1. Serviciul interior este destinat pt mentinerea in unitate a ordinii disciplinară .
disciplinară .Comandanţii (şefii), vinovaţi de neîndeplinirea îndatoririlor
interioare si a disciplinei miliatre, care asigura capacitatea operationala a
unitatii, instruirea efectivului, indeplinirea corecta de catre acesta a act-lor
cotidiene. acesta e organizat in conformitate cu prevederile Rgulamentului
serviciului interior al F.A.R.M. Serviciul interior intr-o unitate militara e
condus de catre cdtul acesteia, iar in locul de stationare a unei subunitati-de
catre cdtul de subunitate.Prin îndeplinirea de că tre militar a obligaţiilor
serviciului militar se are în vedere:Participarea la acţiuni militare; exercitarea
funcţiilor de serviciu; executarea serviciului de alarmă ; participarea la
exerciţii şi antrenamente militare; aflarea pe teritoriul unită ţii militare pe
durata stabilită de orarul zilnic sau în orice timp, dacă aceasta este în interes
de serviciu; aflarea în misiune, participarea la operaţiuni de menţinere a pă cii
sau aflarea la tratament; Durata serviciului militar este:
    a) pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar în termen - 12 luni;  b)
pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar cu termen redus – 3 luni;c)
pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar prin contract - perioada
indicată în contract; d) pentru rezerviştii concentraţi – durata concentră rilor.  2". Noaptea că ile de acces la post va fi suficient iluminate. Postul este utilat cu
    În caz de mobilizare, durata serviciului militar nu se stabileşte.
2.Serviciul de garda este destinat pazei si apararii magaziilor cu munitii,
tehnicii militare, obiectivelor militare de stat, altor mijloace militare, precum
si pazei persoanelor detinute in arest.
În componenţa gă rzii sunt numiţi: şeful gă rzii, militarii de gardă după
numă rul posturilor şi schimburilor, caporalii de schimb, ajutorul şefului de
gardă , dacă e nevoie, ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele
tehnice de pază sau schimbul operatorilor (două - trei persoane, una dintre
care poate fi numită ajutor de şef de gardă pentru mijloacele tehnice de pază ),
şi conducă torii mijloacelor de transport (după necesitate), iar în componenţa
gă rzii de arest - însoţitorii. Sarcinile serviciului de garda: paza obiectivelor
utilate cu mijloace tehnice de pază; paza statelor majore, pctelor de conducere
si a institutiilor; paza depozitelor, parcurilor aflate sub paza; paza arestului;
paza drapelelor.
3. Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă
pentru pază şi apărare a postului încredinţat.
Santinela este obligată : să pă zească cu vigilenţă ş i stoicism postul să u ;
să execute serviciul vioi, să nu se distragă , să nu lase din mîini arma şi să
nu o dea nimă nui, inclusiv persoanelor în subord in ea că ro ra se af l ă ;
mişcîndu-se pe itinerarul indicat sau aflîndu-se pe turnul de observaţie, să
ţină sub observaţie căile de acces la post, îngrăditurile ş i să raporteze prin
mijloacele de legă tură despre executarea serviciului în termenele
indicate de tabelele de posturi; să nu pă ră sească postul pînă nu va fi
schimbat sau scos, chiar dacă viaţa sa se află în pericol; pă ră sirea fă ră
voie a postului este o crimă militar ă ; să aibă la post arma încă rcată ,
întotdeauna gata de uz ; să nu permită la post, mai aproape de distanţa
indicată în tabelele de posturi ş i marcată pe teren cu semnele hotarului
de interdicţie, accesul nimănui, excepţie făcînd doar şeful de gardă, ajutorul
şefului de gardă , caporalul să u de schimb şi persoanele care îi însoţesc ; să
cunoască itinerarul şi graficul de mişcare a mijloacelor de transport, de
asemenea, semnele de recunoaştere ş i semnalele l o r ; să poată aplica la post
mijloacele de stingere a incendiilor ; să cheme ş eful de gardă în caz de
depistare a defectelor în îngră diturile obiectivului (la post) şi de încă lcă ri
de ordine înapropierea postului să u sau a postului vecin ; auzind
lătratul cîinelui de pază, să informeze fără întîrziere despre aceasta la
încă perea pentru gard ă .Santinelei i se interzice : să doarmă , să ş adă , să
se sprijine de ceva, să scrie, să citească , să cînte, să vorbească , să
mă nînce, să bea, să fumeze, să -ş i satisfacă necesită ţile fiziologice, să
primească de la cineva sau să transmită cuiva vreun obiect; să împingă
cartuş ul în camera cartuş ului, dacă nu e nevoie. Santinela trebuie să
ră spundă doar la întrebă rile şefului de gardă , ajutorului lui, caporalului
de schimb al lui şi persoanelor sosite pentru control.Santinela la post
trebuie să aibă arma cu baioneta pusă (pistolul-mitralieră cu pat pliabil - fă ră
baionetă -cuţit; baioneta-cuţit se află în teacă la centură ): pe timp de noapte -
în poziţia de tragere în picioare; ziua - în poziţia „Arma la umăr" sau în
poziţia de tragere în picioare (anexa 9 la prezentul Regulament); la posturile
interioare pistoalele-mitralieră cu pat din lemn - în poziţia „Arma la umăr",
cu pat pliabil - „La piept", carabina - „La picior", portîncă rcătorul cu
încă rcă torul plin va fi închis. Pistoalele vor fi în tocuri închise la centură .In caz
de stingere a incendiului sau lichidare a consecinţelor calamită ţii naturale
santinela poate să ţină arma în poziţia „La spate".Toate persoanele care se
apropie de post sau de limita interzisă a postului, în afară de ş eful de
gardă , ajutorul lui, caporalul de schimb ş i persoanele care îi însoţesc,
santinela le va opri prin somaţia „Stai, înapoi" sau „Stai, ocoleş te la
dreapta (stînga)".Dacă persoana ce se apropie de post sau de limita
interzisă a lui nu execută cerinţele santinelei, aceasta o va soma prin
„Stai, că trag" şi va chema imediat pe şeful de gardă sau caporalul de
schimb. Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita
interzisă a lui, santinela împinge cartuş ul în camera cartuş ului ş i trage
un foc de avertizare în sus. Dacă infractorul nu se supune nici acum
somaţiei ş i încearcă să pă trundă la post (să treacă limita interzisă a lui)
sau o ia la fugă după aceasta santinela face uz de armă .In condiţiile de
vizibilitate proastă , cînd santinela nu poate identifica persoanele ce se
apropie de post sau de limita interzisă a lui, ea le va opri prin somaţia
„Stai, cine vine ?". Dacă nu primeşte ră spuns, urmează somaţia „Stai, că
trag" — ş i îl reţine pe infractor. Despre persoanele reţinute santinela
raportează la încă perea pentru gardă , ţine sub control
comportamentul lor ş i, fă ră a le slă bi din ochi, continuă paza postului
să u.Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a
lui, santinela execut ă un foc de avertizare în sus. Iar dacă infractorul
nu se supune nici acestei somaţii şi încearcă să pă trundă la post (să treacă
limita interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceasta, santinela face uz de
armă .Dacă la somaţia santinelei urmează ră spunsul: „Ş eful de gardă
(ajutorul şefului de gardă , caporalul de schimb)", santinela ordonă : „Ş eful
de gardă (ajutorul şefului de gardă , caporalul de schimb), la mine,
ceilalţi — pe loc", dacă e necesar, santinela cere ca persoana ce se
apropie să-şi lumineze faţa. Convingîndu-se că persoana ce se apropie e într-
adevă r şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă , caporalul de schimb),
santinela permite accesul la post tuturor persoanelor sosite.Iar dacă
persoana care s-a prezentat ca şeful de gardă (ajutorul ş efului de gardă ,
caporalul de schimb) este un necunoscut, iar persoanele ce îl însoţesc
nu execută somaţia santinelei să stea pe loc, santinela îi va avertiza prin
somaţia „Stai, că trag". Dacă infractorii nu execută nici această somaţie,
santinela face uz de arm ă .Dacă e necesar să se angajeze la luptă corp la
corp pentru apă rarea sa sau a obiectivului din pază santinela va acţiona cu-
rajos cu baioneta ş i cu patul armei.
Santinela execută salutul militar al şefilor, în subordinea că rora se află şi a
altor şefi sosiţi la post în însoţirea lor. Pistolul-mitralieră din poziţia de
tragere în picioare este pus în prealabil în poziţia „la umă r", iar carabina —
„la picior".Santinela la postul de pază a Drapelului de luptă execută
obligaţiile în poziţia pe loc repaus. La darea onorului militar Drapelului de
luptă de că tre militari santinela ia poziţia drepţi.In timpul primirii
Drapelului de luptă sub pază santinela este obligată să controleze
integritatea husei (dulapului) şi a sigiliului. Predarea Drapelului de luptă
santinela o execută doar la ordinul personal al ş efului de gardă ş i în
prezenţa lui.
Dacă postul de pază al Drapelului de luptă se află în pericol (incendiu sau
calamitate naturală ), santinela mută Drapelul de luptă într-un loc ce nu
prezintă pericol şi cheamă şeful de gardă.
4.Drepturile militarilor :Folosirea de că tre militari a drepturilor lor nu
trebuie să fie în detrimentul drepturilor şi intereselor legitime ale societă ţii,
ale statului şi serviciului militar, precum şi nici în detrimentul drepturilor
altor militari şi cetă ţeni.Statul asigură protecţia socială şi juridică a militarilor,
realizează mă suri pentru a le asigura un nivel de viaţă suficient şi demn,
pentru a le îmbunătă ţi condiţiile de serviciu şi de trai.Pînă la depunerea
Jură mîntului militar, militarul nu poate fi numit în funcţii militare, antrenat în
executarea misiunilor de luptă (în acţiuni de luptă , în executarea serviciului
de alarmă , serviciului de luptă , serviciului de gardă ), de asemenea, acestuia nu
i se poate repartiza armament, tehnică militară şi aplica sancţiune
marcată pe teren cu semnele hotarului de interdicţie, accesul nimănui, cu
privind realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale militarilor poartă
ră spunderea stabilită prin legislaţie.Militarii aflaţi la îndeplinirea
obligaţiunilor serviciului militar au dreptul la pă strarea, purtarea, folosirea
ş i aplicarea armei.
5.Postul constituie tot ce este încredinţat pentru pază şi apărare santinelei,
de asemenea, locul sau sectorul de teren, unde îşi execută santinela obligaţiile.
Posturile includ şi obiectele, şi sectoarele de teren, unde sunt montate
mijloacele tehnice de pază ale gă rzii.
Teritoriul din jurul postului tb sa fie curatat de tufari, copacii vor taiati
partial – crengile de jos pina la inaltimea de 2,5m, iarba – cosita, obiectele de
prisos inlaturate, limita interzisa ce determina distanta minima a accesului
persoanelor straine e marcata de indicatoarele vizibile pt santinela ziua,
noatea si in conditii de vizibilitate redusa.
Pe teritoriile obiectivelor ce au cîteva posturi limitele fiecă rui post sunt
marcate pe teren cu indicatoare, de exemplu: „Hotarul (limita) postului nr.
mijloace de legatura, ce da posibilitate satinelei pt a raporta in corul de garda
dp executarea serviciului. Posturile interioare, vor avea împrejmuire cu
înă lţimea de 0,7—1 m şi iluminaţie. . La fiecare post exterior (în cazurile de
necesitate şi la cel interior), nemijlocit în apropierea depozitului, magaziei,
etc., se vor afla mijloace de stingere a incendiului: stingă toare de flă că ri, lă zi
cu nisip, butoaie cu apă , că ldă ri şi inventar (hîrleţe, topoare, ră ngi, că ngi). La
postul exterior se va afla o umbrelă -ciupercă special utilată pentru pă strarea
îmbră că mintei de post; la postul interior — dulap sau cuier pentru scurta
îmblă nită ( manta ). Umbrela-ciupercă este vopsită în culoarea obiectivului
pă zit sau a terenului din jur.
6.Disciplina militară înseamnă respectarea strictă şi exactă de către toţi
militarii a ordinii militare şi a regulilor de comportare obligatorii prevă zute
de legi, de regulamentele militare, de alte acte normative ce reglementează
îndeplinirea serviciului military.Disciplina militară pune în faţa fiecă rui
militar urmă toarele obligaţii: să servească necondiţionat poporul, să fie
devotat Republicii Moldova, să apere suveranitatea, independenţa, unitatea şi
integritatea teritorială a ţării pînă la jertfire de sine; să respecte şi să
îndeplinească prevederile Constituţiei şi ale altor legi, să apere valorile
democraţiei constituţionale, să respecte acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte; să respecte jurămîntul militar şi prevederile
regulamentelor militare, să execute întocmai şi la timp ordinele
comandanţilor (şefilor), fiind responsabil de modul în care îndeplineşte
misiunile încredinţate; să preţuiască onoarea şi gloria de luptă a poporului, a
unită ţii militare, să fie demn de gradul militar şi de uniforma militară pe care
o poartă ; sa fie disciplinat, să pă streze cu stricteţe secretul de stat; să respecte
drepturile şi libertă ţile tuturor cetăţenilor;  să cunoască şi să întreţină
regulamentar, în stare permanentă de luptă , armamentul şi tehnica
încredinţată , să păstreze şi să administreze eficient patrimoniul militar din
dotare; să respecte regulile securită ţii personale la manipularea şi
întreţinerea mijloacelor tehnice şi a armamentului; să aibă grijă de să nătatea
sa, să respecte regulile igienei personale; să fie cinstit, corect, sincer şi
principial; să -i stimeze pe comandanţi (şefi), pe superiori şi inferiori, să -i
apere în orice condiţii; să se comporte cu demnitate atît în unitatea militară ,
cît şi în afara ei, să nu-şi permită nici sie şi nici altora să încalce ordinea
publică , să contribuie pe toate că ile la apărarea onoarei şi demnităţii
cetăţenilor, la menţinerea prestigiului Forţelor Armate.
