1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA MILITARĂ

REGULAMENTELE MILITARE
material didactic pentru studenţii catedrelor miliare

Chişinău 2018
2
Tema 1. Militarii, drepturili, înddatoriile şi responsabilitatea acestora.

Şedinţa 1
Subiecte de studiu:
1.Reguli generale
2.Drepturile şi obligaţiunile generale ale militarilor

1.Reguli generale
Apărarea Patriei este o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean al Republicii
Moldova.
Serviciul militar este un gen special al serviciului de stat. Ţinînd cont de
caracterul specific al serviciului militar, se determină prioritatea lui faţă de alte
feluri de serviciu de stat şi de altă activitate a cetâţenilor Republicii Moldova.
Militari ai Forţelor Armate ale Republicii Moldova sunt: ofiţerii şi
subofiţerii, elevii şcolilor militare, sergenţii şi soldaţii angajaţi în serviciul militar
prin contract (în continuare — militari prin contract) ; sergenţii şi soldaţii recrutaţi
în serviciul militar.
Fiecărui militar i se conferă gradul militar respectiv.
Militarii beneficiază de drepturile şi libertăţile stabilite pentru cetăţenii
Republicii Moldova cu restricţiile determinate de condiţiile serviciului militar şi
ţinîndu-se seama de legislaţia în vigoare.
În conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, conţinutul şi volumul
drepturilor, îndatoririlor şi responsabilităţii militarilor depind de faptul dacă aceştia
se află sau nu în exerciţiul funcţiunii (în timpul îndeplinirii îndatoririlor serviciului
militar).
Prin îndeplinire de către militari a îndatoririlor de serviciu se înţelege:
participarea la acţiuni militare; executarea funcţiilor de serviciu; executarea
serviciului de alarmă; participarea la aplicaţii; aflarea pe teritoriul unitâţii militare
pe timpul de serviciu stabilit de orarul zilnic sau dacă aceasta o cere necesitatea de
serviciu ; aflarea în misiune sau la tratament; deplasarea la locul de serviciu, de
tratament sau retur; trecerea concentrărilor militare; aflarea în prizonierat (cu
excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţie de ostatic, de persoană
internată; absenţa |nemotivată — pînă la recunoaşterea militarului ca fiind dat dis-|
părut sau declarat mort în modul stabilit de lege ; apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei
şi demnităţii persoanei; acordarea ajutorului organelor de drept la asigurarea
legalităţii şi ordinii de drept; alte acţiuni ale militarului recunoscute de instanţa
judiciară ca fiind săvîrşite în interesul societăţii şi statului.
Nu sunt recunoscuţi ca fiind în exerciţiul funcţiunii militarii care s-au adus
benevol la starea de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică; care comit fapte
social periculoase prevăzute de legislaţia penală ; care săvîrşesc sinucidere sau
atentate la sinucidere, dacă acţiunile menţionate nu au fost provocate de o stare
3
patologică sau nu au fost o ducere la sinucidere ; cînd se află în afara | locului de
staţionare a unităţii militare la odihnă, în învoire sau concediu, precum şi cînd se
află fără învoire în afara locului de sraţionare a unităţii militare sau a locului de
serviciu din afara unităţii militare, cu excepţia cazurilor de aflare în prizonierat, în
situaţie de ostatic sau internat, a altor cazuri recunoscute de judecată ca fiind
sâvîrşite în interesele societăţii şi statului.
La necesitate, militarul, la ordinul comandantului (şefului), este obligat să
intre în exerciţiul funcţiunii în orice moment.
Militarii în exerciţiul funcţiunii sunt reprezentanţi ai puterii de stat şi se
află sub ocrotirea statulni.

2.Drepturile şi obligaţiunile generale ale militarilor

Drepturile militarilor
Drepturile militarilor şi modul de realizare a lor, ţinîndu-se seamă de
particularităţile serviciului militar, sunt determinate de legislaţia Republicii
Moldova.
Nimeni nu are dreptul să-i limiteze pe militari în drepturile garantate de
Constituţia Republicii Moldova şi de legislaţie.
Folosirea de către militari a drepturilor sale nu trebuie sâ fie în detrimentul
drepturilor şi intereselor legitime ale socielăţii, statului, serviciului militar,
drepturilor altor militari şi cetăţeni.
Statul garantează protecţia socială şi juridică a militarilor, realizează măsuri
pentru a le crea un nivel de viaţă suficient şi binemeritat, pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de serviciu şi de trai.
Asigurarea şi apărarea drepturilor militarilor sunt încredinţate organelor
puterii de stat şi ale autoadministrării locale, judecătoriilor, organelor de drept,
organelor de administrare militară şi comandanţilor (şefilor).
Pînă la depunerea Jurămîntului militar militarul nu poate fi numit în funcţii
militare, angajat în executarea misiunilor de luptă (în acţiuni de luptâ, în
executarea serviciului de alarmă, serviciului de luptă, serviciului de gardă) ;
militarului nu-i pot fi repartizate armament şi tehnică militară, lui nu-i poate fi
aplicată pedeapsa cu arest.
Comandanţii (şefii), vinovaţi de neîndeplinirea îndatoririlor privind realizarea
drepturilor şi intereselor legitime ale militarilor poartă răspunderea stabilită prin
legislaţie.
Militarii aflaţi la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului militar au dreptul la
păstrarea, purtarea, folosirea şi aplicarea armei. Regulile de păstrare, purtare,
folosire şi aplicare de către militari a armei sunt determinate de prezentul
regulament.
Militarii, ca măsură excepţională au dreptul să aplice arma de foc personal
sau prin mijlocirea efectivului subunităţii:
a) pentru respingerea unui atac în grup sau atac armat asupra unor obiective
militare importante, aflate sub pază, precum şi asupra corpurilor de gardă,
clădirilor, încăperilor şi a altor construcţii ale unităţii militare;
4
b) pentru prevenirea capturării prin violenţă a armamentului şi tehnicii
militare;
c) pentru apărarea militarilor şi persoanelor civile şi pentru autoapărare contra
unor atacuri ce constituie un pericol real pentru viaţa sau sănătatea lor, dacă prin
alte metode şi mijloace este imposibil de a-i apăra ;
d) pentru eliberarea ostaticilor ;
e) pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată ori care a fost
surprinsă în momentul săvîrşirii unei infracţiuni grave, sau a delincventului care
evadează de sub arest, precum şi a unei persoane înarmate care refuză să se
subordoneze cerinţei legale de a depune arma, cînd este imposibilă înfrîngerea
rezistenţei sau reţinerea delincventului pe alte căi şi cu alte mijloace ;
f) militarii din componenţa gărzii au dreptul să aplice arma de foc în cazurile
şi în ordinea determinate de Regulamentul serviciilor în garnizoană şi de gardă al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova;
g) comandantul (şeful), pe lîngă aceasta, are dreptul să aplice arma personal
sau să ordone a o aplica pentru restabilirea disciplinii şi ordinii în cazul
nesupunerii deschise a unui subordonat, cînd acţiunile acestuia sînt orientate
evident spre trădare de Patrie sau spre zădărnicirea realizării unei misiuni de luptă
în condiţii de luptă.
Efectuarea unei împuşcături asupra ţintei este considerată drept aplicare a
armei.
Aplicarea armei trebuie să fie precedată de avertizare despre intenţia de a fi
aplicată.
Arma de foc poate fi folosită fără avertizare în caz de atac prin surprindere,
de atac cu utilizarea tehnicii de luptă, a mijloacelor de transport, a aparatelor de
zbor, a navelor fluviale, în cazul eliberării ostaticilor, evadârii de sub arest cu armă
sau cu ajutorul mijloacelor de transport, precum şi în timpul evadării din
mijloacele de transport în timpul deplasârii lor.
Militarii au dreptul să foloseascâ arma pentru a da semnalul de alarmă sau
pentru a chema ajutor, precum şi contra unui animal care ameninţă viaţa sau
sănâtatea cetăţenilor.
La aplicarea şi folosirea armei militarul este dator să ia toate mâsurile
posibile pentru asigurarea securităţii cetăţenilor din jur, iar în caz de necesitate, să
acorde ajutor medical de urgenţă victimelor. Este interzisă aplicarea armei asupra
femeilor şi minorilor, cu excepţia cazurilor cînd aceştia întreprind un atac armat,
opun rezistenţă armată sau atacă în grup, care pun în pericol viaţa militarului şi a
altor cetăţeni, dacâ prin alte metode şi mijloace ieste imposibil de a respinge un
astfel de atac.
Despre fiecare caz de aplicare sau folosire a armei militarul raportează
comandantului (şefului).
Militarul Forţelor Armate ale Republicii Moldova în activitatea de serviciu se
conduce de cerinţele legilor, regulamentelor militare şi nu trebuie să fie legat de
activitatea organizaţiilor şi asociaţiilor de masă şi de altă natură, care urmăresc
scopuri politice.
5
Militarul este obligat:
— să fie devotat Jurămîntului militar, să servească neprecupeţit
poporul său, să apere Republica Moldova cu vitejie, cu pricepere, fără a-şi
cruţa sîngele şi însăşi viaţa, să-şi facă datoria militară:
— sâ respecte cu stricteţe Constituţia şi legile statului sâu, să
indeplinească prevederile regulamentelor militare;
— să suporte cu tărie greutăţile serviciului militar, legate de
executarea misiunilor de apărare a Republicii Moldova ;
— sa-şi însuşească în permanenţă cunoştinţele profesionale
militare, să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria ostăşească ;
— să cunoască şi să întreţină în stare de pregărire permanentă
pentru aplicare armamentul şi tehnica militară încredinţate, să pastreze
avutul statului;
— să fie cinstit, disciplinat, curajos la îndeplinirea datoriei militare,
să dea dovadâ de iniţiarivă raţională ;
|— să se supună necondiţionat comandanţilor (şefilor) şi să-i apere în
luptă, să păzească Drapelul de luptă al unităţii militare ;
— să preţuiască camaraderia ostăşească, fără a-şi cruţa viaţa, să
salveze camarazii aflaţi în pericol, să-i ajute cu cuvîntul şi fapta, să stimeze
onoarea şi demnitatea fiecăruia, să nu admită faţă de sine şi de alţi militari
brutalitate şi batjocuri, să-i reţină de la fapte nedemne;
=să respecte regulile salutului militar, politeţei şi conduitei militarilor, să fie
întotdeauna în ţinută regulamentară, îmbrăcat curat şi ordonat;
— să fie vigilent, să păstreze cu stricteţe secretele militare şi de stat.
Militarul trebuie să poarte cu demnitate înaltul titlu de apărător al Republicii
Moldova, să preţuiască onoarea şi gloria de luptă a Forţelor Armate, a unităţii sale
militare, precum şi onoarea gradului său militar.
Militarul este dator să dea dovadă de patriotism, să se mîndrească cu
prietenia internaţională între popoare, să contribuie la consolidarea fraternităţii
între naţiuni şi poporaţii.
În procesul de instruire şi educare a militarilor trebuie să se dea dovadă de
stimă faţă de sentimentele, obiceiurile şi tradiţiile lor naţionale.
Militarii sunt obligaţi să se respecte reciproc, să ajute comandanţii (şefii) şi
superiorii la menţinerea ordinii şi disciplinei.
Despre toate evenimentele care se întîmplă cu un militar, ce au influenţă
asupra îndeplinirii îndatoririlor sale, şi despre observaţiile ce i s-au făcut, el este
obligat să raporteze şefului său nemijlocit.
În caz de încălcare a regulilor de relaţii între militari, stabilite de
regulamentele militare, el este obligat să ia măsuri de urgenţă pentru a face ordine,
precum şi să raporteze şefului său nemijlocit.
In chestiuni de serviciu, militarul este dator să se adreseze şefului său
nemijlocit şi, cu aprobarea acestuia, şefului ierarhic superior.
În chstiunile personale, militarul de asemenea este dator să se adreseze
şefului său nemijlocit, iar în caz de necesitate deosebită — şefului superior.
6
La înaintarea unei propuneri, cereri şi reclamaţii militarul se conduce de
principiile Regulamentului disciplinei militare al Forţelor Armate ale Republicii
Moldova.
Militarul este obligat să cunoască şi să respecte cu stricteţe regulile
internaţionale de ducere a acţiunilor militare, de comportare cu răniţii, bolnavii şi
cu populaţia civilă în raionul acţiunilor de luptâ, precum şi cu prizonierii de război.
Militarul, pe parcursul acţiunilor de luptă, chiar aflîndu-se rupt de la unitatea
(subunitatea) sa militară şi în deplină încercuire, este obligat să opună rezistenţă
hotărîtă inamicului, evitînd capturarea sa în calitate de prizonier. El este obligat să-
şi îndeplinească în luptă pînă la capăt datoria militară.
Iar dacă, totuşi, militarul s-a rupt de la trupele sale şi, aflîndu-se în stare
neputincioasă în urma unei răni sau contuzii grave, va fi luat de inamic ca
prizonier, el este dator să caute şi să folosească orice ocazie de a se elibera pe sine
şi pe tovarâşii săi din prizonierat şi de a se reîntoarce la trupele sale. Militarul
capturat ca prizonier de către inamic, la interogare are dreptul să-şi spună numai
numele, prenumele, patronimicul, gradul militar, data naşterii şi numărul personal.
El este dator să menţină demnitatea de ostaş, să păstreze cu sfinţenie
secretele militare şi de stat, să manifeste fermitate şi bărbăţie, să ajute camarazii de
prizonierat, să-i reţină de la complicitatea cu duşmanul, să respingă încercările
inamicului de a-1 folosi pe militar în scopul de a dăuna Forţelor Armate ale
Republicii Moldova.
Pentru militarii capturaţi ca prizonieri, precum şi pentru cei internaţi în
statele neutre se păstrează statutul militarilor. Comandamentul militar şi alte
organe de stat împuternicite sunt datoare să ia măsuri în corespundere cu normele
de drept internaţional în vederea apărării drepturilor acestor militari şi revenirii lor
în Patrie.
7
Tema 2: Relaţiile dintre militari
Şedinţa 1
Subiecte de studiu:
1.Conducerea unică.
2.Gradele militare ţi însemnele distinctive.
3.Comandanţii, şefii şi subordonanţii, superiorii şi inferiorii.

Conducerea unică constituie unul din principiile de construire a Forţelor

Armate ale Republicii Moldova, de conducere a lor şi de relaţii dintre militari. Ea
constă în învestirea comandantului (şefului) cu deplina putere de dispoziţie asupra
subordonaţilor şi în încredinţarea acestuia a responsabilităţii personale în faţa
statului pentru toate laturile vieţii şi activităţii unitâţii, subunităţii militare şi a
fiecărui militar în parte.
Conducerea unică constă în faptul că comandantul (şeful) are dreptul,
pornind de la analiza multilaterală a situaţiei, de unul singur să ia decizii, să dea
ordinele respective în strictă concordantă cu cerinţele legilor şi regulamentelor
militare şi să asigure executarea lor.
Discutarea ordinului este inadmisibilă, iar nesupunerea sau alt mod de
neexecutare a ordinului constituie o infracţiune militară.
Gradele militare
Fiecărui militar i se acordă un grad militar în ordinea stabilită de
Regulamentul cu privire la satisfacerea serviciului militar.
Gradul militar este proprietate a militarului şi se acordă (dobîndeşte) în urma
pregâtirii profesionale, vechimii în serviciu în funcţia ocupată şi calităţii muncii
îndeplinite. El se păstrează permanent pentru militar, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege şi de regulamentele militare.
Militarii care îşi fac studiile la instituţiile militare de învăţămînt se numesc :
acei care nu au grad militar al corpului ofiţerilor — elevi, iar acei care au grad —
ofiţeri-elevi.
Cetăţenilor care nu au avut grad militar pînă la înscrierea la instituţia
militară de învăţămînt sau au avut gradul soldat, odată cu înmatricularea, li se
conferă gradul militar elev. Alte grade militare, acordate pînă la înscrierea la
instituţia militară de învăţămînt, sunt păstrate.
În Forţele Armate se stabilesc următoarele grade militare:
Pentru corpul soldaţilor : soldat; caporal.
Pentru corpul sergenţilor: sergent inferior; sergent; sergent major.
Pentru corpul subofiţerilor: plutonier; plutonier major; plutonier adjutant.
Pentru corpul ofiţerilor inferiori: locotenent; locotenent major; căpitan.
Pentru corpul ofiţerilor superiori: maior; locotenent colonel; colonel.
Pentru corpul generalilor: general de brigadă; general de diviyie; general de
corp de armată
Comandanţii (şefii) şi subordonaţii Superiorii şi nferioni
După situaţia de serviciu şi după gradele militare pe care le deţin, unii
militari în raport cu altii pot fi şefi sau subordonaţi.
8

Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor.

