1.

Drepturile Militarilor
Militarii aflai la ndeplinirea obligaiunilor serviciului militar au dreptul la pstrarea, purtarea, folosirea i
aplicarea armei.
Militarii, ca msur excepional au dreptul s aplice arma de foc personal sau prin
mijlocirea efectivului subunitii:
Militarii au dreptul s foloseasc arma pentru a da semnalul de alarm sau pentru a chema ajutor, precum
i contra unui animal care amenin viaa sau sntatea cetenilor.Ca prizonier are dreptul sa-si
spuna numai numele,prenumele, gradul militar,data nasterii si nr.personal.
Obligatiile Militarilor
Militarul este obligat:
s fie devotat Jur anunului militar, s serveasc neprecupeit poporul su, s apere Republica Moldova
cu vitejie, cu pricepere, fr a-i crua sngele i nsi viaa, s-i fac datoria militar:
s respecte cu strictee Constituia i legile statului su, s ndeplineasc prevederile regulamentelor
militare;
s suporte cu trie greutile serviciului militar, legate de executarea misiunilor de aprare a
Republicii Moldova ;
s-i nsueasc n permanen cunotinele profesionale militare, s-i perfecioneze pregtirea i
miestria osteasc ;
s cunoasc i s ntrein n stare de pregtire permanent pentru aplicare armamentul i tehnica
militar ncredinate, s pstreze avutul statului;
s fie cinstit, disciplinat, curajos la ndeplinirea datoriei militare, s dea dovad de iniiativ
raional;
s se supun necondiionat comandanilor (efilor) i s-i apere n lupt, s pzeasc Drapelul de lupt
al unitii militare ;
s preuiasc camaraderia osteasc, fr a-i crua viaa, s salveze camarazii aflai n pericol, s-i
ajute cu cuvntul i fapta, s stimeze onoarea i demnitatea fiecruia, s nu admit fa de sine i de
ali militari brutalitate i batjocuri, s-i rein de la fapte nedemne;
s respecte regulile salutului militar, politeei i conduitei militarilor, s fie ntotdeauna n inut
regulamentar, mbrcat curat i ordonat;
s fie vigilent, s pstreze cu strictee secretele militare i de stat.
Conduciria unica consta in faptul ca comandantul(seful)are dreptul de unu singur sa ia decizii,sa
dea ordine si sa asigure executarea lor.
2.Gradul militar este proprietate a militarului i se acord (do-bndete) n urma pregtirii profesionale,
vechimii n serviciu n funcia ocupat i calitii muncii ndeplinite.
3.Dup situaia de serviciu i dup gradele militare pe care le dein, unii militari n raport cu alii pot fi efi
sau subordonai.
eful are dreptul s dea ordine subordonatului i s cear executarea lor. eful trebuie s fie pentru
subordonat un exemplu de atitudine plin de tact i stpnire de sine i s nu admit att familiaritate, ct i
atitudine preconceput. Pentru aciuni care njosesc demnitatea uman a subordonatului eful poart
rspundere.
Subordonatul este obligat s execute necondiionat ordinele efului. Dup executarea ordinului el poate
s nainteze o reclama-ie, dac consider c fa de el s-a procedat nejust.
Dup gradele militare pe care le dein, sunt efi (dac acetia se afl n serviciul militar) :
generalii de corp de armat i generalii de divizie pentru ofierii superiori i cei inferiori, pentru
sergeni i soldai;
generalii de brigad i coloneii pentru ofierii inferiori, pentru sergeni i soldai;
ofierii superiori cu gradele militare locotenent-colonel, maior pentru sergeni i soldai;
ofierii inferiori pentru sergeni i soldai;
sergenii pentru soldaii din aceeai unitate militar.
Militarii, care dup situaia lor de serviciu i dup gradul militar (art. 34, 35) nu sunt n raport
cu ali militari efi sau subordonai, pot fi superiori sau inferiori.Dac militarii, care nu sunt
subordonai reciproc, ndeplinesc n comun ndatoririle de serviciu, cnd relaiile lor de serviciu nu sunt
determinate de comandant (ef), atunci superiorul dup funcie, iar la funcii egale superiorul dup
gradul militar este considerat ef.
4.Comandantul este conductor unic, pe timp de pace i pe timp de rzboi rspunde : de starea de
pregtire n vederea luptei i pentru mobilizare a unitii (subunitii) militare ce i este ncredinat ; de
executarea reuit de ctre unitatea (subunitatea)
militar a misiunilor de lupt ; de pregtirea de lupt, educaia, disciplina militar, starea moralpsihologic ale efectivului i de securitatea serviciului militar ; de ordinea interioar ; de starea i
integritatea armamentului, tehnicii militare i ale altor mijloace materiale ; de asigurarea tehnic,

material, medical, financiar,

social-juridic i de trai.
Comandantul este obligat s traduc n via cu fermitate i consecven politica statului n domeniul
aprrii, s-i perfecioneze n permanen pregtirea profesional i metodele de conducere a unitii
(subunitii) militare, s efectueze cu pricepere munca cu cadrele, s conduc munca tiinific, de
invenie i de raionalizare
5.Ordinul-este o dispozitiuni a comandantului adresata subordonatilor care cere executaria unor
actiuni,respectaria unor reguli sau stabileste un ordin sau o situatie.
El poate fi dat in:
-scris(numai de comandantul brigazii)
-verbal
-sau prin mijloace tehnice de legatura unui militar sau unuin grup de militari.
Ordinul comandantului trebuie sa fie executat neconditionat,exact si in termenul stabilit.
Militarul dupa primiria ordinului raspunde:AM INTELES!apoi el executa.
Dispozitiunia este o forma de transmitere a misiunilor de catre comandant la subordonati privind
chestiuni particulare.
6.Toti militarii sunt obligati la intilnire\depasire sa se salute respctind cu strictete regulile stabilite de
regulamentul instructiei de front.
Subordonatii si inferiorii in grad militar saluta primii,iar la grade egale se saluta reciproc.
7.Militarii sunt obligati sa constitue in permanenta exemple de inalta cultura,modestie si cumpatare,sa
pastreze cu sfintenie onoarea mi;litara,sa-si apere demnitatea si sa stimeze deminitatea celorlalti.Dupa
comportamentul lor se judeca nu numai despre ei,dar si despre onarea Fortelor Armate in ansamblu.
8.Comandantul de grup este obligat:
s instruiasc i s educe soldaii grupei, iar cnd execut misiuni de lupt s comande cu pricepere grupa ;
s cunoasc numele, prenumele, patronimicul, anul de natere, naionalitatea, calitile individuale, ocupaia pn la serviciul militar, situaia familial, succesele i lipsurile n
pregtirea de lupt ale fiecrui subordonat;
s urmreasc executarea orarului zilnic, curenia i ordinea interioar n grup, s cear respectarea de ctre subordonai a disciplinei militare ;
s cunoasc materialul, regulile de exploatare a armamentului, tehnicii militare i altor materiale ale grupei, s urmreasc existena acestora, s le controleze zilnic i s le
ntrein n ordine i stare bun;
s le cultive soldailor grupei inuta osteasc i rezistena fizic;
s se ngrijeasc de subordonai i s le studieze n amnunte nevoile ; s urmreasc ngrijirea, starea bun a mbrcmintei i nclmintei subordonailor, ajustarea corect a
echipamentului, respectarea de ctre acestea a regulilor de igien individual i de port al inutei;
s urmreasc zilnic curenia nclmintei, mbrcmintei i uscarea obielelor, ciorapilor, precum i reparaia la timp a nclmintei i mbrcmintei;
s urmreasc ca dup trageri i edine la subordonai s nu rmn cartue de rzboi i de manevr, grenade, focoase i substane explozibile ;
s raporteze lociitorului comandantului de pluton toate cazurile de mbolnvire, reclamaiile i cererile subordonailor, abaterile i msurile luate n vederea prevenirii acestora, ncurajrile i pedepsele disciplinare aplicate, precum i cazurile de pierdere sau defectare a armamentului i a altor mijloace materiale ;
s cunoasc n orice moment rspndirile subordonailor.
Soldatul este obligat:

s neleag profund datoria sa de osta al Forelor Armate, s-i execute n mod exemplar ndatoririle de serviciu, s nsueasc totul ce-1 nva comandanii (efii) ;
s cunoasc funciile, gradele militare i numele efilor si direci pn la comandantul de brigad inclusiv ;
s stimeze comandanii (efii) i superiorii, s pstreze onoarea i demnitatea camarazilor, s respecte regulile de politee militar, de conduit i de dare a salutului militar;
s se cleasc zilnic, s-i perfecioneze pregtirea fizic, s respecte regulile de igien individual;
s respecte n permanen inuta regulamentar i s fie ngrijit;
s cunoasc la perfecie i s ntrein n stare de funcionare, curate, gata de lupt armamentul i tehnica militar ncredinate ;
s poarte cu grij echipamentul, s-1 repare la timp i ngrijit, s-1 cure zilnic i s-1 pstreze n locurile stabilite ;

s respecte ntocmai prevederile de securitate la manipularea armamentului, tehnicii i n alte cazuri, precum i cerinele de siguran contra incendiilor ;
la necesitatea de a pleca n limitele locului de dispunere a unitii, s cear aprobarea comandantului de grup, iar la napoiere s-i raporteze sosirea

9.Militarii n termen sunt instalai n cazarm.