- Disciplina militară se realizează: prin muncă educativă , efectuată permanent
de comandanţi (şefi) pentru a le forma şi cultiva militarilor calităţi morale şi
de luptă exemplare, necesare în executarea obligaţiilor de serviciu; prin
menţinerea, în unitatea (subunitatea) militară , a ordinii regulamentare; prin
exigenţa comandanţilor (şefilor) faţă de subalterni, prin respectarea
demnităţii lor personale, prin grija permanentă faţă de ei, prin îmbinarea
iscusită a metodelor de convingere şi de constrîngere şi prin aplicarea lor
corectă; prin crearea, în unitatea (subunitatea) militară , a unei atmosfere de
responsabilitate, de ajutor reciproc şi de mîndrie pentru colectivul de militari;
prin organizarea, la un nivel înalt, a pregă tirii militare şi prin încadrarea
deplină a efectivului în acest proces.
7)Modul de aplicare a armei de catre militari
Militarii, ca mă sură excepţională , au dreptul să aplice arma de foc personal
sau prin intermediul efectivului subunită ţii: pentru respingerea unui atac în
grup sau atac armat asupra obiectivelor de stat şi militare aflate sub pază ,
precum şi asupra locurilor de dispunere a unită ţilor şi subunităţilor militare
(clă dirilor, încă perilor şi a altor obiecte), coloanelor auto, mijloacelor de
transport singulare şi gă rzilor, în caz, dacă apă rarea lor pe alte procedee este
imposibilă ; pentru prevenirea captură rii prin violenţă a armamentului şi
tehnicii militare în caz, dacă apă rarea lor pe alte procedee este imposibilă ;
pentru autoapă rare, apă rarea militarilor şi persoanelor civile contra unor
atacuri ce prezintă un pericol evident pentru viaţa sau sănă tatea lor, dacă prin
alte procedee este imposibil de a-i apă ra; pentru eliberarea ostaticilor; pentru
reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată , care a să vîrşit sau a fost
surprinsă în momentul să vâ rşirii unei infracţiuni sau a delincventului care
evadează de la arest, precum şi a unei persoane înarmate care refuză să se
supună cerinţei legale de a depune arma, în cazul dacă este imposibilă
înfrâ ngerea rezistenţei sau reţinerea delincventului pe alte că i şi cu alte
mijloace; militarii din componenţa gărzii au dreptul să aplice arma de foc în
cazurile şi în ordinea determinate de Regulamentul serviciului în garnizoană
şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova; comandantul (şeful), pe
lîngă aceasta, are dreptul să aplice arma personal sau să ordone a o aplica
pentru restabilirea disciplinei şi ordinii în cazul nesupunerii deschise a unui
subordonat, cînd acţiunile acestuia sînt orientate evident spre tră dare de
Patrie sau spre zădă rnicirea realiză rii unei misiuni în condiţii de
luptă .Efectuarea unei împuşcă turi asupra ţintei este considerată drept
aplicare a armei.
8)Inviolabilitatea santinelei.Santinela este o persoană inviolabilă.
Inviolabilitatea santinelei constă în următoarele:Apărarea deosebită de că tre
lege a drepturilor şi demnită ţii personale a ei; subordonarea ei persoanelor
strict determinate - şefului de gardă , ajutorului şefului de gardă şi caporalului
de schimb; toate persoanele sunt obligate să execute necondiţionat cerinţele
santinelei legate de serviciul să u; santinela are dreptul să facă uz de armă în
cazurile indicate în prezentul Regulament.
9)Obligatiunile militarului.
Să înţeleagă datoria sa de militar al Forţelor Armate, să -şi execute în mod
exemplar atribuţiile de serviciu, să însuşească arta militară ; să cunoască
funcţiile, gradele militare şi numele şefilor să i direcţi pînă la comandantul
unită ţii inclusiv; să stimeze comandanţii (şefii) şi superiorii, să pă streze
onoarea şi demnitatea camarazilor, să respecte regulile de politeţe militară , de
conduită şi de executare a salutului militar; să se că lească zilnic, sa-şi
perfecţioneze pregătirea fizică , să respecte regulile de igienă personală; să
respecte în permanenţă ţinuta regulamentară şi să fie îngrijit; să cunoască la
perfecţie şi să întreţină în stare de funcţionare, curăţat, gata de luptă
echipamentul, armamentul şi tehnica militară încredinţată ; să poarte cu grijă
echipamentul, să -l repare la timp şi îngrijit, să -l cureţe zilnic şi să -1 păstreze
în locurile stabilite; să respecte întocmai prevederile de securitate la
manipularea armamentului, tehnicii şi în alte cazuri, precum şi cerinţele de
siguranţă contra incendiilor; la necesitatea de a pleca din subunitate, să ceară
aprobarea comandantului de grupă , iar la înapoiere să -i raporteze despre
sosire;permanent să aibă un comportament adecvat, să nu admită încă lcă ri
ale ordinii publice şi fapte nedemne faţă de populaţia civilă .
10)Obligatiile santinelei. Santinela are urmă toarele atribuţii:
Să pă zească cu vigilenţă şi stoicism postul să u; să execute serviciul vioi, să nu
se distragă , să nu lase din mîini arma şi să nu o dea nimă nui, inclusiv
persoanelor în subordinea că rora se află ; mişcîndu-se pe itinerarul indicat sau
aflîndu-se pe turnul de observaţie, să ţină sub observaţie că ile de acces la post,
îngrăditurile şi să raporteze prin mijloacele de legătură despre executarea
serviciului în termenele indicate de tabelele de posturi; să nu pă răsească
postul pînă nu va fi schimbat sau scos, chiar dacă viaţa sa se află în pericol;
pără sirea fă ră voie a postului este o crimă militară ; să aibă la post arma
încă rcată după regulile indicate în pct.97, întotdeauna gata de uz; să nu
permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabelele de posturi şi
excepţia şefului de gardă , ajutorul şefului de gardă , caporalului să u de schimb
şi a persoanelor care îi însoţesc; să cunoască itinerarul şi graficul de mişcare a
mijloacelor de transport, de asemenea, semnele de recunoaştere şi semnalele
lor; să poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor; să cheme şeful
de gardă în caz de depistare a defectelor în îngră diturile obiectivului (la post)
şi de încă lcări de ordine în apropierea postului să u sau a postului vecin;
auzind lătratul cîinelui de pază , să informeze fără întîrziere despre aceasta la
încă perea gă rzii.
11. Stimularile repez un mijloc important de apreciere a act-tii subalternului
de catre commandant(sef), de educare si stimulare a indeplinirii
constiincioase a datoriei miliatre, de intarire a discilinei militare si a ordinii
regulamentare in toate situatiile. Fiecare camandant este obligat sa stimuleze
militarii din subordine pt initiative rationala, sirguinta si distinctive in
serviciu. Pt barbatie si eroism manifestate in timpul indeplinirii datoriei
militare, pt indici inalti in pregatirea de lupta, pt insusirea excelenta a tehnicii
de lupta noi si comlexe, pt alte merite deosebite fata de RM si fata de FA,
comandantii de unitati militare, de institutii, ce au autoritate dusciplinara, au
dreptul sa-si propuna subalternii pt a li se conferi distinctii de stat ale RM
12)Gradele militare si insemnele distincte.Fiecă rui militar i se acordă grad
militar în condiţiile stabilite de legislaţia Republicii Moldova.Gradul militar
se acordă militarului în dependenţă de pregă tirea profesională , vechimea în
serviciu, în funcţia deţinută şi calitatea îndeplinirii obligaţiilor funcţionale. El
poate fi retras în cazurile prevă zute de regulamentele militare şi legislaţia
Republicii Moldova. Militarii care îşi fac studiile la instituţiile de învă ţă mînt
militar se numesc: acei care nu au grad militar - studenţi, iar acei care au grad
- conform gradului respectiv.În dependenţă de situaţia de serviciu şi gradele
militare pe care le deţin, unii militari în raport cu alţii pot fi şefi sau
subordonaţi.Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară
executarea lor. Ş eful trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine
plină de tact cu stă pînire de sine şi să nu admită atît familiaritate, cît şi
atitudine preconcepută . Ş eful poartă răspundere pentru acţiuni care înjosesc
onoarea şi demnitatea subordonatului.Subordonatul este obligat să execute
necondiţionat ordinele şefului. După executarea ordinului el are dreptul să
înainteze o reclamaţie, dacă consideră ca faţă de el s-a procedat incorect.
Ş efii, că rora militarii le sunt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar,
se numesc şefi direcţi.Ş eful direct, în funcţia imediat superioară unui
subordonat, se numeşte şef nemijlocit.
După gradele militare pe care le deţin, sunt şefi (daca aceştia se află în
serviciul militar):militarii în grad de „general” - pentru ofiţerii superiori şi cei
inferiori, pentru subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; ofiţerii superiori cu gradele
militare colonel, locotenent-colonel, maior - pentru ofiţerii inferiori, pentru
subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; ofiţerii inferiori - pentru subofiţeri, sergenţi şi
soldaţi;subofiţerii - pentru sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate
militară ;sergenţii - pentru soldaţi din aceeaşi unitate militară . Militarii, care
după situaţia lor de serviciu şi gradului militar deţinut (pct. 37,38) nu sunt în
raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori, inferiori sau egali.
Superioritatea este determinată de gradele militare ale militarilor.
Superiorii după gradele militare, în cazul încă lcă rii de către inferiori a
disciplinei militare şi ordinii publice, a regulilor de conduită militară şi de port
a ţinutei militare, sunt obligaţi să ceară de la aceştia înlă turarea încă lcă rilor
date. Inferiorii după grad sunt obligaţi sa execute necondiţionat aceste cerinţe
ale superiorilor. În cazul îndeplinirii în comun a îndatoririlor de serviciu de
că tre militarii, care nu sînt subordonaţi reciproc şi cînd relaţiile de serviciu
între ei nu sînt determinate de comandant (şef), şef este considerat -
superiorul după funcţie, iar cu funcţii egale - superiorul după gradul militar.
13. Interdictiile santineleiSantinelei i se interzice: să doarmă , să şadă , să
se sprijine de ceva, să scrie, să citească , să cînte, să vorbească , să mă nînce, să
bea, să fumeze, să -şi satisfacă necesită ţile fiziologice, să primească de la
cineva sau să transmită cuiva vreun obiect; să împingă cartuşul în camera
cartuşului, dacă nu e nevoie.Santinela trebuie să ră spundă doar la întrebă rile
şefului de gardă , ajutorului lui, caporalului de schimb şi persoanelor sosite
pentru control.
14. Stimularile acordate militarilor in termen
- Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica urmă toarele stimulări: ridicarea
sancţiunilor disciplinare aplicate anterior; exprimarea de mulţumiri;
acordarea permisiei în afara locului de dispunere a unită ţii, a instituţiei, de
pînă la 48 de ore (o dată pe lună ); înştiinţarea la domiciliu sau la locul de
muncă (de studii) anterior despre îndeplinirea exemplară a serviciului
militar;  acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani; înmînarea fotografiei
personale executate lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al unităţii militare;
acordare soldaţilor a gradului militar de caporal; acordarea de grade militare,
pînă la cel de sergent-major inclusiv, sergenţilor;  înscrierea numelui în Cartea
de Onoare a unităţii militare, a instituţiei; acordarea concediului de stimulare
cu durata de pînă la 10 zile.
15. Obligatiile caporalului de schimb:să cunoască posturile sale,
amplasamentul şi hotarele lor, rutele de plecare la ele, condiţiile de pază şi
apărare (observarea, cîmpul de tragere, îngrăditurile) şi atribuţiile speciale
ale santinelei la fiecare post;să primească de la caporalul de schimb al gă rzii
vechi amprentele de sigilii (plumbului pentru sigilat), iar la instalarea
santinelelor la posturi să primească obiectivele pentru pază conform tabelelor
de posturi şi să raporteze despre aceasta şefului de gardă;să controleze
înainte de plecarea la posturi cunoaşterea de că tre santinele a atribuţiilor
sale, de asemenea, dacă au lă sat în încă perea pentru gardă accesoriile de
fumat şi de aprindere;să urmărească corectitudinea încă rcă rii armelor înainte
de plecarea la posturi şi descă rcarea lor după sosirea de la posturi (pct. 96,
97);să raporteze la întoarcerea schimbului şefului de gardă despre executarea
schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile şi măsurile luate
pentru lichidarea lor;să controleze, cu permisiunea şefului de gardă , serviciul
santinelelor din subordine.
