoarele prioriti:

n domeniul politic - soluionarea panic a contradiciilor aprute ntre


state i excluderea confruntrii militare prin eforturile colective ale rilor,
pornind de la principiile i normele dreptului internaional; stabilirea relaiilor
politice, economice i militare, care exclud lezarea suveranitii i
independenei statului;

n domeniul militar - meninerea capacitii de aprare a statului la


nivelul care asigur securitatea militar; ntrirea msurilor de
ncredere, extinderea colaborrii militare reciproc avantajoase bazat pe
principiile respectrii suveranitii, independenei i neamestecului n treburile
interne ale altor state.
Prevederile Doctrinei militare servesc drept cluz n coordonarea
eforturilor autoritilor publice n domeniul asigurrii securitii militare.

ASPECTUL MILITAR-POLITIC

Scopul principal al politicii militare a Republicii Moldova este


asigurarea securitii militare a poporului i statului, prevenirea
rzboaielor i conflictelor armate prin mijloacele de drept
internaional.

Pentru atingerea acestui scop, Republica Moldova aplic un sistem de msuri


care preconizeaz:

la nivel global - participarea la activitatea comunitii mondiale n


vederea prevenirii rzboaielor i conflictelor armate i soluionrii
panice a problemelor litigioase; crearea condiiilor care, n cazul unui pericol
militar extern, vor asigura realizarea dreptului republicii la asistena
organizaiilor internaionale; participarea activ la edificarea
sistemului internaional unic de securitate colectiv;

la nivel regional - stabilirea relaiilor prieteneti bilaterale i multilaterale cu


statele din regiune, care vor asigura un nivel nalt de
ncredere reciproc i deschidere n domeniul militar, precum i ajutorul reciproc n
cazul periclitrii securitii colective;

la nivel naional - crearea unui potenial militar, suficient pentru asigurarea


securitii militare a statului.

Realiznd cursul su militar-politic, Republica Moldova:

nu accept rzboiul (cu excepia cazurilor de autoaprare) ca mijloc de


atingere a scopurilor politice;
promoveaz o politic extern de pace;

1
asigur securitatea sa militar fr a prejudicia securitatea altor state i
securitatea general;

nu admite folosirea teritoriului propriu pentru aciuni agresive


contra altor state i pentru dislocarea trupelor strine, cu excepia
cazurilor prevzute de acordurile internaionale privitor la dislocarea
contingentelor forelor pacificatoare.

Republica Moldova consider parteneri n activitile de meninere a pcii i


securitii internaionale, de prevenire a conflictelor armate
toate statele i organizaiile internaionale, politica crora nu cauzeaz
prejudicii intereselor ei i nu contravine Statutului Organizaiei Naiunilor
Unite.

Pornind de la aceasta, Republica Moldova:

respect principiile inviolabilitii frontierelor de stat i reglementrii


panice a litigiilor internaionale;

nu consider nici un stat drept inamic al su;

nu nainteaz pretenii teritoriale altor state i nu accept nici un fel de


pretenii teritoriale fa de sine;

nu admite utilizarea armatei sale pentru atingerea scopurilor politice n


interesul unor factori de rspundere, partide, organizaii i micri social-
politice aparte;

nu va ncepe prima aciuni militare.

Totodat, Republica Moldova este nevoit s in cont de sursele


poteniale existente ale pericolului militar pentru suveranitatea,
independena i integritatea teritorial, inclusiv de cele ce in de
relaiile nereglementate dintre diferite state din regiune.

Surse poteniale ale pericolului militar pot fi:

pretenii teritoriale ale altor state;

tentative de amestec n treburile interne, de destabilizare a situaiei


politice interne din republic;

prezena pe teritoriul republicii a trupelor strine;

activitatea organizaiilor separatiste, orientarea spre violarea armat a


integritii teritoriale a republicii;

crearea formaiunilor militare ilegale.

1
innd cont de cele expuse, Republica Moldova i realizeaz dreptul
inalienabil la autoaprare i i asigur securitatea militar prin toate
mijloacele de care dispune, prin urmare consider legal i necesar de a avea
Fore Armate pentru aprarea suveranitii, independenei,
integritii teritoriale i altor interese vitale ale rii dac va deveni
obiectul unei agresiuni pentru localizarea i lichidarea
conflictelor armate, precum i a oricror altor acte de violen
militar n interiorul republicii care pericliteaz ornduirea ei de stat.