Pentru instalarea fiecrei companii sunt prevzute ncperile ce urmeaz:
dormitorul;
camera de informare i odihn;
cancelaria companiei;
camera pentru pstrarea armamentului;
camera (locul) pentru curarea armamentului;
camera (locul) pentru edinele sportive ;
camera pentru menaj;
magazia pentru pstrarea materialelor companiei i obiectelor personale ale militarilor;
camera (locul) pentru fumat i curatul nclmintei;

usctoria pentru nclminte i mbrcminte;

camera pentru splat (lavoarul) ;
camera cu duuri;
toaleta.
Toate cldirile i ncperile, de asemenea, teritoriul unitii trebuie s fie ntreinute permanent n
curenie i ordine. Toate ncperile i faadele cldirilor trebuie s fie vopsite n culorile stabilite.
Toate camerele e necesar s fie numerotate.Geamurile la ferestrele de la etajele de jos, care
ies n strzile oraului, la nlimea cerut, e necesar s fie mate sau acoperite cu vopsea alb.
Tuturor ncperilor li se asigur numrul suficient de urne pentru gunoi, iar locurilor pentru fumat
lzi cu ap (cu lichid dezinfectant).
La intrrile din exterior n ncperi trebuie s fie instalate dispozitive pentru curatul nclmintei de
noroi i urne pentru gunoi.
Pn la nceperea perioadei de nclzire, toate cazanele, sistemele de nclzire central, sobele i courile
de fum trebuie s fie verificate minuios, iar cele defecte s fie reparate. Curarea courilor de fum se
execut la termenele stabilite.Pe timp de iarn n ncperile locuite se menine temperatura
aerului nu mai joas de 18C, iar la instituiile medicale nu mai joas de 20C.
Aerisirea ncperilor n cazarm se face de ctre plantoane, sub supravegherea sergentului de
serviciu pe companie. n dormitoare, aerisirea se face nainte de stingere i dup deteptare, iar n slile
de clas nainte de nceperea programului i n timpul repausului ntre orele de curs.
Iluminatul cazrmilor se mparte n iluminat de lucru i iluminat de serviciu (lumin albastrnchis slab).n ncperile unde efectivul acioneaz la semnalul Alarma", la toate ferestrele este
prevzut mascarea luminii cu materiale speciale.
10.Repartizarea timpului n unitatea militar n decurs de 24 de ore, iar conform unor principii, i n
decurs de o sptmn se stabilete de orarul zilnic i regulamentul timpului de serviciu.
Orarul zilnic al unitii militare determin n timp realizarea msurilor de baz ale activitii zilnice, ale
instruirii i traiului efectivului subunitilor i statului major ale unitii militare.
Regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract, suplimentar la orarul zilnic, stabilete
termenele i durata executrii de ctre aceti militari a msurilor de baz ce reies din ndatoririle
serviciului militar.
Orarul zilnic al unitii militare se afl n documentaia serviciului de zi, iar regulamentul timpului de
serviciu al militarilor prin contract la statul major al unitii militare i la cancelariile subunitilor.
Intervalele ntre primirea hranei nu trebuie s depeasc apte ore, dar nici s fie mai mici de patru
ore.Dup prnz, pe parcursul a cel puin 30 de minute, nu se vor desfura edine sau lucrri.Fiecare
sptmn se organizeaz ziua de parc i de gospodrie n scopul ntreinerii armamentului, tehnicii
militare i a altor mijloace materiale, utilrii i amenajrii parcurilor i obiectivelor bazei materiale de
instrucie, aducerii n ordine a taberelor militare permanente i executrii altor genuri de lucrri, n
aceeai zi, de obicei, se execut curenia general a tuturor ncperilor, precum i mbierea
efectivului.Duminica i zilele de srbtoare sunt zile de odihn pentru ntregul efectiv, cu excepia celui
care execut serviciul de alarm (serviciul de lupt) i serviciul de zi. n aceste zile, precum i n timpul
liber de edine, cu efectivul se nfptuiete munca cultural i de odihn, precum i se desfoar
competiii i jocuri sportive.
12. Serviciul de zi se numete pentru meninerea ordinii interioare, paza efectivului,
armamentului, tehnicii militare i muniiilor, ncperilor i materialelor unitii
(subunitii) militare, pentru controlul strii de lucruri n subuniti i luarea la timp a msurilor de prevenire a
infraciunilor, precum i pentru executarea altor ndatoriri ce in de serviciul interior.
Componena personalului destinat pentru serviciul de zi se anun n ordinul de zi pe unitate pe
perioada de instrucie.
Este prevzut urmtoarea componen a personalului destinat pentru serviciul de zi al brigzii (unitii):
ofierul de serviciu pe unitate;
ajutorul ofierului de serviciu pe unitate;
subunitatea de intervenie;
garda;
ofierul de serviciu i plantoanele pe parc; precum i mecanicii-conductori
(oferii) la mainile de traciune de serviciu;
felcerul sau instructorul sanitar de serviciu i plantoanele pe punctul medical;
sergentul de serviciu i ajutorii acestuia pe punctul de control;
sergentul de serviciu pe buctrie i sala de mese i muncitorii n osptrie;
sergentul de serviciu pe statul major al unitii;
toboarul-gornist de serviciu;
agenii de legtur;
echipa de pompieri;
plantonul n serviciul special.

13.
Statul major al unitii militare, cu cinci-ase zile pn la nceputul lunii urmtoare,comunic
comandanilor de subuniti zilele intrrii i componena personalului destinat pentru serviciul de zi.
Comandanii de subuniti, de la care se numete personalul pentru serviciul de zi ,rspund de
selecionarea efectivului i de pregtirea acestuia de executareaserviciului de sosirea la timp a
personalului pentru serviciul de zi la edin (instructaj) la persoanele cu funcii respective ale unitii i
la apel.
In noaptea care precedeaz serviciul, persoanele numite pentru serviciu vor f iscutite de
toate edinele i lucrrile. Pompierii numii la echipa de pompieri netitular de edine i lucrri,
care se execut n locul de dispunere a unitii, nu sunt scutii.
n ziua intrrii n serviciu, la orele indicate n orarul de zi, personalului trebuie s i se acorde cel
puin trei ore, iar la intrarea n gard peste o zi - cel puin patru ore pentru pregtirea ctre executarea
serviciului, inclusiv pentru desfurarea edinei practice i cel puin o or pentru odihn (somn).
Pregtirea personalului din serviciul de zi, cu excepia grzii numite de la companie
(baterie), este nfptuit de ctre plutonierul (sau alt persoan cu funcii numit) de subunitate.
Pregtirea personalului pentru serviciul de zi numit de la batalion (divizion) sau de la unitatea militar este
organizat de ctre comandanii corespunztori i executat de ctre lociitorii acestora.
Pregtirea grzii se realizeaz n corespundere cu Regulamentul serviciilor n garnizoan i de gard al
Forelor Armate ale Republicii Moldova.
Persoanele din serviciul de zi, stabilite de ordinul pe unitate, n funcie de
predestinarea de serviciu, la ora stabilit sosesc la edin (instructaj) la lociitorii comandantului de
unitate sau la alt persoan cu funcii, numit de ctre comandantul de unitate n acest scop.
Cu 15 minute pn la apel, personalul destinat pentru serviciul de zi trebuie s fie gata de executarea
serviciului i primit de persoanele sale de serviciu i de eful grzii unitii n subordonarea sa.
14.In serviciul de zi pe companie sunt numii:
sergentul de serviciu pe companie;
plantonul pe companie.
Numrul de schimbri ale plantoanelor pe companie este determinai de ctre comandantul de unitate.
Componena personalului destinat pentru serviciul de zi pe cmin al militarilor-femei, precum i
obligaiile lui sunt determinate de zi pe companie.
Toate persoanele de serviciu i ajutorii lor trebuie s poarte pe partea stng a
pieptului (pe mn stng) o insign (banderol din pnz) cu inscripia respectiv.de diferii militari n
perioade anumite, numrul de servicii pentru ofierii i plutonierii mai ocupai pentru timpul acesta poate
fi redus de ctre comandantul de unitate.
Tabelele cu rndul la serviciu al personalului sunt inute pentru fiecare
lun separat:
pentru soldai - de ctre lociitorii comandanilor de plutoane;
pentru sergeni - de ctre plutonierul de companie;
pentru plutonierii i ofierii conducerii i ai subunitilor independente ale unitii,precum i pentru
comandanii de batalioane i lociitorii acestora - la statul major alu nitii, pentru ceilali plutonieri i ofieri
- la statele majore ale batalioanelor.Tabelele cu rndul la serviciu al personalului de serviciu se pstreaz
timp de un an, apoi se nimicesc.
15. . Sergentul de serviciu pe companie este obligat:
la darea alarmei s fac deteptarea efectivului, s ntiineze militarii prin contract ai companiei, pn la
sosirea lor la companie, s execute dispoziiunile ofierului de serviciu pe unitate;
s urmreasc ndeplinirea ntocmai a orarului zilnic n companie, la ora stabilit, s fac deteptarea
general a efectivului companiei;
s cunoasc poziia companiei i modul de chemare a ei, existentul n oameni la companie, ci
oameni se afl n serviciul de zi, ci sunt bolnavi, arestai, nvoii din locul de dispunere a unitii sau
trimii n componena echipelor, precum i existentul i consumul exact de armament;
s distribuie armamentul, cu excepia pistoalelor, numai la ordinul comandantului sau plutonierului de
companie, facnd nseninarea corespunztoare n registrul de distribuire a armamentului i muniiei;
cnd primete armamentul, s verifice seriile i dac acesta este complet; s pstreze permanent asupra
sa i s nu transmit cheile de la camera de pstrare a armamentului;
n cazurile unor evenimente deosebite n companie i nclcri de prevederi regulamentare n
relaiile dintre soldaii sau sergenii companiei s ia msuri de urgen pentru a face ordine; sa
raporteze imediat aceste cazuri ofierului de serviciu pe unitate i comandantului de companie sau
lociitorului acestuia, iar n absena acestora
plutonierului de companie;
s urmreasc existena i starea de funcionare a mijloacelor de stingere a incendiilorn i a semnalizrii
de paz a camerelor de pstrare a armamentului, ndeplinirea cerinelor de securitate
antiincendiar n companie (fumatul s-1 admit numai n locurile destinate special n acest scop,

uscarea echipamentului - numai n usctorii, s supravegheze respectarea regulilor Ia nclzitul sobelor i