Caporalul de schimb al gă rzii de arest, în afară de aceasta, trebuie să cunoască
numă rul persoanelor arestate aflate sub paza santinelelor din subordinea lui.
16. Drepturile comandantului de grupa
Pt barbatie si eroism manifestate in timpul indelinirii datoriei militare, pt
indci inalti in pregatirea de lupta, pr insusirea excelenta a tehnicii de luta noi
si conplexe, pt alte merite deosebite fata de rm si fata de FA, comandantii de
pluton au dreptul sa-si propuna subalternii pt a li se conferi distinctii de stat
ale RM.
17. Comandantii si subordonatii. Superiorii si inferiorii
În dependenţă de situaţia de serviciu şi de gradele militare pe care le deţin,
unii militari în raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi. Ş eful are dreptul să
dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor. Ş eful trebuie să fie
pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi de stăpînire de
sine şi să nu admită atît familiaritate, cît şi atitudine preconcepută . Ş eful
poartă răspundere pentru acţiunile ce înjosesc onoarea şi demnitatea
subordonatului. Subordonatul este obligat să execute necondiţionat ordinele
şefului. După executarea ordinului, subordonatul are dreptul să înainteze o
reclamaţie, dacă consideră ca faţă de el s-a procedat incorect. Ş efii, cărora
militarii le sînt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se numesc şefi
direcţi.Ş eful direct, în funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte
şef nemijlocit. După gradele militare pe care le deţin, sînt şefi (daca aceştia se
află în serviciul militar): ofiţerii cu grade supreme - pentru corpul de ofiţeri
cu gade superioare şi cei cu gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri,
sergenţi şi soldaţi; ofiţerii cu grade superioare - pentru corpul de ofiţeri cu
gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; ofiţerii cu
grade inferioare - pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; subofiţerii
- pentru efectivul de sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate militară; sergenţii -
pentru efectivul de soldaţii din aceeaşi unitate militară . Militarii, care după
situaţia lor de serviciu şi după gradul militar deţinut (pct. 45-48 ale
prezentului regulament) nu sînt în raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi,
pot fi superiori, inferiori sau egali. Superioritatea este determinată de gradele
militare ale militarilor.Superiorii după gradele militare, în cazul încă lcă rii de
că tre inferiori a disciplinei militare şi a ordinii publice, a regulilor de conduită
militară şi de port al ţinutei militare, sînt obligaţi să ceară de la aceştia
înlă turarea încă lcă rilor respective. Inferiorii după grad sînt obligaţi sa execute
necondiţionat aceste cerinţe ale superiorilor.În cazul îndeplinirii în comun a
îndatoririlor de serviciu de că tre militari, care nu sînt subordonaţi reciproc, şi
cînd relaţiile de serviciu între ei nu sînt determinate de comandant (şef), şef
este considerat superiorul după funcţie, iar în cazul egalităţii funcţiilor -
superiorul după grad militar.
18. . Ajutorul şefului de gardă se află în subordinea şefului de gardă .
El are următoarele atribuţii: să cunoască sarcinile gă rzii, instrucţia pentru
şeful de gardă şi atribuţiile tuturor militarilor din gardă;să primească la
schimbul gă rzilor încăperea pentru gardă şi, după listă , utilajul, inventarul şi
bunurile materiale;în absenţa sau în timpul de odihnă a şefului de gardă să
exercite atribuţiile lui;să trimită la ordinul şefului de gardă schimburile la
posturi şi să controleze serviciul santinelelor;să întocmească graficul de
schimb al santinelelor la intrarea în încă perea pentru gardă şi să execute
schimbul lor;să controleze alimentarea la timp a personalului gărzii; starea de
funcţionare a utilajului, inventarului şi bunurilor materiale, curăţenia şi
ordinea în încă perea pentru gardă şi pe teritoriul adiacent, de asemenea,
încă lzirea sobelor la timp şi iluminaţia;să însoţească la ordinul şefului de
gardă persoanele care execută controlul serviciului santinelelor.
19. MODUL DE APLICARE A STIMULĂRILor
La stabilirea tipului de stimulare, comandanţii (şefii) ţin cont de meritele sau
de evidenţierea în serviciu a militarului, precum şi de atitudinea lui faţă de
serviciu.  În cazul în care comandantul (şeful) consideră că autoritatea
disciplinară ce i-a fost acordată este insuficientă pentru aplicarea stimulă rii, el
are dreptul să facă un demers comandantului (şefului) superior în vederea
stimulării militarilor merituoşi.  Stimulă rile se comunică verbal sau prin
ordin, în faţa formaţiei sau la adunarea (consfătuirea) militarilor. Mulţumirea
se exprimă pentru executare impecabilă a misiunilor sau pentru atitudine
exemplară faţă de obligaţiile funcţionale. Mulţumirea poate fi verbală sau
scrisă - pentru militarii prin contract, în funcţie de importanţa meritului, şi
numai verbală - pentru militarii în termen, militarii cu termen redus şi
studenţii instituţiilor de învă ţămînt militar.  Permisia şi concediul de
stimulare se acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei, pentru
executarea impecabilă a cerinţelor regulamentelor militare, pentru
executarea întocmai a misiunilor.  Permisia se acordă militarilor în termen şi
militarilor cu termen redus pentru o durată de pînă la 48 de ore în zilele de
să rbă toare sau de odihnă , asigurîndu-se menţinerea stă rii permanente a
pregă tirii de luptă a unită ţilor militare.  Concediul de stimulare cu durata de
pînă la 10 zile poate fi acordat militarilor prin contract, militarilor în termen,
în perioada serviciului militar, pentru rezultate înalte în îndeplinirea
obligaţiilor de serviciu, pentru disciplină militară exemplară şi indici înalţi în
pregă tirea de luptă sau în executarea serviciului de gardă ori de garnizoană .
Concediul de stimulare se acordă: militarilor prin contract - o dată pe an;
militarilor în termen, după trei luni de îndeplinire a serviciului militar - numai
o dată pentru perioada îndeplinirii serviciului militar. Studenţii instituţiilor
de învă ţămînt militar care, pe parcursul anului de studii, au susţinut sesiunile
cu media cel puţin “bine” beneficiază de concediu de stimulare cu durata de
pînă la 10 zile.  dar şi despre onoarea Forţelor Armate în ansamblu.Relaţiile între militari se
Scrisoarea de mulţumire se expediază pentru indici înalţi în pregătirea de
luptă , pentru comportament impecabil atît în unitate, cît şi în afara ei.
Diplomele se acordă pentru indici înalţi în pregătirea de luptă , la aplicaţii,
competiţii sportive şi activităţi cultural-educative, pentru succese în
activitatea ştiinţifică şi de raţionalizare în domeniul militar, precum şi la
trecerea în rezervă (retragere). Cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani
se acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei, la aplicaţii şi competiţii de
specialitate, la activită ţi sportive şi cultural-educative, precum şi la trecerea în
rezervă (retragere). Înmînarea fotografiilor militarilor executate lîngă
Drapelul de Luptă desfăşurat al unităţii militare se efectuează pentru serviciul
exemplar sau pentru executarea unor misiuni deosebite. Înscrierea numelui în
Cartea de Onoare a unită ţii militare, a instituţiei se efectuează pentru indici
înalţi în pregă tirea de luptă , iniţiativă raţională în executarea unor misiuni
deosebite, bă rbă ţie şi eroism, participare activă la lichidarea consecinţelor
calamităţilor naturale. Se decorează cu armă albă sau armă de foc nominală
ofiţerii pentru merite deosebite în asigurarea securităţii militare a Republicii
Moldova. Decorarea se efectuează de către conducă torul structurii militare.
Ridicarea sancţiunii disciplinare se efectuează numai în cazul în care ea şi-a
produs efectul educativ şi militarul şi-a schimbat atitudinea faţă de
îndeplinirea datoriei militare.  Nu pot fi ridicate simultan mai multe sancţiuni
disciplinare.  s-o lase în jos.La încheierea raportului, militarul lasă în jos mîna de la coifură .
20. modul de dare si executare a ordinilor
Ordinele se dau pe linie de subordonare. În situaţii deosebite, şeful superior
poate da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. În asemenea
cazuri, el comunică despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau
ordonă acestuia ca el însuşi să raporteze şefului să u nemijlocit.Ordinul
comandantului (şefului) trebuie să fie în corelaţie cu prevederile legislaţiei în
vigoare, regulamentelor militare şi ale altor acte normative. Comandantul
(şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze minuţios situaţia şi să
prevadă mă surile de asigurare a execută rii ordinului. El poartă ră spundere
pentru ordinul dat şi pentru consecinţele acestuia, pentru corespunderea
ordinului legislaţiei în vigoare, precum şi pentru abuz de putere şi exces de
putere sau pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în ordinul pe care îl dă şi
pentru neluarea măsurilor de executare a acestuia. Ordinul trebuie să fie
formulat clar, să nu admită interpretări ambigue şi să nu provoace îndoieli
subordonatului. Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie executat
necondiţionat, exact şi în termen. Militarul, după primirea ordinului, ră spunde
„Am înţeles” şi apoi îl execută . Dacă este necesar să se convingă că ordinul
dat a fost înţeles just, comandantul (şeful) poate să ceară repetarea lui
succintă , iar militarul care a primit ordinul se poate adresa comandantului
(şefului) cu rugă mintea de a i se repeta acesta. Despre executarea ordinului
primit militarul este obligat să raporteze şefului care a dat ordinul, precum şi
şefului să u nemijlocit. Dacă militarul care execută ordinul primeşte de la un
alt şef superior după situaţia de serviciu un nou ordin, care împiedică
executarea primului, el raportează despre aceasta şefului care a dat ordinul
nou şi, în cazul în care acesta este confirmat, îl execută pe ultimul.Cel care a
dat noul ordin comunică despre aceasta şefului care a dat primul ordin.
21. ordinea interioara in corpul de garda
In corpul de gardă trebuie să fie respectate liniştea şi ordinea. Se interzice de
a cînta şi interpreta la instrumente muzicale. Se permite de a asculta radioul
prin căşti, de a citi, scrie, juca şah, dame şi narde. Fumatul şi cură ţarea
încă lţămintei se permit doar în locurile special amenajate. Efectivul care
execută serviciul în corpul de gardă peste 1-2 zile, se permite de a avea
televizor şi de a viziona programele televizate în timpul determinat de
instrucţia pentru şeful de gardă , pentru a nu crea dificultăţi în executarea
sarcinilor de că tre gardă şi somnului schimbului de odihnă . Pistoalele-
mitralieră şi mitralierele sunt puse la rastel fără încă rcă toare, carabinele sunt
puse la rastel neîncă rcate, cu tră gaciul apă sat. Rastelurile în corpul de gardă la
necesitate se închid sub lacăt.Cartuşierele cu încărcă toarele pline pentru
pistoalele-mitralieră (magaziile pentru carabine) şi tecile cu baioneta-cuţit nu
se scot de pe centuri. Încă rcă toarele pentru mitraliere se păstrează într-o ladă
specială a rastelului închisă sub lacă t, iar cheia se află la şeful de
gardă .Personalului gărzii i se permite în corpul de gardă să fie fă ră coifură şi
mantale (scurte îmblă nite, scurte încă lzite de campanie), dar echipat.
Mantalele scoase (scurtele îmblă nite, scurtele de campanie încă lzite) şi
coifurile vor fi în garderobă .Menţinerea în ordine a corpului de gardă şi a
teritoriului adiacent, de asemenea, de încă lzirea sobelor răspunde
personalului de gardă .În afară de menţinerea ordinii interioare zilnice, cel
puţin o dată pe săptă mînă în zilele stabilite de comandantul comenduirii
garnizoanei se execută dezinfecţia profilactică a corpului de gardă .
22. responsabilitatea militarilor pt incalcarea disciplinei militare....În
cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică ,
comandantul trebuie să -i amintească de obligaţiile serviciului militar, iar în
caz de necesitate, să aplice o sancţiune disciplinară . În limitele autorităţii
disciplinare acordate, el are dreptul să aplice orice sancţiune care, în opinia
sa, poate avea un efect educativ maxim asupra militarului care a comis
încă lcarea.Persoanele care încalcă disciplina militară şi ordinea publică , la
decizia comandanţilor, pot fi discutate în colectiv: soldaţii - la adunarea
efectivului; sergenţii - la adunarea sergenţilor, subofiţerilor şi ofiţerilor;
subofiţerii - la adunarea subofiţerilor şi ofiţerilor; ofiţerii - la adunarea
ofiţerilor. În afară de aceasta, încă lcă rile grave comise de militarii prin
contract pot fi examinate la consiliile de onoare, ale că ror organizare şi
activitate sînt reglementate prin actele normative ale conducă torului
structurii militare. Hotă rîrile acestor consilii au caracter de recomandare
pentru comandanţii (şefii) de unităţi militare, de instituţii în vederea aplică rii
sancţiunilor disciplinare, în limita drepturilor acordate.Comandantul (şeful)
examinează hotărîrea consiliului de onoare cu demersul pentru retrogradare
în funcţie cu o treaptă sau retrogradare cu un grad, pentru exmatriculare din
instituţia de învă ţămînt militar, pentru eliberare din serviciul militar şi ia
decizia corespunză toare în termen de 30 de zile de la data primirii
demersului. Pentru comiterea infracţiunilor, militarii poartă răspundere
penală conform legislaţiei în vigoare.Militarul că ruia i-a fost aplicată sancţiune
disciplinară pentru comiterea infracţiunii nu este scutit de ră spundere penală .