Şeful trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi
stăpînire de sine şi să nu admită atît familiaritate, cît şi atitudine preconcepută.
Pentru acţiuni care înjosesc demnitatea umană a subordonatului şeful poartă
răspundere.
Subordonatul este obligat să execute necondiţionat ordinele şefului. După
executarea ordinului el poate să înainteze o reclamaţie, dacă consideră că faţă de el
s-a procedat nejust.
Şefii, cărora militarii le sunt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar,
se numesc şefi direcţi.
Şeful direct, cu funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef
nemijlocit.
35. După gradele militare pe care le deţin, sunt şefi (dacă aceştia se află în
serviciul militar) :
— generalii de corp de armată şi generalii de divizie — pentru ofiţerii
superiori şi cei inferiori, pentru sergenţi şi soldaţi;
— generalii de brigadă şi coloneii — pentru ofiţerii inferiori, pentru sergenţi
şi soldaţi;
— ofiţerii superiori cu gradele militare locotenent-colonel, maior — pentru
sergenţi şi soldaţi;
— ofiţerii inferiori — pentru sergenţi şi soldaţi;
— sergenţii — pentru soldaţii din aceeaşi unitate militară.
Militarii, care dupâ situaţia lor de serviciu şi după gradul militar nu sunt în
raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori sau inferiori.
Superioritatea este determinată de gradele militarilor. Superiorii după
gradele militare sunt datori, în cazul încălcării de către inferiori a disciplinei
militare, a ordinii publice şi a regulilor de conduită, să ceară de la aceştia
înlăturarea încălcărilor observate. Inferiorii după grad sunt obligaţi să execute
necondiţionat aceste cerinţe ale superiorilor.
Dacă militarii, care nu sunt subordonaţi reciproc, îndeplinesc în comun
îndatoririle de serviciu, cînd relaţiile lor de serviciu nu sunt determinate de
comandant (şef), atunci superiorul după funcţie, iar la funcţii egale — superiorul
după gradul militar este considerat şef.
Ordinul este o dispoziţiune a comandantului (şefului) adresată
subordonaţilor, care cere executarea unor acţiuni, respectarea unor reguli sau
stabileşte o ordine sau o situaţie.
Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură
unui militar sau unui grup de militari. Ordinul în scris este principalul document
(act juridic) funcţional de dispoziţie al conducerii militare, care se emite cu drept
de conducere unică de către comandanţii de unităţi militare (şefii de instituţii).
Ordi-nele verbale se dau de către toţi comandanţii (şefii).
Dispoziţiunea este o formă de transmitere a misiunilor de către comandant
(şef) la subordonaţi privind chestiuni particulare. Dispoziţiunea se dă în scris sau
verbal. Dispoziţiunea în scris este un document dispoziţional de serviciu emis de
9
către şeful statului major în numele comandantului de unitate militară sau de către
şeful comenduirii de garnizoană în numele comandantului garnizoanei.
Ordinul (dispoziţiunea) trebuie să corespundă cerinţelor legilor şi
regulamentelor militare.
Modul de dare şi executare a ordinelor. Iniţiativa militarilor
Ordinele se dau pe linie de subordonare. în situaţii deosebite, şeful superior
poate da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. In asemenea caz el
comunică despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia
ca el singur să raporteze şefului său nemijlocit.
Comandantul (şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze
minuţios situaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a executării ordinului. El
poartă răspunderea de ordinul dat şi de consecinţele lui, de corespunderea ordinului
cu legislaţia, precum şi de abuzul de putere şi de excesul de putere sau de
împuterniciri funcţionale în ordinul pe care îl dă şi de neluarea măsurilor de
executare a lui. Ordinul trebuie să fie formulat clar, să nu admitâ interpretarea lui
ambiguă şi să nu-i provoace îndoieli subordonatului.
Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie executat necondiţionat, exact
şi în termen. Militarul, după primirea ordinului, râspunde : „Am înţeles", apoi îl
execută.
Dacă este necesar de a se convinge că ordinul dat a fost înţeles just, atunci
comandantul (şeful) poate să ceară repetarea lui succintă, iar militarul, care a
primit ordiriul, să se adreseze comandantului (şefului) cu rugămintea de a repeta
ordinul.
Despre executarea ordinului primit militarul este obligat să raporteze şefului
care a dat ordinul şi şefului său nemijlocit.
Dacă militarul care execută ordinul primeşte de la alt şef, superior după
situaţia de serviciu sau după gradul militar, un nou ordin, care împiedică
executarea primului, atunci el raportează despre aceasta şefului care a dat ordinul
nou şi în cazul dacă acesta este confirmat, îl execută pe ultimul.
Cel care a dat noul ordin comunică despre aceasta şefului care a dat primul
ordin.
Militarul, în scopul executării cu succes a misiunii care îi revine, este dator
să manifeste iniţiativă raţională. Aceasta este deosebit de necesară cînd ordinul
primit nu mai corespunde situaţiei ce s-a schimbat brusc, iar condiţiile sunt de aşa
natură că primirea la timp a unui nou ordin este imposibilă.
Regulile de executare a salutului militar
Salutul militar este o întruchipare a coeziunii tovărăşeşti (colective) a
militarilor, o mărturie a stimei reciproce şi o manifestare a culturii generale.
Toţi militarii sunt obligaţi la întîlnire (depăşire) să se salute reciproc,
respectînd cu stricteţe regulile stabilite de Regulamentul instrucţiei de front .
Subordonaţii şi inferiorii în grad militar salută primii, iar la grade militare
egale — se salută reciproc.
10
Militarii sunt obligaţi să dea onorul militar:
— Mormîntului Eroului necunoscut;
— mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea,
independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;
— drapelelor de luptă ale unităţilor militare ;
— procesiunilor funebre, însoţite de subunităţi militare.
Unităţile şi subunităţile militare aflate în formaţie salută la comandă:
— pe Preşedintele şi pe ministrul apărării ai Republicii Moldova;
— pe generalii de corp de armată şi de divizie şi pe toţi şefii direcţi, precum
şi pe persoanele numite pentru conducerea inspecţiei (controlului) unităţii
(subunităţii) militare.
Pentru a saluta în formaţie de pe loc persoanele menţionate mai sus, şeful
superior dă comanda „Drepţi, alinierea spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)",
le întîmpină şi raportează.
Pentru salutul în formaţie din mers şeful dă numai comanda.
Unităţile şi subunităţile militare dau onorul la comandă :
— Mormîntului Eroului necunoscut;
— mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptă pentru suveranitatea,
independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;
— drapelelor de luptă ale unităţilor militare ;
— procesiunilor funebre, însoţite de subunităţi militare;
— una alteia la întîlnire.
Comanda „Drepţi", „Atenţiune, drepţi o dă comandantul (şeful) superior
dintre cei prezenţi sau militarul care primul 1-a observat pe comandantul (şeful)
sosit. La această comandă toţi cei prezenţi se ridică, se întorc spre comandantul
(şeful) sosit şi iau poziţia „drepţi".
Superiorul dintre comandanţii (şefii) prezenţi se apropie de cel sosit şi dă
raportul.
Comandantul (şeful) sosit, după ce a primit raportul, dă comanda „Pe loc
repaus", iar cel care a raportat repetă această comandă, după care toţi cei prezenţi
iau poziţia „Pe loc repaus" sau se aşază.
Darea comenzii „Drepţi" sau „Atenţiune, drepţi" şi a raportului se
execută numai la prima vizită de către comandant (şef) a unităţii ori subunităţii
militare în decursul zilei respective.
În prezenţa unui comandant (şef) superior comanda pentru salutul militar al
unui inferior nu se dă şi raportul nu se înfăptuieşte.
Cînd lecţiile se desfăşoară în clasă, comanda „Drepţi", „Atenţiune, drepţi"
se dă înaintea fiecărei lecţii şi la sfîrşitul ei.
Comanda „Drepţi" înainte de raportul prezentat comandantului (şefului) se
dă în cazul dacă sunt prezenţi şi alţi militari, dacă aceştia lipsesc atunci
comandantului (şefului) doar i se raportează.
La intonarea Imnului de Stat militarii, aflaţi în formaţie, iau poziţia „drepţi"
fără comandă, iar comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, în afară de
aceasta, duc mîna la coifurâ.
11
Militarii aflaţi în afara formaţiei la intonarea Imnului de Stat iau poziţia
„drepţi", iar cînd sunt acoperiţi, duc mîna la coifură.
Comanda pentru salutul unităţilor şi subunităţilor militare nu se dă:
— la alarmarea unităţii sau subunităţii militare, în marş, precum şi la
şedinţele şi aplicaţiile tactice ;
— la punctele de comandă, centrele de transmisiuni şi în locurile de
executare a serviciului de alarmă (serviciului de luptâ) ;
— la linia şi la poziţia de tragere (de lansare), pe timpul executării tragerilor
(lansărilor) ;
— la aerodromuri pe timpul efectuării zborurilor;
— pe timpul executârii lucrărilor de construcţie, de gospodărie sau lucrărilor
în scop instructiv, precum şi pe timpul şedinţelor şi lucrărilor în ateliere, parcuri,
hangare, laboratoare ;
— pe timpul desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive ;
— pe timpul servirii mesei, după semnalul „Stingerea" şi pînă la semnalul
„Deşteptarea" ;
— în încăperile pentru bolnavi.
În cazurile enumerate şeful sau superiorul doar raportează şefului sosit.
De exemplu : „Domnule maior. Compania de infanterie motorizată numărul
doi execută exerciţiul doi al tragerilor de instrucţie. Sunt comandantul companiei,
căpitan Ursu".
Subunităţile care participă la procesiunile funebre nu execută salutul militar.
La adunările şi conferinţele festive, care se desfaşoară în unitatea militarâ,
comanda pentru salutul militar nu se dă şi comandantului (şefului) nu i se
raportează.
La adunârile generale ale efectivului pentru salutul militar se dă comanda
„Drepţi" sau „Atenţiune, drepţi" şi se raportează comandantului (şefului).
De exemplu : „Domnule locotenent-colonel. Efectivul batalionului la
adunarea generală a sosit. Sînt şeful statului major al batalionului, maior Ciobanu".
Dacă şeful sau superiorul se adresează unor militari singulari, atunci aceştia,
cu excepţia celor bolnavi, iau poziţia „drepţi" şi îşi spun funcţia, gradul militar şi
numele. La strîngerea de mînă primul întinde mîna superiorul. Dacâ superiorul este
fără mănuşi, atunci inferiorul înaintea strîngerii de mînâ scoate mănuşa de pe mîna
dreaptă.
La salutul şefului sau al superiorului „Bună ziua, ostaşi" toţi militarii, care
se află în formaţie sau în afara ei, răspund: „Să trăiţi", dacă şeful sau superiorul îşi
ia rămas bun „La revedere, ostaşi", militarii răspund : „La revedere". La sfîrşitul
răspunsului se adaugă cuvîntul „domnule" şi gradul militar.
De exemplu, cînd se răspunde : sergenţilor, ofiţerilor — „Să trăiţi, domnule
sergent", „La revedere, domnule plutonier", „Să trăiţi, domnule locotenent", „La
revedere, domnule locotenent" ete.
Dacă comandantul (şeful), în ordine de serviciu, felicită sau aduce
mulţumire unui militar, acesta răspunde: „Servesc Republica Moldova".
12
Dacă comandantul (şeful) felicită o unitate (subunitate) militară, militarii
acesteia răspund prin „Ura" prelungit, repetat de trei ori, iar dacă comandantul
(şeful) îi aduce mulţumiri, ei răspund: „Servim Republica Moldova".
Cînd se dau citirii Decretele Preşedintelui, ordinele ministrului apărării al
Republicii Moldova, militarii care se află în formaţie sau într-o încăpere iau poziţia
„drepţi" fără comandă.
Despre politeţea militară şi conduita militarilor
Militarii sînt obligaţi sâ constituie în permanenţă exemple de înaltă cultură,
modestie şi cumpătare, să păstreze cu sfinţenie onoarea militară, să-şi apere
demnitatea şi să stimeze demnitatea celorlalţi. Ei nu vor uita că după comportarea
lor se judecă nu numai despre ei, dar şi despre onoarea Forţelor Armate în
ansamblu.
Relaţiile între militari se constituie pe baza stimei reciproce. În chestiuni de
serviciu ei trebuie să se adreseze unul altuia prin „dumneavoastră" sau
„dumneata". Cînd un militar se adresează personal unui alt militar, îşi spune
gradul, fără a indica arma sau serviciul.
Comandanţii şi superiorii în grad, cînd se adresează subordonaţilor şi
inferiorilor în grad în probleme de serviciu, îi numesc după grad şi nume sau
numai după grad, în ultimul caz adăugînd înaintea gradului cuvîntul „domnule".
De exemplu: „Soldat Pîntea", „Sergent Olaru", „Domnule sergent".
Elevii instituţiilor militare de învăţămînt, care nu au grade militare ale
sergenţilor în adresări sunt numiţi: „Elevul Moraru", „Domnule elev".
Subordonaţii şi inferioru în grad, cînd se adresează în probleme de serviciu
comandanţilor şi superiorilor în grad, îi numesc pe aceştia după grad, adăugînd
înaintea gradului cuvîntul „doninule".
De exemplu : „Domnule locotenent major", „Domnule general de
brigadă".
Cînd se adresează unui grup de ofiţeri (la adunări, consfătuiri), este folosită
formula: „Domnilor ofiţeri".
Denaturarea gradelor militare, folosirea cuvintelor obscene, poreclelor,
brutalitatea şi adresările familiare sunt incompatibile cu noţiunile de onoare
militară şi demnitate a militarilor.
Cînd se află în afara formaţiei, dînd sau primind un ordin, militarii sunt
obligaţi să ia poziţia „drepţi", iar dacă sunt acoperiţi, să ducă mîna la coifură şi s-o
lase în jos.
Cînd dă sau primeşte raportul, militarul lasă în jos mîna de la coifură după
încheierea raportului. Dacă înainte de raport s-a dat comanda „Drepţi", atunci cel
care dâ raportul, la comanda şefului „Pe loc repaus", repeta comanda şi lasă mîna
în jos. Cînd se adresează altui militar în prezenţa unui comandant (şef) sau
superior, el trebuie sâ ceară aprobarea acestuia. De exemplu: „Domnule colonel,
permiteţi-mi să mă adresez domnului căpitan ".
In locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile
interurbane, dacă lipsesc locurile libere, militarul este dator să ofere locul său
şefului (superiorului).
13
Cînd îl însoţeşte pe un comandant sau pe un mai mare în grad, militarul este
dator să-1 urmeze din partea stîngă, iar cînd el este însoţit de un grup de militari,
comandantul sau superiorul este încadrat de el.
Dacă la întîlnirea cu un şef (superior) subordonatul (inferiorul) nu poate
trece pe lîngă acesta, datorită spaţiului îngust, el este obligat să-i lase trecerea
liberă ; dacă e necesar ca un şef (superior) să fie depăşit, subordonatul (inferiorul)
trebuie să-i ceară permisiunea: „Domnule maior, permiteţi-mi să trec".
La diferite adunări, spectacole şi consfătuiri în cadrul unităţii (subunităţii)
militarii mai mari în grad şi în funcţie ocupă locurile în sală începînd cu primele
rînduri (dacă nu au fost alte dispoziţiuni).
Militarii trebuie să fie politicoşi cu populaţia civilâ, să manifeste o deosebită
atenţie faţă de oamenii în vîrstă, femei şi copii, să contribuie la apărarea onoarei şi
demnităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde ajutor în caz de accidente, incendii şi
calamităţi.
Atunci cînd pe lîngă un militar singular sau un grup de militari trece o
unitate (subunitate) militară în formaţie, cu Drapelul de luptă, chiar dacă aceştia
sunt în mişcare, se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută pînă cînd acesta
trece. Dacă întîlnesc o unitate (subunitate) militară fără Drapel de luptă, aceştia
salută pe comandanţi fără a se opri.
Militarilor le este interzis să ţină mîinile în buzunare, să şadă sau să fumeze
în prezenţa unui şef (superior) fără aprobarea acestuia, precum şi să fumeze în
stradă din mers şi în locurile nedesemnate acestui scop.
Modul treaz de viaţă trebuie să devină o normă de fiecare zi a comportării
fiecărui militar. Apariţia în stare de ebrietate la serviciu şi în locurile publice
constituie o faptă disciplinară gravă, care îl dezonorează pe militar.
Pentru militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova se stabilesc
categoriile necesare de uniformă. Uniforma militară şi însemnele gradelor se
aprobă de Preşedintele Republicii Moldova. Dreptul de a purta uniforma militară îl
au toţi militarii, precum şi cetâţenii aflaţi în rezervă sau retragere, care au fost
eliberaţi din serviciul militar cu acest drept. Uniforma militară se poartă în
corespundere strictă cu regulile aprobate de ministrul apărării al republicii.
Cînd militarii se află în afara locului de dispunere a unităţii militare la
odihnă, în permisie sau concediu, atunci ei au dreptul să nu poarte uniforma
militară.
Regulile de politeţe militară, de comportare şi de salut sunt obligatorii şi
pentru militarii aflaţi în rezervă şi în retragere, cînd aceştia poartă uniforma
militară, Ei sunt datori să respecte cu stricteţe regulile stabilite pentru ţinută.
14
Tema 3: Atribuţiile comandanţilor ale principalelor persoane cu funcţii
de răspundere.
Şedinţa 1
Subiecte de studiu:
1. Atribuţiile generale ale comandanţilor (şefilor)
2. Obligaţiunile comandantului de grupă şi a soldatului.
1. Atribuţiile generale ale comandanţilor (şefilor)
Atribuţiile generale ale comandantului inferior în subunităţile şi
îndeplinirea practică a lor în activitatea cotidiană.
1. Dimineaţa, cu 10 minute pînă la semnalul „Deşteptarea", sergentul de
serviciu pe companie realizează deşteptarea locţiitorilor comandanţilor de plutoane
şi plutonierului de companie, iar la ora stabilită (la semnalul „Deşteptarea")
execută deşteptarea generală a companiei.
2. După deşteptare se face înviorarea de dimineaţă, curăţenia încăperilor şi
teritoriului, aranjarea aşternutului, toaleta de dimineaţă şi inspecţia de dimineaţă.
3. Pentru inspecţia de dimineaţă la comanda sergentului de serviciu pe
companie „Companie, pentru inspecţie - adunarea" locţiitorii comandanţilor de
plutoane (comandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile sale în locul
desemnat; cei sosiţi în misiune se adună la flancul stâng. Sergentul de serviciu pe
companie, după ce a adunat compania, raportează plutonierului pregătirea
companiei către inspecţie. La comanda plutonierului de companie, locţiitorii
comandanţilor de plutoane şi comandanţii de grupe execută inspecţia de dimineaţă.
Militarii prin contract asistă la inspecţia de dimineaţă periodic.
4. La inspecţiile de dimineaţă se verifică prezenţa militarilor, aspectul lor
exterior şi cum aceştia respectă regulile de igienă individuală.
Militarii care au nevoie de asistenţă medicală sunt înscrişi de către sergentul
de serviciu pe companie în registrul de bolnavi pentru a-i expedia la punctul
medical al unităţii.
La inspecţia de dimineaţă comandanţii de grupe ordonă înlăturarea
neajunsurilor depistate, controlează executarea şi raportează rezultatele inspecţiei
locţiitorilor comandanţilor de plutoane iar aceştia din urmă - plutonierului de
companie.
Starea picioarelor, ciorapilor (obiectelor) şi a lenjeriei de corp se controlează
periodic, de obicei, înainte de stingere.
5. Seara, înainte de apel, Ia ora prevăzută în orarul zilnic, sub conducerea
plutonierului de companie sau a unuia din locţiitorii comandanţilor de plutoane, se
execută plimbarea de seară. Pe timpul plimbării de seară efectivul interpretează
cântece ostăşeşti în componenţa subunităţii. După plimbare, la comanda
sergentului de serviciu pe companie „Companie, adunarea pentru apel",
locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) adună în
formaţie subunităţile sale pentru apel. Sergentul de serviciu pe companie, după ce a
adunat compania, raportează plutonierului de companie sau persoanei care îl
înlocuieşte, adunarea companiei la apelul de seară.
15
Plutonierul de companie sau persoana care îl înlocuieşte, după ce a dat
comanda „Drepţi", începe apelul. La începutul apelului, el spune gradele militare,
numele militarilor înscrişi pe veci, pentru faptele vitejeşti, în lista companiei sau ca
soldaţi de onoare. La pronunţarea numelor acestor militari, locţiitorul
comandantului primului pluton raportează: „Cutare (gradul militar şi numele) a
căzut cu moarte de erou în luptă pentru libertatea şi independenţa Patriei" sau
„Soldatul de onoare al companiei (gradul militar şi numele) se află în rezervă".
După aceasta, plutonierul de companie controlează efectivul companiei
conform listei nominale. Auzindu-şi numele, fiecare răspunde :Prezent". Pentru cei
absenţi, răspund comandanţii de grupe, de exemplu: „în gardă", „în concediu".
După terminarea apelului, plutonierul de companie dă citirii ordinele şi
dispoziţiunile, pe care trebuie să le cunoască toţi militarii, ordinul de distribuţie
pentru ziua următoare şi execută (precizează) ordinea de bătaie pentru luptă în caz
de alarmă sau incendiu. Locţiitorii comandanţilor de plutoane numesc persoanele
de rând pentru executarea curăţeniei pe ziua următoare. La ora stabilită se dă
semnalul „Stingerea", se aprinde iluminatul de serviciu şi se instalează liniştea
deplină.
6. Dacă în companie pe timpul inspecţiei de dimineaţă şi apelului de seară
se află comandantul companiei sau unul din ofiţerii companiei, plutonierul de
companie raportează acestuia rezultatele inspecţiei (apelului).
7. Periodic, conform planului pe brigadă (unitate), se execută apelurile de
seară generale. Locul de executare a apelului de seară trebuie să fie iluminat.
La apelurile generale este obligat să asiste întregul efectiv al brigăzii
(unităţii).
Apelul întregului efectiv conform listei nominale este executat de
comandanţii de companii şi rezultatele apelului Ic raportează comandantului de
batalion (divizion).
La apelul general al brigăzii, comandanţii de batalioane (divizionare) şi de
subunităţi independente ale brigăzii (unităţii) raportează rezultatele apelului
comandantului de brigadă (unitate).
După terminarea apelului general, comandantul de brigadă (unitate) dă
comanda „Drepţi" şi ordonă să se intoneze „Zorile". La executarea apelului de
seară general, după intonarea „Zorilor", orchestra intonează Imnul de Stat al
Republicii Moldova. După aceasta, subunităţile defilează sub acompaniamentul
orchestrei. Dacă unitatea nu dispune de fanfară, sunt întrebuinţate mijloacele
tehnice de reproducere a înregistrărilor sonore. Odată cu începutul intonării
„Zorilor", comandanţii de subunităţi, începând de la pluton în sus, duc mâna la
coifură şi o lasă în jos la comanda „Pe loc repaus", dată de comandantul de unitate
îndată ce orchestra a încetat să cânte.
2. Obligaţiunile comandantului de grupă şi a soldatului.
Obligaţiunile comandantului de grupă
Art.166, art 167 din Regulamentul serviciului interior al FA ale RM
Obligaţiunile comandantului de grupă şi a soldatului.
Art.168,art.169 din Regulamentul serviciului interior al FA ale RM
16

Tema 4. Instalarea militarilor, repartizarea timpului ţi ordinea zilnică.

Şedinţa 1
Subiecte de studiu:
1. Instalarea militarilor şi întrţinerea încăperilor.
2. Organizarea curăţenei, încălzirii, aerisirii şi iluminării încăperilor
companiei.
3. Repartizarea timpului şi orarul zilnic.

1. Instalarea militarilor şi întrţinerea încăperilor.

Toate încăperile şi teritoriul brigăzii sunt repartizate subunităţilor de către
comandantul de brigadă. Cînd în tabăra militară permanentă se dispun cîteva
unităţi militare, încăperile şi teritoriul între acestea sunt repartizate de către
comandantul garnizoanei.
Militarii în termen sunt instalaţi în cazarmă.
Pentru instalarea fiecărei companii sunt prevăzute încăperile ce
urmează:
—dormitorul;
— camera de informare şi odihnă ;
—cancelaria companiei;
— camera pentru păstrarea armamentului;
— camera (locul) pentru curăţarea armamentului;
— camera (locul) pentru şedinţele sportive;
— camera pentru menaj;
—magazia pentru păstrarea materialelor companiei şi obiec telor
personale ale militarilor;
—camera (locul) pentru fumat şi curăţatul încălţămintei;
— uscătoria pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte;
—camera pentru spălat (lavoarul) ;
—camera cu duşuri ;
—toaleta.
În locul de dispunere a fiecărui batalion sunt destinate camerele :
- pentru comandantul batalionului;
- pentru locţiitorii acestuia,
- pentru starul major al batalionului,
- pentru pregătirea către şedinţe, consfătuiri şi pentru odihna ofiţerilor.
Pentru desfăşurarea şedinţelor în cadrul brigăzii se amenajează clasele
respective.
Pentru fiecare unitate se amenajează Odaia gloriei de luptă (istoriei) şi se
ţine Cartea de onoare ale unităţii militare.
Militarii prin contract sunt instalaţi: familiştii — în afara locului de
dispunere a unităţii, iar ne familiştii pot fi instalaţi în cămin sau în încăperi
(camere) separate în cazarmă, pe locul de dispunere a unităţii.
17
Totodată, pentru militarii-femei se amenajează separat: un cămin
(dormitoare), camere pentru pregătirea către şedinţe, consfătuiri şi odihnă, duş şi
toalete pentru femei, precum si camere pentru menaj şi pentru spălat.
Plutonierii care ocupă funcţia plutonierului de companie (familişti sau ne
familişti) se instalează pe locul de dispunere a unităţii ori în preajma acestuia.
Sergenţii în termen, care ocupă funcţia plutonierului de companie sau alte
funcţii destinate completării cu ofiţeri şi plutonieri, pot fi instalaţi într-o
încăpere separată în cazarmă.
Elevii din anii l şi 2 ai instituţiilor militare de învăţământ se instalează în
cazarmă în modul stabilit pentru soldaţii şi sergenţii în termen. Elevii din anul 3
şi următori şi cursanţii, care nu au grade ofiţereşti, se instalează în cămin, iar
familiştilor li se oferă un cămin pentru persoane cu familii.
Şeful instituţiei militare de învăţămînt, în lipsa căminului pentru persoane
cu familii, poate permite elevilor din anul 3 şi următori şi cursanţi lor, care nu au
grade ofiţereşti, să locuiască în afara locului de dispunere a instituţiei militare de
învăţămînt. Elevii şi cursanţii din numărul militarilor în termen se instalează în
cămin după expirarea termenului stabilit pentru aflarea în serviciul militar. Ele -
vii din numărul plutonierilor, militarilor prin contract şi persoanelor care au
satisfăcut serviciul militar în termen pînă la înscrierea la instituţia militară de
învăţămînt sunt scutiţi de instalarea în cazarmă începând cu primul an de
studii.
Se interzice oricui să locuiască în ospătarii, puncte medicale, cluburi,
parcuri şi hangare, precum şi în încăperile de instrucţie şi de serviciu ale
cazărmii.
Instalarea militarilor în termen în dormitoare se face calculând 12 metri
cub de aer pentru un om.
Paturile în dormitoare se dispun în consecutivitatea corespunzătoare
starului de funcţii al companiei şi se aranjează astfel ca lângă fiecare din ele sau
lângă două paturi împreunate să rămână locuri pentru noptiere, iar printre
rîndurile de paturi să fie loc liber pentru adunarea efectivului; paturile se
amplasează nu mai aproape de 50 cm de pereţii exteriori, respectând alinierea.
Paturile trebuie să fie uniforme (standard).
Amplasarea paturilor în dormitoare poate fi pe unu sau pe două
niveluri (nesuprapuse sau suprapuse).
Pentru militarii înscrişi în listele companiei pe veci sau ca soldaţi de
onoare pentru fapte vitejeşti, în dormitor, într-un loc vizibil, se instalează un
pat, care este menţinut permanent în stare exemplară. Deasupra parului, în ramă,
se atârnă portretul eroului şi descrierea faptei lui vitejeşti.
În noptiera de lângă pat se păstrează: în sertarul supe rior —
obiectele de toaletă şi de ras, batistele, guleraşele şi alte obiecte mărunte de uz
personal; în secţiunea din mijloc — cărţi, regulamente, albumuri fotografice,
caiete şi alte obiecte de scris ; în cea de jos — obiectele pentru curăţatul
hainelor şi încălţămintei.
Aşternutul militarilor instalaţi în cazarmă trebuie să constea din pătură,
cerşafuri, pernă cu feţe, saltea şi aşternut sub aceasta. Aşternuturile trebuie
18
să fie aranjate uniform. Se interzic aşezatul şi culcatul pe aşternut în
îmbrăcăminte (cu excepţia persoanei de serviciu pe companie pe timpul odihnei)
şi în încălţăminte.
Mantalele, scurtele calde de campanie şi pantalonii, cojoacele, coifurile,
raniţele completate se păstrează în dulapuri speciale, instalate în încăperile
cazărmii, iar căştile de oţel, mijloacele de protecţie individuală, cu excepţia
măştilor contra gazelor — şi pe stelaje ; echipamentul de paradă şi oraş, uniforma
sportivă şi îmbrăcămintea de lucru — în dulapurile magaziei pentru păst rarea
materialelor companiei şi obiectelor personale ale militarilor, îmbrăcămintea
specială se păstrează în dulapuri în afara dormitoarelor. Dacă sunt condiţiile
corespunzătoare, atunci ţinuta, uniforma sportivă şi obiectele personale ale
militarilor pot fi păstrate în dulapuri (compartimente) individuale.
Locurile de păstrare a tuturor felurilor de îmbrăcăminte sunt repartizate
militarilor şi notate cu etichete indicând gradul militar, numele şi iniţialele
militarului.
Îmbrăcămintea de fiecare zi şi centura, înainte de culcare, se aşează în mod
ordonat şi uniform pe taburet, încălţămintea se pune la picioare lângă pat.
Hainele, lenjeria şi încălţămintea, la necesitate, se usucă în uscătorii.
Modul de păstrare şi de folosire a aparatelor fotografice, magnetofoanelor,
radioreceptoarelor şi altei tehnici radioelectronice de uz casnic pentru militarii în
termen este stabilit de către comandantul de brigadă.
Armamentul de infanterie şi muniţiile, inclusiv cele de instrucţie , se
păstrează la subunităţi într-o cameră aparte cu zăbrele de metal la ferestre, care
se află în paza permanentă a persoanelor din serviciul de zi. Uşa camerei trebuie
să fie înzestrată cu semnalizare electroacustică cu ieşire la ofiţerul de serviciu pe
unitate, să aibă orificiu de control şi să se deschidă în interiorul încăperii (să se
deplaseze lateral). Se admite instalarea unei uşi metalice cu zăbrele sau a unui
perete glisant.
Mitralierele, automatele, carabinele, puştile şi aruncătoarele de grenade
portative, precum şi ţevile de schimb ale mitralierelor, baionetele-cuţit
(baionetele) se păstrează în piramide, iar pistoalele şi muniţiile — în dulapuri sau
lăzi metalice care se închid cu lacăt, în piramide se păstrează, de asemenea,
lopeţile de infanterie şi măştile contra gazelor.
Armamentul de instrucţie şi muniţiile de exerciţiu se păstrează separat de
cele de luptă. Dacă lipseşte o piramidă separată se admite păstrarea
armamentului de instrucţie împreună cu cel de luptă, totodată, locul de
păstrare se notează cu inscripţia : „Armament de instrucţie". Pistoalele de
instrucţie se păstrează împreună cu pistoalele de luptă ale soldaţilor şi sergenţilor
din subunitate. Armamentul sportiv se păstrează împreună cu cel de luptă.
Locul de păstrare al acestuia se notează cu inscripţia : „Armament
sportiv". Distribuirea armamentului de instrucţie şi a celui sportiv, a
cartuşelor de exerciţiu se execută în acelaşi mod ca şi a celor de lupta.
Piramidele cu armament, dulapurile şi lăzile cu pistoale şi cu muniţie,
precum şi camera de păstrare a armamentului se încuie cu lacăt şi se sigilează cu
ştampila de mastic : piramidele şi camera — cu ştampila sergentului de serviciu pe
19
companie ; dulapurile şi lăzile cu pistoale şi muniţie — cu ştampila plutonierului de
companie.
Cheile de la camera de păstrare a armamentului şi piramidelor se află în
permanenţă Ia sergentul de serviciu pe companie, iar cheile de la dulapuri, lăzi
cu pistoale şi muniţii — la plutonierul de companie. Transmiterea cheilor este
interzisă.
Cheile de rezervă se păstrează la comandantul de companie într-un tub
(penal) sigilat şi într-o ladă (casetă) metalică încuiată cu lacăt.
În cameră de păstrare a armamentului se afişează tabelul de materiale, în
care este trecut numărul de piramide, dulapuri, lăzi, standuri, placarde şi alte
materiale păstrate în această cameră. In tabel se indică numerele de ordine ale
dulapurilor şi cu care ştampilă sunt sigilate.
Pe fiecare piramidă (dulap, ladă) se fixează o etichetă cu indicaţia
subunităţii, gradului militar, numelui şi iniţialelor persoanei responsabile,
numărului de ordine al piramidei (dulapului, lăzii) şi numărului ştampilei cu
care se sigilează.
În piramidă (dulap, ladă) se afişează tabelul cu indicaţia categoriei şi
cantităţii de armament şi muniţii păstrate aici. La fiecare locaş al piramidei
(dulapului) trebuie să fie lipită o etichetă ce indică categoria şi seria armei,
numărul măştii contra gazelor, precum şi gradul militar, numele şi iniţialele
persoanei căreia îi sunt distribuite.
Toate opisurile aflate în camera de păstrare a armamentului în piramide,
dulapuri, lăzi sunt semnate de către comandantul de companie.
Dacă în aceleaşi camere se păstrează armamentul şi muniţiile a câtorva
subunităţi, atunci prin ordin pe unitate se numeşte persoana responsabilă de
modul amplasării, păstrării şi de integritatea armamentelor şi muniţiilor, care şi
semnează tabelul de materiale al camerei.
Armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor din batalion (din statul
major şi serviciile unităţii), cartuşele pentru el şi dozimetrele se păstrează într-un
dulap metalic, care se încuie cu lacăt, pe lângă una din companii (pe lingă statul
major al unităţii). Totodată, cartuşele trebuie să se afle într-o ladă metalică
aparte, care se încuie cu lacăt şi este sigilată de către ofiţerul (plutonierul)
responsabil de păstrarea Ion Cartuşele distribuite ofiţerilor şi plutonierilor pentru
executarea serviciului de zi pot fi păstrate în afara lăzii. Dulapul se sigilează de
către plutonierul de companie (ofiţerul de serviciu pe unitate). Dulapul cu
armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor, cu cartuşele şi dozimetrele,
aflat la ofiţerul de serviciu pe unitate, pe lângă aceasta, trebuie să aibă semnalizare
electroacustică la şeful gărzii cu ieşire secretă.
Cheile de la dulapul cu armamentul individual al ofiţerilor şi
plutonierilor din batalion şi de la lada cu cartuşe se păstrează Ia plutonierul de
companie, iar de la cele ale ofiţerilor şi plutonierilor statului major şi serviciilor
din unitate — la ofiţerul de serviciu pe unitate.
Cheile de rezervă se păstrează la biroul (secţia) de documente secrete în
modul stabilit.
20
Modul de distribuire şi primire a pistoalelor şi cartuşelor pentru
acestea se stabileşte de către comandantul de unitate.
Cartuşele pentru gărzi şi pentru subunitatea de serviciu trebuie să se afle în
lăzi metalice, care se încuie cu lacăt şi sunt sigilate, cheile şi ştampilele de la care
se păstrează la plutonierul de companie, în fiecare ladă trebuie să fie opisul
muniţiilor existente. Lăzile cu cartuşe se instalează în vecinătatea piramidelor cu
armament.
La unităţile militare unde gărzile se numesc de la câteva subunităţi
cartuşele pentru gărzi pot fi păstrate în camera ofiţerului de serviciu pe
unitate.
Subunităţile care execută serviciul cu armament atipic primesc muniţiile de
la depozit odată cu armamentul.
Armamentul personal şi muniţiile militarilor sosiţi la unitate din alte
garnizoane în misiune sunt predate spre păstrare ofiţerului de serviciu pe unitate
contra chitanţă şi sunt .înapoiate în ziua plecării din unitate.
Militarii aflaţi în misiune în localităţile unde nu sunt unităţi militare predau
armamentul personal şi muniţiile pentru acesta la secţia administrativ-militară sau
la sectorul de poliţie din localitate (raional), de unde le şi primesc după
executarea misiunii.
În cadrul companiei se amenajează o cameră de duş calculând un robinet
(o sită de duş) la 15—20 de oameni, se instalează spălătoare — un robinet (un
jet) la 5—7 oameni şi cel puţin două băi de picioare cu apă curgătoare, de
asemenea se amenajează un loc pentru spălatul îmbrăcămintei militarilor.
Pe lângă ateliere, parcuri şi ospătarii, în afară de aceasta, trebuie utilate
duşuri cu apă caldă, iar la spălătoare să existe săpun şi prosoape.
În lipsă de apeduct, în încăperile încălzite se instalează spălătoare cu
turnare; e necesar ca ele să fie pline în permanenţă, înainte de umplerea
spălătoarelor cu apă proaspătă, apa rămasă
Se varsă, spălătoarele se curăţă, apa murdară se scoate şi se var să într-
un loc destinat pentru aceasta.
Pentru curăţatul echipamentului şi îmbrăcămintei trebuie rezervate
încăperi sau locuri separate, utilate corespunzător.
Fumatul este permis în camerele sau locurile rezervate şi amenajate în
mod special (anexa 15).
Camera pentru menaj se utilează cu mese pentru călcatul hainelor, cu
placarde privind regulile de purtare a uniformei militare şi aspectul exterior al
militarilor, reparaţia îmbrăcămintei şi încălţămintei, cu oglinzi şi scaune
(taburete), cu numărul necesar de fere de călcat, precum şi cu inventar,
instrument pentru tuns, pentru executarea reparaţiei curente a echipa mentului şi
încălţămintei, cu furnituri şi materiale pentru reparaţie.
Personalul sosit la unitate pentru completare se instalează pe 14 zile într-o
încăpere separată, în perioada aceasta se înfăptuieşte un examen medical profund,
se fac vaccinări, se distribuie echipamentul, încălţămintea conform normelor în
vigoare şi ajustarea lor ; cu efectivul din completare se desfăşoară şedinţe de
perfecţionare a pregătirii militare iniţiale.
21
Printr-un ordin pe unitate, din efectivul sosit pentru completare se
constituie o subunitate aparte, se numesc comandantul de subunitate, ajutorul
acestuia pentru munca educativă, se desemnează numărul necesar de ofiţeri,
plutonieri, sergenţi şi soldaţi în calitate de comandanţi şi instructori.
Repartizarea la subunităţi a completării sosite se efectuează în modul
indicat în anexa 5.
- Obiectele proprii (lenjeria, încălţămintea, îmbrăcămintea) ale militarilor
încorporaţi în serviciul militar în termen se aduc în ordine, se împachetează şi
se expediază de către unitatea militară în colete militare gratuite la adresa
indicată.
2.Organizarea curăţenei, încălzirii, aerisirii şi iluminării încăperilor
companiei
Art. art. 194-258 din Regulamentul serviciului interior al FA ale RM