de folosire a lmpilor);
la comanda ofierului de serviciu pe unitate, s nchid uile cazrmii cu zvoarele,
iar accesul vizitatorilor s-1 fac la apelul de alarm dup cunotina prealabil;
dac a izbucnit un incendiu, s cheme echipa de pompieri, s ia msuri de stingere i s raporteze imediat
ofierului de serviciu pe unitate i comandantului de companie, de asemenea, s ia msuri de evacuare
a oamenilor i de scoatere a armamentului i bunurilor din ncperile aflate n pericol;
s schimbe la timp plantoanele; la ordinul plutonierului de companie, s trimit subunitile
numite pentru lucru i diferite echipe, precum i s expedieze pe toi cei mbolnvii la punctul medical;
la ora stabilit, s-i adune n formaie pe cei cu nvoire din locul de dispunere a unitii, s raporteze
despre aceasta plutonierului de companie i, la ordinul acestuia, s-i prezinte ofierului de serviciu pe
unitate;
dac prsete ncperea companiei n interes de serviciu, precum i pentru timpul odihnei sale, s
transmit executarea atribuiilor unuia din plantoanele din schimbul liber;
s primeasc de Ia plutonierul de companie, dup apelul de sear, informaia despre militarii care
lipsesc, iar dac exist absene nemotivate - numele, prenumele i n patronimicul lor i s raporteze
ofierului de serviciu pe unitat
15Obligatiunile sergentului de serviciu pe companie
. Sergentul de serviciu pe companie este obligat:
s urmreasc ndeplinirea ntocmai a orarului zilnic n companie, la ora stabilit, s fac deteptarea
general a efectivului companiei;
s cunoasc poziia companiei i modul de chemare a ei, existentul n oameni la companie, ci
oameni se afl n serviciul de zi, ci sunt bolnavi, arestai, nvoii din locul de dispunere a unitii sau
trimii n componena echipelor, precum i existentul i consumul exact de armament;
-s schimbe la timp plantoanele; la ordinul plutonierului de companie, s trimit subunitile numite
pentru lucru i diferite echipe, precum i s expedieze pe toi cei mbolnvii la punctul medical;
-la ora stabilit, s-i adune n formaie pe cei cu nvoire din locul de dispunere a unitii, s
raporteze despre aceasta plutonierului de companie i, la ordinul acestuia, s-i prezinte ofierului de
serviciu pe unitate;
-s urmreasc efectuarea minuioas a cureniei i ntreinerea ncperilor companiei,
- s menin ordinea pe timpul servirii mesei de ctre efectivul companiei;
16.Actiunile sergentului de serviciu in timpul eliberarii si primirii armamentului si munitiilor.
Noul sergent de serviciu, n comun cu vechiul sergent de serviciu, controleaz i primete
armamentul, lzile cu muniii i tampilele pe acestea, materialele conform tabelelor, controleaz
existena i starea de funcionare a mijloacelor de stingere a incendiilor i de ntiinare, dup care
sergenii de serviciu i pun semnturile n registrul de primire i predare a serviciului. Armamentul se ia n
primire bucat cu bucat pe serii i n complet. Totodat, se verific starea de funcionare a lactelor,
semnalizrii de paz, dulapurilor i a altor materiale.
Dup ce a primit serviciul, noul sergent de serviciu, mpreun cu cel vechi, sosesc la comandantul de
companie, iar n lipsa acestuia - la lociitorul comandantului de companie, iar dac i acesta
lipsete, atunci - la plutonierul de companie cu raportul despre predarea i luarea n primire a serviciului.
De exemplu: Domnule cpitan, sunt sergentul Stratan, am predat serviciul pe
companie". Domnule cpitan, sunt sergentul inferior Cobzac, am luat n primire
serviciul de companie".
18.obligatiunile sergentului de serviciu pe punctul de control
Sergentul de serviciu pe punctul de control este obligat:
Dup apel s primeasc conform listei documentaia, utilajul i inventarul,
- s conroleze documentele de indentificare a persoanelor sosite n unitate,
-s distribuie permise de singura dat cu acordul persoanelor din lista aprobat de comandantul de
unitate
-s nu permit ieirea din locul de dispunere a unitii a militarilor n termen care nu dispun de document
cu dreptul de ieire,
-s lase n locul su un ajutor;
- sa controleze modul de executare a serviciului de ctre ajutorii si.
la sosirea comandantului de unitate i a lociitorilor acestuia,
,Domnule general de brigad, sunt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur"
19.Obligatiunile ajutorului sergentului de serviciu pe punc de control.
Sergentul de serviciu pe punctul de control este obligat:

Dup apel s primeasc conform listei documentaia, utilajul i inventarul,

-s conroleze documentele de indentificare a persoanelor sosite n unitate,
-s distribuie permise de singura dat cu acordul persoanelor din lista aprobat de comandantul de
unitate i de indicaiile ofierului de serviciu pe unitate,
-s raporteze ofierului de servieta pe unitate despre persoanele de veridicitatea documentelor crora
are ndoieli,
-s nu permit ieirea din locul de dispunere a unitii a militarilor n termen care nu dispun de document
cu dreptul de ieire,
la sosirea comandantului de unitate i a lociitorilor acestuia, : ,Domnule general de brigad,
sunt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur"
20.Parc se numete teritoriul amenajat pentru pstrarea, ntreinerea, repararea si punerea n stare de
lupt a armamentului i tehnicii militare.
Parcurile pot fi permanente i de campanie.n parcul prmannt se amenajeaz punctul de control tehnic
cu ncperi pentru ofierul de serviciu pe parc, eful punctului de control tehnic, sli de securitate a
circulaiei, pentru instructajul oferilor, efilor de maini i personalului de serviciu pe parc ; punct de
alimentare cu carburani, punct de curare i splare, punct (platform) de ntreinere tehnic zilnic,
punct de ntreinere tehnic i reparaii ; locuri pentru pstrarea armamentului i a tehnicii militare i
obiective pentru punerea lor n stare de lupt,Parcurile de campanie se organizeaz n cazurile de
dislocare temporar a unitii (subunitii) militare n condiii de campanie. Ele se organizeaz, de
regul, pentru fiecare batalion (companie).
Construcia i amenajarea parcurilor trebuie s asigure ieirea rapid i uoar a mainilor.
Teritoriul parcului se mparte n sectoare, care se repartizeaz subunitilor. Limitele sectoarelor se
marcheaz cu indicatoare. Teritoriul parcului permanent se mprejmuiete, se uti-leaz cu mijloace
tehnice de paz, cu instalaii ce asigur respec tarea regulilor de protecie a mediului nconjurtor, se
amena jeaz zone verzi i se ilumineaz.Pe toate drumurile din parc se instaleaz indicatoare ale-di reciei i vitezei de deplasare a mainilor i alte semne rutiere.
Circulaia i micrile pe teritoriul parcului n afara drumuri
lor este interzis
21.Obligatiunile sergentului si ale plantonului de parc si indeplinirea practica a acestora.
Obligaiunile sergentului i ale platoanelor pe parc
s controleze minuios la toate persoanele care intr n parc
permisele de intrare i actele
s controleze minuios la toate persoanele care intr n parc
permisele de intrare i actele
sa supravegheze napoierea la timp n parc a mainilor din
curs, iar n cazul cnd ele se rein s raporteze ofierului de
serviciu pe unitate
sa urmreasc respectarea orarului zilnic n parc i s cunoasc ce lucrri se execut n
parc i de care subuniti
sa urmreasc respectarea orarului zilnic n parc i s cunoasc ce lucrri se execut n
parc i de care subuniti
s urmreasc meninerea cureniei i ordinii n ncperi i pe teritoriul parcului
Plantonul pe parc este obligat:
s permit accesul militarilor n parc, de asemenea, ieirea
din parc i intrarea n parc a mainilor i altei tehnici numai cu
aprobarea ofierului de serviciu pe parc ;
sa urmreasc meninerea cureniei i a ordinii n parc ;
s nu permit fumatul i aprinderea focului n ncperi
i pe teritoriul parcului, cu excepia locurilor special stabilite i
amenajate pentru aceasta;
22.Obligatiunile plantonului de parc si indeplinirea practica a acestora
Plantonul pe parc este obligat:
s permit accesul militarilor n parc, de asemenea, ieirea
din parc i intrarea n parc a mainilor i altei tehnici numai cu
aprobarea ofierului de serviciu pe parc ;
sa urmreasc meninerea cureniei i a ordinii n parc ;
s nu permit fumatul i aprinderea focului n ncperi
i pe teritoriul parcului, cu excepia locurilor special stabilite i
amenajate pentru aceasta;

24.Santinele si postul.
Pentru paza si apararea nemijlocita a obiectivelor din personalul garzii sunt numite santinelele.
Santinela este militarul de garda inarmat,care executa misiunea de lupta de paza si apararea a postului
incredintat.
Postul constituie tot ce este incredintat pentru paza si aparare santinelei.de asemenea lacul sau sectorul
de teren unde isi executa santinele obligatiile.Posturile includ si obiectele si sectoarele de teren unde sunt
montate mijloacele tehnice de paza ale garzii.
25.
Santinela este o persoan inviolabil. Inviolabilitatea santinelei const n urmtoarele :
aprarea deosebit de ctre lege a drepturilor i demnitii personale a ei;
subordonarea ei persoanelor strict determinate efului de gard, ajutorului efului de gard i
caporalului de schimb ;
toate persoanele sunt obligate s execute necondiionat cerinele santinelei legate de serviciul su ;
santinela are dreptul s fac uz de arm n cazurile indicate n prezentul Regulament.
26.
Santinela este obligat:
s pzeasc cu vigilen i stoicism postul su ;
s execute serviciul vioi, s nu se distrag, s nu lase din mini arma i s nu o dea nimnui, inclusiv
persoanelor n subordinea crora se afl;
s nu prseasc postul pn nu va fi schimbat sau scos, chiar dac viaa sa se afl n pericol;
prsirea fr voie a postului este o crim militar ;
s nu permit la post, mai aproape de distana indicat n tabelele de posturi i marcat pe teren cu
semnele hotarului de interdicie, accesul nimnui, excepie fcnd doar eful de gard, ajutorul efului de
gard, caporalul su de schimb i persoanele care i nsoesc ;
s cunoasc itinerarul i graficul de micare a mijloacelor de transport, de asemenea, semnele de
recunoatere i semnalele lor ;
s poat aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor ;
auzind ltratul cinelui de paz, s informeze fr ntrziere despre aceasta la ncperea pentru gard.
27...Interdictiile santinele
Santinelei i se interzice :sa doarma ;sa sada ;sa se sprijine de ceva ;sa scrie ;sa citesca ;sa cinte ;sa
vorbeasca ;sa manince ;sa bea ;sa fumeze ;sasi satisfaca necesitatile fiziolagice ;sa primeasca de la
cineva sau sa transmita cuiva ceva ;sa introduca cartusul in camera cartusului daca nu e nevoie.
28.
Caporalul de schimb este rspunztor de serviciul corect i cu vigilen al santinelelor din subordine,
schimbul i intrarea n post a lor la timp, predarea i primirea corect a posturilor.
Are dreptul s fac uz de arm personal sau s permit aceasta personalului de schimb al grzii
pentru respingerea atacului asupra obiectivului pzit, santinelei, asupra schimbului de gard n
timpul plecrii la post
Este obligat:
s cunoasc posturile sale, amplasamentul i hotarele lor, rutele de plecare la ele, condiiile de paz
i aprare (observarea, cmpul de tragere, ngrditurile) i obligaiile speciale ale santinelei la fiecare
post;
s controleze nainte de plecarea la posturi cunoaterea de ctre santinele a obligaiilor sale.
s raporteze la ntoarcerea schimbului efului de gard despre executarea schimbului, starea
posturilor, despre toate neajunsurile i msurile luate pentru lichidarea lor ;
s controleze, cu permisiunea efului de gard, serviciul santinelelor din subordine.
.La punerea santinelelor la posturi sau schimbarea lor caporalul de schimb este obligat:
s respecte cu strictee ruta de plecare a schimbului la posturi i de la posturi, indicat n schema de
amplasament al posturilor ;
s controleze ca santinela i militarul de gard ce ia n primire postul s execute corect predarea i
primirea postului, s controleze personal mpreun cu santinela i cu militarul de gard, care ia n
primire postul, iluminaia, ngrditurile, uile (porile), geamurile i zbrelele, pereii magaziilor
(depozitelor), starea lactelor, nururilor, sigiliilor (plumbului pentru sigilat) i corespunderea lor
amprentelor, sau numrul de maini de lupt (alt armament i tehnic militar) aflate sub paz, de
asemenea, starea mijloacelor tehnice de paz, mijloacelor de legtur, de stingere a incendiilor i
mbrcmintea pentru post;
29.Ajutorul sefului de garda se afla in subordonarea sefului de garda.
El este obligat:
-sa cunoasca sarcinile garzii,instructia pentru seful de garda si obligatiile tuturor militarilor din garda.