În cazuri excepţionale, cînd luarea deciziei nu poate fi amînată , se admite
suspendarea din funcţie a sergenţilor, a subofiţerilor şi ofiţerilor pe un termen
de pînă la 30 de zile.
23. regulile de executare a salutului
Toţi militarii, la întîlnire (depă şire), sînt obligaţi sa se salute reciproc,
respectînd cu stricteţe regulile stabilite de Regulamentul instrucţiei de front al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova.Subordonaţii şi inferiorii în grad
militar salută primii, iar în cazul egalităţii gradelor militare - se salută
reciproc.Militarii sînt obligaţi să dea onorul militar: la intonarea Imnului de
Stat;mormîntului Soldatului Necunoscut;mormintelor comune ale ostaşilor
că zuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială
a Republicii Moldova;Drapelului de luptă al unită ţii militare;procesiunilor
funerare, însoţite de subunităţi militare.
Unităţile şi subunită ţile militare aflate în formaţie salută la
comandă :Preşedintele Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor
Armate;conducă torii (persoanele cu funcţii de răspundere care conduc
structura militară ) structurilor militare;generalii şi toţi şefii direcţi ai unită ţii
(subunită ţii) militare.
Unită ţile şi subunităţile militare, de asemenea, salută la comandă:mormintele
comune ale ostaşilor că zuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi
integritatea teritorială a Republicii Moldova;Drapelul de luptă al unităţii
militare;procesiunile funerare, însoţite de subunităţi militare;una pe alta,
atunci cînd se întîlnesc.
. În timpul desfă şurării şedinţelor în clase (încăperi), comanda „DREPŢ I”,
„Atenţiune, DREPŢ I” sau „DOMNILOR OFIŢ ERI” se dă la începutul şi la sfîrşitul
fiecă rei şedinţe.
24. ca la 16….
25.Despre politetea militara si conduita militarilor
Militarii sînt obligaţi să servească în permanenţă drept exemplu de înaltă
cultură , modestie şi cumpă tare, să pă streze cu sfinţenie onoarea militară , să -şi
apere demnitatea şi să stimeze demnitatea celorlalţi. E necesr de ţinut cont, că
după comportamentul militarilor se judecă nu numai despre ei în particular,
constituie pe baza stimei reciproce. Pe întrebă ri de serviciu ei trebuie să se
adreseze unul altuia prin „Dumneavoastră". La adresarea personală , militarii
îşi nominalizează gradul, fă ră a indica genul de arma sau serviciul.
Comandanţii şi superiorii, la adresarea către subordonaţi şi inferiori pe linia
serviciului, îi numesc după gradul militar şi nume sau numai după grad, în
ultimul caz adă ugînd înaintea gradului cuvîntul „domnule".
Studenţii instituţiilor de învăţă mînt militar, care nu au grade militare ale
efectivului de sergenţi şi subofiţeri, în adresă ri sînt numiţi: „Student Moraru"
„Domnule student".Subordonaţii şi inferiorii, la adresarea că tre comandanţi
şi superiori, îi numesc după grad, adă ugînd înaintea gradului cuvîntul
„domnule".La adresarea la un grup de ofiţeri (la adună ri, consfă tuiri), se
foloseşte expresia: „Domnilor ofiţeri".În afara orelor de serviciu şi a
formaţiei, ofiţerii pot să se adreseze unul altuia după grad sau pe nume. În
viaţa cotidiană , ofiţerilor li se permite folosirea expresiei afirmative „cuvînt
de ofiţer", la întîlnire sau cînd îşi iau ră mas bun se admite să se spună „am
onoarea să vă salut domnule...".Denaturarea gradelor militare, folosirea
cuvintelor obscene, poreclelor, brutalitatea şi adresă rile familiare sunt
incompatibile cu noţiunile de onoare militară şi demnitatea militarilor. În
timpul află rii în afara formaţiei, dînd sau primind un ordin, militarii sunt
obligaţi să ia poziţia „drepţi", iar dacă sunt acoperiţi, să ducă mîna la coifură şi
Dacă înainte de raport s-a dat comanda „Drepţi", cel care dă raportul, la
comanda şefului „Pe loc repaus" repetă comanda şi lasă mîna în jos.La
adresarea că tre alt militar în prezenţa unui superior în grad, militarul trebuie
să solicite permisiunea de la acesta.
. În locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile
interurbane, dacă lipsesc locuri libere, militarul este obligat să -i ofere locul
să u şefului (superiorului).În cazul întîlnirii cu un şef (superior), cînd
subordonatul (inferiorul) nu poate trece pe lîngă acesta din cauza spaţiului
îngust, el este obligat salutîndu-l să -i cedeze trecerea; dacă e necesar ca un şef
(superior) să fie depă şit, subordonatul (inferiorul) trebuie sa-i ceară
permisiunea: „Domnule maior, permiteţi-mi să trec".La adunări, concerte,
spectacole şi consfătuiri în cadrul unită ţii (subunită ţii) militarii superiori în
grad şi în funcţie ocupă locurile în sală , începînd cu primele rînduri (dacă nu
au fost alte dispoziţii).Militarii trebuie să fie politicoşi faţă de populaţia civilă ,
să manifeste o deosebită atenţie faţa de persoanele în etate, femei şi copii, să
contribuie la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde
ajutor în caz de accidente, incendii sau calamităţi. În cazul, cînd pe lîngă un
militar sau un grup de militari trece o unitate (subunitate) militară în
formaţie, cu Drapelul de luptă , chiar dacă aceştia sunt în mişcare, se opresc cu
faţa spre Drapelul de luptă şi salută pe tot timpul trecerii. În cazul întîlnirii
unită ţii (subunităţii) militare fă ră Drapel de lupta, aceştia salută pe
comandanţi fă ră a se opri.. Militarilor li se interzice: să ţină mîinile în
buzunare, să şadă sau să fumeze în prezenţa unui şef (superior) fă ră
permisiunea acestuia, precum să mănînce sau să fumeze din mers în locurile
nedestinate acestui scop.
26.Pastrarea armelor si munitiilor in corpul de garda
Pistoalele-mitralieră ş i mitralierele sunt puse la rastel fă ră
încă rcă toare, cu închiză toarele în poziţia anterioară , carabinele
sunt puse la rastel neîncă rcate, cu tră gaciul apă sat. Rastelurile în
corpul de gar dă nu se închi d sub lacă t. Cartuşierele cu
încă rcă toarele pline pentru pistoalele-mitralier ă (magaziile
pentru carabine) ş i tecile cu baioneta-cu ţit nu se scot de pe
centuri. Ş efii de gă rzi înarmaţi cu pistoale nu le scot, aflîndu-se în
postul de garda.încă rcă toarele pentru mitraliere se pă strează
într-o ladă specială a rastelului închisă sub lacă t, iar cheia se află
la ş eful de gardă .Pistoalele caporalilor de la posturile de control se
păstrează încă rcate în tocuri în ladă (safeu) metalică închisă
sub lacă t, iar cheia se află la ş eful de gardă ; câ nd acesta
pă ră seş te corpul de gardă ş i în perioada de odihnă , o transmite
ajutorului şefului de gardă . Pistoalele sunt eliberate militarilor
de gardă înainte de intrarea în post după fiş e speciale.Arma din
rastel se ia doar cu permisiunea ş efului de gardă sau a ajutorului
lui. Cură ţarea armelor se face fă ră a le desface, sub conducerea
ş efului de gardă sau a ajutorului lui.
27.Obligatiunile loctiitorului comandantului de pluton
Locţiitorul comandantului de pluton este obligat: să instruiască , să educe
soldaţii şi sergenţii plutonului şi să desfă şoare personal şedinţe la indicaţia
comandantului de pluton ; să cunoască numele, prenumele, patronimicul,
anul de naştere, naţionalitatea, calităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul
militar, situaţia familială , succesele şi lipsurile în pregă tirea de luptă ale
fiecă rui subordonat; să urmă rească respectarea disciplinei militare şi
executarea serviciului de că tre comandanţii de grupe şi de că tre întregul
efectiv al plutonului; să întreţină în stare bună armamentul, tehnica militară
şi
alte mijloace materiale ale plutonului, să urmă rească existenţa acestora ; să
se îngrijească de cură ţenia încă perii, să stabilească rîndul la executarea
cură ţeniei între grupe ; să ceară de la subordonaţi să întreţină în stare bună şi
curată cazarmamentul, îmbră că mintea şi încă lţămintea ; să urmărească că
reparaţia curentă a echipamentului să se execute la timp cu forţele proprii ale
efectivului ; să efectueze inspecţia de dimineaţă a efectivului plutonului; să se
îngrijească de subordonaţi şi să le studieze nevoile ; să numească soldaţi la
serviciu şi la lucru, să ţină tabelul cu rîndul la serviciu în pluton, evidenţa
personalului, armamentului şi a altor mijloace materiale ale plutonului; să
cunoască în orice moment ră spîndirile subordonaţilor ;să raporteze
comandantului de pluton toate cererile subordonaţilor, încurajările, abaterile
şi pedepsele disciplinare aplicate ; cînd ră mîne în locul comandantului de
pluton, să îndeplinească îndatoririle acestuia.
28.Obligatiunile insotitorului si modul de indeplinire practica a
lor1.Obligaţiile însoţitorului şi indeplinirea practică a lor .
Însoţitorul este răspunzător de paza persoanelor arestate la însoţirea
lor în limitele arestului. El se află în subordinea şefului de gardă ş i a
ajutoru lu i acestuia.
Însoţitorul este obligat:să pă zească persoanele arestate la comanda
şefului de gardă sau a ajutorului acestuia la toaleta matinală şi de
seară , satisfacerea necesită ţilor fiziologice ş i la plimbare, de asemenea,
în timpul deretică rii camerelor şi încă perilor arestului, ţinâ nd
arma „la umăr" ;să urmă rească ca persoanele arestate să nu fumeze
ş i să nu comunice cu persoane stră ine ;să pre vină persoana
are stat ă ce evadează prin soma ţia „Stai, că trag", iar dacă aceasta nu
se execută, să facă uz de armă.Însoţitorului la paza persoanelor
arestate i se interzice să discute cu acestea, să primească de la ele
sau să le transmită lor ceva, de asemenea, să mă nâ nce, să bea, să
fumeze, să câ nte, să şa dă , să -şi satisfacă necesită ţile fiziologice şi să
se distrag pe orice altă cale de la executarea obliga ţ iilor de
serviciu. Pentru însoţirea persoanelor arestate însoţitorul le pune în
formaţia de coloană câte unul şi le urmează la doi-trei paşi dinapoia, puţin
la stâ nga (dreapta) de acestea. Toate comenzile le dă însoţitorul.
29. Modul de aplicare si executare a sanctiunilor disciplinare
Orice sancţiune disciplinară , ca mă sură de întă rire a disciplinei
militare ş i de educare a militarilor, trebuie să corespundă
gravită ţii încă lcă rii (abaterii) ş i gradului de vinovă ţie. La aplicarea
sancţiunii disciplinare, comandantul (şeful) nu trebuie să admită grabă la
stabilirea tipului de sancţiune şi a severităţii acesteia şi nici lezarea demnită ţii
subalternului. Orice sancţiune disciplinară trebuie să fie aplicată pînă la
expirarea a 10 zile de la data la care comandantul (şeful) a aflat despre
comiterea încă lcării (abaterii), dar nu mai tîrziu de 30 de zile de la data
constată rii ei, fă ră a lua în calcul timpul află rii militarului în concediul anual
de odihnă , în concediul de studii sau în concediul medical. Sancţiunea
disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii
încă lcă rii (abaterii). În termenul indicat nu se include durata desfă şurării
procedurii penale. Comandantul (şeful) care a fă cut abuz de autoritatea
disciplinară acordată poartă ră spundere în conformitate cu legislaţia în
vigoare. Comandantul (şeful) superior are dreptul să anuleze sancţiunea
disciplinară aplicată de comandantul (şeful) inferior în cazul în care consideră
că aceasta nu corespunde gravită ţii încă lcă rii (abaterii) comise şi poate aplica
o sancţiune mai aspră sau mai blîndă . Prevenirea despre necorespunderea
parţială funcţiei se aplică numai o dată în perioada află rii militarului prin
contract în funcţie. Dacă această sancţiune nu a avut efectul scontat, militarul
prin contract este eliberat din serviciul militar în modul stabilit de lege.