Învoirea din locul de dispunere a unităţii

Militarii în termen au dreptul să se deplaseze liber în locul de dispunere a
unităţii militare şi în limitele garnizoanelor în care ei sunt învoiţi din teritoriul de
dislocare a unităţilor militare. Militarii prin contract pot pleca în afara
garnizoanelor, pe al cărui teritoriu îşi satisfac serviciul militar, cu aprobarea
comandantului de unitate militară. Pentru militarii în termen plecarea din limitele
garnizoanelor (cu excepţia cazurilor cînd pleacă în concediu sau în misiune) este
interzisă.
Militarul în termen, dacă nu 1-a fost aplicată o pedeapsă disciplinară
„privarea învoirii de rînd", are dreptul la o învoire pe săptămînă în afara locului de
dispunere a unităţii. Totodată, învoirea militarilor trebuie să fie reglementată între
subunităţile din unitate, astfel ca să nu fie în detrimentul stării de pregătire în
vederea luptei a unităţii şi calităţii executării serviciului de alarmă.
Militarii în termen primesc învoiri în afara locului de dispunere a unităţii de
la comandantul de companie în zilele, orele şi modul stabilite de comandantul de
unitate. Concomitent din subunitate pot pleca în învoire cel mult 30% din militari.
Soldaţii primului an de serviciu pleacă în învoiri din locul de dispunere a unităţii
după depunerea Jurămîntului militar. Sîmbătă şi în zilele din ajunul sărbătorilor
învoirea se admite pînă la ora 24.00, iar duminica şi în zilele de sărbătoare - pînă la
apelul de seară.
Cu aprobarea comandantului de batalion (divizion), comandantul de
companie poate acorda unui militar în termen învoire pe motiv întemeiat şi în alte
zile ale săptămînii după şedinţele de instrucţie pînă la stingere sau pînă în
dimineaţa zilei următoare (dar nu mai tîrziu decît cu două ore pînă la începutul
şedinţelor).
învoirile se realizează în ordinea de urgenţă. Evidenţa este ţinută de către
locţiitorii comandanţilor de plutoane.
Pentru executarea serviciului de alarmă şi serviciului de zi în zilele de
odihnă şi de sărbătoare militarilor în termen învoiri nu li se acordă.
Pentru aprobarea învoirii militarii se adresează şefului său nemijlocit.
De exemplu: „Domnule sergent. Rog să mi se permită o învoire pînă la
22
ora 20.00".
Locţiitorii comandanţilor de plutoane prezintă listele de învoire ale
militarilor în termen, semnate de comandanţii de plutoane, plutonierului de
companie pentru raport comandantului de companie.
La ora stabilită, sergentul de serviciu pe companie adună militarii care
pleacă în învoire şi raportează plutonierului de companie.
Plutonierul de companie îi inspectează vizual pe militarii învoiţi, controlează
dacă sunt bărbieriţi şi tunşi, starea şi ajustarea îmbrăcămintei şi încălţămintei, dacă
cunosc regulile de dare a salutului militar, de comportare în stradă şi în alte locuri
publice. După aceasta, plutonierul înmînează acestora biletele de voie, semnate de
comandantul de companie. Sergentul de serviciu pe companie îi înscrie pe cei ce
pleacă în învoire în registru, întocmeşte liste lor şi îi prezintă ofiţerului de serviciu
pe unitate.
Soldaţii şi sergenţii în termen, care pleacă în învoire în afara locului de
dispunere a unităţii, trebuie să aibă asupra sa livretul militar.
Biletul de voie este valabil numai în perimetrul garnizoanei sale.
La înapoierea din învoire militarii se prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate
şi raportează sosirea. Ofiţerul de serviciu pe unitate face însemnarea în biletele de
voie despre sosire. După aceasta, ei pleacă în subunitate la sergentul pe companie,
îi predau
Biletele de voie şi raportează şefului său nemijlocit.
De exemplu: „Domnule sergent, sunt soldatul Popescu, m-am prezentat din
învoire. In timpul învoirii nu am fost observat ( sau am fost observat pentru... de
către...)".
Dacă militarul soseşte la subunitate după stingere, atunci el raportează
şefului nemijlocit în ziua următoare, pînă la inspecţia de dimineaţă.
Sergentul de serviciu pe companie notează în registrul celor plecaţi în
învoire ora sosirii şi predă biletele de voie plutonierului de companie.
Învoirea elevilor din anul întîi din locul de dispunere a instituţiei militar de
învăţămint de instruire profesională se înfăptuieşte în modul stabilit pentru soldaţii
şi sergenţii în termen. Modul de învoire a elevilor din anul doi este stabilit de către
şeful instituţiei militare de învăţămînt. Elevii din anul trei şi următori, precum şi
elevii cu dreptul de a locui în cămin se pot afla în afara locului de dispunere a
instituţiei militare de învăţămînt după şedinţele de instrucţie şi orele obligatorii
pentru activitatea de sine stătătoare stabilite în orarul zilnic, pînă la ora 24.00,
elevii familişti - pînă la începutul şedinţelor din ziua următoare.
In unităţile militare (subunităţile independente), care se află în locuri
îndepărtate de la localităţi, şi în alte cazuri,cînd învoirea din locurile de dispunere
în modul indicat nu este raţională, atunci, la decizia comandantului unităţii
(subunităţii independente), în zilele de odihnă se întreprind ieşiri în grup în
localităţile mari din apropiere (în oraş).
Măsurile sanitaro-igienice şi antiepidemice
Fiecare militar trebuie să se îngrijească de păstrarea sănătăţii sale, să nu
tăinuiască afecţiunile, să respecte cu rigurozitate regulile de igienă personală şi
23
socială şi să se lese de proastele obiceiuri (fumat, consum de alcool şi mijloace
narcotice).
Executarea regulilor de igienă individuală include:
- spălatul de dimineaţă, inclusiv al dinţilor, precum şi al picioarelor înainte
de somn;
- bărbieritul, tunsul şi tăiatul unghiurilor la timp;
- îmbăierea săptămînală cu schimbul lenjeriei de corp şi de pat, obielelor şi
ciorapilor;
- menţinerea în curăţenie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi aşternutului,
schimbul la timp al guleraşelor.
Coafura militarului, mustăţile, dacă le are, trebuie să fie îngrijite, să
corespundă cerinţelor igienei şi să nu împiedice întrebuinţarea mijloacelor de
protecţie individuală şi portul echipamentului.
Totodată, mustăţile trebuie să fie tunse cu acurateţe, să nu fie mai jos de
colţurile gurii.
Militarilor-femei, cînd poartă uniforma militară, li se interzice:
- să poarte părul răsfirat sau codiţă împletită;
- să vopsească părul în culori vii (ţipătoare) sau să-1 decoloreze;
- să fixeze părul cu spelci de masă sau de lemn;
- să poarte peruci, şenioanc;
- să vopsească sprîncenele, să încleie gene;
- să facă alunele şi unghii artificiale, să poarte unghii prea lungi;
- să-şi grimcze exagerat faţa.
Regulile de igienă socială includ: menţinerea curăţeniei în dormitoare,
toaletele şi în alte camere de folosinţă în comun, aerisirea regulată a încăperilor;
menţinerea curăţeniei în locurile publice, precum şi pe teritoriul de dispunere a
unităţii.
Pentru asigurarea rezistenţei militarilor faţă de bolile infectioase, se fac
vaccinări de protecţie. Vaccinările pot fi planificate şi indicate din punct de vedere
epidemic.
Vaccinările de protecţie planificate pentru întregul efectiv al unităţii se
efectuează conform calendarului de vaccinări, iar cele indicate de situaţia
epidemică - la ordinul comandantului (şefului) superior.
De vaccinări militarii sînt scutiţi numai la decizia medicului.
Însemnările cu privire la vaccinări se trec în carnetul medical şi în livretul
militar.
Militarul este obligat să raporteze în ordine ierarhică cazurile de apariţie a
bolilor infectioase în rîndul persoanelor care locuiesc cu el în acelaşi apartament
(cameră din cămin) şi să execute obligaţiile de serviciu cu aprobarea
comandantului de unitate conform deciziei şefului serviciului medical.
La depistarea în unitate a unui bolnav contagios, şeful serviciului medical
raportează imediat comandantului de unitate şi şefului medical superior, execută
evidenţierea activă, izolarea şi spitalizarea celor îmbolnăviţi, dezinfccţia la
subunităţi, supravegherea persoanelor ce au fost în contact cu bolnavii şi
intensifică controlul sanitaro-igienic.
24
La necesitate, în unitate se introduce regimul de observare sau carantină, se
întrerupe sau se limitează contactul cu populaţia civilă, în cadrul unităţii se interzic
adunările efectivului şi măsurile culturale de masă, se instalează izolatoare
suplimentare

3. Repartizarea şi ordinea zilnică

Art.,art.240-275 din Regulamentul serviciului interior al FA ale RM

25

Tema 5: Organizarea şi executarea serviciului de zi. Obligaţiunile

personalului destinat pentru serviciul de zi.

Personalul destinat pentru serviciul de zi .

Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii interioare, paza
efectivului,
armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi materialelor unităţii
(subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp
a
măsurilor de prevenire a infracţiunilor, precum şi pentru executarea altor îndatoriri
ce
ţin de serviciul interior.
Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul de zi
pe unitate pe perioada de instrucţie.
Este prevăzută următoarea componenţă a personalului destinat pentru serviciul
de zi al brigăzii (unităţii):
- ofiţerul de serviciu pe unitate;
- ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate;
- subunitatea de intervenţie;
- garda;
- ofiţerul de serviciu şi plantoanele pe parc; precum şi mecanicii-conductori
(şoferii) la maşinile de tracţiune de serviciu;
- felcerul sau instructorul sanitar de serviciu şi plantoanele pe punctul medical;
- sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe punctul de control;
- sergentul de serviciu pe bucătărie şi sala de mese şi muncitorii în ospătărie;
- sergentul de serviciu pe statul major al unităţii;
- toboşarul-gornist de serviciu;
- agenţii de legătură;
- echipa de pompieri;
- plantonul în serviciul special.
Zilnic, prin ordinul de zi pe brigadă (unitate), se numesc: ofiţerul de serviciu pe
unitate, ajutorul ofiţerului de serviciu pe pare, subunitatea de intervenţie, precum şi
subunităţile de la care se numeşte personalul pentru serviciul de zi şi personalul
pentru lucru. La necesitate, comandantul de brigadă (unitate) arc dreptul să reducă
componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi.
In serviciul de zi pe companie sunt numiţi:
-sergentul de serviciu pe companie;
-plantonul pe companie.
Numărul de schimbări ale plantoanelor pe companie este determinai de către
comandantul de unitate.
Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi pe cămin al
militarilor-femei, precum şi obligaţiile lui sunt determinate de zi pe companie.
In locul sergenţilor de serviciu pe companii în unele batalioane, în
funcţie de efectivul lor şi de condiţiile de instalare, la decizia comandantului de
unitate, poate fi numit un sergent de serviciu pe unitate, iar în subunităţile de
asigurare a unităţii cînd acestea sunt amplasate împreună - o persoană de serviciu pe
26
aceste subunităţi. Numărul de plantoane în cazurile menţionate este stabilit în
funcţie de condiţiile de amplasare a subunităţilor, de asigurarea pazei şi menţinerea
ordinii interioare.

Toate persoanele de serviciu şi ajutorii lor trebuie să poarte pe partea

stângă a pieptului (pe mână stângă) o insignă (banderolă din pânză) cu inscripţia
respectivă.

Serviciul de zi al companiei.
În serviciul de zi pe companie sunt numiţi:
- sergentul de serviciu pe companie;
- plantonul pe companie.
Numărul de schimburi ale plantoanelor pe companie este determinat de
către comandantul de unitate.
Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi pe cămin al militarilor-
femei, precum şi obligaţiile lui sunt determinate potrivit serviciului de zi pe
companie.
2. In locul sergenţilor de serviciu pe companii în unele batalioane,
în funcţie de efectivul lor şi de condiţiile de instalare, la decizia comandantului de
unitate, poate finumit un sergent de serviciu pe unitate, iar în subunităţile de
asigurare a unităţii, cînd acestea sunt amplasate împreună - o persoană de serviciu
pe aceste subunităţi.Numărul de plantoane în cazurile menţionate este stabilit în
funcţie de condiţiile deamplasare a subunităţilor, de asigurarea pazei şi menţinerea
ordinii interioare.
3. Toate persoanele de serviciu şi ajutorii lor trebuie să poarte pe partea
stîngă a pieptului (pe mînă stîngă) o insignă (banderolă din pînză) cu inscripţia
respectivă. Insigna (banderola) se transmite de către vechea persoană de serviciu
noii persoane deserviciu după raportul de predare şi primire a serviciului.

Sergentul de serviciu pe companie.

1. Sergentul de serviciu pe companie este numit din rîndul sergenţilor şi, ca
excepţie, din numărul celor mai destoinici soldaţi. El răspunde de executarea
întocmai a orarului zilnic şi respectarea altor reguli de menţinere a ordinii
interioare în companie, de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, bunurilor
companiei, obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor şi de modul de
executare a serviciului de către plantoane
2. Sergentul de serviciu pe companie se subordonează ofiţerului de serviciu pe
unitate şi ajutorului acestuia, iar pe linia serviciului interior în companie -
comandantului de companie şi plutonierului de companie.
3. înainte de apel, noul sergent de serviciu pe companie controlează
componenţa
personalului destinat pentru serviciul de zi al companiei, îl examinează şi îl
prezintă
plutonierului de companie. După examinare, după controlul gradului de
cunoaştere a obligaţiilor şi înfăptuirea şedinţelor practice de către plutonierul
27
de companie, el primeşte de la vechiul sergent de serviciu informaţia
referitor Ia existentul şi răspândirile oamenilor şi conduce personalul destinat
serviciului de zi la apel.
După apel, noul sergent de serviciu, în comun cu vechiul sergent de
serviciu, controlează şi primeşte armamentul, lăzile cu muniţii şi ştampilele
pe acestea, materialele conform tabelelor, controlează existenţa şi starea de
funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi de înştiinţare, după care
sergenţii de serviciu îşi pun semnăturile în registrul de primire şi predare a
serviciului. Armamentul se ia în primire bucată cu bucată pe serii şi în complet.
Totodată, se verifică starea de funcţionare a lacătelor, semnalizării de pază,
dulapurilor şi a altor materiale.
După ce a primit serviciul, noul sergent de serviciu, împreună cu cel vechi,
sosesc la comandantul de companie, iar în lipsa acestuia - la locţiitorul
comandantului de companie, iar dacă şi acesta lipseşte, atunci - la plutonierul de
companie cu raportul
despre predarea şi luarea în primire a serviciului.
De exemplu: „Domnule căpitan, sunt sergentul Stratan, am predat
serviciul pe companie". „Domnule căpitan, sunt sergentul inferior Cobzac,
am luat în primire serviciul de companie".
După aceasta, noul sergent de serviciu pe companie comunică despre toate
observaţiile făcute şi indicaţiile date de ofiţerul de serviciu pe unitate la apel,
precum şi despre neregulile sau lipsurile depistate la luarea în primire a serviciului.
2. Sergentul de serviciu pe companie este obligat:
- la darea alarmei să facă deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii prin
contract ai companiei, pînă la sosirea lor la companie, să execute dispoziţiunile
ofiţerului de serviciu pe unitate;
- să urmărească îndeplinirea întocmai a orarului zilnic în companie, la ora
stabilită, să facă deşteptarea generală a efectivului companiei;
- să cunoască poziţia companiei şi modul de chemare a ei, existentul în
oameni la companie, cîţi oameni se află în serviciul de zi, cîţi sunt bolnavi,
arestaţi, învoiţi din locul de dispunere a unităţii sau trimişi în componenţa
echipelor, precum şi existentul şi consumul exact de armament;
- să distribuie armamentul, cu excepţia pistoalelor, numai la ordinul
comandantului sau plutonierului de companie, facînd înseninarea
corespunzătoare în registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei; cînd
primeşte armamentul, să verifice seriile şi dacă acesta este complet; să păstreze
permanent asupra sa şi să nu transmită cheile de la camera de păstrare a
armamentului;
- în cazurile unor evenimente deosebite în companie şi încălcări de
prevederi regulamentare în relaţiile dintre soldaţii sau sergenţii companiei să
ia măsuri de urgenţă pentru a face ordine; sa raporteze imediat aceste cazuri
ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de companie sau locţiitorului
acestuia, iar în absenţa acestora
- plutonierului de companie;
- să urmărească existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de stingere a
28
incendiilor şi a semnalizării de pază a camerelor de păstrare a armamentului,
îndeplinirea cerinţelor de securitate antiincendiară în companie (fumatul să-1
admită numai în locurile destinate special în acest scop, uscarea echipamentului -
numai în uscătorii, să supravegheze respectarea regulilor Ia încălzitul sobelor şi de
folosire a lămpilor);
- la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate, să închidă uşile cazărmii cu
zăvoarele, iar accesul vizitatorilor să-1 facă la apelul de alarmă după cunoştinţa
prealabilă;
- dacă a izbucnit un incendiu, să cheme echipa de pompieri, să ia măsuri de
stingere şi să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de
companie, de asemenea, să ia măsuri de evacuare a oamenilor şi de scoatere a
armamentului şi bunurilor din încăperile aflate în pericol;
- să schimbe la timp plantoanele; la ordinul plutonierului de companie, să
trimită subunităţile numite pentru lucru şi diferite echipe, precum şi să expedieze
pe toţi cei îmbolnăviţi la punctul medical;
- la ora stabilită, să-i adune în formaţie pe cei cu învoire din locul de
dispunere a unităţii, să raporteze despre aceasta plutonierului de companie şi, la
ordinul acestuia, să-i prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate;
- dacă părăseşte încăperea companiei în interes de serviciu, precum şi pentru
timpul odihnei sale, să transmită executarea atribuţiilor unuia din plantoanele din
schimbul liber;
- să primească de Ia plutonierul de companie, după apelul de seară, informaţia
despre militarii care lipsesc, iar dacă există absenţe nemotivate - numele,
prenum ele şi patronimicul lor şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate.
De exemplu: „Domnule căpitan, în compania întîi de infanterie motorizată
apelul de seară s-a efectuat, toţi oamenii sunt prezenţi, cu excepţia a doi
oameni, care se află în concediu, trei oameni - în servicii, sunt sergentul de
serviciu pe companie, sergent Solonari".
- după deşteptare, să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate, prin mijloacele
tehnice de transmisiuni, existentul şi răspândirile în efectivul companiei,
evenimentele ce au avut loc noaptea, iar Ia necesitate, să prezinte lista
militarilor care au întârziat din învoire şi a celor care lipsesc ncmotivat;
- să urmărească efectuarea minuţioasă a curăţeniei şi întreţinerea
încăperilor
companiei, menţinerea în ele a temperaturii stabilite, respectarea normelor
de
iluminare, încălzire şi aerisire a încăperilor, existenţa apei de băut în vase şi a
apei
pentru spălat în rezervoarele spălătoarelor, precum şi efectuarea curăţeniei în
sectorul
de teritoriu repartizat companiei;
- să menţină ordinea pe timpul servirii mesei de către efectivul companiei; la
indicaţia
plutonierului de companie, să prezinte la timp sergentului de serviciu pe bucătărie
notă
29
pentru oprirea hranei persoanelor aflate în serviciu sau celor care lipsesc în interes
de
serviciu;
- la sosirea în companie a şefilor direcţi, începând de la comandantul de
companie în sus, a ofiţerului de serviciu pe unitate, precum şi a persoanelor din
comisia de inspecţie (control) să dea comanda „Drepţi", să le raporteze şi să-i
însoţească prin sectorul companiei.
De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a
întâmplat nimic deosebit (dacă s-a întâmplat ceva, raportează ce anume).
Compania este la instrucţie în raionul poligonului de tragere. Sunt sergentul
de serviciu pe companie, sergent Solonari".
Altor ofiţeri, plutonieri şi plutonierului de companie sergentul de serviciu pe
companie nu raportează, dar numai se prezintă.
La sosirea ofiţerilor din alte subunităţi sergentul de serviciu pe
companie, de asemenea, li se prezintă şi îi însoţeşte la comandantul de companie.
In cazurile în care comandantul (şeful) sosit este întâmpinat de către comandantul
de companie şi îi raportează, sergentul de serviciu pe companie, care este de faţă, nu
mai raportează, ci doar se prezintă.
3. Cînd compania este cantonată într-o localitate, sergentul de serviciu pe
companie, în afară de aceasta, urmăreşte ca soldaţii şi sergenţii să nu iasă di raionul
de dispunere a companiei, să nu intre în localuri a căror vizitare este interzisă, cînd
aceştia se află în stradă, sa fie îmbrăcaţi regulamentar şi să respecte ordinea publică.
Pe cei care încalcă regulile stabilite îi reţine şi îi trimite la plutonierul de companie.
Plutonierul de companie.
1. Plutonierul de companie pe timp de pace şi pe timp de război
răspunde: de respectarea regulilor de executare a serviciului de către soldaţi şi
sergenţi; de disciplina militară şi menţinerea ordini interioare în companie; de
integritatea armamentului, tehnicii militare şi a altor materiale ale companiei,
precum şi a obiectelor personale ale militarilor aflate Ia magazie. El se
subordonează comandantului de companie, este organizatorul nemijlocit al
ordinii interioare în locul de dispunere a companiei şi şef direct al sergenţilor şi
soldaţilor din companie.
în lipsa ofiţerilor din cadrul companiei plutonierul de companie
îndeplineşte îndatoririle comandantului de companie.
2. Plutonierul de companie este obligat:
- să asigure toate materialele necesare desfăşurării şedinţelor de pregătire de
luptă ale companiei, precum şi să desfăşoare, la indicaţia comandantului de
companie, şedinţe de pregătire;
- să cunoască numele, prenumele, patronimicul, naţionalitatea, durata
serviciului, funcţia, calităţile individuale, situaţia familială ale soldaţilor,
sergenţilor din companie şi să aibă grijă de ei;
- să poarte grijă de aspectul exterior al soldaţilor şi sergenţilor din companie
şi să ia măsuri pentru ajustarea individuală a îmbrăcămintei şi încălţămintei;
- să ceară de la soldaţii şi sergenţii din companie respectarea disciplinei
militare, orarul zilnic, să raporteze imediat comandantului de companie încălcările
30
disciplinei militare, precum şi încurajările şi pedepsele disciplinare aplicate de el
soldaţilor şi sergenţilor din companie;
- să repartizeze sarcini pe plutoane pentru executarea serviciului şu pentru lucru,
să ţină personal evidenţa rîndului la serviciu al sergenţilor şi să urmărească modul
în care se execută serviciul de zi pe plutoane;
- să controleze modul de pregătire a personalului pentru serviciul de zi al
companiei, să-1 viziteze înainte de apel, să-1 instructeze şi să-1 trimită la
timp la apel; să supravegheze îndeplinirea întocmai a îndatoririlor sale de către
sergentul de serviciu şi plantonul pe companie;
- să distribuie muniţiile pentru serviciile de gardă şi pistoale soldaţilor şi
sergenţilor cu aprobarea comandantului de companie, iar sergentului de serviciu
pe subunitate, la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate; să le primească personal
şi să Ie controleze upă predare;
- să conducă inspecţia de dimineaţă şi să execute apelul de seară;
- să conducă compania la sala de mese sau s-o expedieze sub comanda
unuia din locţiitorii comandanţilor de pluton;
- să inspecteze şi să trimită fiecare echipă numită din partea companiei; să
conducă personal compania la baie şi s-o prezinte la controlul medical;
- să prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate, prin sergentul de serviciu pe
companie, informaţia cu privire la militarii absenţi la apelul de seară, iar dacă
sunt absenţa nemotivatc - numele, prenumele şi patronimicul acestora;
- la plecarea în învoire din locul de dispunere a unităţii, să înmâneze biletele
de voie soldaţilor şi sergenţilor în termen şi să controleze dacă aceştia sunt
echipaţi regulamentar şi cunosc regulile de comportare în locurile publice;
- să primească la timp şi să examineze armamentul şi alte mijloace materiale
sosite la companie, să supravegheze cu stricteţe existenţa lor, exploatarea
justă şi să le expedieze Ia timp la reparaţii; să se îngrijească de prezenţa
materialului pentru repararea echipamentului cu forţele proprii ale efectivului
companiei;
- să organizeze păstrarea şi evidenţa regulamentelor, instrucţiunilor şi
manualelor, distribuirea lor pentru folosinţă temporară, să controleze existenţa
acestora în cadrul lor;
- să organizeze întreţinerea în curăţenie şi ordine a tuturor încăperilor din
companie, precum şi a sectorului de teritoriu distribuit companiei şi să
conducă executarea curăţeniei generale a acestora;
- să urmărească respectarea regulilor de încălzire a sobelor, întreţinerea
corectă a mijloacelor de stingere a incendiilor şi îndeplinirea de către soldaţii şi
sergenţii din companie a cerinţelor de siguranţă contra incendiilor;
- să trimită sergentului de serviciu pe bucătărie, prin sergentul de serviciu pe
companie, notă cu militarii aflaţi în serviciul de zi sau care lipsesc în interes de
serviciu, pentru a li se păstra hrana;
- să primească, pe bază de tabel, banii şi obiectele de valoare de la soldaţii şi
sergenţii sancţionaţi cu arest şi să Ic prezinte comandantului de companie;
- să facă lunar confruntarea registrelor de evidenţă a bunurilor militare din
companie cu registrele de evidenţă de Ia serviciile brigăzii şi să ţină evidenţa
31
şi gestiunea stabilite;
- să verifice, în corespundere cu normele de aprovizionare în vigoare,
existenţa mijloacelor materiale aflate asupra militarilor, iar pentru cei ce urmează să
tic trecuţi în rezervă, să stabilească, cu cel puţin 30 de zile înainte de plecarea
acestora, pagubele ce trebuie recuperate;
- la plecarea din locul de dispunere a companiei, să lase în locul său pe
unul din locţiitorii comandanţilor de plutoane.