-in absenta sau in timpul de odihna a sefului de garda sa exercite obligatiile lui.
-sa imtocmeasca graficul de schimb al santinelelor la intrarea in incapere pentru garda si sa execute
schimbul lor.
-sa controleze alimentarea la timp a personalului garzii,starea de functionare a utilajului,inventarului si
bunurilor materiale..
-sa insoteasca la ordinal sefului de garda persoanele care executa controlul serviciului santinelei.
30) Ordinea interioara in corpul de garda.Pastrarea armelor si munitiilor:
In corpul de garda trebuie sa fie respectate linistea si ordinea.Se interzice de a cinta si interpreta la
instrumente muzicale.Se permite de a asculta radioul prin telefoane,de a citi,scrie,juca sah si
dame.Fumatul si curatarea incaltamintei se permit doar in locurile special amenajate. Pistoalele
mitraliera si mitralierele sunt puse la rastel fara incarcatoare,cu inchizatoarele in pozitia
anterioara,carabinele sunt puse la rastel neincarcate,cu tragaciul apasat.
32)Obligatiunile insotitorului si indeplinirea practica a acestora:
Insotitorul este raspunzator de paza persoanelo arestate la insotirea lor in limitele
arestului.Insotitorul este obligat:
-sa pazeasca persoanele arestate la comanda sefului de garda sau a ajutorului acestuia la toaleta
matinala si
de seara
-sa urmareasca ca persoanele arestate sa nu fumeze si sa nu comunice cu persoane straine
-sa previna persoana arestata ce evadeaza prin somatia ,,stai ca trag,,iar daca acesta nu se executa
,sa faca uz de arma
34)Incarcarea,descarcarea armei:
-se scoate arma de la siguranta,si se verifica daca lipseste cartusul in camera cartusului
-se apasa pe tragaci si arma se pune la siguranta
-se scoate baineta pumnal din teaga si se ataseaza la gura tevii
-se introduce incarcatorul cu 30 cartuse
Descarcarea:
-se scoate incarcatorul
-se scoate arma de la siguranta,si se verifica daca arma este pusa in camera cartusului
-se apasa pe tragaci,si arma se pune la siguranta
-se scoate baineta pumnal si se introduce in teaga
36)Actiunile santinelei in caz de atac asupra sau obiectului pazit:
Santinela este obligata sa faca uz de arma fara somatie in caz de atac evident asupra sa sau asupra
obiectivului pazit.
37)Actiunile santinelei in caz de atac asupra corpului de garda:
Pentru paza corpului de garda aflat in afara taberei militare permanente si care are in componenta sa cel
putin posturi a cite
3 schimuri la intrarea in corul de garda va fi postata o santinela dintre militarii din garda ai schimbului de
veghe. In corpurile de garda,ale caror garzi pazesc obiective de importanta deosebita si care au in
personalul lor mai putin de 3 posturi a cite 3 schimburi ,pentru paza corpului de garda auxiliar pot fi numiti
militari din garda In cazurile in care santinela de la corpul de garda nu este instalata usile de intrare ale
corpului de garda sunt utilate cu orificiu de control vizual si intotdeauna vor fi inchise din interior.
38)Actiunile santinelei in caz la descoperirea defectiunilor in utilarea obiectivului,izbucnirea incendiului:
In caz de incendiu la post,santinela imediat comunica despre acesta la incaperea pentru garda si,fara a
intrerupe supravegherea obiectivului pazit,ia masuri de stingere a incendiului .In caz de incendiu pe
teritoriul tehnic al obiectivului pazit sau al obiectivului ce are ingraditura externa si interna ,de
asemenea,in apropierea postulu,santinela instiinteaza despre acesta incaperea pentru garda ,continuind
exercitarea servicilui la post.
40)Mentiune acordate militarilor in termen:
1.Ridicarea sanctiunilor disciplinare aplicate interior
2.Multumiri
3.Permisie in afara locului de dispunere a unitatilor militare pina la 48ore
4.Instiintarea la domiciliu sau la munca anterior despre indeplinirea serviciului militar
5.Acordarea de diplome,cadouri de pret sau bani
6.Inminarea militarului fotografia acestora executata linga drapelul de lupta desfasurat
7.Acordarea soldatilor gradul militar caporal

8.Acordarea sergentilor grade militare pina la cel sergent major inclusiv

9.Inscrierea numelui militarului in cartea de onoare
10.Acordarea concediului de stimulare cu durata de pina la 10 zile
41)Drepturile comandantului de grupa,pluton de a acorda recompense militarilor subordonati:
1. Sa ridice sanctiunile disciplinare pe care le-a aplicat interior
2.Sa exprime multumiri
44)Sanctiunile disciplinare,modul de aplicare si executare:
Orice Sanctiune disciplinara trebuie sa fie aplicata pina la expirarea a10 zile pina la data la care
comandantul seful a aflat despre comiterea incalcarii dar nu mai tirziu de 30 de zile de la data constatarii
ei,fara a lua in calcul timpul aflarii militarului in concediul anual de odihna,in concediul de studii sau in
concediul medical.
Sanctiuna disciplinara nu poate fi aplicata dupa expirarea a 6 luni din ziua comiterii incalcarii.In termenul
indicat nu se include durata desfasurarii procedurii penale.
45)Sanctiuni disciplinare aplicate militarilor in termen:
1.Observatie,mustrare si mustrare aspra
2.Numire peste rind de srviciu pina la 6 servicii
3.Privare de permisie in afara locului de dispunere unitatilor militare
4.Arest pina la 5 zile si nopti(cu exceptia femeilor militari)
5.Retrogradarea in functie cu o etapa
6.Retrogradarea cu un grad
46.Drepturile comandantului de grupa(pluton) in vederea aplicarii pedepselor
disciplinaremilitarilor si subordonatilor
Pedepsele disciplinare ce se aplic militarilor.
n cazul n care militarul ncalc disciplina militar sau ordinea public ... n caz de necesitate se
aplic pedeapsa disciplinar.
Pentru comiterea de crime, militarii poart rspundere penal conform legislaiei n vigoare.
Militarilor n termen li se pot aplica urmtoarele pedepse disciplinare:
observaia;
mustrare;
mustrarea aspr,
neacordarea permisiei cuvenite din amplasamentul unitii;
numirea peste rnd de serviciu sau la munci de gospodrie - de pn la 5 servicii;
inerea la arest - de pn la 10 zile;
g) retrogradarea in funcie:
retrogradarea n grad;
ridicarea gradului de sergent
47.Modalitatea de acordare a stimulrilor si sanctiunile disciplinare
La stabilirea tipului de recompens, comandanii (efii) in cont de meritele sau evidenierea militarului,
precum i de atitudinea lui fa de serviciu.
(2) Recompensele se acord verbal sau prin ordin, n faa formaiei sau la adunarea (consftuirea)
militarilor.
Mulumirea se exprim pentru executare impecabil a misiunilor sau pentru atitudine exemplar fa
de funcie.
Permisia i concediul de scurt durat se acord militarilor pentru indici nali n exercitarea funciei,
pentru executarea impecabil a prevederilor legilor i regulamentelor militare, pentru executarea n
termen i calitativ a misiunilor.
Permisia se acord pentru o durat de pn la 72 de ore
n timpul liber de instrucii, n zilele i orele indicate de coman
dantul (eful) de unitate. n zilele de odihn, permisia se
acord, de regul, pentru cel mult 25% din efectiv.
Concediul de scurt durat se acord pn la 510
zile. La acest termen se adaug i timpul pentru tur-retur.
Scrisoarea de mulumire se expediaz prinilor militarului din partea comandantului (efului) de unitate
pentru indici exceleni n pregtirea de lupt, pentru comportament exemplar n unitate i n afara ei.
Diplomele se acord pentru indici nali n pregtirea de lupt, la competiiile militare de aplicaie i
sportive, n perfecionarea bazei didactico-materiale i pentru propuneri de raionalizare implementate
n domeniul militar.