Statul asigur crearea i optimizarea cadrului legislativ al


securitii militare, perfecioneaz mecanismul elaborrii politicii militare, al
controlului asupra adoptrii deciziilor militar-politice, are grij de pregtirea
cetenilor i Forelor Armate pentru aprarea Patriei, de creterea prestigiului
serviciului militar, de asigurarea social a militarilor.
Republica Moldova consider drept sarcin primordial a statului
activitatea pentru puritatea mediului nconjurtor i, n legtur cu
aceasta, accept numai acele feluri de activiti miltare, armamente,
tehnologii militare care nu pun n pericol ecilibrul ecologic. Ea nu produce, nu
pstreaz i nu va procura arme de nimicire n mas, precum i nu va admite
dislocarea, tranzitarea i depozitarea pe teritoriul su a mijloacelor de nimicire
n mas care aparin altor state.

Responsabilitatea pentru asigurarea securitii militare a statului,


perfecionarea i dezvoltarea Forelor Armate o poart Preedintele Republicii
Moldova, Parlamentul i Guvernul.

ASPECTUL MILITAR-ORGANIZATORIC

Republica Moldova efectueaz construcia militar n volum suficient pentru


asigurarea securitii militare a statului.

Pregtirea statului pentru aprare este asigurat pe timp de pace


prin crearea infrastructurii militare i Forelor Armate, a unui sistem
stabil al administraiei publice i militare, acumularea rezervelor resurselor
materiale de mobilizare, precum i prin pregtirea din timp a
economiei naionale pentru asigurarea necesitilor populaiei i ale Forelor
Armate pe timp de rzboi.

Infrastructura militar a republicii, structura i efectivul Forelor


Armate, nzestrarea i pregtirea lor snt determinate de caracterul
pericolului militar posibil, nu depesc dar nu pot fi nici sub nivelul necesar
pentru organizarea aprrii eficiente a statului.

Forele Armate se compun din Armata Naional, Trupele de grniceri i


Trupele de carbinieri,care au menirea s asigure securitatea militar paza
frontierei i meninerea ordinii publice.

1
Conducerea suprem a Forelor Armate este exercitat de Preedintele
Republicii Moldova, Parlament i Guvern;

Administrarea public central de specialitate este exercitat de ministerele


n structurile crora funcioneaz unitile i instituiile
militare; conducerea militar este
exercitat de Marele Stat Major al Armatei Naionale, de Departamentul
Trupelor de grniceri i Departamentul Trupelor de carabinieri.

Pe timp de pace, Marele Stat Major al Armatei Naionale elaboreaz


planurile operative i de mobilizare ale Forelor Armate, organizeaz
pregtirea lor pentru aprarea statului, iar n cazul apariiei unui
pericol militar sau pe timp de rzboi acesta se transform n Marele
Stat Major al Forelor Armate pe lng Comandantul Suprem al Forelor
Armate - Preedintele Republicii Moldova i conduce toate unitile
militare pe parcursul organizrii i desfurrii aciunilor de aprare a rii.
Construcia Forelor Armate se efectueaz n corespundere cu
urmtoarele principii:

controlul democratic asupra sferei aprrii, controlul asupra


organelor de conducere militar i factorilor de rspundere ai Forelor
Armate de ctre autoritile publice supreme;

respectarea drepturilor i libertilor de cetean, asigurarea


proteciei sociale a militarilor n corespundere cu specificul
serviciului militar;

centralizarea conducerii militare i conducerea unic pe baze legale;


divizarea atribuiilor i mputernicirilor ministerelor ca organe ale
administraiei publice centrale de specialitate i ale Marelui Stat Major
al Armatei Naionale, Departamentul Trupelor de grniceri,
Departamentului Trupelor de carabinieri ca organe de conducere militar;

corespunderea structurii de organizare a efectivului numeric i de


lupt al trupelor cu sarcinile ce le revin, legislaia, posibilitile
economiei naionale, precum i cu obligaiunile internaionale ale
Republicii Moldova;

asigurarea unui nivel nalt al profesionalismului efectivului Forelor


Armate;

asigurarea material i financiar prioritar a subunitilor de lupt i


tehnice;

completarea Forelor Armate pe baza principiului mixt - att prin


recrutare, ct i prin contract, cu trecerea treptat n viitor la
completarea trupelor n volum deplin pe baz de contract;

1
educaia militaro-patriotic a tineretului, a efectivului Forelor Armate pe
baza tradiiilor de istorie militar;

departidizarea Forelor Armate.