Particularităţile serviciului interior in parcuri

Principii generale
Parc se numeşte teritoriul amenajat pentru păstrarea, întreţinerea,
repararea si punerea în stare de luptă a armamentului şi tehnicii militare.
Parcurile pot fi permanente şi de campanie.
Parcurile permanente se amenajează în locurile de disfocare permanentă a
brigăzii şi pe poligoane, în aceste condiţii armamentul şi tehnica militară se
dispun în depozite ce se închid sau sub acoperiş, precum şi pe platforme cu
împrejmuire sigură, în parc se amenajează punctul de control tehnic cu
încăperi pentru ofiţerul de serviciu pe parc, şeful punctului de control tehnic,
săli de securitate a circulaţiei, pentru instructajul şoferilor, şefilor de maşini şi
personalului de serviciu pe parc ; punct de alimentare cu carburanţi, punct de
curăţare şi spălare, punct (platformă) de întreţinere tehnică zilnică, punct de
întreţinere tehnică şi reparaţii ; locuri pentru păstrarea armamentului şi a
tehnicii militare şi obiective pentru punerea lor în stare de luptă, alte încăperi
(locuri) pentru întreţinerea tehnicii şi încăperile necesare cu menire socială.
Parcurile de campanie se organizează în cazurile de dislocare temporară a
unităţii (subunităţii) militare în condiţii de campanie. Ele se organizează, de
regulă, pentru fiecare batalion (companie).
Construcţia şi amenajarea parcurilor trebuie să asigure ieşi rea rapidă şi
uşoară a maşinilor.
Teritoriul parcului se împarte în sectoare, care se repartizează subunităţilor.
Limitele sectoarelor se marchează cu indicatoare. Teritoriul parcului permanent
se împrejmuieşte, se uti-lează cu mijloace tehnice de pază, cu instalaţii ce
asigură respec tarea regulilor de protecţie a mediului înconjurător, se amena
jează zone verzi şi se iluminează. Toate încăperile parcului, porţile
încăperilor şi porţile par cului se numerotează. Spre parc, precum si spre
încăperile din interiorul parcului şi construcţiile speciale, trebuie să fie
construite drumurişi stabilite cu exactitate căi de acces, care se menţin
permanent încondiţii bune pentru circulaţie. Vara, pe timp uscat, drumurile,
seudă, iar iarna se curăţă de zăpadă.
Circulaţia şi mişcările pe teritoriul parcului în afara drumuri lor este
interzisă.
Pe toate drumurile din parc se instalează indicatoare ale-direcţiei şi vitezei
de deplasare a maşinilor şi alte semne rutiere.
De organizarea serviciului interior în parc, de întreţine rea şi
păstrarea corectă a armamentului şi tehnicii militare, a con strucţiilor speciale,
depozitelor, de menţinerea curăţeniei şi res pectarea măsurilor de protecţie
contra incendiilor şi de protecţie a mediului ambiant răspunde locţiitorul
comandantului de brigadă pentru armament, iar acolo unde această funcţie nu
este prevăzută în lista de state — răspunde şeful serviciului auto sau şeful
unuia din serviciile tehnice ale brigăzii.
32
De întreţinerea armamentului, tehnicii militare, încăperi lor şi sectoarelor
din teritoriul parcului, repartizate subunităţi lor, răspund comandanţii de
subunităţi.
Î ntreţinerea tehnică a maşinilor se efectuează după fiecare cursa, precum şi
după rulajul (uzarea) stabilit de normative şî după păstrare, în afara de aceasta,
se efectuează întreţinerea teh nică de sezon a maşinilor. ,(
Examinarea şi întreţinerea armamentului şi a tehnicii militare, precum şi
reutilarea şi amenajarea parcurilor se efectuează în zilele de parc, de
gospodărire în parc şi în timpul rezervat pentru întreţinerea armamentului şi
tehnicii militare.
Armamentul şi tehnica militară examinate se dispun în locul de
staţionare, în perioada rece a anului în depozitele neîncălzite şi pe
platformele deschise ale parcului, la temperaturi Joase ale aerului, se
evacuează apa din sistemele de răcire ale motoarelor, de la armament şi
tehnica militară se scot acumulatoarele. După aceasta se fixează tăbliţe „Apa
este evacuată”, „Acumulatoarele sunt scoase".
Este interzis sa fie puse la locul de parcare armamentul şi tehnica
militară care nu au fost examinate.
Păstrarea maşinilor în afara parcului este interzisă, cu excepr ţia maşinilor
încărcate cu muniţii şi alte mijloace materiale,,şi care se află pe teritoriul
depozitelor în paza garzii.
în timpul revistelor armamentului şi tehnicii militare comandantul de brigadă
controlează, de asemenea, starea parcurilor.
Maşinile se scot din parc pe baza ordinului de distribuţie aprobat în
ajun de comandantul unităţii, în stare tehnică şi de întreţinere bună, cu şoferi,
care au la mînă document de identitate şi permis de conducere, care au trecut
controlul medical înainte de cursă şi sunt admişi pentru cursă, cu ordine de
transport semnate de locţiitorul comandantului de unitate pentru armament 1
(persoana cu funcţie de răspundere pentru exploatarea armamentului şi tehnicii
militare) şi care au viza şefului punctului de control tehnic despre starea bună
a maşinii, precum şi viza ofiţerului de serviciu pe parc despre indicaţiile
vitezometrului şi timpul ieşirii din parc. Folosirea maşinii se planifică punîndu-se
la socoteală timpul necesar şoferilor pentru întreţinerea maşinilor, pentru
pregătirea lor pentru cursa şi pentru odihnă.
Scoaterea maşinilor neprevăzute prin ordinul de distribuţie se efectuează în
cazuri excepţionale şi numai cu permisiunea comandantului de unitate.
în zilele de odihnă şi de sărbători scoaterea maşinilor din parc se
reduce la minimum.
Cînd pleacă în cursă două şi mai multe maşini, este numit un şef de
coloana.
Cînd se transportă oameni şi încărcături explozive, atît în coloane, cît şi
cu maşini singulare, pentru fiecare maşină este numit un şef. în alte cazuri,
şefii de maşină se numesc pe măsura necesităţii prin decizia comandantului
de unitate.
Şef de coloană (şef de maşină) este numit un ofiţer, plutonier sau
sergent, care cunoaşte regulile de circulaţie. El răspunde de executarea misiunii
primite şi de folosirea corectă a maşinilor (maşinii), de disciplina personalului
din maşini (maşină) şi respectarea de către acesta a regulilor de securitate.
Şeful de coloană (şeful de maşină)'este obligat:
— înainte de plecarea maşinilor (maşinii) sa verifice respectarea
normelor de îmbarcare a oamenilor şi încărcare; să controleze succesiunea
de îmbarcare (încărcare), debarcare (de cărcare) şi modul de amplasare a
personalului (încărcăturii) în maşini (maşină) ;_ ,
33
— pe timpul deplasării maşinilor (maşinii) să urmărească respectarea
traseului, a vitezei de-circulaţie stabilite, să supra egheze respectarea de
către şoferi (şofer) a regulilor de circu laţie, iar de către personalul din
maşini (maşină) — a disciplinei militare şi regulilor de securitate.
Şefului de coloană (şefului de maşină) i se interzice să preia conducerea
maşinii sau să-1 impună pe şofer să transmită cuiva conducerea maşinii; să dea
ordine ce-1 impun pe şofer (şoferi) să încalce regulile de circulaţie rutieră şi să
majoreze viteza de circulaţie stabilita.
Şefii de coloane (şefii de maşini) şi şoferii primesc de la per soanele cu
funcţii care au organizat această transportare, sau de la şefii lor direcţi instructaj
despre scopul, modul, termenele de executare a misiunii şi despre normele de
securitate a circulaţiei. Şoferii maşinilor sunt instructaţi, în afară de aceasta, de
către co mandanţii de subunităţi privitor la respectarea cerinţelor de
exploatare a maşinilor, a regulilor de circulaţie rutieră şi normelor de
comportament pe timpul cursei. Şoferilor li se .interzice categoric- s ă transmită
cuiva conducerea maşinii.
Pregătirea maşinilor pentru ieşire se realizează sub conducerea
comandanţilor de subunităţi sau a locţiitorilor săi pentru armament (şeful ser
viciului, tehnic, şeful serviciului auto, tehni cul de batalion, tehnicul
superior şi, tehnicul de compa n i e ) .
Controlul stării tehnice a maşinilor la ieşirea din parc şi, la înapoierea din
cursă se execută de către şeful punctului de, control tehnic. _ •
Ordinea interioară şi programul de lucru în parc se comunică prin ordin
pe unitate (anexa 10). Accesul în parc şi lucrul în parc în afara timpului stabilit
se permite numai cu aprobarea comandantului unităţii.
În timpul stabilit pentru lucru şi şedinţe de pregătire per __ sonalul are
acces în parc numai în formaţie, sub comanda ofiţerilor, plutonierilor sau
sergenţilor.
Militarii prin contract din unitate pot intra în parc în timpul stabilit pentru
lucru pe baza legitimaţiei. Sergenţii şi soldaţii care vin în parc cu chestiuni
de serviciu, cîte unul, au acces în' parc pe baza livretelor militare cu aprobarea
locţiitorului coman dantului de unitate pentru armament, despre care fapt
acesta din urma îl informează pe ofiţerul de serviciu pe parc.
Echipajele (şoferii) sosite pentru scoaterea maşinilor în cursă au acces în
parc pe baza foilor de parcurs. ,
Persoanele care nu fac parte din unitate au acces în parc nu mai pe baza
permiselor valabile o singură dată, semnate de locţiitorul comandantului de
unitate pentru armament, şi fiind însoţite de un militar numit special
Accesul la maşini şi altă tehnică militară din parc este permis militarilor
responsabili de ele cu aprobarea persoanelor admise la, deschiderea depozitelor
şi încăperilor din parc.
Ordinea de acces la maşini şi altă tehnică militară în; caz de alarmă este
stabilită, de comandantul unităţii şi este expusă în Jnstrucţiunile respective.
Ordinea de păstrare şi eliberare a cheilor de la broasca de contact, de
la trapa maşinii, de la încăperile din parc şi de la porţile parcului trebuie să
asigure ieşirea în termen a maşinilor din parc, de asemenea, să excludă
folosirea lor arbitrară de către personal.
Cheile se păstrează:
— de la broasca de contact şi de la trapa maşinii: un com plet — Ia
ofiţerul de serviciu pe parc ; alt complet — la sergentul de serviciu pe
companie (batalion, subunităţile de asigurare) într-o ladă sigilată împreună
cu foile de parcurs pentru cazul de alarmă;
— de la încăperile din parc şi de la porţile parcului: un complet — la
34
ofiţerul de serviciu pe parc ; altul — la ofiţerul de serviciu pe unitate într-o
ladă sigilată.
Pentru menţinerea ordinii interioare în parc sunt numiţi ofiţerul de
serviciu pe parc, plantoanele şi mecanicii-conductori (şoferi) ai maşinilor de
tracţiune.
Plantoanele sunt repartizate de către ofiţerul de serviciu pe parc pe la
intrările în parc, iar în timpul lucrărilor — şi pe teritoriul parcului.
Parcurile permanente şi cele de campanie sunt păzite neîntrerupt, ziua şi
noaptea, de către gardă cu santinele. Dacă parcurile sunt amenajate cu
mijloace tehnice de paza sigure, ele pot fi păzite de gardă şi fără santinele.
Modul de sigilare (plombare) a tuturor încăperilor, a platformelor cu
armament şi tehnică militară, precum şi ordinea de pază a armamentului şi
tehnicii militare sosite în parc după transmiterea Iui sub paza gărzii, sunt stabilite
de comandantul unităţii.

Ofi|erul de serviciu pe parc

În brigadă ofiţerul de serviciu pe parc se numeşte din rîndul
ofiţerilor sau plutonierilor, iar într-un batalion independent el poate fi numit
din rîndul plutonierilor sau sergenţilor. EI răspunde de ordinea interioară în parc
şi de executarea serviciului de către personalul- de serviciu pe parc. Ofiţerul
de serviciu pe parc se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, pe linia
serviciului interior în parc — locţiitorului comandantului de unitate pentru
armament, iar acolo unde aceasta funcţie nu este prevăzută în state — şefului
serviciului auto sau şefului unuia din serviciile tehnice din unitate.
Lui i se subordonează plantoanele pe parc şi mecanicii-conductori (şoferii)
maşinilor de tracţiune.
Noul ofiţer de serviciu pe parc se prezintă la ora stabi lită la
locţiitorul comandantului de unitate pentru armament la instructaj.
După apel, noul ofiţer de serviciu pe parc ia în primire de la vechiul ofiţer
de serviciu documentele şi bunurile (anexa 10), controlează împreună cu el
teritoriul parcului şi toate încăperile din parc şi ia în primire, după inventar,
încăperile, depozitele din parc sigilate, precum şi armamentul, tehnica
militară şi instalaţiile aflate sub acoperişuri şi pe platforme neacoperite.
El trece în registrul pentru primirea şi predarea serviciului abaterile ce
nu pot fi înlăturate în timpul luării în primire.
Despre predarea şi primirea serviciului vechiul şi noul ofiţeri de serviciu
raportează locţiitorului comandantului de unitate pentru armament si
ofiţerului de serviciu pe unitate
Ofiţerul de serviciu pe parc este obligat: să se găsească în camera ce i s-
a destinat; dacă pleacă cu probleme de serviciu, cu aprobarea ofiţerului de
serviciu pe unitate, sa lase în locul său pe plantonul schimbului liber şi să-
i comunice acestuia locul unde a plecat şi pentru cît timp ;
— să controleze minuţios la toate persoanele care intră în parc permisele
de intrare şi actele, notînd pe permisele valabile o singură dată ora sosirii şi
plecării din parc ; după terminarea schimbului să transmită permisele în
subunitatea de servicii tehnice a unităţii militare ;
— să permită deschiderea încăperilor şi depozitelor din parc persoanelor
desemnate prin -ordinul pe unitate, notînd aceasta în registrele respective,
să asiste la deschiderea lor ;
— să dea aprobare personal pentru ieşirea din parc a maşinilor şi
deplasarea lor în interiorul parcului;
— sa completeze, după regulile stabilite, registrul cu evidenţa ieşirii-
35
înapoierii tehnicii din şi în parc ;
— sa supravegheze înapoierea la timp în parc a maşinilor din cursă, iar în
cazul cînd ele se reţin — să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate ;
— să controleze ieşirea (intrarea) materialelor din parc (în parc)
conform celor prevăzute în foaia de parcurs, să urmărească de asemenea, ca pe
teritoriul parcului să nu pătrundă persoane străine; ,
— sa urmărească respectarea orarului zilnic în parc şi să cunoască
ce lucrări se execută în parc şi de care subunităţi, să nu permită executarea
în parc a lucrărilor care nu sunt legate de întreţinerea şi repararea maşinilor
şi altor categorii de tehnică sau de amenajarea parcului;
— să cunoască în permanenţă existentul, consumul, precum şi numărul
maşinilor în stare bună şi al celor cu defect, al altei tehnici şi armamentului;
— să urmărească menţinerea curăţeniei şi ordinii în încăperi şi pe
teritoriul parcului, precum şi respectarea normelor de protecţie a mediului
înconjurător;
— în perioada de timp rece să urmărească încălzirea corectă şi la timp a
sobelor din încăperile parcului şi din încăperile cu instăl aţii de încălzire a apei
şi uleiului, precum şi menţinerea temperaturii stabilite în toate încăperile ;
- în depozitele neîncălzite şi platformele neacoperite ale parcului să
verifice dacă s-a eyacuaţ apa din sistemul de răcire a motorului, iar pe ger
puternic să verifice dacă au fost scoase de pe maşini acumulatoarele şi dacă
au fost puse tăbliţele respective
— să supravegheze respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor
(anexa 15) şi să verifice existentul şi starea mijloacelor pentru stingerea
incendiilor, mijloacelor de semnalizare în caz de incendiu, precum şi starea de
pregătire a maşinilor de tracţiune pentru caz de incendiu ;
— să ia măsuri pentru întreţinerea tehnică la timp a maşinilor şi altor
categorii de tehnică înapoiate în parc ;
— să nu permită parcarea maşinilor neprevăzute de program;
— să controleze ca seara, după terminarea tuturor lucrărilor în parc, să fie
stinse luminile în încăperi şi lăsată numai iluminarea de serviciu, iar în
exteriorul parcului luminile să fie aprinse ;
— să verifice existenţa şi starea lacătelor şi sigiliilor de la uşile
încăperilor (platformelor împrejmuite), destinate pentru păstrarea
lichidelor tehnice otrăvitoare ;
— la sosirea în parc a şefilor direcţi, începînd de la locţiitorii
comandantului unităţii în sus, precum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate să-i
întîmpine şi să le dea raportul.
De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat
nimic deosebit (sau s-a întîmplat cutare şi cutare lucru). Ofiţerul de serviciu
pe parc, locotenent Petcu".
După raport, ofiţerul de serviciu îl însoţeşte pe comandantul (şeful) sosit pe
teritoriul parcului.
în cazul cînd comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de comandantul
unităţii sau locţiitorul lui pentru armament şi-i dă raportul, ofiţerul de serviciu
pe parc nu-i raportează, ci numai se prezintă.
Ofiţerul de servciu pe parc permite ieşirea maşinilor din parc în modul
stabilit în art. 391.
La sosirea maşinii în parc şi după controlul executat de şe ful punctului de
control tehnic ofiţerul de serviciu pe parc notează în foaia de parcurs şi în
registrul de evidenţă a ieşirii-înapoierii maşinilor timpul parcării, indicatorii
vitezometrului, iar cînd maşina va fi complet întreţinută şi alimentată, o
36
trimite la locul de staţionare sau organizează paza ei în modul stabilit, după
care aprobă echipajului (şoferului) să părăsească parcul.
în cazul izbucnirii unui incendiu în parc, ofiţerul de serviciu pe parc
cheamă imediat echipa de pompieri, ia măsuri pentru stingerea incendiului,
scoaterea maşinilor' şi salvarea armamentului, tehnicii militare şi a altor
materiale şi raportează despre cele întîmplate ofiţerului de serviciu pe unitate,
comandantului unităţii şi locţiitorului lui pentru armament.
La terminarea lucrului în parc ofiţerul de serviciu pe parc
controlează ca în toate încăperile şi pe teritoriul parcului să'fie respectate
regulile de securitate antiincendiară şi de protecţie a mediului înconjurător,
să fie totul în ordine ; ia în primire de la comandanţii de subunităţi încăperile
din parc, depozitele, platformele, dă aprobare pentru sigilarea lor şi suplimentar
le sigilează cu stampila sa. După controlul parcului, împreună cu personalul
serviciului de pompieri, şi primirea fişei de pompier, el predă parcul sub paza
gărzii.

Plantonul pe parc
Plantonul pe parc se numeşte din rîndul soldaţilor şi
sergenţilor. El răspunde de respectarea ordinii stabilite în parc şi
de eşirea şi intrarea maşinilor în parc în modul stabilit. Plantonul pe
parc se subordonează ofiţerului de serviciu pe parc.
Plantonul pe parc este obligat:
— să permită accesul militarilor în parc, de asemenea, ieşirea din
parc şi intrarea în parc a maşinilor şi altei tehnici numai cu
aprobarea ofiţerului de serviciu pe parc ;
— sa urmărească menţinerea curăţeniei şi a ordinii în parc ;
— să nu permită fumatul şi aprinderea focului în încăperi şi
pe teritoriul parcului, cu excepţia locurilor special stabilite şi
amenajate pentru aceasta;
— sa supravegheze ca maşinile să fie scoase (aduse) de la locul de
staţionare numai cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe parc;
— în cazul izbucnirii incendiului, să raporteze imediat
ofiţerului de serviciu pe parc şi să ia măsuri pentru stingerea lui;
— despre toate actele de încălcare a ordinii în parc să raporteze
imediat ofiţerului de serviciu pe parc.
Următorul planton se postează la intrarea în parc, iar
plantonul' schimbului liber, pe timpul lucrărilor în parc, se află
pe teritoriul parcului şi urmăreşte respectarea ordinii interioare în
parc, a regulilor de securitate incendiară şi nu părăseşte locul său
de aflare fără aprobarea ofiţerului de serviciu pe
parc.Respectarea regulilor de securitate incendiare.

1. Tehnica militară (aeronavele) se dispune astfel încît între ele să rămână

culoare de trecere, necesare pentru evacuarea lor rapidă în caz de incendiu.
2. Pentru a preveni izbucnirea unui incendiu în parcuri şi hangare, se interzice
categoric:
- alimentara cu carburanţi a maşinilor aflate pe locuri de parcare şi păstrarea
maşinilor (navelor aeriene) care au rezervoare şi conducte cu scurgeri de carburanţi;
- păstrarea carburanţilor, lubrifianţilor şi a ambalajelor goale în locurile de
parcare a maşinilor;
- spălarea şi curăţarea huselor, capotelor şi îmbrăcămintei cu petrol iampant, benzină
37
şi alte lichide combustibile;
- păstrarea în maşini a unor obiecte străine, mai ales a cîrpelor, huselor,
îmbrăcămintei speciale îmbibate cu ulei;
- păstrarea cisternelor cu carburanţi în parcuri şi hangare;
- folosirea încălzitoarelor care prezintă pericol de incendiu;
- folosirea mijloacelor de iluminat care au flacăra neprotejată şi a felinarelor
oarbe, în locurile de parcare şi pe timpul alimentării cu carburanţi;
- executarea lucrărilor de sudură în încăperile destinate pentru parcarea maşinilor;
- alimentarea cu combustibil a navelor aeriene care nu au priză la pământ;
- accesul pe aerodrom a tehnicii fără mijloace de stins incendiul;
- menţinerea navelor aeriene fără teren de aterizare;
- blocarea uşilor de la încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea
maşinilor, amenajarea de magazii, ateliere şi locuinţe în aceste încăperi;
- închiderea uşilor de ta încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea maşinilor
(navelor aeriene) cu zăvoarele interioare.
3. Pentru a asigura evacuarea imediată a maşinilor în caz de incendiu, zilnic se
destină tractoare de serviciu, prevăzute cu dispozitive de remorcaj şi
personalul de serviciu necesar.
La punctele de alimentare cu carburanţi.
Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor la punctele de alimentare cu
carburanţi se interzice categoric:
- depăşirea vitezei de deplasare a maşinilor de 5 km/h;
- instalarea maşinilor pentru alimentare la o distanţă mai mică de 2 m de la
coloana de alimentare;
- alimentarea tehnicii militare cu motoarele pornite, precum şi cu personalul în
caroserie;
- executarea lucrărilor de reglaj, repararea maşinii, darea semnalelor acustice şi
luminoase;
- fumatul, folosirea flăcării, felinarelor şi mijloacelor de iluminat care au
flacăra neprotejată;
- turnarea combustibilului în rezervor cu jet ce cade liber de sus;
- scurgerea de carburanţi din autocisterne, exploatarea rezervoarelor, coloanelor
pentru alimentare şi conductelor, dacă ele nu au priză la pământ;
- exploatarea punctelor de alimentare, dacă ele nu au paratrăsnet;
- pornirea motorului maşinii înainte de a şterge de pe suprafaţa ei combustibilul
ce s-a vărsat;
- păstrarea la punctele de alimentare a cîrpelor îmbibate cu uleiuri.

Pregătirea personalului pentru serviciul de zi.