Premiile bneti se acord pentru indici nali n exercitarea funciei, la serviciul de gard i de alarm, n
competiiile de specialitate i aciunile cultural-sportive, pentru descoperiri tiinifice, invenii i propuneri
de raionalizare n domeniul militar, n asigurarea integritii bunurilor militare.
Cadourile de pre (inclusiv cele nominale) se acord pentru indici nali n exercitarea funciei i la
instrucii, pentru participare la manevre, competiii de specialitate i cultural-sportive, precum i la
trecerea n rezerv.
Fotografierea militarilor n termen lng Drapelul de Lupt desfurat al unitii i nmnarea fotografiilor
se efectueaz pentru serviciu exemplar sau pentru executarea unor misiuni deosebit de complexe.
Diploma de Onoare (diploma) se acord pentru indici exceleni n pregtirea de lupt i pentru
comportament impecabil.
nscrierea numelui n Cartea de Onoare a unitii se efectueaz pentru indici exceleni n pregtirea de
lupt, pentru iniiativ n executarea unor misiuni deosebit de complexe, pentru brbie i eroism, pentru
participare la lichidarea consecinelor de calamiti.
Cu arm alb sau arm de foc nominal se decoreaz ofierii i generalii pentru merite deosebite la
asigurarea securitii naionale a Republicii Moldova. Decorarea se efectueaz de ctre ministrul aprrii,
ministrul de interne, ministrul securitii naionale i de eful Departamentului Proteciei Civile i
Situaiilor Excepionale.
48Ordinea de naugurare a propunerilor, cererilor i reclamaiilor.
Dac militarul constat sustragere sau deteriorare de bunuri militare, cheltuieli nelegitime de mijloace
bneti, abuzuri n aprovizionarea trupelor, neajunsuri n inerea n starea cuvenit a armamentului i a
tehnicii, nerespectare a drepturilor stabilite de lege i a normelor de asigurare a militarilor sau alte cazuri
de prejudiciere a Forelor Armate, el este obligat s raporteze despre faptele acestea efului nemijlocit,
dar poate s fac o propunere n scris sau o cerere privind lichidarea acestor neajunsuri ctre
superior, inclusiv ctre ministrul aprrii, ministrul afacerilor interne, ministrul securitii naionale,
eful Departamentului Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale.
Fiecare militar are dreptul s fac reclamaie asupra aciunilor nelegitime ale comandanilor (efilor) fa
de el, asupra nclcrii drepturilor i a avantajelor stabilite sau asupra faptului c drepturile sale
cuvenite nu sunt satisfcute.
Reclamaia este prezentat efului direct al persoanei ale crei aciuni sunt contestate, iar dac
reclamantul nu tie cine a nclcat drepturile sale, va prezenta reclamaia comandantului ierarhic
superior.
Reclamaia poate fi fcut verbal sau prezentat n scris.
Reclamaia asupra aciunilor comandantului de unitate militar sau ale superiorilor se prezint numai n
scris, cu excepia declamaiilor fcute n timpul chestionrii militarilor.
Militarul are dreptul s fac reclamaii doar din partea sa, personal. Reclamaiile fcute n grup sau n
numele altor persoane, precum i reclamaiile anonime, nu se examineaz.
Se interzice prezentarea reclamaiei fiind n formaie (cu excepia declamaiilor fcute n timpul
chestionrii militarilor), de gard, de serviciu de alarm, precum i n serviciu de zi i la lecii.
n timpul chestionrii militarilor reclamaia poate fi fcut verbal sau prezentat n scris nemijlocit comandantului (efului) care efectueaz chestionarea.
Militarii care, din anumite motive, au absentat la chestionare pot prezenta reclamaiile n scris nemijlocit pe
numele comandantului (efului) care a efectuat chestionarea.
Comandantul (eful) trebuie s acorde atenia cuvenit propunerilor, cererilor i declamaiilor primite. El
poart rspundere personal pentru examinarea lor la timp i pentru luarea msurilor de rigoare.
Comandantul (eful) este obligat s examineze n termen de 3 zile propunerea (cererea,
reclamaia) primit, iar dac propunerea (cererea, reclamaia) va fi considerat ntemeiat, va lua
fr ntrziere msuri pentru satisfacerea ei; va lua msuri pentru depistarea i lichidarea cauzelor
ce au condiionat reclamaiile motivate ale militarilor i ale altor ceteni; va utiliza mai complet
informaia pe care o conin pentru a cunoate starea de lucruri din subuniti.
Dac comandantul (eful) care a primit propunerea (cererea, reclamaia) nu are suficiente drepturi
de a o satisface, el o va expedia, ntr-un termen de cel mult 5 zile de la data primirii, comandantului
ierarhic superior sau instituiei respective, lucru despre care va anuna militarul.
Se interzice trimiterea cererilor i declamaiilor spre examinare acelor persoane ale cror aciuni
sunt contestate.
Propunerile (cererile, reclamaiile) militarilor se soluioneaz:
n direciile Ministerului Aprrii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Securitii Naionale,
Departamentului Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale n termen de pn la 15 zile de la data
intrrii;

n unitile militare, instituiile, instituiile de nvmnt militar, fr amnare, dar nu mai trziu de 7 zile
de la data intrrii.
(2) n cazurile n care soluionarea propunerii (cererii, reclamaiei) implic un control special, solicitarea
de materiale suplimentare i luarea altor msuri, termenele de soluionare pot fi, ca excepie,
prelungite de ctre comandant (ef), dar cu cel mult 15 zile, fapt despre care va fi informat autorul
propunerii (cererii, reclamaiei).
Comandanii (efii) sunt obligai s efectueze, cel puin o dat n trimestru, controlul intern al lucrului
de examinare a propunerilor (cererilor, declamaiilor), n care scop este numit o comisie. Despre
rezultatele controlului se ntocmete actul respectiv.
Propunerile (cererile, reclamaiile) sunt considerate soluionate dac au fost examinate toate
problemele abordate n ele, dac au fost luate msurile de rigoare i au fost date rspunsuri conform
legislaiei n vigoare.
Comandantul (eful) care a comis nedreptate sau aciuni nelegitime fa de subaltern pentru cererea
(recla-maia) fcut poart rspundere.
Toate propunerile, cererile i reclamaiile sunt nregistrate n ziua intrrii n cartea de propuneri, cereri i
reclamaii (anexa nr. 4), care se ine i se pstreaz n fiecare unitate militar, instituie, instituie de
nvmnt militar.
- n cartea de propuneri, cereri i reclamaii se fixeaz hotrrea emis asupra fiecrei propuneri,
cereri, reclamaii.
- n cartea de propuneri, cereri i reclamaii se prezint pentru control: comandantului de unitate
militar lunar, iar persoanelor care inspecteaz (controleaz) la cerere.
Cartea de propuneri, cereri i reclamaii trebuie s fie numerotat, nuruit, sigilat i semnat de
ctre comandant (ef).
49.
Modul de aplicare a pedepselor disciplinare.
Orice pedeaps disciplinar ca msur de ntrire a disciplinei militare i de educare a
militarilor trebuie s corespund gravitii abaterii i gradului de vinovie. La stabilirea tipului
de pedeaps disciplinar i a mrimii ei se va ine cont de : caracterul abaterii, circumstanele
n care a fost comis, consecinele ei, comportamentul anterior al persoanei vinovate, precum i
de vechimea n serviciu i de cunotinele pe care le posed despre ordinea de serviciu.
50.Infractiunile militare. Notiune despre infractiuni militare
In articolul 128 CP legiuitorul nostru a definit infractiunile militare ca fiind infractiunile, prevazute de
prezentul cod, contra modului stabilit de indeplinire a serviciului militar, savirsite de persoanele care
indeplinesc serviciul militar in termen de baza de contract, trec pregatirea militara obligatorie sau sunt
chemate la concentrari.
51.Caracteristicile si tipurile infractiunilor savirsite de catre militarii in termen si in baza de
contract.
Facind o analiza generala a tuturor infractiunilor prevazute in capitolul XVIII al Codului Penal, observam
au anumite particularitati, specifice numai infractiunilor militare. In dispozitiile articolelor respective se
delimiteaza net relatiile militare de serviciu, cele mai importante parti ale executarii serviciului militar,
atentarea la care constituie infractiune militara. Tinindu-se cont de acestea se delimiteaza urmatoarele
categorii ale acestor infractiuni:
Infractiunile contra modului de subordonare
Infractiunile privind relatiile regulamentare dintre militari
Infractiuni privind efectuarea serviciului militar
Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar
Privind regulile de exploatare a tehnicii militare
Privind regulile de excutare a serviciilor speciale
Infractiunile militare savirsite de persoane cu functie de raspundere
Infractiuni privind modul de executare a serviciului in conditii de lupta
Infractiuni savirsite in prizoneirat
Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi
La fiecare dintre categoriile enumerate vom include, dupa cum urmeaza, componentele respective.
Astfel:
Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 neexecutarea intentionata a ordinului, art 365
opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiunilor de serviciu
Infractiunile prvind relatiile regulamentare dintre militari: art. 366 insultarea militarului, art. 367
amenintarea sefului , art. 368 acte de violenta savirsite asupra sefului. Art. 369 incalcarea regulilor

statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanelecare trec pregatirea militara obligatorie si
dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonare.
Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371: dezertarea, art. 372 eschivarea de la
serviciul militar.
Infractiuni privind modul de folosire a patrimoniului militar: art. 373 incalcarea regulilor de minuire a
armei, de manipulare a substantelor si obiectelor ce prezinta un pericol pentru cei din jur, art. 379
distrugerea sau deteriorarea intentionata a patrimoniului militar, art. 380 distrugerea sau deteriorarea
din imprundenta a patrimoniului militar, art. 381 risipirea sau pierderea patrimoniului militar.
Privind regulile de exploatare a tehnicii militare: art. 382 incalcarea regulilor de conducere si
exploatare a masinilor, art. 383 incalcarea regulior de zbor sau ale pregatirii de zbor, art. 384
incalcarea regulilor de navigatie.
Privind regulile de excutare a serviciilor speciale: art. 374 incalcarea regulilor statutare cu privire la
serviciul de garda, art. 375 incalcarea regulilor cu privire la serviciul de alarma (de lupta) al trupelor
militare, art. 376 incalcarea regulilor statutare cu privire la serviciul intern, art. 377 incalcarea regulilor
cu privire la mentinerea ordinii publice si la asigurarea securitatii publice.
Infractiunile militare savirsite de persoane cu functie de raspundere: art. 370 abuzul de putere,
excesul de puterea sau inactiunea la exercitarea puterii, art. 378 atitudinea neglijenta fata de serviciul
militar, art. 385 predarea sau lasarea mijloacelor de razboi inamicului.
Infractiuni privind modul de executare a serviciului in conditii de lupta: art. 375 incalcarea regulilor
cu privire la serviciul de alarma (de lupta) al trupelor militare, art. 385 predarea sau lasarea mijloacelor
de razboi inamicului, art. 386 parasirea samovolnica a cimpului de lupta sau refuzul de a actiona cu
arma, art. 387 predarea de buna voie in prizoneirat; aici se mai cere o explicatie ca la mai multe
infractiuni militare formele agravate includ calificativul: in conditii de lupta, in asa mod le putem include
si pe acestea in categoria de fata.
Infractiuni savirsite in prizoneirat: art. 388 actiunile criminale ale militarilor aflati in prizoneirat.
Impotriva legilor si obiceiurilor de razboi: art. 389 jefuirea celor cazuti pe cimpul de lupta, art. 390
actele de violenta asupra populatiei din zona operatiunilor militare, art. 391 incalcarea grava a dreptului
international umanitar in timpul conflictelor militare, art. 392 folosire cu perfidie a emblemei Crucii Rosii
ca element protector in timpul conflictului armat.
52. Responsabilitatea militarilor pentru incalcarea disciplinii militare si si ordinii publicea
Toi militarii, indiferent de gradul militar i de postul pe care l ocup, sunt egali n faa
legii i poart rspunderea stabilit pentru cetenii Republicii Moldova, lund n consideraie
particularitile situaiei lor juridice.
Msurile de influen public pot fi aplicate pentru contravenii legate de nclcarea
disciplinei militare i a ordinii publice, precum i pentru abateri amorale. Examinarea
contraveniilor se efectueaz: ale plutonierilor la adunrile plutonierilor, ale ofierilor la
adunrile ofiereti. n afar de aceasta, contraveniile militarilor pot fi examinate de ctre
judecile onoarei.
Militarii poart rspundere disciplinar pentru nclcarea disciplinei militare n modul
stabilit de Regulamentul disciplinei militare al Forelor Armate ale Republicii Moldova.
Militarii poart rspundere administrativ potrivit principiilor generale ale legislaiei cu
privire la contraveniile administrative. Totodat, fa de ei nu pot fi aplicate pedepse
administrative sub form de amend, munci corecionale i arest administrativ.
Pentru alte contravenii administrative militarii poart rspunderea n conformitate cu prevederile
Regulamentului disciplinei militare al Forelor Armate ale Republicii Moldova.
Militarii poart rspundere juridic civic pentru nen deplinirea sau ndeplinirea
neglijent a ndatoririlor prevzute de legislaia civil, pentru pagubele aduse statului,
persoanelor juridice, cetenilor i n alte cazuri prevzute de legislaie.
Militarii poart rspundere material pentru paguba material adus statului n timpul
exercitrii ndatoririlor serviciului militar, n conformitate cu Regulamentul cu privire la
rspunderea material a militarilor.
Militarii poart rspundere penal pentru crimele de stat i de drept comun potrivit
condiiilor generale. Pentru crimele contra ordinii stabilite pentru executarea serviciului militar
ei poart rspundere conform capitolului 12 din Codul Penal al Republicii Moldova.
n cazul tragerii la rspundere penal este inadmisibil lezarea onoarei i demnitii
militarilor.
Pentru contravenii militarii sunt trai, de regul, la unul din felurile de rspundere.
Militarii care au fost trai la rspundere disciplinar n legtur cu comiterea infraciunii nu sunt
scutii de rspunderea penal pentru aceast infraciune.
Dac infraciunea este legat de pagube materiale, militarii le repar, indiferent dac au fost
trai la alt fel de rspundere sau li s-au aplicat msuri de influen public.
53.Sanctiunea penala conform art 364 neexecutarea intentionata a ordinului

Raspunderea penala pentru comiterea infractiunilor militare.

Obiectul generic al infractiunilor militare il constituie modul stabilit de indeplinire a serviciului militar. Modul
de indeplinire a serviciului militar este reglementat de legile, regulamentele/statutele militare, de ordinele
ministrului apararii, precum si de alte acte cu caracter normativ, obligatorii pentru indeplinirea de catre
militari, iar in unele privinte si de catre salariatii civili. Obiectul generic al ingfractiunilor militare se exprima
prin relatiile ce reglementeaza disciplina militara, regulile specifice de executare a serviciului militar.
Anume obiectul generic caracterizeaza infractiunile militare, plasindu-le intr-un loc aparte in sistemul
dreptului penal al Republicii Moldova.
Facind o analiza generica a relatiilor sociale ocrotite de legiuitor prin incriminarea infractiunilor militare,
ajungem la concluzia, ca in afara de aspectele mentionate deja, aceste infractiuni aduc in fond o atingere
a capacitatii de aparare a tarii. Din aceasta perspectiva este necesar a se preciza urmatoarele:
In literatura de specialitate se arata ca valoarea sociala a capacitatii de aparare a tarii are mai multe
componente care, la rindul lor, au caracter de valori sociale cum sunt: fortele armate ale tarii, privite in
existenta lor fizica, in puterea lor de lupta, ordinea si disciplina militara, comportarea curajoasa a
militarilor pe cimpul de lupta, unitatea morala a populatiei si spiritul ei de rezistenta, atitudinea loiala si
devotata a cetatenilor fata de obligatiile privind apararea tarii.
Fiecare din infractiunile de care ocupam sau in alte cazuri, chiar mai multe dintre aceste infractiuni, au, in
afara obiectului juridic comun, constind in relatiile sociale referitoare la capacitatea de aparare a tarii
privita in ansamblul valorilor pe care le insumeaza, si un obiect juridic nemijlocit (special). Acesta consta
in relatiile sociale referitoare numai la una dintre componentele capacitatii de aparare a tarii, ca valoare
sociala, si anume cea care este lezata in mod direct prin savirsirea infractiunii.
Dupa cum am mentionat mai sus, obiectul juridic al infractiunilor militare este modul stabilit de indeplinire
a serviciului militar. Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar reprezinta complexul de relatii sociale,
ce apar in viata cotidiana si in activitatea de lupta a trupelor. Ordinea stabilita este obligatorie pentru
indeplinire de toti militarii, respectarea stricta a ei constituie esenta disciplinei militare si este conditie
necesara a asigurarii permanente a capcitatii de lupta.
Modul stabilit de indeplinire a serviciului militar este parte componenta a ordinii generale din societate.
Disciplina militara este parte componenta a disciplinei de stat, ea este strins legata cu toate sferele vietii
politice, social-economice si spirituale a poporului.
In modul stabilit de indeplinire a serviciului militar sunt reflectate principiile organizarii militare: serviciul
militar ca datorie constitutionala a cetatenilor, ierarhizarea si subordonarea neconditionata a subalternilor
sefilor. Modul indeplinirii serviciului militar se caracterizeaza prin reglementarea multilaterala si detaliata a
relatiilor sociale in Fortele Armate, delimitarea stricta a drepturilor si indatoririlor subiectilor acestor relatii.
Fiecare infractiune militara atenteaza nemijlocit la relatiile concrete, care fac parte din modul indeplinirii
serviciului militar. In componenta acestui mod intra: relatiile de serviciu intre sefi si sublaterni, superiorilor
si inferiorilor dupa gradele militare, militarilor care nu se afla in raporturi de subordonare, ordinea
efectuarii serviciului militar, regulile de folosire a patrimoniului militar si exploatarii tehnicii militare, regulile
executarii serviciului intern, de garda, etc.
Obiectul nemijlocit/special/al infractiunii sunt acele relatii, impotriva carora este indreptata actiunea
concreta. Astfel, obiectul special al neexecutarii intentionate a ordinului este modul de subordonare,
dezertarea si eschivarea de la serviciul militar modul efectuarii serviciului militar, risipirea sau pierderea
patrimoniului militar.
Unele componente ale infractiunii au doua obiecte nemijlocite ale infractiunii. De exemplu, un militar
loveste un alt militar cu care nu se afla in raporturi de subordonare, in acest caz avem doua obiecte
specilae primul relatiile statutare intre militari iar al doilea demnitatea si integritatea corporala a
militarului lovit.
Autorii moldoveni definesc obiectul juridic nemijlocit, special de atentare ca : obiectul nemijlocit ce
reprezinta o concretizare, particularizare a obiectului generic, raportat la fiecare infractiune sau grup de
infractiuni omogene in parte.
Ei exprima relatiile sociale in componentele cu capacitatea de a-si apara tara, sau ordinea in dreptul
militar si in relatiile intre acestea.
Majoritatea infractiunilor militare sunt savirsite din cauza incalcarii regulilor disciplinei militare, care trebuie
sa fie respectate intocmai de catre fiecare militar.
Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 neexecutarea intentionata a ordinului, art. 365
opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiilor de serviciu.
Infractiuni privind relatiile regulamentare dintre militari: art. 366 insultarea militarului, art. 367
amenintarea sefului, art. 368 acte de violenta savirsite asupra sefului, art. 369. incalcarea regulilor
statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregatirea militara obligatorie si
dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de subordonare
Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371 dezertarea, art. 372 eschivarea de la
serviciul militar.
54. Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 neexecutarea intentionata a ordinului.