30.Obligatiunile comandantului de grupa1.Obligaţiunile comandantului
de grupă Comandantul de grupă este obligat:să instruiască ş i să
educe soldaţii grupei, iar cînd execută misiuni de luptă — să
comande cu pricepere grupa ;să cunoască numele, prenumele,
patronimicul, anul de naştere, naţionalitatea, calită ţile individuale,
ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială , succesele ş i
lipsurile în pregă tirea de luptă ale fiecă rui subordonat;să
urmă rească executarea orarului zilnic, cură ţenia şi ordinea interioară
în grupă , să ceară respectarea de că tre subordonaţi a disciplinei
militare ;— să cunoască materialul, regulile de exploatare a
armamentului, tehnicii militare şi altor materiale ale grupei, să
urmă rească existenţa acestora, să le controleze zilnic şi să le întreţină
în or dine ş i s tare b ună ;să le cultive soldaţilor grupei ţinuta
ostă ş ească ş i rezis tenţ a fizică ;să se îngrijească de subordonaţi şi să le
studieze în amănunte nevoile ; să urmă rească îngrijirea, starea bună a
îmbrăcă mintei ş i încă lţă mintei subordonaţilor, ajustarea corectă a
echipamentului, respectarea de că tre acestea a regulilor de igienă
individuală ş i de por t al ţ i n ut ei ;să urmărească zilnic curăţenia
încălţămintei, îmbră că mintei ş i uscarea obielelor, ciorapilor, precum ş i
reparaţia la timp a încă lţă mintei ş i îmbră că mintei;să urmă rească ca după
trageri şi şedinţe la subordonaţi să nu ră mînă cartuş e de ră zboi ş i de
manevră , grenade, focoase ş i substanţe explozibile ;să raporteze
locţiitorului comandantului de pluton toate cazurile de îmbolnă vire,
reclamaţiile ş i cererile subordonaţilor, abaterile şi mă surile luate în
vederea prevenirii acestora, încurajă rile ş i pedepsele disciplinare
aplicate, precum ş i cazurile de pierdere sau defectare a armamentului
ş i a altor mijloace materiale ;să cunoască în orice moment răspîndirile
subordonaţilor.
31.Modalitatea de schimbare a santinelelor la posturi
.Santinela poate fi schimbată sau scoasă din post doar de ş eful de
gardă , ajutorul ş efului de gardă ş i de caporalul de schimb în
subordinea că ruia se află . Intrînd în post, militarul de gardă în
prezenţa caporalului de schimb (ş efului de gardă sau ajutorului lui)
ş i a santinelei ce se schimbă , trebuie să examineze ş i să controleze
personal prezenţa ş i funcţionarea a tot ce trebuie luat sub paz ă
conform tabelelor de post; la intrarea în postul de pază a
persoanelor arestate el trebuie să controleze funcţionarea
ză voarelor, ză brelele ş i numă rul de persoane arestate ce se afl ă în
camere.
32.Modalitatea de evidenta a stimularilor si sanctiunilor
disciplinareArt.82. - Ş efii nemijlociţi sînt obligaţi să raporteze ierarhic despre
aplicarea stimulă rilor şi sancţiunilor disciplinare faţă de: soldaţi şi sergenţi -
comandanţilor de companii şi celor egali cu ei, zilnic; militarii prin contract -
şefilor de state majore ale unită ţilor militare, săptă mînal.b Evidenţa
stimulărilor şi a sancţiunilor disciplinare este ţinută în toate subunităţile (de
la companie în sus), în unită ţile militare şi în instituţii. Toate stimulă rile şi
sancţiunile disciplinare inclusiv stimulă rile aplicate de comandant (şef)
pentru întreg efectivul subunităţii, unităţii militare, instituţiei, sînt înscrise în
fişa de serviciu în termen de cel mult 5 zile. Fişele de serviciu se
completează:în subunitate - pentru soldaţi şi sergenţi; în statul major al
unită ţii militare - pentru subofiţeri şi ofiţeri;în statul major ierarhic superior -
pentru comandanţii (şefii) unită ţilor militare (instituţiilor), pentru ofiţerii
acestui stat major.
La expirarea termenului de acţiune a sancţiunii disciplinare, în fişa de serviciu
a militarului, la rubrica “Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal al unităţii
notează expirarea acţiunii sancţiunii disciplinare.
În cazul în care sancţiunea disciplinară se ridică , în fişa de serviciu a
militarului, la rubrica “Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal al unităţii
notează cînd şi de că tre cine a fost ridicată sancţiunea.
Comandanţii de batalioane, de unităţi militare, şefii instituţiilor şi cei egali cu
ei sînt obligaţi să verifice, de 2 ori pe an, fişele de serviciu pentru asigurarea
aplică rii corecte a stimulă rilor şi sancţiunilor disciplinare. Fiecare militar, cel
puţin de 2 ori pe an, precum şi în caz de transfer la un nou loc de serviciu, va
lua cunoştinţă de fişa sa de serviciu sub semnătură .În caz de transfer al
militarului, fişa de serviciu se expediază la noul loc de serviciu.
33.Obligatiunile soldatuluiObligaţiunile soldatului
Soldatul pe timp de pace ş i pe timp de ră zboi ră spunde de executarea
întocmai şi la timp a îndatoririlor şi misiunilor ce-i revin, precum ş i de
starea de funcţionare a armamentulu să u, a tehnicii încredinţate şi de
integritatea materialelor ce i s-au repartizat. El se subordonează
comandantului de grupă .
Soldatul este obligat:să înţeleagă profund datoria sa de ostaş al Forţelor
Armate, să -şi execute în mod exemplar îndatoririle de serviciu, să însu-
şească totul ce-1 învaţă comandanţii (şefii) ;să cunoască funcţiile,
gradele militare ş i numele ş efilor să i direcţi pînă la comandantul de
brigadă inclusiv ;să stimeze comandanţii (şefii) ş i superiorii, să
pă streze onoarea şi demnitatea camarazilor, să respecte regulile de politeţe
militară , de conduit ă ş i de dare a salutului militar; să se că lească
zilnic, să -şi perfecţioneze pregă tirea fizică , să respecte regulile de igienă
individuală ;să respecte în permanenţă ţinuta regulamentară ş i să fie
îngrijit;să cunoască la perfecţie ş i să întreţină în stare de funcţionare,
cură ţate, gata de luptă armamentul ş i tehnica militară încredinţate ;să
poarte cu grijă echipamentul, să -1 repare la timp şi îngrijit, să -1 cură ţe
zilnic ş i să -1 pă streze în locurile stabilite ;să respecte întocmai
prevederile de securitate la manipularea armamentului, tehnicii ş i în alte
cazuri, precum ş i cerinţele de siguranţă contra incendiilor ;la
necesitatea de a pleca în limitele locului de dispunere a unită ţii, să ceară
aprobarea comandantului de grupă , iar la înapoiere să -i raporteze
sosirea ;cînd se află în afara locului de dispunere a unită ţii, să se
comporte cu demnitate ş i cinste, să nu admită încă lcă ri ale ordinii
publice ş i fapte nedemne faţă de populaţia civilă .
34.Modalitatea de pregatire a garzilor.Instruirea practica e efectivului
numit in seviciul de garda.Instruirea practică a serviciului de gardă
Comandanţii de unităţi şi subunităţi militare, care asigură personalul de
gardă , sunt ră spunză tori de selectarea lui ş i de pregă tirea pentru
executarea serviciului, de asemenea, de starea bună a armelor ş i
cartuş elor de ră zboi ş i de prezentarea la timp a gă rzilor la apel.Se
interzice de a numi în gardă militari care încă n-au depus jură mîntul militar, n-
au însuşit programele respective de pregă tire a contingentului nou-sosit, care
au comis delincvente ce pot nimeri sub anchetare penală , asupra că rora are
loc anchetarea penală , militarii bolnavi etc, care în momentul de faţă după
starea moral-psihologică nu pot executa serviciul de gardă , de asemenea,
cei ce sunt pedepsiţi disciplinar.
Ş efii de state majore ale unită ţilor militare, cu trei zile înainte de
începerea serviciului în garnizoană sau interior, sunt obligaţi să înmîneze
comandanţilor de subunităţi, care asigură personalul de gardă , schemele de
amplasare a posturilor, tabelele de posturi şi instrucţiile pentru şefii de
gă rzi, pentru studierea de că tre personalul gă rzilor. După studiere aceste
documente sunt întoarse la statul major al unită ţii militare.In noaptea
înainte de serviciu militarii numiţi în gardă nu vor executa nici un fel de
servicii sau instrucţiuni şi munci.
în ziua de intrare în serviciu, în orele indicate în regimul zilei
personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore pentru pregătirea de
serviciu, iar dacă se execută serviciul peste 24 de ore — cel puţin 4 ore,
inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă (somn).Pregă tirea personalului
gă rzii acordat de companie (baterie) este organizată de comandantul de
companie (baterie) personal ; a gă rzii acordată de batalion (divizion) — de
comandantul de batalion (divizion) personal, a gă rzii acordate de
unitatea militară — de că tre unul dintre locţiitorii comandantului de
unitate.Pregătirea pentru serviciul de gardă se execută în trei etape :prima —
cu două -trei zile înainte de intrarea în serviciu se face selectarea şi
distribuirea personalului de gardă conform tabelelor de posturi;a
doua — în ziua ce precedează intrarea în serviciu, în orele indicate în
regimul zilei, cu personalul gă rzii se desfă ş oară instrucţia de studiere a
tezelor de regulamente, tabelelor de posturi, precizîndu-se pe
machetele obiectivelor pă zite obligaţiile speciale şi variantele de acţiune
a santinelelor la posturi, de asemenea, a instrucţiilor respective şi a
exigenţelor de securitate ;a treia — în ziua de intrare în serviciu se
desfă ş oară instrucţiunea practică cu însuşirea acţiunilor santinelelor la
posturi.Instrucţia de studiere a regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale
santinelelor se desfă şoară în clasa de pregă tire a gă rzilor, lecţia practică
pentru garda în garnizoană — în tabă ra de gardă a comenduirii militare, iar
cea pentru garda interioară — în tabă ra de gardă a unită ţii militare ,în
caz de executare a serviciului de gard ă peste una-două zile de către
acelaşi personal de gardă, timpul de realizare a măsurilor etapelor întîi şi ^a
doua de pregă tire a gă rzilor este stabilit de comandantul unită ţii militare,
astfel încît să nu fie în detrimentul calită ţii de pregă tire a gă rzii.Cu 15
minute înainte de prezentarea la apel gă rzile vor fi gata de executarea
serviciului şi VOP trece în subordinea şefului de gardă . Din oră şelul de gardă
gă rzile pleacă cu armele neîncă rcate, avînd încă rcă toarele în cartuş iere
(în afară de militarii înarmaţi cu pistoale).Toate gă rzile de
garnizoană din unitatea militar ă sunt trimise de ofiţerul de serviciu
pe unitate. Despre trimiterea gă rzilor el raportează comandantului
(ş efului de stat major al unită ţii) ş i comandantului comenduirii
garnizoanei.
45 Actiunile sergentului de serviciu pe companie in timpul eliberarii si
primirii armamentului si munitiilor militarilor
1. Armamentul este distribuit personalului de că tre sergentul de serviciu pe
companie numai din ordinul comandantului de companie sau al plutonierului
de companie. Cînd subunitatea iese la anunţarea alarmei, la aplicaţii sau la
şedinţe de pregă tire, precum şi atunci cînd se distribuie la cură ţare, pentru
armamentul şi muniţia primite semnează în registru comandantul de pluton
sau locţiitorul acestuia, iar cînd intră în gardă - comandantul gă rzii. Militarilor
singulari armamentul li se distribuie contra semnă tură personală .2. Muniţia
pentru gardă se distribuie cu aprobarea comandantului de companie, iar
subunită ţii de serviciu - prin ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate, personal
de către plutonierul de companie, tot el primeşte această muniţie şi semnează
în registru.3. În scopul urgentă rii distribuirii armamentului şi muniţiei, în caz
de alarmă , în registru se face din timp o menţiune, care, la necesitate, se
concretizează . Semnă tura pentru primirea armamentului şi muniţiei se face în
timpul primirii lor.
47 Aerisirea încăperilor Aerisirea încă perilor în cazarmă se face de
că tre plantoane, sub supravegherea sergentului de serviciu pe companie. în
dormitoare, aerisirea se face înainte de stingere şi după deşteptare, iar în
să lile de clasă — înainte de începerea programului ş i în timpul
repausului între orele de curs. Pe timpul verii, podurile ş i subsolurile
clă dirilor se aerisesc în permanenţă . Iarna, aerisirea se execută după
programul aprobat de că tre comandantul de unitate. Ferestruicile pentru
aerisire pe timpul rece, iar ferestrele pe timp de vară se deschid cînd
oamenii se află în afara încă perilor. Dacă oamenii nu ies din încă peri,
ferestruicile sau ferestrele se deschid numai pe o parte a încă perilor.
Ferestrele deschise se fixează în cîrlige. Pe timp de vară , ferestrele de la
ospătarii, punctele medicale, toalete se utilează cu reţele cu ochiuri mă runte
pentru protecţia contra insectelor. Instalaţiile de ventilare existente
trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare. Ventilarea aflux-
aspiraţie se pune în funcţiune în timpul stabilit de comandantul
de unitate.