Art 291 In noapte care precedează serviciului, persoanele numite pentru serviciu vor
fi scurite de toate şedinţele şi lucrările.
Art. 292 în ziua intrării în serviciu, la orele indicate în orarul de zi, personalului
trebuie să i se acorde cei puţin trei ore, iar la intrarea în gardă peste o zi - cel puţin
patru ore pentru pregătirea către executarea serviciului, inclusiv pentru desfăşurarea
şedinţei practice şi ce! puţin o oră pentru odihnă (somn)
Art 293 Pregătirea personalului din serviciu de zi, cu excepţia gărzii .., este înfăptuită
de către plutonierul de companie
38
Art 294 Persoanele din serviciul de zi, stabilite de ordinul pe unitate, în funcţie de
predestinarea ie serviciu, la ora stabilită sosesc Ia şedinţă (instructaj) la locţiitorul
comandantului de unitate sau a altă persoană cu funcţii, numită de către comandantul
de unitate în acest scop.
Art 297. Apelul personalului destinat pentru serviciul de zi îl execută noul
ofiţer de serviciu pe unitate la ora stabilită în conformitate cu prevederile
regulamentelor militare.
Art.298 Cu 10 mm până ia apel, noul ajutor al ofiţerul de serviciu pe unitate
din numărul ofiţerilor (sau unul clin ofiţeri dacă ajutorul este plutonier) adună
efectivul destinat pentru serviciul de zi, cu excepţia subunităţii de intervenţie
ş a , în locul stabilit pentru apel , verifică prezenţa cestuia şi, când soseşte
ofiţerul d^ serviciu pe unitate, îi raportează.
an 299 Pentru apel, personalul se adună în formaţie la flancul drept - gărzile,
apoi de la dreapta spre stânga - ofiţerul de serviciu pe parc, felcerul de serviciu,
sergentul de serviciu pe punctul de control sergentul de serviciu pe statul major
al imitaţii toţi sergenţii de serviciu pe companii în ordinea numerică a
subunităţilor, agenţii de legătură, sergentul de serviciu pe bucătărie, şeful
echipei de pompieri şi toboşarul-gormst de serviciu, ajutorul sergentului de
serviciu pe punctul de control, plantonii , mecanicii conductori (şoferii) ai
maşinilor de tracţiune de serviciu se adună în formaţie in înapoia persoanelor
sale de serviciu; ajutoarul ofiţerului de serviciu pe unitate se dispune la
flancul drept al gărzilor.

Obligaţiunile sergentului de serviciu pe punctul de control.

Art 312 Sergentul de serviciu pe punctul de control este numit din rândul
plutonierilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea intrării (ieşirii)
persoanelor care sosesc (pleacă) în unitate, precum şi de legitimitatea scoaterii
(aducerii) oricăror materiale. Ei se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate
şi ajutorului acestuia. Lui i se subordonează ajutoarul sergentului de serviciu pe
punctul de control.
Despre luarea în primire a serviciului raportează ofiţerului de serviciu pe
unitate Seigemul de serviciu pe punctul de control este obligat:
După apel să primească conform listei documentaţia, utilajul şi inventarul, să
conţroleze documentele de indentificare a persoanelor sosite în unitate, să
distribuie permise de singura dată cu acordul persoanelor din lista aprobată de
comandantul de unitate şi de indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate, să
raporteze ofiţerului de servieta pe unitate despre persoanele de veridicitatea
documentelor cărora are îndoieli, să nu permită ieşirea din locul de dispunere a
unităţii a militarilor în termen care nu dispun de document cu dreptul de ieşire, nu
sunt în ţinută şi au un aspect exterior negligent, iar echipelor care
se deplasează în formaţie pe jos, pe timp de noapte - fără lanterne de semnalizare
în capul şi coada coloanei, ziua - fără fanioane de semnalizare;
se se afle la punctul de control, plecînd în interes de serviciu cu permisiunea
ofiţerului de serviciu pe unitate, să lase în locul său un ajutor;
39
- sa controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi;
- la sosirea comandantului de unitate şi a locţiitorilor acestuia, să-l întâmpine şi
să li se prezinte,
Art 314 Sergentul de serviciu pe punctul de control întâmpină ofiţerii din unităţi
militare străine îi se prezintă. De exemplu: ,Domnule general de brigadă, sunt
sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur" După aceasta, el
raportează imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate

Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control.

Ajutorul sergentului de serviciu pe punctual de control este numit din
rândul sergenţilor sau soldaţilor. El se subordonează sergentului de serviciu pe
punctul de control. Ajutorul sergentului de serviciu se află în permanenţă la punctul
de control şi răspunde de legitimitatea intrării pe teritoriul unităţii, precum şi de
legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror materiale.

Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control este obligat:

- să permită intrarea: militarilor prin contract din unitatea sa cu buletinul de

identitate, iar dacă el îi cunoaşte din vedere, atunci fără prezentarea acestuia;
militarilor în termen cu biletele de voie (biletele de concediu, misiunile, ordinele,
fişele de înştiinţare), altor persoane - cu permise;
- cînd controlează permisele permanente sau de o singură dată - să le confrunte
cu mostrele aflate la punctul de control, să controleze existenţa ştampilei,
precum şi corespunderea fotografiei cu prezentatorul, să urmărească dacă nu
le-a expirat termenul, iar pe permisul de o singură dată la ieşirea vizitatorului să fie
nota persoanei la care s-a eliberat permisul;
- să controleze conform permisului de materiale (foii de drum) la scoaterea
(aducerea) oricăror materiale, ce anume şi în ce cantitate (numărul de locuri) se
permite să treacă; să permită trecerea doar a maşinilor ce dispun de foi de drum;
- să raporteze sergentului de serviciu pe punctul de control persoanele cu
permise expirate şi de autenticitatea documentelor cărora el are îndoieli;
- să raporteze imediat sergentului de serviciu pe punctul de control
sosirea comandantului de unitate, locţiitorilor acestuia, precum şi a ofiţerilor din alte
unităţi.

Utilarea încăperilor pentru executarea serviciului de zi.

Lista documentelor necesare.
1. Încăperile (locurile) destinate pentru executarea serviciului de zi de către
persoanele de serviciu pe unitate, pe parc, pe punctul de control, pe bucătărie, pe
statul major, precum şi locurile pentru sergentul de serviciu şi plantonul pe
companie sunt amplasate şi utilate în aşa fel ca să asigure îndeplinirea cu uşurinţă a
îndatoririlor de serviciu de către aceste persoane ale serviciului de zi. In încăperile
pentru executarea serviciului trebuie să se găsească:
- mijloace tehnice de recepţie s semnalelor şi de înştiinţare a subunităţilor;
- mijloace de transmisiuni (telefon, selector);
40
- ceasornic;
- surse de rezervă pentru iluminat;
- stand cu documentaţia serviciului de zi;
- inventar de făcut curăţenie şi urne,
In afară de acestea, în încăperile destinate pentru executarea serviciului trebuie să fie:
La ofiţerul de serviciul pe unitate:
- pupitru de comandă cu locuri de lucru pentru ofiţerul de serviciul pe unitate
şi ajutorul său, utilate cu instalaţii de recepţie a semnalelor şi înştiinţare a
subunităţilor, de conducere şi control asupra ieşirii acestora la punctele de
concentrare, precum şi asupra prezentării la alarmă a ofiţerilor şi plutonierilor din
comandamentul unităţii şi asupra deschiderii camerelor pentru păstrarea
armamentului în subunităţi;
- safeu (ladă) de metal pentru păstrarea documentelor;
- dulap (ladă) de metal pentru păstrarea armelor personale ale ofiţerilor şi
plutonierilor din comandamentul unităţii, a cartuşelor pentru ele şi a
dispozitivelor de măsură a dozelor de iradiere radioactivă;
- aparate de cercetare radioactivă şi chimică;
- alimentare de rezervă a sistemului de înştiinţare;
- completul de chei de la porţile şi încăperile parcului;
- termometru exterior;
la ofiţerul de serviciu pe parc:
- masă cu sertare care s încuie cu lacătul, scaune
- dispozitiv care reflectă informaţia despre locul aflării şi starea tehnică a maşinilor;
- dulap (ladă) cu completul de chei de la broasca de contact şi de la trapele
maşinilor de luptă, de la încăperile şi porţile parcului;
- termometru exterior;
la sergentul de serviciu pe punctul de control:
- masă cu sertare care se încuie cu lacătul, scaune;
- termometru exterior;
la ofiţerul (sergentul) de serviciu pe statul major:
- masă cu sertare care se încuie cu lacătul, scaune;
- dulap (fişei) pentru păstrarea corespondenţei intrate şi a cheilor de la încăperile
statului major.
2. Pentru odihna ofiţerului de serviciu pe unitate, a ajutorului său, a ofiţerului
de serviciu pe parc, a sergenţilor de serviciu pe punctul de control şi pe bucătărie,
iar în caz de necesitate - şi pentru alte persoane din serviciul de zi al unităţii, se
amenajează încăperi aparte sau locuri în camerele ofiţerilor de serviciu.
În aceste încăperi (locuri) trebuie să fie:
- masă şi scaune;
- o canapea semimoale,
- o garafa pentru apă şi pahare;
- trusă cu medicamente;
- obiecte pentru curăţarea hainelor şi încălţămintei,
- dulap sau cuier pentru îmbrăcămintea exterioară;
- reşou electric, fierbător sau ceainic pentru încălzirea apei.
41
3. Personalul serviciului de zi trebuie să aibă următoarea documentaţie:
- instrucţiunea ofiţerului (sergentului) de serviciu şi ajutorului său
(plantonului), inclusiv şi pentru caz de pericol de folosire a mijloacelor moderne de
nimicire;
- orarul zilnic;
- tabelul de indicative ale staţiilor telefonice şi persoanelor cu funcţii;
- instrucţiunea privind prevederile siguranţei contra incendiilor,
- inventarul documentelor şi al bunurilor materiale;
- registrul de primire şi predare a serviciului;
- un complet de regulamente militare generale.
În afară de acestea, la persoanele de serviciu se află:
La ofiţerul de serviciu pe unitate:
- pachetele cu instrucţiuni în caz de alarmă de luptă, precum şi pachetul cu parola
pentru gardă,
- schema (harta) de amplasare a obiectivelor bazei materiale de instrucţie pentru
evidenţa subunităţilor care se află în afara taberei militare permanente,
- orarul general pe săptămînă al şedinţelor de pregătire pentru subunităţile din
unitate;
- planul efectuării înviorării de dimineaţă şi variante ale ţinutei;
- schema cu repartizarea pe subunităţile unităţii a teritoriului pentru curăţenie;
- instrucţiunea privind prevederile siguranţei contra incendiilor şi documentele
respective;
- registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei;
- jurnalul de observare radioactivă şi chimică,
- madele de legitimaţii pentru dreptul de control al gărzii valabile o singură dată;
- fişe de înştiinţare pentru agenţii de legătură;
- registrul de arestaţi;
- caiet de lucru;
la ofiţerul de serviciu pe parc:
- planul de evacuare a armamentului şi tehnicii militare în caz de alarmă;
- orarul de lucru în parc;
- schema cu repartizarea pe subunităţi a teritoriului parcului pentru curăţenie;
- modele de permise în parc, de foi de parcurs şi de plombă (mulaj cu pecete);
- registrele: cu evidenţa deschiderii încăperilor din parc; de evidenţă a maşinilor
de luptă şi de instrucţie; de distribuţie a cheilor de la broasca de contact şi de la
trapa maşinilor de luptă, de la încăperile şi porţile parcului;
- registrul de ieşire şi de înapoiere a maşinilor;
- jurnalul de control asupra scurgerii apei din sistemele de răcire a motoarelor la
maşini;
- caiet de lucru;
la sergentul de serviciu pe punctul de control:
- lista persoanelor care au dreptul să aprobe intrarea pe teritoriul unităţii şi
scoaterea bunurilor de pe teritoriul unităţii;
- modele: de bilet de concediu; de delegaţie; de fişe de înştiinţare pentru agenţii de
legătură; de bilet de voie; de permise; de foi de parcurs;
42
- registrul de eliberare a permiselor valabile o singură dată;
- formulare pentru permise valabile o singură dată;
- registrul de evidenţă a vizitatorilor (în el se înscrie: cine, la cine şi cu ce scop a
sosit);

La sergentul de serviciu pe statul major al unităţii:

- tabelul militarilor din comandamentul unităţii care trăiesc în afara unităţii
militare, cu indicarea adreselor, telefoanelor şi mijloacelor de chemare;
- regulamentul timpului de serviciu al militarilor angajaţi prin contract;
- registrul de evidenţă a corespondenţei de intrare, a telefonogramelor de intrare şi
ieşire.

La sergentul de serviciu pe bucătărie:

- graficul succesiunii primirii hranei de către subunităţi, personalul serviciului de
zi şi arestaţi;
- normele de hrană gata şi de resturi obţinute după prelucrarea alimentelor;
- tabelul cu durata de fierbere a alimentelor;
- normele de distribuţie a pâinii, untului şi zahărului;
- registrul cu evidenţa controlului calităţii hranei preparate;
- tabelul cu rândul personalului de serviciu de zi pe bucătărie;

- instrucţiunea privind tehnica securităţii în timpul lucrului cu utilajul tehnologic;

la sergentul de serviciu (plantonul) pe companie:
- tabelul cu comenzi şi semnale tip pe care le dă sergentul de serviciu (plantonul);

- tabelul cu numele militarilor companiei care nu trăiesc în cazarme, cu indicarea

adreselor, telefoanelor, mijloacelor de chemare şi a agenţilor de legătură,
- modele de ţinută pentru înviorarea de dimineaţă;
- schema sectorului repartizat companiei pentru curăţenie;
- registrul de distribuţie a armamentului şi muniţiei; registrul de bolnavi; registrul
de învoiţi;
- completul de chei de la broasca de contact şi de la trapa maşinilor de luptă,
închis într-o ladă sigilată, împreună cu foile de parcurs, pentru caz de alarmă.

de diferiţi militari în perioade anumite, numărul de servicii pentru ofiţerii şi

plutonierii mai ocupaţi pentru timpul acesta poate fi redus de către comandantul de
unitate.
6. Tabelele cu rândul la serviciu al personalului sunt ţinute pentru fiecare
lună
separat:
- pentru soldaţi - de către locţiitorii comandanţilor de plutoane;
- pentru sergenţi - de către plutonierul de companie;
- pentru plutonierii şi ofiţerii conducerii şi ai subunităţilor independente ale
unităţii,
precum şi pentru comandanţii de batalioane şi locţiitorii acestora - la statul major
43
al
unităţii, pentru ceilalţi plutonieri şi ofiţeri - la statele majore ale batalioanelor.
Tabelele cu rândul la serviciu al personalului de serviciu se păstrează timp de un
an,
apoi se nimicesc.
Pregătirea personalului pentru serviciul de zi.
3. Statul major al unităţii militare, cu cinci-şase zile pînă la începutul lunii
următoare,
comunică comandanţilor de subunităţi zilele intrării şi componenţa personalului
destinat pentru serviciul de zi.
4. Comandanţii de subunităţi, de la care se numeşte personalul pentru
serviciul de zi, răspund de selecţionarea efectivului şi de pregătirea acestuia
de executarea
serviciului de sosirea la timp a personalului pentru serviciul de zi la
şedinţă
(instructaj) la persoanele cu funcţii respective ale unităţii şi la apel.
5. In noaptea care precedează serviciul, persoanele numite pentru serviciu
vor fi scutite de toate şedinţele şi lucrările. Pompierii numiţi la echipa de
pompieri
netitulară de şedinţe şi lucrări, care se execută în locul de dispunere a unităţii, nu
sunt
scutiţi.
6. În ziua intrării în serviciu, la orele indicate în orarul de zi, personalului
trebuie să i se acorde cel puţin trei ore, iar la intrarea în gardă peste o zi - cel
puţin patru ore pentru pregătirea către executarea serviciului, inclusiv pentru
desfăşurarea şedinţei practice şi cel puţin o oră pentru odihnă (somn).
7. Pregătirea personalului din serviciul de zi, cu excepţia gărzii
numite de la companie (baterie), este înfăptuită de către plutonierul (sau altă
persoană cu funcţii numită) de subunitate.
Pregătirea personalului pentru serviciul de zi numit de la batalion (divizion) sau de
la unitatea militară este organizată de către comandanţii corespunzători şi executată
de către locţiitorii acestora.
Pregătirea gărzii se realizează în corespundere cu Regulamentul serviciilor în
garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
8. Persoanele din serviciul de zi, stabilite de ordinul pe unitate, în
funcţie de predestinarea de serviciu, la ora stabilită sosesc la şedinţă (instructaj)
la locţiitorii comandantului de unitate sau la altă persoană cu funcţii, numită de
către comandantul de unitate în acest scop.
La şedinţă (instructaj) se studiază principiile regulamentelor militare,
instrucţiunile şi prevederile de siguranţă, de asemenea, se controlează dacă
efectivul din serviciu cunoaşte obligaţiunile speciale.
Şedinţele practice se desfăşoară în ziua intrării în serviciu la ora indicată în
orarul zilnic, în încăperi utilate (locuri destinate) pentru executarea serviciului de zi,
în locul de dispunere a subunităţii sau la locul de executare a serviciului.
44
9. In cazurile necesare, cînd unele persoane din serviciul de zi sunt
înarmate cu automate (carabine), se desfăşoară şedinţe privind acţiunile cu folosirea
armei.
10. Cu 15 minute pînă la apel, personalul destinat pentru serviciul de zi trebuie
să fiegata de executarea serviciului şi primit de persoanele sale de serviciu şi de
şeful gărzii unităţii în subordonarea sa.
Gardă peste o zi - cel puţin patru ore pentru pregătirea către executarea serviciului,
inclusiv pentru desfăşurarea şedinţei practice şi ce! puţin o oră pentru odihnă (somn)
art 293 Pregătirea personalului din serviciu de zi, cu excepţia gărzii .., este înfăptuită
de către plutonierul de companie
art 294 Persoanele din serviciul de zi, stabilite de ordinul pe unitate, în funcţie de
predestinarea ie serviciu, la ora stabilită sosesc Ia şedinţă (instructaj) la locţiitorul
comandantului de unitate sau a altă persoană cu funcţii, numită de către comandantul
de unitate în acest scop.
Art 297. Apelul personalului destinat pentru serviciul de zi îl execută noul
ofiţer de serviciu pe unitate la ora stabilită în conformitate cu prevederile
regulamentelor militare.
Art.298 Cu 10 mm până ia apel, noul ajutor al ofiţerul de serviciu pe unitate
din numărul ofiţerilor (sau unul clin ofiţeri dacă ajutorul este plutonier) adună
efectivul destinat pentru serviciul de zi, cu excepţia subunităţii de intervenţie
ş a , în locul stabilit pentru apel , verifică prezenţa cestuia şi, când soseşte
ofiţerul d^ serviciu pe unitate, îi raportează .
an 299 Pentru apel, personalul se adună în formaţie la flancul drept - gărzile,
apoi de la dreapta spre stânga - ofiţerul de serviciu pe parc, felcerul de serviciu,
sergentul de serviciu pe punctul de control sergentul de serviciu pe statul major
al imitaţii toţi sergenţii de serviciu pe companii în ordinea numerică a
subunităţilor, agenţii de legătură, sergentul de serviciu pe bucătărie, şeful
echipei de pompieri şi toboşarul-gormst de serviciu, ajutorul sergentului de
serviciu pe punctul de control, plantonii , mecanicii conductori (şoferii) ai
maşinilor de tracţiune de serviciu se adună în formaţie in înapoia persoanelor
sale de serviciu; ajutoarul ofiţerului de serviciu pe unitate se dispune la
flancul drept al gărzilor.

Obligaţiunile sergentului de serviciu pe punctul de control.

Art 312 Sergentul de serviciu pe punctul de control este numit din rândul
plutonierilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea intrării (ieşirii)
persoanelor care sosesc (pleacă) în unitate, precum şi de legitimitatea scoaterii
(aducerii) oricăror materiale. Ei se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate
şi ajutorului acestuia. Lui i se subordonează ajutoarul sergentului de serviciu pe
punctul de control.
Despre luarea în primire a serviciului raportează ofiţerului de serviciu pe
unitate Seigemul de serviciu pe punctul de control este obligat:
După apel să primească conform listei documentaţia, utilajul şi inventarul, să
conţroleze documentele de indentificare a persoanelor sosite în unitate, să
45
distribuie permise de singura dată cu acordul persoanelor din lista aprobată de
comandantul de unitate şi de indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate, să
raporteze ofiţerului de servieta pe unitate despre persoanele de veridicitatea
documentelor cărora are îndoieli, să nu permită ieşirea din locul de dispunere a
unităţii a militarilor în termen care nu dispun de document cu dreptul de ieşire, nu
sunt în ţinută şi au un aspect exterior negligent, iar echipelor care
se deplasează în formaţie pe jos, pe timp de noapte - fără lanterne de semnalizare
în capul şi coada coloanei, ziua - fără fanioane de semnalizare;
se se afle la punctul de control, plecînd în interes de serviciu cu permisiunea
ofiţerului de serviciu pe unitate, să lase în locul său un ajutor;
- sa controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi;
- la sosirea comandantului de unitate şi a locţiitorilor acestuia, să-l întâmpine şi
să li se prezinte,
art 314 Sergentul de serviciu pe punctul de control întâmpină ofiţerii din unităţi
militare străine îi se prezintă. De exemplu: ,Domnule general de brigadă, sunt
sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur" După aceasta, el
raportează imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate

Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control.

Ajutorul sergentului de serviciu pe punctual de control este numit din

rândul sergenţilor sau soldaţilor. El se subordonează sergentului de serviciu pe
punctul de control. Ajutorul sergentului de serviciu se află în permanenţă la punctul
de control şi răspunde de legitimitatea intrării pe teritoriul unităţii, precum şi de
legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror materiale.

Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control este obligat:

- să permită intrarea: militarilor prin contract din unitatea sa cu buletinul de

identitate, iar dacă el îi cunoaşte din vedere, atunci fără prezentarea acestuia;
militarilor în termen cu biletele de voie (biletele de concediu, misiunile, ordinele,
fişele de înştiinţare), altor persoane - cu permise;
- cînd controlează permisele permanente sau de o singură dată - să le confrunte
cu mostrele aflate la punctul de control, să controleze existenţa ştampilei,
precum şi corespunderea fotografiei cu prezentatorul, să urmărească dacă nu
le-a expirat termenul, iar pe permisul de o singură dată la ieşirea vizitatorului să fie
nota persoanei la care s-a eliberat permisul;
- să controleze conform permisului de materiale (foii de drum) la scoaterea
(aducerea) oricăror materiale, ce anume şi în ce cantitate (numărul de locuri) se
permite să treacă; să permită trecerea doar a maşinilor ce dispun de foi de drum;
- să raporteze sergentului de serviciu pe punctul de control persoanele cu
permise expirate şi de autenticitatea documentelor cărora el are îndoieli;
- să raporteze imediat sergentului de serviciu pe punctul de control
sosirea comandantului de unitate, locţiitorilor acestuia, precum şi a ofiţerilor din alte
unităţi.
46
Utilarea încăperilor pentru executarea serviciului de zi.
Lista documentelor necesare.
1. Încăperile (locurile) destinate pentru executarea serviciului de zi de către
persoanele de serviciu pe unitate, pe parc, pe punctul de control, pe bucătărie, pe
statul major, precum şi locurile pentru sergentul de serviciu şi plantonul pe
companie sunt amplasate şi utilate în aşa fel ca să asigure îndeplinirea cu uşurinţă a
îndatoririlor de serviciu de către aceste persoane ale serviciului de zi. In încăperile
pentru executarea serviciului trebuie să se găsească:
- mijloace tehnice de recepţie s semnalelor şi de înştiinţare a subunităţilor;
- mijloace de transmisiuni (telefon, selector);
- ceasornic;
- surse de rezervă pentru iluminat;
- stand cu documentaţia serviciului de zi;
- inventar de făcut curăţenie şi urne,
In afară de acestea, în încăperile destinate pentru executarea serviciului trebuie să fie:
La ofiţerul de serviciul pe unitate:
- pupitru de comandă cu locuri de lucru pentru ofiţerul de serviciul pe unitate
şi ajutorul său, utilate cu instalaţii de recepţie a semnalelor şi înştiinţare a
subunităţilor, de conducere şi control asupra ieşirii acestora la punctele de
concentrare, precum şi asupra prezentării la alarmă a ofiţerilor şi plutonierilor din
comandamentul unităţii şi asupra deschiderii camerelor pentru păstrarea
armamentului în subunităţi;
- safeu (ladă) de metal pentru păstrarea documentelor;
- dulap (ladă) de metal pentru păstrarea armelor personale ale ofiţerilor şi
plutonierilor din comandamentul unităţii, a cartuşelor pentru ele şi a
dispozitivelor de măsură a dozelor de iradiere radioactivă;
- aparate de cercetare radioactivă şi chimică;
- alimentare de rezervă a sistemului de înştiinţare;
- completul de chei de la porţile şi încăperile parcului;
- termometru exterior;
la ofiţerul de serviciu pe parc:
- masă cu sertare care s încuie cu lacătul, scaune
- dispozitiv care reflectă informaţia despre locul aflării şi starea tehnică a maşinilor;
- dulap (ladă) cu completul de chei de la broasca de contact şi de la trapele
maşinilor de luptă, de la încăperile şi porţile parcului;
- termometru exterior;
la sergentul de serviciu pe punctul de control:
- masă cu sertare care se încuie cu lacătul, scaune;
- termometru exterior;
la ofiţerul (sergentul) de serviciu pe statul major:
- masă cu sertare care se încuie cu lacătul, scaune;
- dulap (fişei) pentru păstrarea corespondenţei intrate şi a cheilor de la încăperile
statului major.
2. Pentru odihna ofiţerului de serviciu pe unitate, a ajutorului său, a ofiţerului
de serviciu pe parc, a sergenţilor de serviciu pe punctul de control şi pe bucătărie,
47
iar în caz de necesitate - şi pentru alte persoane din serviciul de zi al unităţii, se
amenajează încăperi aparte sau locuri în camerele ofiţerilor de serviciu.
În aceste încăperi (locuri) trebuie să fie:
- masă şi scaune;
- o canapea semimoale,
- o garafa pentru apă şi pahare;
- trusă cu medicamente;
- obiecte pentru curăţarea hainelor şi încălţămintei,
- dulap sau cuier pentru îmbrăcămintea exterioară;
- reşou electric, fierbător sau ceainic pentru încălzirea apei.
3. Personalul serviciului de zi trebuie să aibă următoarea documentaţie:
- instrucţiunea ofiţerului (sergentului) de serviciu şi ajutorului său
(plantonului), inclusiv şi pentru caz de pericol de folosire a mijloacelor moderne de
nimicire;
- orarul zilnic;
- tabelul de indicative ale staţiilor telefonice şi persoanelor cu funcţii;
- instrucţiunea privind prevederile siguranţei contra incendiilor,
- inventarul documentelor şi al bunurilor materiale;
- registrul de primire şi predare a serviciului;
- un complet de regulamente militare generale.