Ordinul (indicatia, dispozitia) cerinta a sefului obligatorie pentru executare, referitoare la savirsirea sau
nesavirsirea de catre subaltern a unor actiuni in legatura cu serviciul. El poate fi adresat unuia sau unui
grup de militari si are drept scop atingerea rezultatului concret.
Ordinul poate sa fie verbal, in scris sau prin alte modalitati, transmis nemijlocit sau prin alti subalterni,
inclusiv prin telefon, fax, etc.
Neexecutarea intentionata poate sa fie manifestata prin refuzul deschis sau tacit de a indeplini cerintele
ordinului. Refuzul de a indeplini ordinul poate sa fie facut public sau declarat personal comandantului.
Alta neexecutare a ordinului consta in aceea ca subalternul aparent a primit a primit spre executare
ordinul, dar in realitate nu-l executa.
Neexecutarea ordinului se considera consumata in momentul survenirii urmarilor prevazute de art. 364
daune in proportii considerabile intereselor de serviciu. Aici se cere o observatie. Consider ca aceasta
infractiune trebuie sa fie considerata consumata indiferent de cauzarea daunei, intrucit intreg sistemul
militar este intemeiat pe o ierarhizare stricta si subordonarea neconditionata a subalternilor sefilor. Cred
ca ar fi benefica o modificare in acest sens a art. 364 CP.
55. Sanctiunea penala conform art. 365 opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia
la incalcarea obligatiilor de serviciu
Opunerea de rezistenta sefului consta in impiedicarea sefului de a-si indeplini obligatiunile de serviciu. In
acest caz faptuitorul incearca sa nu permita sefului sa-si exercite obligatiunile de serviciu, sa nu-i permita
actionarea in conformitate cu legislatia si cu regulamentele militare.
Opunerea de rezistenta, de regula, este precedata de o oarecare incalcare a disciplinei militare din partea
militarului iar opunerea de rezistenta este o reactie la actiunile legitime ale sefului, idreptate spre
restabilirea ordinii.
Aceasta infractiune se consuma indiferent de faptul daca seful si-a indeplinit obligatiunile de serviciu sau
nu, iar in cazul constringerii daca si le-a incalcat sau nu.
56. Sanctiunea penala conform art. 366 insultarea militarului
Prin insultare se are in vedere lezarea intentionata a onoarei si demnitatii, exprimata in forma indecenta.
Insultarea incalca ordinea stabilita a relatiilor dintre militari, stabilita in regulamentele militare. Este de
mentionat ca in Codul Penal al RM din 24 martie 1961, era incriminata insulta adusa printr-un act de
violenta. In prezent, pentru consumarea acestei infractiuni nu se cere savirsirea unui act de violenta.
Articolul 366. Insultarea militarului
Insulta adus efului de ctre subaltern, precum i subalternului de ctre ef, n timpul ndeplinirii
obligaiilor legate de serviciul militar,
se pedepsete cu munc neremunerat n folosul comunitii de la 60 la 240 de ore sau cu nchisoare
de pn la 6 luni.
57. Sanctiunea penala conform art. 367 amenintarea sefului
Amenintarea se caracterizeaza prin insuflarea sefului ideii ca i se va provoca rau, anume moartea,
vatamare corporala sau a sanatatii ori bataia. Alte amenintari nu pot constitui latura obiectiva a acestei
infractiuni. Pentru consumarea infractiunii nu are importanta daca subalternul intr-adevar a avut sau nu
de gind sa-si infaptuiasca amenintarile.
Articolul 367. Ameninarea militarului
(1) Ameninarea militarului de ctre ef sau subaltern cu moartea, cu vtmarea integritii corporale
sau a sntii ori cu btaia n timpul ndeplinirii obligaiilor legate de serviciul militar
se pedepsete cu munc neremunerat n folosul comunitii de la 60 la 240 de ore sau cu nchisoare
de pn la 2 ani.
(2) Aceeai aciune svrit:
a) pe timp de rzboi;
b) n condiii de lupt
se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 8 ani.
58. Sanctiunea penala conform art. 369. incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre
militari, dintre persoanele care trec pregatirea militara obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei
nu exista raporturi de subordonare.
Latura obiectiva a infractiunii prevazuta de art. 369 CP este realizata prin incalcarea regulilor statutare cu
privire la relatiile dintre militari, manifestata prin acte de violenta aplicate de un militar fata de altul.
Incalcarea regulilor amintite fara aplicarea violentei nu constituie latura obiectiva a acestei infractiuni.
Articolul 369. nclcarea regulilor statutare
cu privire la relaiile dintre militari
dac ntre ei nu exist raporturi
de subordonare
(1) nclcarea regulilor statutare cu privire la relaiile dintre militari, n timpul ndeplinirii serviciului
militar, dac ntre ei nu exist raporturi de subordonare i dac aceast nclcare s-a manifestat prin acte
de violen,
se pedepsete cu munc neremunerat n folosul comunitii de la 60 la 240 de ore sau cu nchisoare
de pn la 3 ani.

(2) Aceeai aciune:

b) svrit asupra a dou sau mai multor persoane;
c) soldat cu vtmarea uoar sau medie a integritii corporale sau a sntii
se pedepsete cu nchisoare de pn la 5 ani.
(3) Aciunile prevzute la alin.(1) sau (2):
a) svrite de dou sau mai multe persoane;
b) svrite cu aplicarea armei;
c) soldate cu urmri grave,
se pedepsesc cu nchisoare de la 4 la 8 ani.
59 Sanctiunea penala conform. art. 371 dezertarea,
Latura obiectiva a dezertarii este realizata prin parasirea unitatii militare, a centrului de instruire sau a
locului de serviciu in scopul eschivarii de la serviciul militar, de la pregatirea militara obligatorie sau de la
concentrari, precum si neprezentarea din aceleasi motive la serviciu sau la concentrare in cazurile
permisiei din unitatea militara sau din centrul de instruire, repartizarii, transferarii, intoarcerii din misiune,
din concediu sau dintr-o insitutie curativa.
Important este si faptul ca militarul se afla in afara unitatii, locului de serviciu in general, intr-un anumit
timp, avind scopul de a se eschiva de la serviciu. Dupa cum se vede aceasta ifractiune poate fi atit
comisiva cit si omisiva.
Cod penal: (1) Dezertarea, adic prsirea unitii militare, centrului de instrucie sau locului de serviciu
n scopul eschivrii de la serviciul militar, de la concentrare sau mobilizare, precum i neprezentarea din
acelai motiv la serviciu ori la concentrare sau mobilizare n cazurile permisiei din unitatea militar sau
din centrul de instrucie, repartizrii, transferrii, ntoarcerii din misiune, din concediu sau din instituia
curativ, svrit de ctre un militar sau rezervist,
se pedepsete cu amend n mrime de 500 uniti convenionale sau cu nchisoare de pn la 5 ani.
60. Sanctiunea penala conform art. 372 eschivarea de la serviciul militar.
Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 372, militarul in esenta avind acelasi scop, se realizeaza
in alt mod si anume prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor sau prin
alta inselaciune.
Articolul 372. Eschivarea de la serviciul militar
(1) Eschivarea militarului sau a rezervistului de la ndeplinirea obligaiilor serviciului militar sau de la
concentrare ori mobilizare prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor
sau prin alt nelciune
se pedepsete cu munc neremunerat n folosul comunitii de la 60 la 240 de ore.
(2) Aceeai aciune svrit:
a) pe timp de rzboi;
b) n condiii de lupt
se pedepsete cu nchisoare de pn la 5 ani.
63. Disciplina militar nseamn respectarea cu strictee i exactitate de ctre toi militarii a Constituiei i
a altor legi, a regulamentelor militare generale, a altor acte normative ce reglementeaz serviciul militar.
Disciplina militar pune n faa fiecrui militar urmtoarele obligaii:
s cunoasc i s respecte Constituia i alte legi, s execute ntocmai jurmntul militar,
Regulamentele militare generale, ordinele (dispoziiunile) comandanilor (efilor);
s suporte cu drzenie toate greutile i privaiunile serviciului militar, s nu-i crue
viaa pentru aprarea Patriei, independenei i suveranitii ei;
s pstreze cu strictee secretul militar i cel de stat, alte secrete protejate de lege;
d) s nsueasc i s pstreze integritatea armamentului, tehnicii de lupt i de alt fel
ncredinate lui;
e) sa fie cinstit, cu dreptate, sincer i principial;
r) s-i stimeze pe comandani, pe superiori i inferiori, s-i apere n orice condiii, s contribuie la
meninerea i la respectarea ordinii regulamentare;
g) sa se comporte cu demnitate n unitatea militar i n afara ei, s nu-i permit i s nu permit nici
altora s ncalce ordinea public, s contribuie pe toate cile la aprarea onoarei i demnitii
cetenilor, la meninerea prestigiului Forelor Armate.
nalta disciplin militar se realizeaz prin:
lucru educativ permanent efectuat de comandani pentru formarea i cultivarea la militar
unor nalte caliti morale i de lupt, necesare n executarea obligaiunilor lui de serviciu;
meninere n unitate (subunitate) militar a ordinii regulamentare;
exigen a comandanilor fa de subalterni, respectare a demnitii lor personale, grija
permanent fa de ei, mbinare iscusit a metodelor de convingere i constrngere i aplicare a lor
corect;
creare n unitate (subunitate) militar a unei atmosfere de responsabilitate, de ajutor
reciproc i de mndrie pentru colectivul de militari;

organizare excelent a procesului de pregtire militar i prin ncadrare deplin a

efectivului n acest proces
64. Aplicarea armei de foc trebuie sa fie precedata de un avertisment privind intentia de a recurge la ea,
acordndu-se timp suficient pentru reactia de raspuns, cu exceptia cazurilor in care targiversarea aplicarii
armei genereaza un pericol direct pentru viata si sanatatea militarilor.
Arma de foc poate fi aplicata fara avertizare in caz de atac prin surprindere, de atac cu utilizarea tehnicii
de lupta, a mijloacelor de transport, a aparatelor de zbor, a navelor fluviale, in cazul eliberarii ostaticilor,
evadarii de la arest cu arma sau cu mijloace de transport, precum si in timpul evadarii din mijloacele de
transport in timpul deplasarii lor.
Militarii au dreptul sa foloseasca arma pentru a da semnalul de alarma sau pentru a chema in ajutor,
precum si contra unui animal care ameninta viata sau sanatatea oamenilor.
65. Aerisirea incaperilor in cazarma se efectueaza de catre personalul serviciului interior. In dormitoare,
aerisirea se efectueaza inainte de stingere si dupa desteptare, iar in salile de clasa - inainte de inceperea
sedintelor si in timpul pauzelor.
Pe timp cald, podurile si subsolurile cladirilor se aerisesc in permanenta, iar pe timp rece aerisirea se
efectueaza in caz de necesitate.
Oberlihturile si ferestrele pentru aerisire se deschid cind efectivul se afla in afara incaperilor. Daca militarii
nu ies din incaperi, oberlihturile sau ferestrele se deschid numai pe o parte a incaperilor. Ferestrele
deschise se fixeaza in cirlige.
Pe timp cald, in cantine, in puncte medicale si in toalete ferestrele se doteaza cu plase contra insectelor.
Instalatiile de ventilare existente trebuie sa fie mentinute in stare de functionare. Ventilarea aflux-aspiratie
se pune in functiune in caz de necesitate.
Modul de iluminare este stabilit de comandantul unitatii. Iluminarea cazarmilor se imparte in iluminat de
lucru si de serviciu (lumina albastra).
In dormitoare, de la stingere pina la desteptare, se lasa iluminatul de serviciu; cind iluminarea se
efectueaza cu lampi cu petrol, lampile de serviciu ard in mod obisnuit. La intrarea in cazarma, in camerele
pentru pastrarea armamentului, in coridoare, pe scari si in toalete, de la lasarea intunericului si pina la
luminarea de zi, se mentine iluminatul de lucru. Supravegherea regimului de iluminare revine persoanelor
serviciului de zi.
In scopul folosirii rationale a energiei electrice, fiecare comandant stabi leste programul de functionare a
fiecarui loc de iluminare.
In caz de avarie sau de intrerupere temporara a iluminarii electrice din alte motive, sergentii de serviciu
pe subunitati trebuie sa dispuna de surse de rezerva de iluminat, locurile de pastrare a carora sint
stabilite de comandantul unitatii (subunitatii).
67. (asa pahodu) : Comandantul fortelor si mijloacelor de serviciu (ofiteru! de serviciu operativ, sefii de
schimb, de echipa, ofiterul de serviciu la punctul de comanda) este obligat sa cunoasca in detaliu situatia,
sa actioneze indraznet si hotarit, sa-si asume responsabilitatea pentru deciziile luate si sa asigure
executarea misiunii de lupta.
68. Repartizarea timpului in unitatea militara se organizeaza in scopul asigurarii starii de pregatire
operationala, de pregatire de lupta, mentinerii ordinii interioare, disciplinei militare, conditiilor de asigurare
logistica, de odihna a efectivului, precum si in scopul executarii misiunilor stabilite.
Intr-o saptamina, durata totala a timpului de serviciu al militarilor prin contract nu trebuie sa depaseasca
durata timpului stabilit conform legislatiei in vigoare.
Durata timpului de serviciu pentru militarii in termen este determinate de programul zilnic al unitatii
militare.
In perioada starii de urgenta, de asediu sau de razboi, in perioada executarii serviciului de lupta (de
alarma), participarii la exercitii si antrenamente militare, precum si la alte actiuni legate de asigurarea
capacitatii de lupta si de mobilizare, timpul de serviciu nu se limiteaza, militarilor oferindu-li-se insa timp
pentru odihna.
Militarilor in termen li se acorda eel putin o zi (24 ore) de odihna in saptamana.
Militarilor prin contract, antrenati la executarea indatoririlor serviciului militar in zilele de odihna si de
sarbatoare, timp pentru odihna li se acorda in mod obligatoriu in alte zile ale saptaminii, la hotarirea
comandantului de unitate (subunitate), tinindu-se cont de necesitatile serviciului. Durata timpului pentru
odihna acordat nu trebuie sa
depaseasca durata timpului aflarii in serviciu in zilele de odihna si de sarbatoare.
Pentru militarii prin contract se stabileste saptamina de serviciu de cinci zile cu doua zile de odihna, iar
pentru militarii in termen si cei cu termen redus si pentru studentii institutiilor de invatamint militar
saptamina de serviciu este de sase zile cu o zi de odihna.