Indicii calitativi ce caracterizeaz construcia Forelor Armate


snt: capacitatea de lupt, eficacitatea, rezistena, mobilitatea,
informatizarea, capacitatea de dirijare a aciunilor, capacitatea de
manevr, vitalitatea, pregtirea de mobilizare i de executare a sarcinilor
de lupt.

Asigurarea financiar a Forelor Armate se efectueaz exclusiv de la bugetul


de stat.

nregistrarea tehnico-material a Forelor Armate se efectueaz cu


sisteme eficiente de arme, tehnic militar i special, precum i cu
alt echipament, n cantitile necesare i suficiente pentru realizarea
sarcinilor ce le revin. Armamentul, tehnica militar i special se
procur dup hotare, iar n cazuri justificate din punct de vedere economic
se produc n republic. Colaborarea tehnico-militar a
Republicii Moldova cu alte ri este prerogativa statului i se efectueaz n
baza legislaiei n vigoare i acordurilor internaionale la care republica este
parte.

Sistemul de instruire i educaie a cadrelor militare pentru Forele


Armate este parte component a sistemului de nvmnt de stat i
asigur pregtirea cadrelor militare n instituiile de nvmnt
militar din republic i de peste hotare, precum i din rndurile absolvenilor
instituiilor de nvmnt civile, la cursuri speciale de pregtire militar.

Temelia potenialului militar al republicii o constituie Armata Naional,


care se compune din trupe regulate i din rezerv de militari
instruii. Pregtirea i folosirea lor combinat va permite de a mobiliza n
timp scurt i a folosi eficient resursele umane i economice ale republicii n
scopul reinerii i respingerii posibile, localizrii i lichidrii mpreun cu Trupele
de grniceri i Trupele de carabineri a conflictelor armate, precum i
contracarrii altor pericole militare.

n cazul unei agresiuni mpotriva Republicii Moldova, Armatei


Naionale i revin sarcinile de a respinge loviturile aeriene i
terestre ale inamicului i de a aduce distrugeri maximal posibile
agresorului, de a nu admite ptrunderea lui n adncul teritoriului rii i de a
crea condiii pentru ncetarea aciunilor de lupt la un stadiu nceptor
i ncheierea pcii cu condiii ce corespund intereselor Moldovei.

Uniti i subuniti aparte ale Armatei Naionale pot fi utilizate n scopul


sprijinirii formaiunilor Trupelor de grniceri i Trupelor de carabinieri la paza
frontierei de stat, la protecia populaiei contra
violenei armate, la localizarea, blocarea raioanelor conflictelor posibile
i prevenirea ciocnirilor armate, la paza i aprarea

1
obiectelor importante, precum i formaiunilor proteciei civile la lichidarea
avariilor, catastrofelor i calamitilor naturale, n corespundere cu legislaia.

Caracterul local al aciunilor militare posibile nu admite i face


lipsit de sens utilizarea armei nucleare mpotriva republicii. O
agresiune armat mpotriva Republicii Moldova poate fi declanat cu
aplicarea mijloacelor convenionale de distrugere i va fi respins prin
aciuni de aprare ale Armatei Naionale cu organizarea i desfurarea
concomitent a aprrii teritoriale pe o parte sau pe ntreg teritoriul
rii. n acest caz poate s fie efectuat mobilizarea parial sau general a
resurselor umane i economice i trecerea economiei naionale i autoritilor
administraiei publice pe picior de rzboi.

Principalul gen al aciunilor de lupt ale Armatei Naionale,


indiferent de forma lor de declanare i desfurare, este aprarea efectuat
de trupele regulate i unitile aprrii teritoriale n form de operaie de
aprare. Totodat, o atenie deosebit se acord aprrii mobile.
n acelai timp, marile uniti i uniti ale Armatei Naionale vor fi pregtite
pentru desfurarea aciunilor ofensive de lupt n cadrul operaiei de aprare.

Conducerea general a Armatei Naionale este exercitat de


Preedintele Republicii Moldova.

Conducerea nemijlocit a Armatei Naionale este exercitat de ministrul


aprrii (de regul, persoan civil).

Conducerea operativ a Armatei Naionale este exercitat de marele Stat


Major al Armatei Naionale. n cazul numirii n funcia de ministru
al aprrii a unei persoane civile, eful Marelui Stat Major este concomitent
i Comandantul Armatei Naionale.

Doctrina militar se va completa, concretiza i se va perfeciona n


procesul devenirii statului moldovenesc i formrii noului sistem de relaii
internaionale.

n baza Doctrinei militare se elaboreaz Concepia Construciei Forelor


Armate i legislaia n problemele militare.

S-ar putea să vă placă și