În afară de acestea, la persoanele de serviciu se află:

La ofiţerul de serviciu pe unitate:

- pachetele cu instrucţiuni în caz de alarmă de luptă, precum şi pachetul cu parola
pentru gardă,
- schema (harta) de amplasare a obiectivelor bazei materiale de instrucţie pentru
evidenţa subunităţilor care se află în afara taberei militare permanente,
- orarul general pe săptămînă al şedinţelor de pregătire pentru subunităţile din
unitate;
- planul efectuării înviorării de dimineaţă şi variante ale ţinutei;
- schema cu repartizarea pe subunităţile unităţii a teritoriului pentru curăţenie;
- instrucţiunea privind prevederile siguranţei contra incendiilor şi documentele
respective;
- registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei;
- jurnalul de observare radioactivă şi chimică,
- madele de legitimaţii pentru dreptul de control al gărzii valabile o singură dată;
- fişe de înştiinţare pentru agenţii de legătură;
- registrul de arestaţi;
- caiet de lucru;
la ofiţerul de serviciu pe parc:
- planul de evacuare a armamentului şi tehnicii militare în caz de alarmă;
- orarul de lucru în parc;
- schema cu repartizarea pe subunităţi a teritoriului parcului pentru curăţenie;
- modele de permise în parc, de foi de parcurs şi de plombă (mulaj cu pecete);
48
- registrele: cu evidenţa deschiderii încăperilor din parc; de evidenţă a maşinilor
de luptă şi de instrucţie; de distribuţie a cheilor de la broasca de contact şi de la
trapa maşinilor de luptă, de la încăperile şi porţile parcului;
- registrul de ieşire şi de înapoiere a maşinilor;
- jurnalul de control asupra scurgerii apei din sistemele de răcire a motoarelor la
maşini;
- caiet de lucru;
la sergentul de serviciu pe punctul de control:
- lista persoanelor care au dreptul să aprobe intrarea pe teritoriul unităţii şi
scoaterea bunurilor de pe teritoriul unităţii;
- modele: de bilet de concediu; de delegaţie; de fişe de înştiinţare pentru agenţii de
legătură; de bilet de voie; de permise; de foi de parcurs;
- registrul de eliberare a permiselor valabile o singură dată;

- formulare pentru permise valabile o singură dată;

- registrul de evidenţă a vizitatorilor (în el se înscrie: cine, la cine şi cu ce scop a
sosit);
la sergentul de serviciu pe statul major al unităţii:
- tabelul militarilor din comandamentul unităţii care trăiesc în afara unităţii
militare, cu indicarea adreselor, telefoanelor şi mijloacelor de chemare;
- regulamentul timpului de serviciu al militarilor angajaţi prin contract;
- registrul de evidenţă a corespondenţei de intrare, a telefonogramelor de intrare şi
ieşire.

La sergentul de serviciu pe bucătărie:

- graficul succesiunii primirii hranei de către subunităţi, personalul serviciului de
zi şi arestaţi;
- normele de hrană gata şi de resturi obţinute după prelucrarea alimentelor;
- tabelul cu durata de fierbere a alimentelor;
- normele de distribuţie a pâinii, untului şi zahărului;
- registrul cu evidenţa controlului calităţii hranei preparate;
- tabelul cu rândul personalului de serviciu de zi pe bucătărie;

- instrucţiunea privind tehnica securităţii în timpul lucrului cu utilajul tehnologic; la

sergentul de serviciu (plantonul) pe companie:
- tabelul cu comenzi şi semnale tip pe care le dă sergentul de serviciu (plantonul);

- tabelul cu numele militarilor companiei care nu trăiesc în cazarme, cu indicarea

adreselor, telefoanelor, mijloacelor de chemare şi a agenţilor de legătură,
- modele de ţinută pentru înviorarea de dimineaţă;
- schema sectorului repartizat companiei pentru curăţenie;
- registrul de distribuţie a armamentului şi muniţiei; registrul de bolnavi; registrul
de învoiţi;
- completul de chei de la broasca de contact şi de la trapa maşinilor de luptă,
închis într-o ladă sigilată, împreună cu foile de parcurs, pentru caz de alarmă.
49
50
Tema 6: Organizarea serviciului de gardă. Drepturile şi obligaţiunile
serviciului de gardă

Organizarea serviciului de gardă.

1. Serviciul de gardă constă în executarea misiunii de luptă şi necesită de la
personal respectarea întocmai a tuturor tezelor prezentului Regulament,
vigilenţă înaltă, hotărâre de neclintit şi iniţiativă.
Persoanele vinovate de încălcarea cerinţelor serviciului de gardă poartă
răspundere disciplinară sau penală.
2. Pentru serviciul de gardă este numit personalul gărzii,
Personalul de gardă este subunitatea înarmată destinată pentru executarea
misiunii de luptă de pază şi apărare a drapelelor de luptă, obiectivelor militare şi
de stat, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în arest.
Serviciul de gardă poate fi în garnizoană şi interior, de asemenea, permanent
sau provizoriu.
Serviciul de gardă în garnizoană este destinat pentru paza şi apărarea
obiectivelor de importanţă generală pentru garnizoană, amplasate în apropiere
nemijlocită unul de altul, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în
arestul garnizoanei.
Serviciul de gardă interior este destinat pentru paza şi apărarea obiectivelor
unei unităţi militare. Avioanele (elicopterele) şi alte obiective ale serviciului
avia Ia aerodromuri sunt păzite şi apărate de gărzile interioare, numite din
serviciul de aviaţie tehnic.
Gărzile permanente sunt prevăzute de graficul de gardă. Gărzile provizorii nu
sunt incluse în graficul serviciului de gardă; ele sunt numite prin ordinul
şefului de garnizoană sau al comandantului de unitate pentru paza şi apărarea
materialelor militare la încălcarea (descărcarea) sau depozitarea temporară,
Ia însoţirea încărcăturilor militare, transportate cu diferite mijloace de transport,
de asemenea, pentru paza persoanelor arestate şi condamnate.
3. Gărzile în garnizoană se subordonează şefului de garnizoană, şefului
comenduirii militare a garnizoanei, ofiţerului de serviciu pe gărzi şi ajutorului
lui; garda de pază a arestului, în afară de persoanele enumerate - şi şefului de
arest.
Gărzile interioare se subordonează comandantului de unitate militară,
ofiţerului de serviciu pe unitatea militară şi ajutorului său, dacă ultimul este
ofiţer. Garda interioară ce păzeşte obiectivele batalionului (divizionului),
amplasat separat de celelalte subunităţi ale unităţii militare, în afară de aceasta,
se subordonează comandantului acestui batalion (divizion) în grad militar egal
cu al şefului de gardă sau superior lui.
Ajutorului militarului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre plutonieri, i
se subordonează gărzile, şefii cărora nu sunt ofiţeri, iar ajutorului militarului de
 51
serviciu pe unitatea militară, numit dintre sergenţi, i se subordonează gărzile, şefi
cărora sunt numiţi dintre sergenţi.
Gărzile trec în subordonarea acestor persoane din momentul ce se dă comanda
la apel „Drepţi" pentru întâmpinarea militarului de serviciu pe gărzi (pe
unitatea militară) şi ies din subordinea lor din momentul ce şeful de gardă a dat
comanda „înainte - marş" pentru a pleca la unitatea (subunitatea) militară după
schimb.
4. In componenţa gărzii sunt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă după
numărul posturilor şi schimburilor, caporalii de schimb, ajutorul şefului de
gardă, dacă e nevoie, ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele
tehnice de pază sau schimbul operatorilor (două-trei persoane, una dintre care
poate fi numită ajutor de şef de gardă pentru mijloacele tehnice de pază),
ajutorul şefului de gardă pentru serviciul clinilor de pază şi conducătorii
mijloacelor de transport, iar în componenţa gărzii de arest - însoţitorii.
5. Pentru paza şi apărarea nemijlocită a obiectivelor din personalul gărzii sunt
numite santinelele.
Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă de
pază şi apărare a postului încredinţat.
Postul constituie tot ce este încredinţat pentru pază şi apărare santinelei, de
asemenea, locul sau sectorul de tern, unde îşi execută santinela obligaţiile. Posturile
includ şi obiectele, şi sectoarele de teren, unde sunt montate mijloacele tehnice de
pază ale gărzii.
Paza obiectivelor este executată de santinele prin patrulare între împrejmuirile
exterioară şi interioară din jurul obiectivului sau de-a lungul împrejmuirii de partea
interioară, dacă aceasta este una, de asemenea, prin observare de pe turnuri. Unele
obiective pot fi păzite de santinele care nu se mişcă.
6. Şefii de garnizoane, comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare, şefii
de obiective militare, de asemenea, toţi şefii lor nemijlociţi sunt obligaţi în
permanenţă să obţină micşorarea personalului necesar pentru paza şi apărarea
obiectivelor. Aceasta se poate obţine:
- prin trecerea la paza posturilor cu utilizarea mijloacelor tehnice şi a câinilor
de pază, fără a se numi santinele;
- prin întrunirea sub paza unei gărzi a tuturor magaziilor, depozitelor, parcurilor şi
altor obiective păzite ce se află în apropiere unul de altul, cu îngrăditură comună,
din care aparţin diferitelor unităţi militare;
- prin micşorarea numărului de posturi cu santinele staţionare şi organizarea
pazei obiectivelor prin patrulare pe jos şi pe mijloace de transport.
7. La organizarea pazei obiectivelor prin patrulare santinelei, în funcţie
de îngrăditura obiectivului şi condiţiile de relief, i se încredinţează pentru
pază şi apărare pentru o anumită perioadă de timp un sector de fâşie de distanţă:
ziua – pînă la 2 km, noaptea - pînă la l km, iar a obiectivelor, utilate cu
 52
mijloace tehnice de pază: ziua - pînă la 3 km, noaptea - pînă la 2 km. Pentru
întărirea pazei obiectivelor pe timp nefavorabil (ceaţă densă, ploaie, ninsoare) la
ordinul şefului de garnizoană (comandantului de unitate militară) pot fi numite
gărzi sau patrule pe mijloace de transport adăugătoare. Modul de executare a
serviciului de către gărzile adăugătoare şi de patrulare în acest caz este
determinat de comandantul de garnizoană (comandantul de unitate militară).
Santinelele se deplasează pe rută pe jos cu viteza care asigură paza de siguranţă a
obiectivului, făcând opriri scurte pentru a cerceta terenul şi îngrăditura, de asemenea,
pentru a raporta, utilizând mijloacele de legătură, şefului de gardă despre executarea
serviciului.
La o bună vizibilitate, dacă permit condiţiile de relief, santinelele pot duce
observarea obiectului şi a căilor de acces spre el de pe turnurile de observaţie.
8. Pentru acordarea de ajutor santinelelor în fiecare încăpere pentru gardă,
din personalul schimburilor de veghe şi care se odihneşte al gărzii sunt formate
grupe de rezervă, care, la chemarea gărzii „la arme", sub comanda şefului de gardă,
ajutorului
său sau a caporalului de schimb sosesc la locul de violare a postului şi acţionează
în funcţie de situaţie. Pentru aducerea rapidă a acestor grupe la locul de
violare a postului, dacă e nevoie, sunt utilizate mijloace de transport, iar în condiţii
speciale - transportoare blindate (maşini de luptă).
9. Personalul gărzii va fi în ţinută de gardă înarmat cu pistoale-mitralieră
cu baionete-cuţit sau cu carabine cu baionete în stare bună de luptă. Santinelele
de la punctele de control-trecere pot fi înarmate cu pistoale. Şefii de gărzi şi
ajutorii lor sunt înarmaţi cu arma prevăzută de state.
Cartuşele de luptă garda le are din considerente: pentru fiecare pistol-mitralieră şi
pistol - cîte două încărcătoare pline; pentru fiecare carabină - cîte 30 cartuşe în
încărcătoare.
În afară de aceasta, la ordinul şefului de garnizoană (comandantului unităţii
militare) gărzile pot fi înarmate cu mitraliere cu cîte trei încărcătoare pline pentru
fiecare şi cu grenade de mână, câte două pentru fiecare militar al gărzii.
Personalul gărzii, în afară de militarii înarmaţi cu pistoale, primesc muniţii în
tabăra de gardă după instrucţia practică,
10. încărcarea armelor are loc înainte de plecarea la posturi, pentru paza militarilor
arestaţi şi reţinuţi de anchetator sau organul de cercetare, paza inculpaţilor şi a
persoanelor condamnate, de asemenea, pentru însoţirea persoanelor care exercită
controlul gărzilor.
Încărcarea şi descărcarea armei se execută la comanda şefului de gardă sau a
ajutorului acestuia (caporalului de schimb) şi sub observaţia lor nemijlocită, în
apropierea încăperii de gardă într-un loc special utilat, iluminat, cu captor de
gloanţe, iar la plecarea schimbului la posturi pe maşini - în locurile indicate în
instrucţia pentru şeful de gardă, de asemenea, utilate cu captor de gloanţe. La
încărcare şi descărcare ţeava armei va fi orientată în sus (sub 45-60) şi într-o
53
parte de la încăperile de locuit şi obiectivul păzit. Dacă în apropierea şi în jurul
încăperii de gardă sunt încăperi de locuit şi de serviciu, încărcarea şi descărcarea
armei poate fi executată în încăperea de gardă în loc special, utilat cu captor de
gloanţe.
Descărcarea şi examinarea armei se efectuează imediat după întoarcerea în
încăperea de gardă sau în locurile indicate în instrucţia pentru şeful de gardă.
Pistoalele se încarcă după primirea cartuşelor în subunitate, se descarcă după
schimbul gărzii la sosirea ei în subunitate.
11. Arma se încarcă după regulile din instrucţiile de trageri pentru tipurile
de arme respective, dar cartuşul nu este trimis în camera cartuşului.
Pistolul-mitralieră se încarcă cu încărcătorul plin. înainte de încărcare arma se
examinează (trăgaciul se apasă) şi se pune piedica de siguranţă. Port-închizătorul
după cuplarea încărcătorului nu se mişcă înapoi.
Carabina se încarcă cu magazia plină. După încărcare închizătorul se închide
lin (cartuşul nu este trimis în camera cartuşului), se pune piedica, trăgaciul se
apasă şi carabina e pusă la piedica de siguranţă.
Pistolul se încarcă plin, la încărcare închizătorul nu se mişcă înapoi, înainte de
încărcare pistolul se pune la piedica de siguranţă.
Mitralierele şi grenadele de mână sunt încărcate nemijlocit înaintea
utilizării. 12.La ordinul comandantului de garnizoană (comandantului de
unitate militară) în încăperea de gardă se creează o rezervă de muniţii: pentru
fiecare pistol-mitralieră sau carabină-câte 150 de cartuşe, pistol - câte 16
cartuşe, păstrate în zinc în lăzi metalice.
Grenadele de mână se păstrează în lăzi metalice separate, amorsoarele se
păstrează în ambalaj special hidroimpermeabil, separat de grenade. Registrul de
evidenţă a cartuşelor de luptă al gărzii, registrul de evidenţă a grenadelor de mână
şi amorsoarelor, actul de ridicare a muniţiei şi formularele necompletate, de
asemenea, cuţitul pentru deschiderea ambalajului de zinc se păstrează în
aceleaşi lăzi. Lăzile sunt închise cu lacăte, sigilate de şeful comenduirii militare
a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare) şi sunt incluse în opisul
materialelor şi inventarului gărzii, aflate în încăperea de gardă. Cheile şi
amprentele sigiliilor de la lăzile cu muniţii se păstrează la şeful de gardă în
safeu (în sertarul mesei ce se închide cu cheia). Se interzice de a transmite
cheile altor persoane.
Şeful de gardă poartă răspundere personală de integritatea lăzilor cu rezerva
de cartuşe de război, grenade şi amorsoare.
12. Prezenţa şi condiţiile de păstrare a rezervei de muniţii se controlează
cel puţin o dată pe lună: în gărzile în garnizoană - de către comandantul
comenduirii militare a garnizoanei, în gărzile interioare - de către şeful de stat
major al unităţii militare.
54
Rezultatele controlului sunt expuse în registrul de evidenţă a rezervei de
muniţii şi în foaia de stare a gărzii.
Santinela şi postul.
1. Santinela este o persoană inviolabilă. Inviolabilitatea santinelei constă
în următoarele:
- apărarea deosebită de către lege a drepturilor şi demnităţii personale a ei;
- subordonarea ei persoanelor strict determinate - şefului de gardă,
ajutorului şefului de gardă şi caporalului de schimb;
- toate persoanele sunt obligate sa execute necondiţionat cerinţele santinelei
legate de serviciul său;
- santinela are dreptul să facă uz de armă în cazurile indicate în
prezentul Regulament.
2. Santinela poate fi schimbată sau scoasă din post doar de şeful de gardă,
ajutorul
şefului de gardă şi de caporalul de schimb în subordine căruia se află.
In caz de deces al şefului de gardă, ajutorului său şi caporalului de schimb sau
în caz de imposibilitate de exercitare a obligaţiilor de către aceste persoane,
scoaterea sau schimbul din post a santinelei o poate exercita ofiţerul de
serviciu pe gărzi
(unitatea militară) în prezenţa comandantului său de companie (baterie) sau batalion
(divizion).
3. Intrând în post, militarul de gardă în prezenta caporalului de schimb şi a
santinelei ce se schimbă, trebuie să examineze şi să controleze personal prezenţa şi
funcţionarea a tot ce trebuie luat sub pază conform tabelelor de post; la intrarea în
postul de pază a persoanelor arestate el trebuie să controleze funcţionarea
zăvoarelor, zăbrele şi numărul de persoane arestate ce se află în camere.
4. Santinela este obligată:
- să păzească cu vigilenţă şi stoicism postul său;
- să execute serviciul vioi, să nu se distragă, sa nu lase din mâini arma şi să nu o
dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordinea cărora se afla;
- mişcându-se pe itinerarul indicat sau aflându-se pe turnul de observaţie, să ţină
sub observaţie căile de acces la post, îngrăditurile şi să raporteze prin mijloacele
de
legătură despre executarea în termenele indicate de tabelele de posturi;
- să nu părăsească postul până nu va fi schimbat sau scos, chiar dacă viaţa sa se
află în pericol; părăsirea fără voie a postului este o crimă militară;
- să aibă la post arma încărcată după regulile indicate, întotdeauna gata de uz;
- să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabelele de posturi
şi marcată pe teren cu semnele hotarului de interdicţie, accesul nimănui,
55
excepţie făcând doar şeful de gardă, ajutorul şefului de gardă, caporalul său de
schimb şi persoanele care îi însoţesc;
- să cunoască itinerarul şi graficul de mişcare a mijloacelor de transport, de
asemenea, semnele de recunoaştere şi semnalele lor;
- să poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor;
- să cheme şeful de gardă în caz de depistare a defectelor în îngrăditurile
obiectivului (la post) şi de încălcări de ordine în apropierea postului său sau
a postului vecin;
- auzind lătratul câinelui de pază, să informeze fără întârziere despre aceasta
la încăperea pentru gardă.
5. Santinela la post trebuie să aibă arma cu baioneta pusă (pistolul-mitralieră cu
pat
pliabil - fără baionetă-cuţit; baioneta-cuţit se află în teacă la centură): pe timp de
noapte - în poziţia de tragere în picioare; ziua - în poziţia „arma la umăr" sau
în poziţia de tragere în picioare; la posturile interioare şi la postul la Drapelul de
luptă pistoalele-mitralieră cu pat din lemn - în poziţia „arma la umăr", cu pat
pliabil - „la piept", carabina - „la picior", cartuşieră cu încărcătorul plin (magazia)
va fi deschisa. Pistoalele vor fi în tocurile închise la centură.
In caz de stingere a incendiului dau lichidare a consecinţelor calamităţii naturale
santinela poate sa ţină arma în poziţia „la spate".
6. Santinelei i se interzice: să doarmă, să şadă, să se sprijine de ceva, să scrie,
să citească, să cânte, să vorbească, să mănânce, să bea, să fumeze, să-şi
satisfacă necesităţile fiziologice, să primească de la cineva sau să transmită cuiva
vreun obiect; să împingă cartuşul în camera cartuşului, dacă nu e nevoie.
Santinela trebuie sa răspundă doar la întrebările şefului de gardă, ajutorului
lui, caporalului de schimb al lui şi persoanelor sosite pentru control.
7. Santinela este obligată să facă uz de armă fără somaţie în caz de atac
evident asupra sa sau asupra obiectivului păzit.
8. Toate persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a postului, în
afară de şeful de gardă , ajutorul lui, caporalul de schimb şi persoanele care îi
însoţesc, santinela le va opri prin somaţia „Stai, înapoi" sau „Stai, ocoleşte
la dreapta (stânga)".
Dacă persoana ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui nu execută
cerinţele santinelei, aceasta o va soma prin „Stai, că trag" şi va chema imediat
pe şeful de gardă sau caporalul de schimb. Dacă infractorul continuă să se
apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela împinge cartuşul în
camera cartuşului şi trage un foc de avertizare în sus. Dacă infractorul nu se
supune nici acum somaţiei şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita
interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceasta santinela face uz de armă.
56
9. în condiţiile de vizibilitate proastă, când de la distanţă indicată în tabelele
de posturi santinela nu poate identifica persoanele ce se apropie de post sau de
limita interzisă a lui, ea le va opri prin somaţia „Stai, cine vine?". Dacă nu
primeşte răspuns, urmează somaţia „Stai, că trag" - şi îl reţine pe
infractor. Despre persoanele reţinute santinela raportează la încăperea pentru
gardă, ţine sub control omportamentul lor şi, fără a le slăbi din ochi, continuă
paza postului său.
Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a lui,
santinela execută un foc de avertizare în sus. Iar dacă infractorul nu se supune
nici acestei somaţii şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă a Iui9
sau o ia la fugă după aceasta, santinela face uz de armă.
Dacă la somaţia santinelei urmează răspunsul: „Şeful de gardă (ajutorul
şefului de gardă, caporalul de schimb)", santinela ordonă; „Şeful de gardă
(ajutorul şefului de gardă, caporalul de schimb), la mine, ceilalţi - pe loc",
dacă e necesar, santinela cere ca persoana ce se apropie să-şi lumineze faţa.
Convingându-se că persoana ce se apropie e într-adevăr şeful de gardă
(ajutorul şefului de gardă, caporalul de schimb), santinela permite accesul la
post tuturor persoanelor sosite.
Iar dacă persoana care s-a prezentat ca şeful de gardă (ajutorul şefului de
gardă, caporalul de schimb) este un necunoscut iar persoanele ce îl însoţesc nu
execută somaţia santinelei să stea pe loc, santinela îi va avertiza prin somaţia
„Stai, că trag". Dacă infractorii nu execută nici această somaţie, santinela face
uz de armă.
10. Dacă e necesar să se angajeze la luptă corp la corp pentru apărarea sa
sau a obiectivului din pază santinela va acţiona curajos cu baioneta şi cu patul
armei.
11. In caz de incendiu la post, santinela imediat comunică despre aceasta
la încăperea pentru gardă şi, fără a întrerupe supravegherea obiectivului păzit, ia
măsuri de stingere a incendiului. In caz de incendiu pe teritoriul tehnic al
obiectivului păzit sau al obiectivului ce are îngrăditură externă şi internă, de
asemenea, în apropierea postului, santinela înştiinţează despre aceasta
încăperea pentru gardă, continuând exercitarea serviciului la post.
12. În caz de îmbolnăvire (rănire) subită a santinelei, ea cheamă caporalul
de schimb sau şeful de gardă, continuând exercitarea serviciului la post.
13. În cazuri extreme ce nu suportă amânare sau în caz de ieşire din funcţiune
a mijloacelor de legătură, santinela poate să cheme la post pe şeful de gardă
sau caporalul de schimb, trăgând un foc în sus.
14. Santinela execută salutul militar al şefilor, în subordinea cărora se află şi a
ltor şefi sosiţi la post în însoţirea lor, conform regulilor expuse în Regulamentul de
front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Pistolul-mitralieră din poziţia de
tragere în picioare este pus în prealabil în poziţia „la umăr", iar carabina - „la
picior".
 57