In cazul antrenarii militarilor prin contract la executarea indatoririlor serviciului militar peste durata stabilita
a timpului de serviciu in saptamina si imposibilitatii de a-i acorda timp pentru odihna in alte zile ale
saptamanii, acest timp se sumeaza si se acorda militarilor ca zile suplimentare de odihna la concediul
anual obligatoriu.
69. In caz de incendiu personalul de serviciu trebuie sa intreprinda masuri de salvare a Drapelului de
lupta al unitatii, a personalului, a armamentului, a tehnicii militare si a altor mijloace materiale; sa cheme
echipa de pompieri (la necesitate, sa anunte Serviciul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptional) si, pina la
sosirea acesteia, sa organizeze stingerea incendiului
70. Dimineata, cu 10 minute pina la semnalul ,,Desteptarea", sergentul de serviciu pe subunitate
infaptuieste desteptarea comandantilor de grupe (echipe) si loctiitorilor comandantilor de plutoane, iar la
ora stabilita (la semnalul Desteptarea") - desteptarea generala a subunitatii.
Pentru inspectia de dimineata, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate Companie, pentru
inspectie -ADUNAREA", loctiitorii comandantilor de plutoane (comandantii de grupe) aduna in formatie
subunitatile lor la locul stabilit. Sergentul de serviciu pe subunitate, dupa ce a adunat subunitatea,
raporteaza plutonierului de subunitate despre pregatirea subunitatii pentru inspectie. La comanda
plutonierului de subunitate, loctiitorii comandantilor de plutoane si comandantii de grupe desfasoara
inspectia de dimineata.
La inspectiile de dimineata se verifica prezenta militarilor, aspectul lor exterior si respectarea de catre ei a
regulilor de igiena corporala.
Militarii care necesita asistenta medicala sint inscrisi de catre sergentul de serviciu pe subunitate (unitate)
in registrul de evidenta a bolnavilor (Anexa nr. 18) pentru a fi trimisi la punctul medical al unitatii.
La inspectia de dimineata, comandantii de grupe ordona inlaturarea neajunsurilor depistate, controleaza
executarea si raporteaza loctiitorilor comandantilor de plutoane rezultatele inspectiei, iar acestia plutonierului de subunitate.
Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor) si a lenjeriei de corp se controleaza periodic, de regula, inainte de
stingere.
Periodic, conform planului unitatii militare, se desfasoara apelurile de seara generale. Locul de executare
a apelului de seara trebuie sa fie iluminat.
La apelurile generale este obligat sa asiste fntregul efectiv al unitatii militare.
Apelul intregului efectiv, conform listei nominate, este executat de comandantii de subunitati, iar
rezultatele apelului sint raportate comandantului (sefului) superior.
La apelul general al unitatii militare, comandantii de subunitati independente ale unitatii raporteaza
comandantului unitatii militare rezultatele apelului.
Dupa apelul general, comandantul de unitate militant da comanda ^DREPTT si ordona sa se intoneze
,,Zorile". La executarea apelului de seara general, dupa intonarea Zorilor", orchestra intoneaza Imnul de
Stat al Republicii Moldova. Dupa aceasta, subunitatile defileaza sub acompaniamentul orchestrei. Daca
unitatea nu dispune de orchestra, sint intrebuintate mijloacele tehnice de reproducere a inregistrarilor
sonore. Odata cu inceputul intonarii ,,Zorilor", comandantii de subunitati, de la pluton in sus, due mina la
coifura si o lasa in jos la comanda Pe loc REPAUS", data de comandantul unitatii indata ce orchestra a
incetat intonarea.
71. Respectarea regulilor de igiena corporala include:
1) spalatul de dimineata si curatirea dintilor, spalatul picioarelor inainte de somn, spalarea regulata a
ciorapilor si a obielelor (eel putin o data in 2-3 zile);
2) barbieritul, tunsul si taiatul unghiilor la timp;
3) imbaierea saptaminala, cu schimbul lenjeriei de corp si de pat;
4) mentinerea in curatenie a imbracamintei, incaltamintei si asternutului.
Coafura militarului, mustatile (daca le are) trebuie sa fie ingrijite, sa corespunda cerintelor igienei si sa nu
impiedice folosirea mijloacelor de protectie individuala si portul echipamentului.
Totodata, mustatile trebuie sa fie tunse cu acuratete si sa nu fie lasate mai jos de colturile gurii.
Regulile de igiena sociala includ: inentinerea curateniei in donnitoare, in blocurile sanitare (closete si
lavoare) si in alte camere de folosinta comuna; aerisirea regulata a incaperilor; inentinerea curateniei in
locurile publice, cit si pe teritoriul de dispunere a unitatii.
In scopul sporirii imunitatii organismului fata de bolile infectioase, militarilor li se administreaza, in scop
profilactic, vaccinuri. Vaccinarile pot fi efectuate atit conform planului, cit si in urma unor indicatii
suplimentare.
Vaccinarile planificate se efectueaza efectivului unitatii conform calendarului vaccinarilor, iar cele
determinate de situatia epidemiological- in baza ordinului comandantului (sefului) superior. De vaccinari
militarii sint scutiti numai la decizia medicului. In cartelele medicale se fac mentiuni privind efectuarea
vaccinarilor.

Militarul este obligat sa raporteze, in ordine ierarhica, cazurile de aparitie a bolilor infectioase in rindul
camarazilor si al persoanelor care locuiesc cu el in aceeasi incapere (apartament, camera din camin
etc.).
La depistarea in unitate a unui bolnav contagios, seful serviciului medical raporteaza imediat sefului
compartimentului logistic si sefului serviciului medical superior; organizeaza depistarea activa, izolarea si
spitalizarea celor afectati, efectueaza dezinfectia in subunitati si in obiectivele unitatii, organizeaza
supravegherea persoanelor, care au fost in contact cu bolnavii si sporeste controlul asupra realizarii
masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice.
La necesitate, in unitate se introduce regimul de observrare sau eel de carantina si se destasoara
izolatoare suplimentare.
72. La sosirea in subunitate a sefilor directi, de la comandantul de subunitate in sus, precum si a ofiterului
de serviciu pe unitate, Sergentul de serviciu este obligat sa dea comanda DREPTI", sa le raporteze si
sa-i insoteasca pe teritoriul subunitatii.
De exemplu: ,,Domnule maior, in timpul serviciului meu nu s-a fntimplat nimic deosebit (daca s-a intimplat
ceva, raporteaza ce anume). Compania se afla la centrul de instruire. Sint sergentul de serviciu pe
companie, sergent Ursu".
Altor ofiteri si subofiteri, sergentul de serviciu pe subunitate nu le raporteaza, ci doar li se prezinta.
La sosirea militarilor din alte subunitati, sergentul de serviciu pe subunitate, de asemenea, li se prezinta si
ii insoteste la comandantul subunitatii.
In cazul in care comandantul (seful) sosit este intimpinat de catre comandantul subunitatii si acesta ii
raporteaza, sergentul de serviciu pe subunitate doar i se prezinta.
73. Dupa primirea serviciului, noul sergent de serviciu, impreuna cu cel vechi, se prezinta la comandantul
de subunitate (la persoana ce-l inlocuieste), iar in lipsa acestuia - la plutonierul de subunitate, cu raportul
despre predarea si luarea in primire a serviciului.
De exemplu: ,,Domnule capitan, sint sergent Stratan. Am predat serviciul pe companie". Domnule
capitan, sint sergentul inferior Cobzari. Am primit serviciul pe companie".
Dupa aceasta, noul sergent de serviciu pe subunitate raporteaza despre observatiile si indicatiile date de
ofiterul de serviciu pe unitate la apel, precum si despre neregulile sau neajunsurile depistate in timpul
primirii serviciului.
74. Sergentul de serviciu pe punctul de control si trecere intimpina ofiterii din alte unitati militare si li se
prezinta. De exemplu: Domnule capitan, sint sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Laur.
Apoi, raporteaza imediat despre cei sositi ofiterului de serviciu pe unitate.
75. Domnule locotenent major, santinelele la post 1,2,3 au fost instalate, observatii nu sunt. Caporalul de
schimb sergernt inferior Dulap
76. Domnule sergent, sunt santinela postului 2, schimbul 3, soldat Cotofei. In timpul serviciului meu nu
s-a intimplat nimic deosebit (sau s-a intimplat daca )