Modul de iluminare este determinat de comandantul de unitate.
Iluminatul cază rmilor se împarte în iluminat de lucru ş i iluminat
de serviciu (lumină albastră -închisă slabă ).În dormitoare, în orele
de somn se lasă iluminatul de serviciu ; cînd iluminatul se face cu
lă mpi cu petrol, lă mpile de serviciu ard în mod normal. La intrarea în
cazarmă , în camerele pentru pă strarea armamentului, în coridoare, pe
scă ri şi în toalete, în-cepînd cu înserarea şi pînă la luminarea de zi, se
menţine iluminatul de lucru. Supravegherea regimului de iluminare
revine persoanelor de serviciu ş i plantoanelor.
Programul orar de funcţionare a fiecă rui loc de lampă şi persoana care
ră spunde de respectarea aces/uia, în scopul economiei de energie
electrică , se vor înscrie pe o etichetă ce va fi aplicată sub comutator
(întrerupă tor).Pentru cazuri de avarie sau de întrerupere
temporară a iluminatului electric din alte cauze, sergenţii de serviciu pe
companii ş i pe alte subunită ţi trebuie să dispună de surse de rezervă
ale iluminatului, locurile de p ă strare a că rora sunt determinate
de comandantul de unitate.În încă perile unde efectivul acţionează la
semnalul „Alarma", la toate ferestrele este prevă zută mascarea luminii
cu materiale speciale.Ră spunderea de starea bună ş i funcţionarea
surselor electrice de iluminat o poartă şeful serviciilor al unită ţii, prin
intermediul persoanelor instruite special care îi sunt subordonate
nemijlocit, iar de buna funcţionare a lă mpilor cu petrol ş i a altor
surse locale de iluminare a încă perilor — plutonierul de companie ş i
persoana de serviciu pe subunitate.
4 8 Pentru comiterea de crime, militarii poartă ră spundere penală
conform legislaţiei în vigoare. Militarilor în termen li se pot aplica
urmă toarele pedepse disciplinare:Observaţia,mustrare si mustrare
aspra;numirea peste râ nd de serviciu(cu exceptia serviciului de garda si
de garnizoana)-pina la 6 servicii(durata zilei de munca nu va depasi 8
ore);privarea de permisie in afara locului de dispunere a unitatii
militare, a institutiei;arest-pina la 5 zile(cu exceptia femeilor
militare);retrogradareinfunctiecuotreapta; retrogradarea cu un grad; eliberarea din
serviciul militar inainte de expirarea contractului-pentru soldatii si
sergentii prin contract.
50 Repartizarea timpului în unitatea militară se face astfel
încît să fie asigurată starea ei de pregă tire permanentă în vederea
luptei şi să fie create condiţiile de efectuare organizată a pregătirii de
luptă a efectivului, de menţinere a ordinii, disciplinei militare şi de
educaţie a militarilor, de ridicare a nivelului de cultură , de
asigurare comunală multilaterală , de odihnă ş i servire a mesei
la timp.Durata totală a timpului să ptă mînal de serviciu al
militarilor prin contract nu trebuie să depă ş ească durata timpului
de muncă stabilit prin legislaţia muncii a Republicii Moldova. Durata
timpului de serviciu pentru militarii în termen este determinată de
orarul zilnic al unită ţii militare.Militarilor în termen, precum şi
militarilor care satisfac serviciul militar prin contract în instituţiile
militare de învă ţă mînt ale instruirii profesionale ş i în unită ţile
militare-ş coală li se acordă cel puţin o zi (24 ore) de odihnă
să ptă mînal. Celorlalţi militari prin contract li se acordă cel puţin o zi
(24 ore) de odihnă să ptă mînal, însă nu mai puţin de 6 zile de
odihnă pe lună .Mă surile de urgenţă, care sunt legate nemijlocit de
starea de pregătire în vederea luptei şi cea pentru mobilizare a unităţii
militare, se execută la ordinul comandantului acesteia pe orice
timp al zilei cu oferirea ulterioară a odihnei de cel puţin patru ore
pentru militarii implicaţi.Militarilor prin contract, antrenaţi la
executarea îndatoririlor serviciului militar în zilele de odihnă ş i de
să rbă toare, odihna li se oferă în alte zile ale să ptă mînii prin
hotă rîrea comandantului de unitate (subunitate), ţinîndu-se cont de
interesele de serviciu. Durata odihnei nu trebuie să depă şească timpul
de aflare în serviciu în zilele de odihnă ş i de să rbă toare.În cazul
antrenă rii militarilor prin contract la executarea îndatoririlor
serviciului militar peste durata stabilită a timpului săptă mînal de
serviciu şi imposibilită ţii de a-1 compensa prin odihnă în alte zile ale
să ptă mînii, atunci acest timp se sumează şi se acordă militarilor ca zile
suplimentare de odihnă , care pot fi ală turate la concediul de
bază .Repartizarea timpului în unitatea militară în decurs de 24 de
ore, iar conform unor principii, ş i în decurs de o să ptă mînă se
stabileşte de orarul zilnic şi regulamentul timpului de serviciu.
52. DEŞTEPTAREA, INSPECŢIA DE DIMINEAŢĂ ŞI APELUL DE
SEARĂDimineaţa, cu 10 minute pînă la semnalul „Deşteptarea”, sergentul de
serviciu pe subunitate înfăptuieşte deşteptarea comandanţilor de grupe
(echipe) şi locţiitorilor comandanţilor de plutoane, iar la ora stabilită (la
semnalul „Deşteptarea”) - deşteptarea generală a subunită ţii.După deşteptare,
se efectuează înviorarea de dimineaţă , cură ţenia încăperilor şi a teritoriului,
aranjarea aşternutului, toaleta de dimineaţă şi inspecţia de dimineaţă . Pentru
inspecţia de dimineaţă , la comanda sergentului de serviciu pe subunitate
„Companie, pentru inspecţie – ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor de
plutoane (comandanţii de grupe) adună în formaţie subunită ţile lor la locul
stabilit. Sergentul de serviciu pe subunitate, după ce a adunat subunitatea,
raportează plutonierului de subunitate despre pregătirea subunităţii pentru
inspecţie. La comanda plutonierului de subunitate, locţiitorii comandanţilor
de plutoane şi comandanţii de grupe desfă şoară inspecţia de dimineaţă . La
inspecţiile de dimineaţă se verifică prezenţa militarilor, aspectul lor exterior
şi respectarea de către ei a regulilor de igienă corporală . Militarii care necesită
asistenţă medicală sînt înscrişi de că tre sergentul de serviciu pe subunitate
(unitate) în registrul de evidenţă a bolnavilor (Anexa nr.18) pentru a fi trimişi
la punctul medical al unităţii.La inspecţia de dimineaţă , comandanţii de grupe
ordonă înlă turarea neajunsurilor depistate, controlează executarea şi
raportează locţiitorilor comandanţilor de plutoane rezultatele inspecţiei, iar
aceştia - plutonierului de subunitate.Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor)
şi a lenjeriei de corp se controlează periodic, de regulă , înainte de stingere.
După plimbare, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate „Companie,
pentru apel ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii
de grupe) adună în formaţie subunită ţile lor pentru apel. Sergentul de serviciu
pe subunitate, după ce a adunat subunitatea, raportează plutonierului de
subunitate sau persoanei care îl înlocuieşte despre adunarea la apelul de
seară .Plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuieşte, după ce a dat
comanda „DREPŢ I”, începe apelul. La începutul apelului, el nominalizează
gradele militare, numele militarilor înscrişi pe veci, pentru faptele lor de
vitejie, în lista subunităţii (unităţii) sau ca soldaţi de onoare. La nominalizarea
acestor militari, se raportează : „Cutare (gradul militar şi numele) a că zut cu
moarte de erou în luptele pentru libertatea şi independenţa Patriei” sau
„Soldatul de onoare al companiei (gradul militar şi numele) se află în
rezervă ”.După aceasta, plutonierul de subunitate sau persoana care îl
înlocuieşte, controlează efectivul conform listei nominale. Auzindu-şi numele,
fiecare militar răspunde: „Prezent”. Pentru cei absenţi, ră spund comandanţii
de grupe. De exemplu: „În gardă ”, „În concediu”.După apel, plutonierul de
subunitate dă citire ordinelor şi dispoziţiunilor pe care trebuie să le cunoască
toţi militarii, anunţă serviciul de zi pentru ziua urmă toare şi stabileşte
(precizează ) modalită ţile de intervenţie în caz de alarmă sau incendiu.
Locţiitorii comandanţilor de plutoane numesc militarii de rînd pentru
efectuarea cură ţeniei în ziua urmă toare. La ora stabilită , se dă semnalul
„Stingerea”, se aprinde lumina de serviciu şi se stabileşte liniştea deplină .
53 O f i ţ e r u l d e s e r v i c i u p e p a r c e s t e o b l i g a t   : să controleze
minuţios la toate persoanele care intră în parc permisele de intrare ş i
actele, notînd pe permisele valabile o singură dată ora sosirii ş i
plecă rii din parc ; după terminarea schimbului să transmit ă
permisele în subunitatea de servicii tehnice a unită ţii militare ;să
permită deschiderea încă perilor ş i depozitelor din parc
p er s o a n e l or d e se m n at e p r in - o rd i n u l p e u n i t at e , n o t î nd
a c e a st a î n reg is tre le resp ect iv e, s ă asi ste la d es ch id er ea l or ; s ă
d ea ap ro ba re pers ona l pentr u i e ş i re a d in par c a ma ş i n i l o r ş i
d e p l a s a r e a l o r î n i n t e r i o r u l p a r c u l u i ; sa completeze, după
regulile stabilite, registrul cu eviden ţ a ie ş i ri i- î nap oi er ii teh ni ci i
d in ş i î n parc ; sa supravegheze înapoierea la timp în parc a
maş inilor din
curs ă , iar în cazul cînd ele se re ţ in — s ă raporteze ofiţ erului d e
serviciu pe unitate ; să c on tr ol ez e i eş ir e a ( int rar ea)
mat er ia lel or d in parc ( î n parc) conform celor prevă zute în foaia de
parcurs, să urmă rească d e asem enea , c a pe ter ito ri ul par cu lu i s ă
n u p ă tr und ă perso nae stră ine;s a u r m ă r e a s c ă r e s p e c t a r e a
o r a r u l u i z i l n i c î n p a r c ş i s ă c u n o a s c ă c e l u c r ă r i se e x e c u t ă î n
p ar c ş i d e c a r e s u b u n i t ă ţ i , s ă nu permită executarea în parc a
lucră rilor care nu sunt legate de î ntreţ in ere a ş i rep ara rea
ma ş in il or ş i alt or c ate go ri i d e tehn ic ă s a u d e a m e n a j a r e a
p a r c u l u i ; să cunoască în permanenţ ă existentul, consumul,
precum ş i nu mă r ul m aş i ni lo r în sta re b un ă ş i al c el or c u d efec t,
a l alte i tehnici ş i armamentului;să urmărească menţinerea
cură ţeniei ş i ordinii în încă peri ş i pe teritoriul parcului, precum ş i
respectarea normelor de pro tecţ ie a med iului înconjur ă tor; în
perioada de timp rece să urmă rească încă lzirea corectă ş i la timp a
sobelor din încă perile parcului şi din încă perile cu instă l aţii de încă lzire
a apei ş i uleiului, precum ş i menţinerea temperatu ri i stab il it e în
t oate î nc ă pe ri le ; - î n d ep oz it el e ne în că lz ite ş i platformele
neacoperite ale parcului să verifice dacă s-a eyacuaţ apa din
sistemul de ră cire a motorului, iar pe ger puternic să verifice dacă
au fost scoase de pe maş ini acumulatoarele ş i dacă au fost puse
tă bliţele respective să supravegheze respectarea regulilor de
prevenire şi stingere a incendiilor (anexa 15) şi să verifice existentul ş i
starea mijloacelor pentru stingerea incendiilor, mijloacelor de semnali-
zare în caz de incendiu, precum ş i starea de pregă tire a maş inilor d e
t r a c ţ i u n e p e n t r u c a z d e i n c e n d i u ; să ia măsuri pentru
întreţinerea tehnică la timp a maş inil o r ş i a l t o r c a t e g o r i i d e
t e h n i c ă î n a p o i a t e î n p a r c ; să nu permită parcarea maş inilor
neprevă zute de program;să controleze ca seara, după terminarea
tuturor lucră rilor în parc, să fie stinse luminile în încă peri şi lă sată numai
iluminarea de serviciu, iar în exteriorul parcului luminile să fie
aprinse ;să verifice existenţa ş i starea lacă telor ş i sigiliilor de
la uş ile încă perilor (platformelor împrejmuite), destinate pentru
pă strarea lichidelor tehnice otr ă vitoare ; la sosirea în parc a
ş efilor direcţi, începînd de la locţiitorii comandantului unită ţii în sus,
precum ş i a ofiţerului de serviciu peu n i t a t e s ă - i î n t î m p i n e ş i s ă l e
dea raportul.