Caporalul de schimb
1. Caporalul de schimb este răspunzător de serviciul corect şi cu vigilenţă
al santinelelor din subordine, schimbul şi intrarea în post a lor la timp,
predarea şi primirea corectă a posturilor. El se subordonează şefului de gardă
şi ajutorului acestuia şi execută doar ordinele lor.
2. Caporalul de schimb are dreptul să facă uz de armă personal sau să permită
aceasta personalului de schimb al gărzii pentru respingerea atacului asupra
obiectivului păzit, santinelei, asupra schimbului de gardă în timpul plecării la post
sau la întoarcerea în încăperea pentru gardă,
3. Caporalul de schimb al gărzii este obligat:
- să cunoască posturile sale, amplasamentul şi hotarele lor, rutele de plecare la
ele, condiţiile de pază şi apărare (observarea, câmpul de tragere,
îngrăditurile) şi obligaţiile speciale ale santinelei la flecare post;
- să primească de Ia caporalul de schimb al gărzii vechi amprente de sigilii
(plumbului pentru sigilat), iar la instalarea santinelelor la posturi să
primească obiectivele pentru pază conform tabelelor de posturi şi să raporteze
despre aceasta şefului de gardă;
- să controleze înainte de plecarea la posturi cunoaşterea de către santinele
a obligaţiilor sale, de asemenea, dacă au lăsat în încăperea pentru gardă accesoriile
de fumat şi de aprindere;
- să urmărească corectitudinea încărcării armelor înainte de plecarea la posturi şi
descărcarea lor după sosirea de Ia posturi;
- să raporteze la întoarcerea schimbului şefului de gardă despre
executarea schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile şi măsurile
luate pentru lichidarea lor;
- să controleze, cu permisiunea şefului de gardă, serviciul santinelelor
din subordine.
Caporalul de schimb al gărzii de arest, în afară de aceasta, trebuie să
cunoască numărul persoanelor arestate aflate sub paza santinelelor din subordinea
lui,
4. La punerea santinelelor la posturi sau schimbarea lor caporalul de schimb este
obligat:
- să respecte cu stricteţe ruta de plecare a schimbului la posturi şi de la
posturi, indicată în schema de amplasament al posturilor;
- să controleze ca santinela şi militarul de gardă ce ia în primire postul să execute
corect predarea şi primirea postului, să controleze personal împreună cu santinela
şi cu militarul de gardă, care ia în primire postul, iluminaţia, îngrăditurile,
uşile (porţile), geamurile şi zăbrelele, pereţii magaziilor (depozitelor), starea
lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumbului pentru sigilat) şi corespunderea lor
58
amprentelor, sau numărul de maşini de luptă (alt armament şi tehnică militară)
aflate sub pază, de asemenea, starea mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de
legătură, de stingere a incendiilor şi îmbrăcămintea pentru post;
- să indice santinelei, care ia în primire postul, căror momente să le acorde o
atenţie deosebită, unde se află posturile învecinate, cele mai periculoase căi de
acces la obiectivul păzit;
- să indice pe teren hotarele postului şi hotarul de interdicţie marcat pe teren
în conformitate cu distanţele indicate în tabelele de posturi până la care santinela
poate permite accesul la post al persanelor străine; să controleze dacă santinela ştie
cum să procedeze în caz de atac asupra ei, asupra obiectivului păzii sau asupra
postului învecinat, de asemenea, în caz de incendiu;
- să controleze cunoaşterea de către santinelă a modului de prezentare a raportului şi
legăturii cu încăperea pentru gardă.
5. Schimbând santinela la postul Drapelului de luptă, caporalul de schimb
este obligat să controleze integritatea husei (dulapului) şi a sigiliului, să confrunte
sigiliul cu amprenta lui. In caz de descoperire a defectelor la husă (dulap) sau la
sigiliu,caporalul de schimb cheamă şeful de gardă şi îi raportează despre aceasta.
6. La deschiderea magaziei (depozitului, parcului) caporalul de schimb soseşte la
post, având amprentele de sigilii (plumbul pentru sigilat) şi împreună cu
persoana sosită pentru deschidere examinează magazia (depozitul, parcul).
Dacă santinela conform tabelului de post trebuie să se afle la post, caporalul de
schimb îi va aminti obligaţiile speciale prevăzute de tabelul de post pentru
acest timp. Accesul în magazie (depozit) caporalul de schimb îi permite,
respectând cu exactitate cerinţele indicate în tabelul de posturi.
7. In timpul schimbării santinelei la magazia (depozitul, parcul) deschisă caporalul
de schimb indică santinelei, care a luat în primire postul, cine a deschis-o sau cine
are acces la locul de staţionare a maşinilor de luptă (alt armament şi tehnică
militară).
La închiderea magaziei (depozitului, parcului) de schimb este obligat să
sosească la post cu amprentele de sigiliu (plumbul pentru sigilat) şi personal, în
prezenţa santinelei şi a persoanei care predă magazia (depozitul, parcul) sub
pază, să controleze sigiliile (plumbul pentru sigilat) şi starea geamurilor, zăbrelelor,
uşilor, pereţilor; la primirea sub pază a maşinilor de luptă (alt armament şi tehnică
militară) în locurile de staţionare să controleze numărul lor, iar dacă sunt sigilii
(plumbul de sigilare), să le confrunte cu amprentele.
8. In caz de îmbolnăvire gravă (rănire gravă) sau deces al şefului de gardă şi
al ajutorului lui exercitarea provizorie a obligaţiilor de şef de gardă revine
caporalului de schimb. Despre cele întâmplate el raportează ofiţerului de
serviciu pe gărzi (unitatea militară).
Ajutorul şefului de gardă.
Ajutorul şefului de gardă se află în subordinea şefului de garda.
59
El este obligat:
să cunoască sarcinile gărzii, instrucţia pentru şeful de gardă şi obligaţiile tuturor
militarilor din gardă;
să primească la schimbul gărzilor încăperea pentru gardă şi, după opis, utilajul,
inventarul şi bunurile materiale aflate acolo;
în absenţa sau în timpul de odihnă a şefului de gardă să exercite obligaţiile lui;
să trimită la ordinul şefului de gardă schimburile la posturi şi să controleze
serviciul santinelelor;
să întocmească graficul de schimb al santinelelor la intrarea în încăperea
pentrugardă şi să execute schimbul lor;
să controleze alimentara la timp a personalului gărzii; starea de funcţionare a
utilajului, inventarului şi bunurilor materiale, curăţenia şi ordinea în încăperea
pentru gardă şi pe teritoriul adiacent, de asemenea, încălzirea sobelor la timp şi
iluminaţia;
să însoţească la ordinul şefului de gardă persoanele care execută controlul
serviciului santinelelor.
Ajutorul şefului de garda a arestului este obligat de cel puţin patru ori în 24 de
ore(de două ori noaptea) să controleze starea camerelor, funcţionarea
mijloacelortehnice de pază şi respectarea de către persoanele arestate a regulilor
stabilite.
In caz de îmbolnăvire gravă (rănire gravă) sau de deces al şefului de gardă,
ajutorul şefului de gardă exercită obligaţiile acestuia şi raportează despre acel
faptofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

art. 126. ... Se interzice de a numi în gardă militarii care încă n-au depus
jurământul militarii, n-au însuşit programele respective de pregătire ..., care
au comis delicvente ce pot nimeri sub anchetare penală, asupra cărora are loc
anchetarea penală, militarii bolnavi etc., care în momentul de faţă după starea
moral-psihologică nu pot executa serviciul de gardă, de asemenea, cei ce sunt
pedepsiţi disciplinar.
art. 123. In noaptea înainte de serviciu militarii numiţi în gardă nu vor
executa nici un fel de servicii sau instrucţiuni şi munci.
În ziua de intrare în serviciu, în orele indicate în regimul zilei personalul
de gardă va dispune de cel puţin 3 ore pentru pregătirea de serviciu, iar dacă
se execută serviciul peste 24 ore - cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră
pentru odihnă (somn).
I - în ziua precedentă - şedinţe de studiere a tezelor regulamentelor,
obligaţiunilor speciale., tabelelor de posturi etc. - în clasa de pregătire a gărzii -
machetele obiectivelor păzite;
60
II - In ziua de intrare - instrucţiunea practică cu însuşirea acţiunilor
santinelelor la mosturi - în tabăra de gardă
art. 131. Cu 15 min. înainte de prezentarea la apel gărzile vor fi gata pentru a
întra in subordinea şefului de gardă. Către acest timp şefii de gardă sunt
obligaţi:
să primească armele, cartuşele, să le elibereze personalului conform foi de
distribuire sub semnătură; să controleze corectitudinea încărcării
încărcătoarelor;
să controleze dacă foaia de stare a gărzii este completată;
să examineze armele;
să controleze ţinuta şi echipamentul;
să raporteze despre starea gata de serviciu a gărzii comandantului de
campanie batalion)

Ordinea interioară în corpul de gardă.

art. 243. Nimeni din componenţa gărzii nu are dreptul să părăsească

corpul de gardă fără permisiunea şefului de gardă.
art, 244. în corpul de gardă trebuie să se respecte liniştea şi ordinea. Se
interzice de a cânta şi interpreta la instrumente muzicale. Se permite de a
asculta radioul prin căşti , de a citi, scrie, juca şah şi dame. Fumatul şi
curăţarea încălţămintei se ermit doar în locurile special rezervate.
... Se permite de a avea televizor şi de a viziona programele televizase...

ari. 245. Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sunt puse la rastel fără

încărcătoare, a închizătoarele în poziţia anterioară. Rasteluri în corpul de
gardă nu se închid sub lacăt. Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru
pistoaleie-mitraliera şiiecile cu –baionetă - cuţit nu se scot de pe centuri.
Arma din rastel se ia doar cu permisiunea şefului de gardă sau ajutorul
lui. Curăţarea armelor se face fără a le desface, sub conducerea şefului de
gardă sau a ajutorului lui.
art. 246. Personalului gărzii li se permite în corpul de gardă să fie fără
caciula şi mantale, dar echipat.
art. 247. Personalului gărzii, cu excepţia şefului de gardă şi a ajutorul lui, li
se înterzice să între în contact cu persoanele sosite în corpul de gardă: li se
permite doar să răspunde la întrebările persoanelor care execută controlul
gărzii.
248. Se permite odihna (somnul) fără a scoate echipamente

şeful de gardă- 4 ore pe timp de zi (la arest noapte);

- ajutorul şi operatorul pentru mijloacele tehnice de pază - 4 ore fiecăruia,
cu permisiunea şefului de gardă
- personalului unui schimb de militari din gardă - înainte de plecare la posturi,
după ce s-a întors în cordul de gardă schimbul precedent şi gărzii I s-a anunţat
ordinea de bătaie; schimbului de militari din gardă care execută paza doar
noapte, la întoarcerea lor în gardă.
61
249. La chemarea gărzii "la arme" personalul gărzii aflat în corpul de gardă,
inclusiv schimbul ce se odihneşte, îmbracă coifurile, ia armele sale şi sta în
formaţie în interiorul corpului de gardă în ordinea numerilor lor.
an. 250. Hrana este adusă, de schimbul de rezervă.
art. 254. Pentru paza corpului de gardă aflat în afara taberei militare
permanente ... la intrare va fi păzită o santinelă dintre militarii din gardă a
schimbului de veghe. Intrarea corpului de gardă este utilată cu orificiu de
control vizual.
3. Apelul gărzilor.
ari. 203. Apelul gărzilor constă în controlul stării gata de a executa
serviciul, trecerea lor în subordinea persoanelor indicate în art.93 şi în
acordarea lor drepturi de shimb al gărzilor vechi. Apelul gărzilor durează cel
mult 40 min.
art. 205, Pentru apel stă în formaţie întreg personalul gărzilor si
muzica, care sosesc la locul de apel cu cel puţin 10 minute înainte de
începutul lui.
art. 200. Apelul gărzilor interioare este executat de ofiţerul de serviciu pe
unitatea militară.
art. 207. Şefii de gărzi raportează ajutorului ofiţerului de serviciu despre
prezenţa gărzii la apel.
art. 208. La flancul drept al fiecărei gărzi stă şeful de gardă, iar ia flancul
stâng - a linie. Militarii de gardă stau în ordinea numerilor de posturi de la
dreapta la stânga, unul după altul după numerile schimburilor, însoţitorii în
stânga de ei.
La apelul serviciului de zi la stânga de gărzile interioare stă în formaţie restul
serviciului de zi: în ordinea indicată în Regulamentul interior al FA ale RM.
Muzica (toboşarul-gornist) stă la flancul drept al gărzilor.
art. 209. Pentru întâmpinarea ofiţerului de serviciu pe unitate (gărzi) - la
40-50 paşi ajutorul dă comanda: "Gărzi – V-aliniaţi, DREITI. V-a aliniati spre
dreapta (stânga, la centru)".
art. 210. Salutul: „Buna ziua, domnilor". „Pe loc repaus".
art. 212. Pentru controlul gărzilor ofiţerului de serviciu dacă c nevoie,
depărtează iniile la un pas una de alea şi controlează personalul, ţinuta,
cunoaşterea obligaţiunilor ci o serviciu,_ ele asemenea starea armamentului şi
da indicaţii privitor la lichidarea neajunsurilor descoperite.
art. 214. La încheierea controlului ... dă comanda "Gărzi, aliniaţi, drepţi",
"Muzică, ntoniează adunarea" ("Toboşari - adunarea".
art. 215. ''Şefii gărzilor, la mine", înmânarea fişei cu parola.
art. 216. "Şefii de gărzi, treceţi în front". Muzica ies înainte la 10-15
paşi. Comanda: "Muzici, execută adunarea". "Gărzi, la dreapta, înainte
- marş".
62
Schimbarea gărzilor.

art. 2 ÎS După apelu! gărzilor garda soseşte la locul .le amplasamente al

gărzii ce a ii schimbata. ŞdG se prezintă ŞdG ce va fi schimbata, şi îi
comunică parola veche.
"Domnule locotenent major. Garda veche e gata de schimb. Şeful de gardă,
locotenent Munteanu"
După rapoarte - "Pe loc repaus", schimbă santinela de la intrarea din
corpul de gardă, apoi "La dreapta, înainte - MARŞ".
ŞG noi introduce garda sa în corpul de gardă, iar SG vechi o scoate
în locul indicat. Militarii gărzii noi pun armele In rastel.
art. 220. Caporalii de schimb predau şi primesc amprentele de sigilii.
Ajutorii -corpul de gardă cu tot utilajul, inventarul şi bunurile după opis.
an. 221. DupJ prirni:\_\; amprentelor de sigilii ŞdG n^uâ dă comanda
"Primul schimb, STAI" Caporalii do schimb şi militam ac garci u pninulu.
schimb, luînd armele, stau într-o linie, în ordinea de numere ale posturilor, de
la dreapta la stânga. Caporalii de schimb - la flancul drept.
După controlul gătinţei de serviciu, cunoaşterea obligaţiunilor,
amintirea particularităţilor, dreptul de 112 al armelor schimbul se
deplasează la locul de încărcare a armelor. "Schimb, de la dreapta cate unul,
ÎNCĂRCAŢI''.
La această comandă militarul de la flancul drept face un pas înainte,
pune baioneta şi încarcă arma, iar ŞdG controlează corectitudinea încărcării
(art. 104, 105). Ineărrlnd arma, militarul raportează: "Arma încărcată, pusă la
piedică", o ia de sine sid-tător "Iu umăr" şi lVu,e un pas în urmă.
art. 222. ŞdG nouă: "Schimb, la dreap-TA, la posturi, înainte - MARŞ".
Caporalul le schimb - "Schimb, după mine - MARŞ" şi conduce schimbul la
posturi,
După plecarea primului schimb (de asemenea după întoarcerea
schimburilor) SclG (ajutorul) etociueazn orrhnea dfi bătaie In grupe cir iczervă
ale restului de )ertsonal a" găr.;Ii şi pune misiunile în caz de respingere ~:
atacului obiectivelor păzite ,au asupra corpului de gardă şi în caz de incendiu.
art. 223, 224carea schimburilor se execută în coloană câte unul. Caporalul
de •chinib merge In fruntea coloanei. Caporalul de schimb al gărzii veci până
la chirnbarea ultimei santinele merge alături şi mai la stânga de cel al gărzii
noi. După chimbuî ultimei santinele - merge în fruntea -coloanei, iar caporalul
de schimb ai ărzii noi - alături, mai la stânga. Comenzile le dă caporalul din
fruntea coloanei.
art 227 . La întoarcerea cîe la posturi armele sunt descărcate conform art.
100. La icepiu descarcă armele caporalii de schimb ai ambelor gărzi, apoi
caporalul de chimb al gărzii vechi comandă: "De la dreapta, câte unul -
DESCĂRCAŢI".
La această comandă militarul din flancul drept face un pas înainte, sub
Dntrolul caporalului de schimb descarcă arma, pune încărcătorul plin în
cartuşieră
63
raportează: ''Arma descărcată", mişcă portînchizătorul în urmă şi prezintă
arma c;nlru conrrol, l«>ă închizătorul în poziţia iniţială, apata pe trăgaci, pune
piedica, ;oate maioneta, :a arma în poziţia "la umăr" şi, fac în d un pas în
urmă, trece la locul iu.
art. .-'/28 "Domnule locotenent. Schimbul gărzilor executat. Posturile predate
înmite) în ordine. Primul caporal de schimb, sergent Onea", art. După schimb
ŞdG veche duce garda în subunitate şi raportează nnandantului. "Domnule
căpitan. Garda a sosit în componenţă deplină, în timpul •rviciului n-au avut
loc incidente (s-a întâmplat ...). Locotenet Grosu."

an 233 St i"îmbarca santinelelor se execută peste l ore. La temperatura

minus 20 şi rnai jos sau plus 30 şi mai înaltă, pe timp cu vânt - peste fiecaic
oră. Schimbarea santinelei la intrarea în corpul de gardă - peste 30 miri.
art. 23 l La apropiercn schimbului de santirvelă la distanţa de 10-15 pa*?:
caporalul 'ie scmmb al gărzii noi comandă: "Schimb - STAI" şi ordonă unuia
dintre militarii de gardă sa ducă observaţia asupra postului şi căilor de acces la
el:. "Soldat Minai, primiţi postul şi căile de acces la el în control provizoriu".
Santinela, la apropierea schimbului, stă cu faţa la el şi ia de sinestătător
arma •4!a i. măr" La romanda CciS al gărzii noi: "Soldat Ursii, la post MARŞ"
santinela ia poziţia "drepţi", face un pas ia dreapta, militarul din gardă se
apropie de santinelă şi trece în locul ci cu faţa în partea opusă.
CdS ai gărzii vechi şi noi satu pe ambele părţi ale santinelei şi
militarului de gardă, ia unul~doi paşi de ei, faţă în faţă.
CdS al gărzii vechi: Santinelă, predă postul" santinela execută predarea
verbală a postului, în acest timp santinela şi MdG întorc capetele unul spre
altul. Predarea \ertjala a posiuiui constă în faptul, că santinela, numind
numărul postului, enumera pentru MdG ce primeşte postul tot ce trebuie păzit
conform tabelului de posturi, de asemenea indică ce a observat în apropierea
postului în timpul serviciului.
După predarea verbală a postului CdS: "Militarul din gardă, primeşte
postul". Toţi patru sunt obligaţi să ocolească obiectul de pază şi să controleze
funcţionarea .laminăm, îngrădirii, uşilor, magaziilor (depozitelor), starea
lacătelor, şnururilor, sigiliilor şi corespunderea lor amprentelor, sau numărul
de maşini de luptă aflate sub pază, ele asemenea, starea de funcţionare a
mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi a îmbrăcămintei de post.
art. Terminind predarea şi primirea postului, santinela şi MdG raportează'
"Domnule sergent. Soldat Onea a predat postul______"; "Domnule sergent.
Soldat
Ciobanii a primit postul *.

ari. J37 Trecerea Mciu în calitate de santinelă (a santinelei în calitate de

MdGj cslc deiennimi'c1 de raportul despre primirea (predarea) postului.
art. 238. CdS vechi; ''Soldat Onea, de la post - MARŞ'' MdG care s-a schimbat
trece dinapoia schimbului, iar MdG care a ţinut postul sub observaţie - trece
In front. După aceasta CdS al gărzii noi: "Schimb, după mine - MARŞ".
ari. 241. Formaţia schimbului doi şi a celor ulterioare ale gărzi: noi
pentru rnmiterea la posturi şi schimbarea santinelelor, de asemenea,
64
încărcarea şi descărcarea armelor se execută ca şi în cazul primului
schimb.
6. Uzul de armă. - este descries în obligaţiunile ŞdG, CdS şi santinelei: an.
134, 173, 186
Serviciul de gardă
Serviciul de gardă se execută în baza tabelului de serviciu de gardă
(anexa 1).
Serviciul de gardă se schimbă în fiecare zi. Pentru perioada
aflării unităţii, militare la instrucţii prin ordinul şefilor care au dreptul să aprobe
tabelele cu organizarea gărzilor (art. 119), poate fi numită garda în frunte cu
un ofiţer fără schimb în termen de pînă la 7 zile.
Tabelul cu organizarea gărzilor în garnizoană este întocmit de
comandantul comenduirii garnizoanei, iar a celei interioare — de şeful statului
major al unităţii militare în baza indicaţiilor şefului de garnizoană
(comandantului de unitate militară) privitor la organizarea pazei şi apărării
obiectivelor în funcţie de importanţa lor, utilarea cu mijloace tehnice de pază,
îngrădirea şi asigurarea pazei de siguranţă cu un personal de gardă cît mai mic,
întocmirea tabelului cu organizarea gărzilor va fi precedată de cunoştinţa pe
teren cu condiţiile şi particularităţile de amplasament al pazei obiectivelor.
Tabelul cu organizarea gărzilor de pază a obiectivelor de subordonare
centrală, care dispun de subunităţi de pază proprii, este alcătuit de şeful
obiectivului militar , (magazie, depozit, baza).
Tabelele cu organizarea gărzilor în garnizoană, de asemenea, al celor
interioare ale şcolilor militare sunt prezentate pentru aprobare şefului statului
major. Concomitent cu tabelul de serviciu de gardă pentru fiecare gardă sunt
elaborate:
- schema de amplasament al posturilor;
- tabelul de posturi (anexa nr.3);
- instrucţia pentru şeful de gardă; pentru gărzile ce se schimbă pe timp
de alarmă, în afară de aceasta — documentaţia în caz de dare a
alarmei, iar pentru gărzile în componenţa personalului cărora intra
ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de
pază — documentaţia pentru ajutorul şefului de gardă, (operator)
pentru mijloacele
tehnice de paza.
Pe schema de amplasare a posturilor se indică: hotarele posturilor şi
ale zonelor de interdicţie, tipurile de îngrădituri; obiectivele utilate cu mijloace
tehnice de pază; rutele de mişcarea schimburilor de posturi şi ale patrulelor pe
mijloace de transport; rutele de deplasare a santinelelor şi echipelor de control-
pază pe timp de zi şi de noapte, locul de, amplasare a tranşeelor, turnurilor de
observaţie, mijloacelor de transmisiuni, de stingere a incendiilor; posturilor de
câini de pază; cele mai (periculoase căi de acces la posturi.
65
În tabelele de posturi se indică ce trebuie de păzit si apărat la fiecare
post; obligaţiile speciale ale santinelei, ţinându-se cont de condiţiile concrete de
serviciu la post, şi termenele de raportare prin mijloacele de legătură; timpul în
care santinelei i se permite să ducă observaţia de pe turn ; distanţa minimă la
care santinela poate să permită apropierea de post a persoanelor străine;
acţiunile santinelei în caz de atac al postului; în care cazuri santi nela poate să
facă uz de arma. Pentru posturile utilate cu mijloace tehnice de pază se indică
tipul şi marca mijloacelor tehnice de pază la fiecare post, particularităţile
funcţionării lor, modul de control al postului de echipa de control-paza şi de uz
de armă de către această echipă.
În instrucţiile pentru şeful de gardă se expun : misiunea gărzii,
obligaţiile speciale ale şefului de gardă pentru paza şi apărarea obiectivelor,
ordinea de acţiune a persoanelor în funcţie ale gărzii la primirea sub pază şi la
predarea obiectivelor, inclusiv a mijloacelor tehnice de pază, graficul şi modul
de control al echipelor de control-pază ; măsurile de întărire a pazei obiectelor
noaptea şi pe timp nefavorabil; indicaţiile privitor la acţiunile gărzii în caz de
atac asupra obiectivului păzit, santinelelor sau a încăperii pentru gardă, acţionării
şi ieşirii din funcţie a mijloacelor tehnice de pază, de asemenea, indicaţiile
privitor la modul de asigurare a integrităţii armelor şi de deschidere a lăzilor
cu muniţii. : Documentaţia cu privire la darea alarmei include: tabelul de
posturi, schema de amplasare a posturilor, instrucţia pentru şeful de gardă,
formularul de tabel cu organizarea gărzilor şi secretul (parola). Aceste
documente determină modul de pază şi apărare a obiectivelor de către gardă,
ţinându-se cont de acţiunile trupelor conform planului de asigurare a pregătirii
de luptă şi de mobilizare.
Documentaţia ajutorului de şef de gardă (operator) pentru mijloacele
tehnice de pază constă din instrucţiile (indicaţiile) privtor la modul de primire
sub pază şi de predare a obiectivelor păzite, exercitarea controlului
aparatajului, de asemenea, privitor la particularităţile de acţiune la acţionarea
sau întreruperea funcţionării mijloacelor tehnice de pază; lista obiectivelor
păzite, utilate cu mijloace tehnice de pază (numărul postului, denumirea
obiectivului, timpul de deschidere şi închidere) ; regist rul de control al
funcţionării mijloacelor tehnice de pază (denumirea obiectivului, timpul de luare
sub pază şi de predare a obiectivului, starea tehnică a mijloacelor instalate,
timpul de control al funcţionării şi notiţele privitor la starea lor, timpul, locul de
acţionare a mijloacelor tehnice de pază şi măsurile luate) şi îndrumarul !de
exploatare a sistemului de pază instalat la obiectiv. Documentele indicate în
acest articol sunt aprobate de comandantul de garnizoană (comandantul de
unitate militară). În baza graficului gărzilor comandantul comenduirii
garnizoanei (şeful statului major al unităţii) determină lunar succesivitatea
executării serviciului între unităţi, care este aprobată de coman dantul de
garnizoană, comandantul unităţii militare Extrasele din schema de amplasare a
posturilor, tabelului de posturi, instrucţiile pentru şefii de gărzi şi documentaţia
ajutorului şefului de gardă (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază,
împreună cu extrasul din tabelul cu organizarea gărzilor sunt expediate în toate
66
unităţile militare ale garnizoanei care participă la executarea serviciului în
garnizoană nu mai târziu decât cu 10 zile înaintea lunii următoare.
Starul major al unităţii militare, cu 5—6 zile înainte de începutul lunii
următoare, înştiinţează pe comandanţii de subunităţi, care vor asigura gărzile,
privitor la zilele de serviciu ale gărzilor lor.
Despre fiecare schimbare în schema de plasare a posturilor şi în tabelele
de posturi comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major
al unităţii militare) anunţă la timp unităţile (subunităţile) militare.
Documentaţia pentru cazul de dare a alarmei se păstrează la şeful de gardă
în pachetul cu sigiliul unităţii. Al doilea exemplar al documentaţiei se află la
comandantul comenduirii, militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii
militare) pentru executarea instructajului şefului de gardă numit pentru
schimb în caz de dare a alarmei.
Şef de gardă, dacă la obiectiv sunt 5 sau mai multe posturi, este numit un
ofiţer sau plutonier, iar dacă numărul de posturi este mai mic — un sergent.
Şeful de gardă, care păzeşte obiectivul de importanţă deose bită, este un
ofiţer sau plutonier, indiferent de numărul posturilor.
Şef de gardă al arestului garnizoanei este numit din ofiţeri.
Ajutor al şefului de gardă este numit un plutonier sau sergent. Dacă
ajutorul şefului de gardă nu este numit, obligaţiunile lui le va exercita primul
caporal de schimb.
Ajutor al şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de
pază este numit dintre specialiştii în mijloacele tehnice de pază sau alţi militari,
numiţi prin ordinul şefului de garnizoană (comandantului de unitate militară).
Ajutor al şefului de gardă pentru serviciul de câini de pază este numit
dintre conducătorii superiori pentru câinii de pază (anexa 11).
În componenţa gărzii sunt numiţi caporalii de schimb dintre sergenţi sau
caporali. Numărul caporalilor de schimb este în funcţie de numărul şi
amplasarea posturilor, astfel încît fiecare caporal de schimb să instaleze la
posturi nu mai mult de cinci santinele, iar calea spre posturi, schimbul
santinelelor şi întoarcerea în cazarmă să nu ia m a i m u l t d e o o r ă .
În gardă sunt numiţi câţiva caporali de schimb, ei se vor numi: primul
caporal de schimb, al doilea caporal de schimb etc.
Daca garda păzeşte un post, caporalul de schimb nu se numeşte şi
obligaţiunile lui le execută şeful de gardă.
M i l i t a r i i d e g ar d ă , s u n t n u m i ţ i d i n t r e s o l d a ţ i . Dacă numărul de
soldaţi este insuficient, militari de gardă pot fi numiţi sergenţi în termen, în
acest caz ei vor constitui toate schimburile posturilor, întregul personal al
echipei de control-pază, iar caporali de schimb vor fi militarii în grad nu mai
jos de cel al militarilor de gardă.
Numărul militarilor de gardă se determina în funcţie de numărul de posturi
ale gărzii, pentru paza unui post timp de 24 de ore sunt necesare trei schimburi
de santinele, iar pentru paza postului doar pe timp de noapte (de la amurg pînă
în zori sau de la închiderea până la deschiderea depozitului) — două schimburi
de santinele.
67
Însoţitorii sunt numiţi în funcţie de numărul de persoane şi de amplasarea
în arest a locurilor de uz general, calculându-se un însoţitor pentru 10—15-
persoane arestate.
Personalul gărzii, inclusiv şeful de gardă, este numit cu cel puţin 24 de
ore înainte de începerea serviciului, de regulă, de la o subunitate sau măcar de
la o unitate militară.
Toate gărzile în garnizoană, de regulă, sunt numite de la o unitate militară.
Pregătirea gărzilor .
Comandanţii de unităţi şi subunităţi militare, care asigură personalul de
gardă, sunt răspunzători de selectarea lui şi de pregătirea pentru executarea
serviciului, de asemenea, de starea bună a armelor şi cartuşelor de război şi
de prezentarea la timp a gărzilor la apel.
Se interzice de a numi în gardă militari care încă n-au depus jurământul
militar, n-au însuşit programele respective de pregătire a contingentului nou-
sosit, care au comis delincvente ce pot nimeri sub anchetare penală, asupra
cărora are loc anchetarea penală, militarii bolnavi etc., care în momentul de faţă
după starea moral-psihologică nu pot executa serviciul de gardă, de asemenea,
cei ce, sunt pedepsiţi disciplinar.
Şefii de state majore ale unităţilor militare, cu trei zile înainte de
începerea serviciului în garnizoană sau interior, sunt obligaţi să înmâneze
comandanţilor de subunităţi, care asigură personalul de gardă, schemele de
amplasare a posturilor, tabelele de posturi şi instrucţiile pentru şefii de gărzi,
pentru studierea de către personalul gărzilor. După studiere aceste documente
sunt întoarse la statul major al unităţii militare.
În noaptea înainte de serviciu militarii numiţi în gardă nu vor executa
nici un fel de servicii sau instrucţiuni şi munci.
În ziua de intrare în serviciu, în orele indicate în regimul zilei
personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore pentru pregătirea de serviciu,
iar dacă se execută serviciul peste 24 de ore — cel puţin 4 ore, inclusiv cel
puţin o oră pentru odihnă (somn).
Pregătirea personalului gărzii acordat de companie (baterie) este
organizată de comandantul de companie (baterie) personal; a gărzii acordată de
batalion (divizion) — de comandantul de batalion (divizion) personal, a gărzii
acordate de unitatea militară — de către unul dintre locţiitorii comandantului
de unitate.
Pregătirea pentru serviciul de garda se execută în trei etape :
— prima — cu două-trei zile înainte de intrarea în serviciu se
face selectarea şi distribuirea personalului de gardă conform
tabelelor de posturi ;
— a doua — în ziua ce precedează intrarea în serviciu, în orele
indicate în regimul zilei, cu personalul gărzii se desfăşoară instrucţia de
studiere a tezelor de regulamente, tabelelor de pos turi, precizându-se pe
machetele obiectivelor păzite obligaţiile speciale şi variantele de acţiune a
santinelelor la posturi de asemenea, a instrucţiilor respective şi a exigenţelor
de securitate;
68
— a treia — în ziua de intrare în serviciu se desfăşoară
instrucţiunea practică cu însuşirea acţiunilor santinelelor la posturi.
Instrucţia de studiere a regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale
santinelelor se desfăşoară în clasa de pregătire a gărzilor, lecţia practică pentru
garda în garnizoană — în tabăra de gardă a comenduirii militare, iar cea pentru
garda interioară — în tabăra de gardă a unităţii militare (anexa 10).
Pregătirea ajutorului de şef de gardă (operatorului) pentru' mijloacele
tehnice de pază este realizată la instrucţiile lunare, organizate de şeful
comenduirii militare a garnizoanei (şeful de stat major al unităţii militare), şi
pe parcursul lecţiilor practice înainte de apelul gărzii.
În caz de executare a serviciului de gardă peste una-două zile de
către acelaşi personal de gardă, timpul de realizare a măsurilor etapelor întâi şi a
doua de pregătire a gărzilor este stabilit de comandantul unităţii militare,
astfel încît să nu fie în detrimentul calităţii de pregătire a gărzii.
Comandantul de companie (baterie) sau batalion (divizion), care
acordă personalul de gardă, este obligat:
— să controleze înainte de intrarea în serviciu selectarea şi
distribuirea personalului gărzii conform tabelelor de posturi.
— să desfăşoare lecţiile la etapa a doua şi a treia de pregătire a
gărzilor şi să obţină cunoaşterea Ia perfecţie şi executarea cu. încredere de
către personalul gărzii a obligaţiilor personale şi a exigenţelor de securitate
la mânuirea armei;
— înainte de plecarea personalului gărzii la apel sa contro leze starea
armelor şi cartuşelor de război, accesoriile de toaletă, ţinuta fiecărui militar, de
asemenea, să completeze şi să semneze foaia de stare a gărzii (anexa 4) ;
— să asigure sosirea la timp a gărzii la apel;
— să controleze serviciul gărzii, al cărei personal 1-a acordat
compania (bateria) sau batalionul (divizionul) ;
— după schimbul gărzilor să primească raportul şefului de gardă
privitor la executarea misiunii, să ia cunoştinţă de toate observaţiile din foaia
de stare a gărzii, nu mai târziu decât în ziua următoare să facă analiza
serviciului cu întregul efectiv al subunităţii, de la care a fost numit personalul
de gardă, iar foaia de stare a gărzii s-o trimită Ia statul major al unităţii militare,
indicând măsurile luate în baza observaţiilor.
131. Cu 15 minute înainte de prezentarea la apel gărzile vor fi gata de
executarea serviciului şi von trece în subordinea şefului de gardă. Către acest
timp şefii de gardă sunt obligaţi:
— să primească armele, cartuşele de luptă, să le elibereze
personalului conform foii de distribuire sub semnătură; să contro leze
corectitudinea încărcării încărcătoarelor;
— să controleze după foaia de stare a gărzii personalul gărzilor ;
— să examineze armele ;
— să controleze ţinuta şi echipamentul;
— să raporteze despre starea gata de serviciu a gărzii coman dantului de
companie (baterie) sau batalion (divizion).
69
Din orăşelul de gardă gărzile pleacă cu armele ne încărcate, având
încărcătoarele în cartuşiere (în afară de militarii înarmaţi cu pistoale).
132. Toate gărzile de garnizoană din unitatea militară sunt trimise de
ofiţerul de serviciu pe unitate. Despre trimiterea gărzilor el raportează
comandantului (şefului de stat major al unităţii) şi comandantului comenduirii
garnizoanei.

Protecţia antiincendiară
Toţi militarii sunt obligaţi să cunoască şi să execute cerinţele de siguranţă
contra incendiilor şi să poată mînui mijloacele de stingere a incendiilor.
In caz dacă incendiul a apărut, fiecare militar este obligat să ia măsuri
imediate de chemare a echipei militare de protecţie antiincendiară şi lucrări de
salvare (în continuare este numită „echipa de pompieri" a echipajului de pompieri
prevăzut de state) sau a echipei netitulare de pompieri şi de stingere a
incendiului cu toate mijloacele disponibile, precum şi de salvare a oamenilor,
armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale.
In cadrul unităţii se elaborează planul de protecţie antiincendiară, care se
aprobă de către comandantul de unitate şi se transmite întregului efectiv.
Cerinţele de siguranţă contra incendiilor în unitate, calculul forţelor şi
mijloacelor antrenate la stingerea incendiului, precum şi extrasele privind
ordinea evacuării efectivului, armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace
materiale trebuie să se afle la ofiţerul de serviciu pe unitate.
Comandantul de unitate răspunde de organizarea şi starea protecţiei
antiincendiare.
El este obligat:
- să organizeze studierea de către efectiv a cerinţelor de securitate
antiincendiară
şi instruirea lui privind acţiunile la stingerea incendiilor;
- să asigure la toate obiectivele existenţa rezervelor normative de
apă,
dispozitivelor de paratrăsnet şi mijloacelor de stingere a incendiilor;
- cel puţin o dată la trei luni, să controleze modul de organizare şi
starea
protecţiei antiincendiare în unitate şi să desfăşoare alarme de incendiu de exerciţiu;
- să asigure îndeplinirea oportună a cerinţelor de securitate antiincendiară;
- să organizeze legătura telefonică cu cea mai apropiată echipă de
pompieri
orăşenească (de garnizoană).
Comandantul de brigadă şi şeful de poligon răspund de respectarea cerinţelor
de securitate antiincendiară în pădurile repartizate brigăzii, poligonului, precum şi în
toate pădurile pe timpul desfăşurării şedinţelor, tragerilor, aplicaţiilor şi altor
măsuri de pregătire de luptă.
Comandanţii de subunităţi, şefii de servicii, atelierele, secţii, cluburi,
laboratoare şi alte obiective răspund de executarea cerinţelor de securitate
antiincendiară la subunităţile, serviciile, obiectivele subordonate şi de întreţinerea
mijloacelor de stingere a incendiilor în stare de funcţionare.
70
Protecţia antiincendiară în cadrul brigăzii este condusă nemijlocit de către
şeful serviciului protecţiei antiincendiare şi lucrărilor de salvare, iar acolo unde
acesta nu este prevăzut de state, îndatoririle lui sunt atribuite unuia din ofiţeri prin
cumul.
Intr-o unitate care nu dispune de echipă de pompieri titulară se constituie
de pompieri netitulară în număr de la 5 la 15 oameni.
In componenţa echipei de pompieri netitulare se numesc soldaţi şi sergenţi,
ca regulă, dintr-o singură subunitate.
De la echipă se numeşte un serviciu de pompieri, care exercită serviciul la
posturile de incendii în permanenţă sau în decursul unui anumit timp, conform
tabelului de posturi aprobat de comandantul de unitate.
Efectivul echipei de pompieri este scutit de executarea altor servicii.
Şeful serviciului de protecţie antiincendiară şi de lucrări de salvare este
concomitent şef al echipei de pompieri şi se subordonează locţiitorului
comandantului de brigadă pentru servicii. El răspunde de organizarea protecţiei
antiincendiare, de starea de pregătire permanentă a echipei de pompieri, a
mijloacelor de stingere a incendiilor şi de instruirea întregului efectiv al unităţii
privind cerinţele de siguranţă contra incendiilor.
Şeful serviciului de protecţie antiincendiară şi de lucrări de salvare este
obligat:
- să cunoască particularităţile de stare a siguranţei contra incendiilor
la obiectivele unităţii, să participe la elaborarea planului de protecţie
antiincendiară şi cerinţelor securităţii antiincendiare;
- să desfăşoare personal şedinţe cu ofiţerii, plutonierii şi plutonierii de
subunităţi ale unităţii privind pregătirea antiincendiară, exploatarea mijloacelor
de stingere a incendiilor, să efectueze munca de lămurire cu privire la
îndeplinirea prevederilor securităţii antiincendiare cu efectivul, precum şi
pregătirea de specialitate a echipei de pompieri şi să facă instructajul serviciului de
pompieri;
- să conducă controlul stării antiincendiare la toate obiectivele şi să
exercite
controlul zilnic al executării de către efectiv a cerinţelor securităţii
antiincendiare stabilite şi executarea serviciului de către personalul echipei de
pompieri;
- să urmărească starea bună şi exploatarea corectă a tuturor mijlocelor de
stingere a incendiilor, a semnalizării incendiare, izvoarelor de alimentare cu
apă în caz de incendiu şi să ia măsuri de menţinere a lor în stare de pregătire
permanentă pentruacţiune;
- să ţină evidenţa stării tehnice a mijloacelor de stingere a incendiilor;
- să interzică folosirea instalaţiilor, aparatelor de încălzire, de iluminat etc.,
dacă acestea sunt defecte şi periculoase din punctul de vedere al incendiilor;
- să raporteze la timp comandantului de unitate neajunsurile depistate în
starea antiincendiară a obiectivelor, iar toate cazurile de aprindere, incendii şi
măsurile luate să le raporteze imediat;
- să conducă stingerea incendiilor.
71
Tema 7 Disciplina militară. Recompensele.

Reguli generale privind disciplina militară

A r t . 1 . Interesele apărării Patriei obligă toţi militarii să respecte cu stricteţe
cerinţele disciplinei militare.
Art. 2. Disciplina militară înseamnă respectarea cu stricteţe şi exactitate de
către toţi militarii a Constituţiei şi a altor legi, a regulamentelor militare
generale, a altor acte normative ce reglementează serviciul militar.
Art. 3. Disciplina militară se bazează pe conştientizarea de către fiecare militar
a datoriei militare şi responsabilităţii personale pentru apărarea Patriei sale.
Art. 4. Disciplina militară pune în faţa fiecărui militar următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte Constituţia şi alte legi, să execute întocmai
jurământul militar, Regulamentele militare generale, ordinele (dispoziţiunile)
comandanţilor (şefilor);
b)să suporte cu dârzenie toate greutăţile şi privaţiunile serviciului
militar, să nu-şi cruţe viaţa pentru apărarea Patriei, independenţei şi
suveranităţii ei;
a) să păstreze cu stricteţe secretul militar şi cel de stat, alte secrete protejate
de lege;
d) să însuşească şi să păstreze integritatea armamentului, tehnicii de
luptă şi de alt fel încredinţate lui;
e) sa fie cinstit, cu dreptate, sincer şi principial;
r) să-i stimeze pe comandanţi, pe superiori şi inferiori, să-i apere în
orice condiţii, să contribuie la menţinerea şi la respectarea ordinii
regulamentare;
g) sa se comporte cu demnitate în unitatea militară şi în afara ei, să nu-şi
permită şi să nu permită nici altora să încalce ordinea publică, să
contribuie pe toate căile la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, la
menţinerea prestigiului Forţelor Armate.
Art.5. Înalta disciplină militară se realizează prin:
a) lucru educativ permanent efectuat de comandanţi pentru formarea şi
cultivarea la militar unor înalte calităţi morale şi de luptă, necesare în executarea
obligaţiunilor lui de serviciu;
b) menţinere în unitate (subunitate) militară a ordinii regulamentare;
c) exigenţă a comandanţilor faţă de subalterni, respectare a demnităţii lor
personale, grija permanentă faţă de ei, îmbinare iscusită a metodelor de
convingere şi constrângere şi aplicare a lor corectă;
d) creare în unitate (subunitate) militară a unei atmosfere de
responsabilitate, de ajutor reciproc şi de mândrie pentru colectivul de militari;
e) organizare excelentă a procesului de pregătire militară şi prin
încadrare deplină a efectivului în acest proces.
Art.6. Fiecare comandant poartă răspundere de starea disciplinei militare.
Art. 7. (1) Interesele apărării Patriei îl obligă pe comandant să ceară, cu
hotărâre şi fermitate, respectarea disciplinei militare şi a ordinii, să creeze în
acest scop toate condiţiile şi să nu treacă cu vederea nici o abatere comisă de
subaltern.
(2) Comandantul care nu asigură condiţii pentru respectarea ordinii
regulamentare şi a regulilor disciplinei militare, care nu ea măsuri de
influenţă pentru restabilirea lor poartă răspundere.
72
{3) Fiecare militar este obligat să acorde asistenţă comandantului la
restabilirea ordinii şi disciplinei.
Art. 8 In interesul apărării Patriei, comandantul are dreptul să dea ordine
(dispoziţii) subalternilor. Ordinul (dispoziţie) trebuie să se execute
necondiţionat, exact şi în termen. Pentru ordinul dat comandantul poartă
răspundere.
Art. 9. Recompensele şi pedepsele disciplinare pot fi aplicate doar de şeful
direct (alte cazuri sunt indicate în capitolul 8).
De autoritatea disciplinară acordată şefilor inferiori dispun şi şefii superiori.
Art.10 Comandanţii, ale căror funcţii nu sunt indicate în prezentul regulament
au faţă de subalterni, în conformitate cu gradul militar prevăzut de funcţia
deţinută, autoritate disciplinară:
a)comandant de grupă - caporalul şi sergentul;
b)de locţiitor de comandant de pluton - sergentul major;
c)de plutonier de companie - plutonierul, plutonierul major, plutonierul
adjutant;
d)de comandant de pluton - locotenentul şi locotenentul major;
e)de comandant de companie - căpitanul;

Recompensele ce se aplică militarilor.

Art. 18 . ( 1 ) Recompensele reprezintă un mijloc important de stimulare a
faptelor de arme, de educare a militarilor şi de întărire a disciplinei militare.
(2) Fiecare comandant este obligat să stimuleze militarii din subordine
pentru iniţiativă raţională, străduinţă şi distincţie in serviciu.
(3) În cazul în care comandantul consideră că drepturile acordate lui
sunt insuficiente, el poate să facă un demers în vederea stimulării
militarilor distinşi de autoritatea disciplinară a comandantului superior.
Art. 20. Militarilor în termen li se pot acorda următoarele recompense:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b)exprimarea de mulţumiri
c) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare
u) înştiinţarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior
despre satisfacerea exemplară a serviciului militarilor
e) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani
i) înmânarea fotografiei personale executate lângă Drapelul de luptă
desfăşurat al unităţii nil t are
g) acordarea gradului de caporal ostaşilor
h) acordarea următorului grad militar sergenţilor, cu o treaptă mai înaltă
decât cel conform funcţiei deţinute
i) înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare
j) acordarea de concediu de scurtă durată (până la 5 zile
odată în 6 luni).

Art. 21 Comandantul de grupă, ajutorul comandantului de pluton:

a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b)exprimarea de mulţumiri
c) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare
(ostaşilor până la 12 ore)

Art. 22 . Plutonierul de companie, comandantul de pluton:

a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior;
73
b)exprimarea de mulţumiri
c) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare până la 24
ore
Art. 23 Comandantul de companie:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b)exprimarea de mulţumiri
a)permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare până la 48
ore
b)Art. 24. Comandantul de batalion:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b)exprimarea de mulţumiri
c) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare
până la 72 ore (3 zile);
d) înştiinţarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior
despre satisfacerea exemplară a serviciului militarilor
d) acordarea diplomei.
Art. 26 . Militarilor prin contract (soldaţi şi sergenţi) li se pot acorda
următoarele recompense:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior;
b)exprimarea de mulţumiri;
c) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani;
d)înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare;
e) acordarea următorului grad militar înainte
de termen;
f) i) acordarea de concediu de până la 10 zile
Art. 27 Comandantul de pluton, companie, batalion:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b)exprimarea de mulţumiri
Pedepsele disciplinare ce se aplică militarilor.
Art. 42.În cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea
publică în caz de necesitate se aplică pedeapsa disciplinară.
Art. 43. abaterile militarilor pot fi examinate la adunarea efectivului.
Art. 44. Pentru comiterea de crime, militarii poartă răspundere penală conform
legislaţiei în vigoare.

Art. 46 . Militarilor în termen li se pot aplica următoarele pedepse disciplinare:

a) observaţia;
b) mustrare;
c) mustrarea aspră,
d) neacordarea permisiei cuvenite din amplasamentul unităţii;
e) numirea peste rând de serviciu sau la munci de gospodărie - de până
la 5 servicii;
f)ţinerea la arest - de până la
10 zile g) retrogradarea in
funcţie:
h) retrogradarea în grad;
i) ridicarea gradului de sergent
74
Art. 47 Comandantul de grupă:
a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;
b)să priveze soldaţii de permisia cuvenită din amplasamentul unităţii;
c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de gospodărie -
un serviciu.
Art.48 Locţiitorul comandantului de pluton:
Punctele a) şi b) plus -
d) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de
gospodărie - cel mult 2 servicii.
Art. 49 Plutonierul de companie:
Punctele a) şi b) plus -
c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de
gospodărie - cel mult 3 servicii .
Art. 50. Comandantul de pluton:
Punctele a), b) plus -să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la
munci de gospodărie - cel mult 4 servicii .
Art. 51 . Comandantul de companie
Punctul a) şi b) plus -
c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de
gospodărie - cei mult 4 servicii, sergenţii - cel mult 2 servicii;
d) să aplice militarilor pedeapsa ţinerii la arest - de până la
72 ore (3 zile);
Art.52 . Comandantul de batalion
Punctele a), b) plus -
c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la lucrări de
gospodărie - cei mult 5 servicii, pe sergenţii - cel mult 3 servicii ,
e) să aplice militarilor pedeapsa ţinerii la arest - de pana la
5 zile.
Art. 55 . Militarilor prin contract pot să li se aplice următoarele
pedepse disciplinare:
a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;
b) ţinerea la arest - de până la 10 zile;
c) prevenirea despre necorespunderea parţială în funcţie
d)retrogradarea in funcţie,
e) trecerea în rezervă înainte de expirarea
contractului.
Art. 56 Comandantul de pluton:
a)observaţia, mustrarea, mustrarea aspră.
Art. 57. Comandantul de companie:
a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;
b) ţinerea la arest - de până la 2 zile.
c) Art. 58. Comandantul de batalion:
a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;
b) ţinerea la arest - de până la 3 zile.
Aplicarea pedepselor disciplinare în cazuri speciale, capitolul 8. Art.
67.Comandanţii de garnizoane şi şefii comenduirilor de garnizoane au dreptul
de aplica pedepse disciplinare militarilor din garnizoane sau celor care
se află temporar în garnizoane în căzui în care:
a) abaterile ţin de serviciul de garnizoană sau de gardă;
b)s-a comis o abatere de la disciplina militară sau de la ordinea publica
în afara unităţii militare;
c) abaterea este comisă în concediu; în deplasare sau la arest în garnizoană.
75
Gradele militare

1. Fiecărui militar i se acordă un grad militar în ordinea stabilită de

Regulamentul cu privire la satisfacerea serviciului militar.
Gradul militar este proprietate a militarului şi se acordă (dobândeşte) în
urma pregătirii profesionale, vechimii în serviciu în funcţia ocupată şi calităţii
muncii îndeplinite. El se păstrează permanent pentru militar, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege şi de regulamentele militare.
2. Militarii care îşi fac studiile la instituţiile militare de învăţământ se numesc:
acei
care nu au grad militar al corpului ofiţerilor - elevi, iar acei care au grad - ofiţeri-
elevi.
Cetăţenilor care nu au avut grad militar până la înscrierea la instituţia militară de
învăţământ sau au avut gradul soldat, odată cu înmatricularea, li se conferă gradul
militar elev. Alte grade militare, acordate până la înscrierea la instituţia militară de
învăţământ, sunt păstrate.

Comandanţii şi subordonaţii. Superiorii şi inferiorii.

1. După situaţia de serviciu şi după gradele militare pe care Ie deţin, unii

militari în raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi.
Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor,
Şeful trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi
stăpânire de sine şi să nu admită atât familiaritate, cât şi atitudine preconcepută.
Pentru acţiuni care înjosesc demnitatea umană a subordonatului şeful poartă
răspundere.
Subordonatul este obligai să execute necondiţionat ordinele şefului. După
executarea ordinului el poate să înainteze o reclamaţie, dacă consideră că faţă de el
s-a procedat nejust.
2. Şefii, cărora militarii le sunt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi
temporar, se numesc şefi direcţi.
Şeful direct, cu funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef
nemijlocit.
3. După gradele militare pe care le deţin, sunt şefi (dacă aceştia se află în
serviciul militar):
- generalii de corp de armată şi generalii de divizie - pentru ofiţerii superiori
şi cei inferiori, pentru sergenţi şi soldaţi;
- generalii de brigadă şi coloneii - pentru ofiţerii inferiori, pentru sergenţi şi
soldaţi;
- ofiţerii superiori cu gradele militare locotenent-colonel, maior - pentru
sergenţi şi oldaţi;
- ofiţerii inferiori - pentru sergenţi şi soldaţi;
- sergenţii - pentru soldaţii din aceeaşi unitate militară.
4. Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi după gradul militar nu sunt în
raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori sau inferiori.
Superioritatea este determinată de gradele militarilor.
76
Superiorii după gradele militare sunt datori, în cazul încălcării de către
inferiori a disciplinei militare, a ordinii publice şi a regulilor de conduită, să ceară
de la aceştia înlăturarea încălcărilor observate. Inferiorii după grad sunt obligaţi
să execute necondiţionat aceste cerinţe ale superiorilor.
5. Dacă militarii, care nu sunt subordonaţi reciproc, îndeplinesc în comun
îndatoririle de serviciu, când relaţiile lor de serviciu nu sunt determinate de
comandant (şef), atunci superiorul după funcţie, iar la funcţii egale - superiorul
după gradul militar este considerat şef.

Ordinul (dispoziţiunea)

6. Ordinul este o dispoziţiune a comandantului (şefului) adresată subordonaţilor,

care cere executarea unor acţiuni, respectarea unor reguli sau stabileşte o ordine sau o
situaţie.
Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură
unui militar sau unui grup de militari. Ordinul în scris este principalul document (act
juridic) funcţional de dispoziţie al conducerii militare, care se emite cu drept de
conducere unică de către comandanţii de unităţi militare (şefii de instituţii).
Ordinele verbale se dau de către toţi comandanţii (şefii).
7. Dispoziţiunea este o formă de transmitere a misiunilor de către comandant
(şef) la subordonaţi privind chestiuni particulare. Dispoziţiunea se dă în scris
sau verbal. Dispoziţiunea în scris este un document dispoziţional de serviciu
emis de către şeful statului major în numele comandantului de unitate militară sau
de către şeful comenduirii de garnizoană în numele comandantului garnizoaanei.
Ordinul (dispoziţiunea) trebuie să corespundă cerinţelor legilor şi regulamentelor
militare.

Modul de dare şi executare a ordinelor Iniţiativa militarilor.

8. Ordinele se dau pe linie de subordonare. In situaţii deosebite, şeful superior
poate da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. In asemenea caz el
comunică despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia
ca el singur să raporteze şefului său nemijlocit.
9. Comandantul (şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze
minuţios
situaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a executării ordinului. El poartă
răspunderea
de ordinul dat şi de consecinţele lui, de corespunderea ordinului cu legislaţia,
precum şi de abuzul de putere şi de excesul de putere sau de împuterniciri
funcţionale în ordinul pe care îl dă şi de ncluarea măsurilor de executare a lui.
Ordinul trebuie să fie formulat clar, să nu admită interpretarea lui ambiguă şi să nu-i
provoace îndoieli subordonatului.
77
Dreptul comandanţilor (şefilor) de a acorda recompense militarilor în
termen.

1. Comandantul de grupă, de echipaj, de echipă de servanţi şi

locţiitorul
comandantului de pluton au dreptul:
a) să ridice pedepsele disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
c) să acorde o dată în lună o permisie peste rând din amplasamentul unităţii
militare
(ostaşilor - de până la 12 ore).
2. Plutonierul companiei şi comandantul de pluton au dreptul:
a) să ridice pedepsele disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
c) să acorde o dată în lună o permisie peste rând din amplasamentul unităţii
militare de până la 24 de ore.
3. Comandantul de companie are dreptul:
a) să ridice pedepsele disciplinare pe care le-a aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
c) să acorde o dată în lună o permisie peste rând din amplasamentul unităţii
militare de până la 48 de ore