54. Serviciul de zi răspunde de menţinerea ordinii interioare, paza
efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi
bunurilor materiale ale unităţii (subunită ţii) militare, pentru controlul stă rii
de lucruri în subunită ţi şi luarea la timp a mă surilor de prevenire a
incidentelor, infracţiunilor, încă lcă rilor grave de disciplină militară , precum şi
pentru executarea altor obligaţii ce ţin de serviciul interior.Componenţa
personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul de bază pe
unitate pe întreaga perioadă a anului calendaristic şi se modifică în caz de
necesitate.Este prevă zută urmă toarea componenţă a personalului destinat
pentru executarea serviciului de zi al unităţii: ofiţerul de serviciu pe unitate;
ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate; garda; ofiţerul (subofiţerul) de
serviciu şi plantoanele pe parc, precum şi mecanicii-conductori (conducă torii
auto) la autovehiculele de tracţiune de serviciu; sergentul de serviciu şi
ajutorii acestuia pe punctul de control şi trecere; sergentul de serviciu pe
statul major al unită ţii şi agenţii de legă tură; serviciul de patrulă ; serviciul de
zi pe subunitate; felcerul sau instructorul sanitar de serviciu; pompierul de
serviciu; subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină şi lucrătorii repartizaţi
la cantină ; subunitatea de intervenţie (de serviciu); toboşarul-gornist de
serviciu.
55. PLANTONUL PE PARCPlantonul pe parc se numeşte din rîndul soldaţilor
şi sergenţilor. El ră spunde de respectarea ordinii în parc, de corectitudinea
ieşirii şi intrării autovehiculelor în parc. Plantonul pe parc se subordonează
ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc.
Plantonul pe parc are următoarele obligaţii: să permită accesul militarilor în
parc, precum şi ieşirea din parc şi intrarea în parc a autovehiculelor şi a altei
tehnici numai cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc;să
urmă rească menţinerea ordinii în parc;să nu permită fumatul şi aprinderea
focului în încă peri şi pe teritoriul parcului, cu excepţia locurilor special
stabilite şi amenajate pentru aceasta;să supravegheze ca autovehiculele să fie
scoase (aduse) de la (la) locul de parcare numai cu aprobarea ofiţerului
(subofiţerului) de serviciu pe parc;în cazul izbucnirii unui incendiu, să
raporteze imediat ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc şi să
întreprindă măsuri pentru stingerea lui;să raporteze imediat despre toate
încă lcă rile de ordine în parc ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe
parc.Plantonul execută serviciul la intrarea în parc, iar plantonul din schimbul
liber, pe timpul lucră rilor în parc, se află pe teritoriul parcului şi urmă reşte
respectarea ordinii interioare în parc, a regulilor de prevenire a incendiilor şi
nu pă ră seşte locul să u de aflare fă ră aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de
serviciu pe parc.
56. MODUL DE NUMIRE A PERSONALULUI PENTRU SERVICIUL DE ZI
Subunită ţile (în limita posibilită ţilor) sînt numite la serviciu împreună cu
comandanţii (şefii) lor.
Graficul privind rîndul la serviciu al subofiţerilor, ofiţerilor şi subunită ţilor
unită ţii este elaborat de statul major de comun acord cu şeful statului major şi
aprobat de comandantul unităţii.
Rîndul la serviciu în subunitate al plutoanelor îl stabileşte plutonierul de
subunitate (unitate), iar în pluton - locţiitorul comandantului de pluton.Din
punct de vedere numeric serviciile de rînd urmează a fi repartizate militarilor
uniform şi echitabil.
Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului sînt ţinute separat pentru fiecare
lună : pentru efectivul de soldaţi - de că tre locţiitorii comandanţilor de
plutoane; pentru efectivul de sergenţi - de că tre plutonierul de subunitate;
pentru subofiţeri şi ofiţeri - de că tre statul major al unită ţii.Tabelele cu rîndul
la serviciu se pă strează timp de un an, apoi se nimicesc în modul stabilit.
57.Acţiunile personalului serviciului pe parc la accesul militarilor în parc,
ieşirea (întoarcerea) maşinilor în parcOfiţerul (subofiţerul) de serviciu pe
parc permite ieşirea autovehiculelor din parc în modul stabilit la pct.319.La
sosirea autovehiculului în parc şi după controlul executat de şeful punctului
de control tehnic, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc notează în foaia de
parcurs şi în registrul de evidenţă a ieşirii-înapoierii autovehiculelor timpul,
indicaţiile privind kilometrii parcurşi, iar după întreţinere, autovehiculul se
parchează şi se organizează paza în modul stabilit.
58.Destinatia, componenta personalului serviciului pe zi
Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii interioare, paza
efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încă perilor şi
materialelor unită ţii(subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în
subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a infracţiunilor, precum şi
pentru executarea altor îndatoriri ce ţin de serviciul interior.Componenţa
personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul de zi pe
unitate pe perioada de instrucţie.Este prevă zută următoarea componenţă a
personalului destinat pentru serviciul de zi al brigăzii (unităţii): ofiţerul de
serviciu pe unitate;ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate;subunitatea de
intervenţie;garda;ofiţerul de serviciu ş i plantoanele pe parc; precum ş i
mecanicii-conductori(şoferii) la maşinile de tracţiune de serviciu;felcerul sau
instructorul sanitar de serviciu şi plantoanele pe punctul medical;sergentul de
serviciu şi ajutorii acestuia pe punctul de control;sergentul de serviciu pe
bucătărie şi sala de mese şi muncitorii în ospătărie;sergentul de serviciu pe
statul major al unităţii;toboşarul-gornist de serviciu;agenţii de legătură;echipa de
pompieri;plantonul în serviciul special.Zilnic, prin ordinul de zi pe brigadă
(unitate), se numesc: ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul ofiţerului de
serviciu pe pare, subunitatea de intervenţie, precum şi subunită ţile de la care
se numeşte personalul pentru serviciul de zi şi personalul pentru lucru. La
necesitate, comandantul de brigadă (unitate) arc dreptul să reducă componenţa
personalului destinat pentru serviciul de zi.In serviciul de zi pe companie sunt
numiţi:sergentul de serviciu pe companie;plantonul pe companie. In locul
sergenţilor de serviciu pe companii în unele batalioane, în funcţie de
efectivul lor şi de condiţiile de instalare, la decizia comandantului de unitate,
poate fi numit un sergent de serviciu pe unitate, iar în subunităţile de asigurarea
unităţii, cînd acestea sunt amplasate împreună - o persoană de serviciu pe
aceste subunităţi. Numă rul de plantoane în cazurile menţionate este stabilit
în funcţie de condiţiile de amplasare a subunităţilor, de asigurarea pazei şi
menţinerea ordinii interioare.Toate persoanele de serviciu ş i ajutorii lor
trebuie să poarte pe partea stâ ngă a
pieptului (pe mâ nă stâ ngă ) o insignă (banderolă din pâ nză ) cu inscripţia
respectivă de diferiţi militari în perioade anumite, numă rul de servicii
pentru ofiţerii ş i plutonierii mai ocupaţi pentru timpul acesta poate fi redus de
către comandantul de unitate.
59. PREGĂTIREA PERSONALULUI SERVICIULUI DE ZIStatul major al unităţii
militare, cu patru-cinci zile pînă la începutul lunii următoare, comunică
comandanţilor de subunităţi zilele de intrare şi componenţa personalului
destinat pentru executarea serviciului de zi pentru luna
urmă toare.Comandanţii subunităţilor, din partea cărora se numeşte
personalul pentru serviciul de zi, răspund nemijlocit de selectarea efectivului
şi de pregătirea acestuia pentru executarea serviciului, de sosirea la timp a
personalului la şedinţă (instructaj) la persoanele cu funcţii de ră spundere ale
unită ţii şi la apel.. În noaptea care precede serviciul, persoanele numite în
serviciul de zi vor fi scutite de toate şedinţele şi lucră rile. Pompierii numiţi din
partea echipei de pompieri, care execută serviciul în locul de dispunere a
unită ţii, nu sînt scutiţi de şedinţe şi lucrări.La orele indicate în programul
zilnic, personalului i se acordă obligatoriu cel puţin 3 ore pentru a se pregăti
de executarea serviciului, inclusiv pentru desfă şurarea şedinţei practice.
Pregă tirea personalului din componenţa serviciului de zi este efectuată de
că tre plutonierul (sau persoana ce-l înlocuieşte) subunită ţii. Pregătirea
personalului numit pentru executarea serviciului de zi din partea batalionului
sau unităţii militare este organizată de că tre comandanţii corespunză tori şi
executată de că tre locţiitorii acestora.Personalul din componenţa serviciului
de zi, stabilit prin ordin pe unitate, în funcţie de destinaţia serviciului, soseşte
la ora stabilită la şedinţă (instructaj) la şeful statului major al unităţii, la
locţiitorii comandantului de unitate sau la o altă persoană cu funcţii de
ră spundere, numită de că tre comandantul unităţii în acest scop.Cu 15 minute
pînă la apel, personalul destinat serviciului de zi trebuie să fie gata pentru
executarea serviciului şi primit în subordine de către sergenţii (ofiţerii,
subofiţerii) de serviciu, precum şi de că tre şeful gă rzii unităţii.
60. Regulile activitatii incendiare in parcuri regulile activitatii incendiare
in parcuriTehnica militară (aeronavele) se dispune astfel încît între ele
să ră mâ nă culoare de trecere, necesare pentru evacuarea lor rapidă în caz de
incendiu.Pentru a preveni izbucnirea unui incendiu în parcuri şi hangare, se
interzice categoric:alimentara cu carburanţi a maş inilor aflate pe locuri de
parcare ş i pă strarea maş inilor (navelor aeriene) care au rezervoare şi
conducte cu scurgeri de carburanţi;pă strarea carburanţilor, lubrifianţilor
ş i a ambalajelor goale în locurile de parcare a maşinilor;spălarea şi
curăţarea huselor, capotelor şi îmbrăcămintei cu petrol iampant, benzină şi alte
lichide combustibile;pă strarea în maşini a unor obiecte stră ine, mai ales a
cîrpelor, huselor, îmbră că mintei speciale îmbibate cu ulei;păstrarea
cisternelor cu carburanţi în parcuri şi hangare;folosirea încălzitoarelor care
prezintă pericol de incendiu;folosirea mijloacelor de iluminat care au
flacă ra neprotejată ş i a felinarelor oarbe, în locurile de parcare şi pe timpul
alimentării cu carburanţi;executarea lucrărilor de sudură în încăperile destinate
pentru parcarea maşinilor;alimentarea cu combustibil a navelor aeriene care nu
au priză la pământ;accesul pe aerodrom a tehnicii fără mijloace de stins
incendiul;menţinerea navelor aeriene fără teren de aterizare;blocarea uşilor de
la încă perile destinate pentru parcarea şi pă strarea maşinilor,
amenajarea de magazii, ateliere şi locuinţe în aceste încăperi;închiderea uşilor de
ta încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea maşinilor (navelor aeriene)
cu zăvoarele interioare.Pentru a asigura evacuarea imediată a maş inilor în
caz de incendiu, zilnic se destină tractoare de serviciu, prevă zute cu
dispozitive de remorcaj ş i personalul de serviciu necesar.
62.Masurile si regulile sanitaro-igieniceCură ţarea zilnică a încă perilor se
face de că tre personalul numit, sub supravegherea directă a sergentului de
serviciu pe companie. Personalul destinat pentru cură ţenia de rînd nu
este scutit de programul de instrucţie.Personalul care execută cură ţenia
este obligat să mă ture gunoiul de sub paturi şi noptiere, în trecerile dintre
paturi, la necesitate, să şteargă podelele cu o perie sau cu o cîrpă umedă, să
scoată gunoiul în locul stabilit, să şteargă praful de pe ferestre, uşi, dulapuri, lă zi ş i
de pe alte obiecte, de cu seară să umple spă lă toarele cu apă , să golească
urnele, iar în locurile pentru fumat, pe lîngă aceasta, să toarne apă sau
lichid dezinfectant. Menţinerea cură ţeniei în încăperi pe timpul desfăşură rii
şedinţelor se află în funcţia plantoanelor. Pe lîngă cură ţenia zilnică , o
dată pe să ptă mînă se execută cură ţenia generală a tuturor încă perilor sub
conducerea plutonierilor de companie. Pe timpul curăţeniei generale
cazarmamentele (saltelele, pernele, pă turile) pot fi scoase în curte pentru
aerisire. Pînă la lustruirea podelelor cu mastic, acestea se cură ţă de
murdă rie ş i se freacă cu cîrpe umede.Dacă podelele nu se lustruiesc
cu mastic, atunci spă latul lor se execută cel puţin o dată pe săptă mînă .
Turnarea apei pe podele este interzisă .La bucă tă rii şi să lile de mese tot
utilajul şi inventarul se marchează , se menţine în cură ţenie şi ordine ;
vesela după servirea mesei trebuie să fie cură ţată , spă lată , opă rită cu
apă fiartă , uscată ş i pă strată pe stelaje sau în dulapuri speciale.Pe
timp de iarnă , lucarnele clă dirilor trebuie să fie închise, iar pe timp de
vară — deschise, dar protejate cu reţele speciale.Toaletele se amenajează
calculînd o cabină cu scaun (un ochi) şi un pisoar la 10—12 oameni.
W. C.-urile exterioare se amenajează cu haznale impermeabile la distanţa de
40—100 metri faţă de încăperile locuite, ospă tarii şi brutării. Aleele care duc
spre acestea pe timp de noapte se iluminează .
63.SERGENTUL DE SERVICIU PE COMPANIE Ia sosirea în companie a şefilor
direcţi, începînd de la comandantul de companie în sus, a ofiţerului de
serviciu pe unitate, precum şi a persoanelor din comisia de inspecţie (control)
să dea comanda „Drepţi", să le raporteze şi să -i însoţească prin sectorul
companiei.De exemplu : „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a
întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume).
Compania este la instrucţie în raionul poligonului de tragere. Sunt sergentul
de serviciu pe companie, sergent Solonari".Altor ofiţeri, plutonieri şi
plutonierului de companie sergentul de serviciu pe companie nu raportează ,
dar numai se prezintă .La sosirea ofiţerilor din alte subunită ţi sergentul de
serviciu pecompanie, de asemenea, li se prezintă şi îi însoţeşte la
comandan¬tul de companie. în cazul în care comandantul (şeful) sosit este
întîmpinat de că tre comandantul de companie şi îi raportează , sergentul de
ser¬viciu pe companie, care este de faţă , nu mai raportează , ci doar se
prezintă .
64. După primirea serviciului, noul sergent de serviciu, împreună cu cel
vechi, se prezintă la comandantul de subunitate (la persoana ce-l înlocuieşte),
iar în lipsa acestuia - la plutonierul de subunitate, cu raportul despre predarea
şi luarea în primire a serviciului.
De exemplu: „Domnule că pitan, sînt sergent Stratan. Am predat serviciul pe
companie”. „Domnule căpitan, sînt sergentul inferior Cobzari. Am primit
serviciul pe companie”.
65. modul de prezentare a sergentului de serviciu
Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere întîmpină ofiţerii din
alte unită ţi militare şi li se prezintă .De exemplu: „Domnule căpitan, sînt
sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Laur”. Apoi, raportează
imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate.
66.  La punerea santinelelor la posturi sau schimbarea lor caporalul de
schimb este obligat:  să respecte cu stricteţe ruta de plecare a schimbului la
posturi şi de la posturi, indicată în schema de amplasament al posturilor ;  să
controleze ca santinela şi militarul de gardă ce ia în primire postul să execute
corect predarea şi primirea postului, să controleze personal împreună cu
santinela şi cu militarul de gardă ,   care   ia   în   primire   postul,   iluminaţia,   precum si neprezentarea din aceleasi motive la serviciu sau la concentrare in
îngrăditurile,   uşile (porţile), geamurile şi ză brelele, pereţii magaziilor
(depozitelor), starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor   (plumbului pentru sigilat)
şi corespunderea lor amprentelor, sau numă rul de maşini de luptă (alt
armament şi tehnică militară ) aflate sub pază , de asemenea, starea mijloacelor
tehnice de pază , mijloacelor de legătură , de stingere a incendiilor şi
îmbră că mintea pentru post;  să indice santinelei, care ia în primire postul,
că ror momente trebuie să le acorde o atenţie deosebită , unde se află posturile
învecinate, cele mai periculoase că i de acces la obiectivul pă zit; să   indice  pe  acelasi scop, se realizeaza in alt mod si anume prin automutilare sau prin
teren   hotarele  postului  şi  hotarul  de  interdicţie marcat pe teren în
conformitate cu distanţele indicate în tabelele de posturi pînă la care santinela
poate permite accesul la post al persoanelor stră ine ; să controleze dacă
santinela ştie cum să procedeze în caz de atac asupra ei, asupra obiectivului
pă zit sau asupra postului învecinat, de asemenea, în caz de incendiu ; să
controleze cunoaşterea de către santinelă a modului de prezentare a
raportului şi legăturii cu încă perea pentru gardă .Schimbînd santinela la postul
Drapelului de luptă , caporalul de schimb este obligat să controleze
integritatea husei (dulapului) şi a sigiliului, să confrunte sigiliul cu amprenta
lui. In caz de descoperire a defectelor la husă (dulap) sau la sigiliu, caporalul
de schimb cheamă şeful de gardă şi îi raportează despre aceasta.La
deschiderea magaziei (depozitului, parcului) caporalul de schimb soseşte la
post, avînd amprentele de sigilii (plumbul pentru sigilat) şi împreună cu
persoana sosită pentru deschidere  examinează   magazia   (depozitul, 
parcul).  Dacă santinela conform tabelului de post trebuie să se afle la post,
caporalul de schimb îi va aminti obligaţiile speciale prevă zute de tabelul de
post pentru acest timp. Accesul în magazie (depozit) caporalul de schimb îl
permite, respectînd cu exactitate cerinţele indicate în tabelul de posturi.
În timpul schimbă rii santinelei la magazia  (depozitul, parcul) deschisă
caporalul de schimb indică santinelei, care a luat în primire postul, cine a
deschis-o sau cine are acces la locul de staţionare a maşinilor de luptă (alt
armament şi tehnică militară ).La închiderea magaziei (depozitului, parcului)
caporalul de schimb este obligat să sosească la post cu amprentele de sigiliu
(plumbul pentru sigilat) şi personal, în prezenţa santinelei şi a persoanei care
predă magazia (depozitul, parcul) sub pază , să controleze sigiliile (plumbul
pentru sigilat) şi starea geamurilor, ză brelelor, uşilor, pereţilor : la primirea
sub pază a maşinilor de luptă (alt armament şi tehnică militară ) în locurile de
staţionare să controleze numă rul lor, iar dacă sunt sigilii (plumbul de sigila-
re), să le confrunte cu amprentele.
68.Infractiunile contra modului de subordonare : art. 364 „neexecutarea
intentionata a ordinului”, art. 365 „opunere de rezistenta sefului sau
constringerea acestuia la incalcarea obligatiilor de serviciu”. Ordinul
(indicatia, dispozitia) – cerinta a sefului obligatorie pentru executare,
referitoare la savirsirea sau nesavirsirea de catre subaltern a unor actiuni in
legatura cu serviciul. El poate fi adresat unuia sau unui grup de militari si are
drept scop atingerea rezultatului concret. Ordinul poate sa fie verbal, in scris
sau prin alte modalitati, transmis nemijlocit sau prin alti subalterni, inclusiv
prin telefon, fax, etc.
Neexecutarea intentionata poate sa fie manifestata prin refuzul deschis sau
tacit de a indeplini cerintele ordinului. Refuzul de a indeplini ordinul poate sa
fie facut public sau declarat personal comandantului. Alta neexecutare a
ordinului consta in aceea ca subalternul aparent a primit a primit spre
executare ordinul, dar in realitate nu-l executa.
Neexecutarea ordinului se considera consumata in momentul survenirii
urmarilor prevazute de art. 364 „daune in proportii considerabile intereselor
de serviciu”. Aici se cere o observatie. Consider ca aceasta infractiune trebuie
sa fie considerata consumata indiferent de cauzarea daunei, intrucit intreg
sistemul militar este intemeiat pe o ierarhizare stricta si subordonarea
neconditionata a subalternilor sefilor. Cred ca ar fi benefica o modificare in
acest sens a art. 364 CP.Opunerea de rezistenta sefului consta in impiedicarea
sefului de a-si indeplini obligatiunile de serviciu. In acest caz faptuitorul
incearca sa nu permita sefului sa-si exercite obligatiunile de serviciu, sa nu-i
permita actionarea in conformitate cu legislatia si cu regulamentele
militare.Opunerea de rezistenta, de regula, este precedata de o oarecare
incalcare a disciplinei militare din partea militarului iar opunerea de
rezistenta este o reactie la actiunile legitime ale sefului, idreptate spre
restabilirea ordinii.
Aceasta infractiune se consuma indiferent de faptul daca seful si-a indeplinit
obligatiunile de serviciu sau nu, iar in cazul constringerii daca si le-a incalcat
sau nu.
69 Opunerea de rezistenţă şefului   sau constrîngerea acestuia la  
încălcarea obligaţiilor de serviciuOpunerea de rezistenţă şefului, unei alte
persoane care îndeplineşte obligaţiile legate de serviciul militar sau
constrîngerea lor la încă lcarea acestor obligaţii, însoţite de aplicarea
violenţei,se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.
Aceleaşi acţiuni: să vîrşite de două sau mai multe persoane;săvîrşite cu
aplicarea armei; soldate cu urmă ri grave se pedepsesc cu închisoare de la 3 la
8 ani. Acţiunile prevă zute la alin.(1) sau (2): săvîrşite pe timp de ră zboi;
să vîrşite în condiţii de luptă ,se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 13 ani.
70Infractiuni privind relatiile regulamentare dintre militari : art. 366
„insultarea militarului”, art. 367 „amenintarea sefului”, art. 368 „acte de
violenta savirsite asupra sefului”, art. 369. „incalcarea regulilor statutare cu
privire la relatiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregatirea
militara obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de
subordonare”.Prin insultare se are in vedere lezarea intentionata a onoarei si
demnitatii, exprimata in forma indecenta. Insultarea incalca ordinea stabilita
a relatiilor dintre militari, stabilita in regulamentele militare. Este de
mentionat ca in Codul Penal al RM din 24 martie 1961, era incriminata insulta
adusa printr-un act de violenta. In prezent, pentru consumarea acestei
infractiuni nu se cere savirsirea unui act de violenta.Amenintarea se
caracterizeaza prin insuflarea sefului ideii ca i se va provoca rau, anume
moartea, vatamare corporala sau a sanatatii ori bataia. Alte amenintari nu pot
constitui latura obiectiva a acestei infractiuni. Pentru consumarea infractiunii
nu are importanta daca subalternul intr-adevar a avut sau nu de gind sa-si
infaptuiasca amenintarile.Actele de violenta asupra sefului se caracterizeaza
prin provocarea acestuia a vatamarii usoare a integritatii corporale sau a
sanatatii ori lovirea sefului in timpul cind acesta indeplineste obligatiile legate
de serviciul militar. Daca au fost provocate urmari mai grave, de exemplu,
moartea sefului, atunci actiunile infaptuitorului urmeaza a fi calificate
condform articolului 145 alin. (2) lit. d).Latura obiectiva a infractiunii
prevazuta de art. 369 CP este realizata prin incalcarea regulilor statutare cu
privire la relatiile dintre militari, manifestata prin acte de violenta aplicate de
un militar fata de altul. Incalcarea regulilor amintite fara aplicarea violentei
nu constituie latura obiectiva a acestei infractiuni.
71Ameninţarea militarului de că tre şef sau subaltern cu moartea, cu
vătă marea integrită ţii corporale sau a să nătă ţii ori cu bă taia în timpul
îndeplinirii obligaţiilor legate de serviciul militar se pedepseşte cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore sau cu închisoare
de pînă la 2 ani.Aceeaşi acţiune să vîrşită: a) pe timp de ră zboi; b) în condiţii
de luptă se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani.
72 Încălcarea regulilor statutare   cu privire la relaţiile dintre militari  
dacă între ei nu există raporturi de subordonare
Încă lcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari, în timpul
îndeplinirii serviciului militar, dacă între ei nu există raporturi de
subordonare şi dacă această încă lcare s-a manifestat prin acte de violenţă , se
pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunită ţii de la 60 la 240 de
ore sau cu închisoare de pînă la 3 ani.
Aceeaşi acţiune:să vîrşită asupra a două sau mai multor persoane;soldată cu
vătă marea uşoară sau medie a integrită ţii corporale sau a să nă tăţiise
pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani. Acţiunile prevă zute la alin.(1) sau
(2): să vîrşite de două sau mai multe persoane; să vîrşite cu aplicarea
armei;soldate cu urmă ri grave, se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani.
73Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371 „dezertarea”,
art. 372 „eschivarea de la serviciul militar”.
Latura obiectiva a dezertarii este realizata prin parasirea unitatii militare, a
centrului de instruire sau a locului de serviciu in scopul eschivarii de la
serviciul militar, de la pregatirea militara obligatorie sau de la concentrari,
cazurile permisiei din unitatea militara sau din centrul de instruire,
repartizarii, transferarii, intoarcerii din misiune, din concediu sau dintr-o
insitutie curativa.
Important este si faptul ca militarul se afla in afara unitatii, locului de serviciu
in general, intr-un anumit timp, avind scopul de a se eschiva de la serviciu.
Dupa cum se vede aceasta ifractiune poate fi atit comisiva cit si omisiva.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 372, militarul in esenta avind
simularea unei boli, prin falsificarea documentelor sau prin alta inselaciune.
74Eschivarea de la serviciul militar
Eschivarea militarului sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaţiilor
serviciului militar sau de la concentrare ori mobilizare prin automutilare sau
prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor sau prin altă
înşelă ciune se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunită ţii de la
60 la 240 de ore.
Aceeaşi acţiune săvîrşită:pe timp de ră zboi;    b) în condiţii de luptă se
pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.