1.
Serviciul interior este destinat pt mentinerea in unitate a ordinii
interioare si a disciplinei miliatre, care asigura capacitatea operationala a
unitatii, instruirea efectivului, indeplinirea corecta de catre acesta a act-lor
cotidiene. acesta e organizat in conformitate cu prevederile Rgulamentului
serviciului interior al F.A.R.M. Serviciul interior intr-o unitate militara e
condus de catre cdtul acesteia, iar in locul de stationare a unei subunitati-de
catre cdtul de subunitate.Prin îîndeplinirea de caă tre militar a obligaţiilor
serviciului militar se are îîn vedere:Participarea la acţiuni militare; exercitarea
funcţiilor de serviciu; executarea serviciului de alarmaă ; participarea la
exerciţii şi antrenamente militare; aflarea pe teritoriul unitaă ţii militare pe
durata stabilitaă de orarul zilnic sau îîn orice timp, dacaă aceasta este îîn interes
de serviciu; aflarea îîn misiune, participarea la operaţiuni de menţinere a paă cii
sau aflarea la tratament; Durata serviciului militar este:
a) pentru militarii care îîndeplinesc serviciul militar îîn termen - 12 luni; b)
pentru militarii care îîndeplinesc serviciul militar cu termen redus – 3 luni;c)
pentru militarii care îîndeplinesc serviciul militar prin contract - perioada
indicataă îîn contract; d) pentru rezerviştii concentraţi – durata concentraă rilor.
ÎÎ n caz de mobilizare, durata serviciului militar nu se stabileşte.
2.Serviciul de garda este destinat pazei si apararii magaziilor cu munitii,
tehnicii militare, obiectivelor militare de stat, altor mijloace militare, precum
si pazei persoanelor detinute in arest.
ÎÎ n componenţa gaă rzii sunt numiţi: şeful gaă rzii, militarii de gardaă dupaă
numaă rul posturilor şi schimburilor, caporalii de schimb, ajutorul şefului de
gardaă , dacaă e nevoie, ajutorul şefului de gardaă (operatorul) pentru mijloacele
tehnice de pazaă sau schimbul operatorilor (douaă - trei persoane, una dintre
care poate fi numitaă ajutor de şef de gardaă pentru mijloacele tehnice de pazaă ),
şi conducaă torii mijloacelor de transport (dupaă necesitate), iar îîn componenţa
gaă rzii de arest - îînsoţitorii. Sarcinile serviciului de garda: paza obiectivelor
utilate cu mijloace tehnice de pazaă ; paza statelor majore, pctelor de conducere
si a institutiilor; paza depozitelor, parcurilor aflate sub paza; paza arestului;
paza drapelelor.
3. Santinela este militarul de gardaă îînarmat, care executaă misiunea de luptaă
pentru pazaă sş i apaă rare a postului îîncredintş at.
Santinela este obligataă : saă paă zeascaă cu vigilentş aă sş i stoicism postul saă u ;
saă execute serviciul vioi, saă nu se distragaă , saă nu lase din mîîini arma sş i saă
nu o dea nimaă nui, inclusiv persoanelor îîn subord in ea caă ro ra se af laă ;
misş cîîn du-se pe itinerarul indicat sau aflîîndu-se pe turnul de observatşie, saă
tşinaă sub observatşie caă ile de acces la post, îîngraă diturile sş i saă raporteze prin
mijloacele de legaă turaă despre executa rea serviciului îî n termenele
indicate de tabelele de posturi; saă nu paă raă seascaă postul pîî n aă nu va fi
schimbat sau scos, chiar dacaă viatş a sa se aflaă îîn pericol; paă raă sirea faă raă
voie a postului este o crimaă militaraă ; saă aibaă la post arma îî n caă rcataă ,
îî n totdeauna gata de uz ; saă nu permitaă la post, mai aproape de distantşa
indicataă îîn tabelele de posturi sş i marcataă pe teren cu semnele hotarului
de interdictş ie, accesul nimaă nui, exceptş ie faă cîînd doar sş eful de gardaă , ajutorul
sş efului de gardaă , caporalul saă u de schimb sş i persoanele care îîi îînsotşesc ; saă
cunoascaă itinerarul sş i graficul de misş care a mijloacelor de transport, de
asemenea, semnele de recunoasş tere sş i semnalele l o r ; saă poataă aplica la post
mijloacele de stingere a incendiilor ; saă cheme sş eful de gardaă îî n caz de
depistare a defectelor îîn îîngraă diturile obiectivului (la post) sş i de îîncaă lcaă ri
de ordine îîn apropierea postului saă u sau a postului vecin ; auzind laă tratul
cîîinelui de pazaă , saă informeze faă raă îîntîîrziere despre aceasta la îî n caă perea
pentru gardaă .Santinelei i se interzice : saă doarmaă , saă sş adaă , saă se sprijine
de ceva, saă scrie, saă citeascaă , saă cîî n te, saă vorbeascaă , saă maă nîî n ce, saă bea,
saă fumeze, saă -sş i satisfacaă necesitaă tş i le fiziologice, saă primeascaă de la
cineva sau saă transmitaă cuiva vreun obiect; saă îî mpingaă cartusş ul îî n
camera cartusş ului, dacaă nu e nevoie. Santinela trebuie saă raă spundaă doar
la îî n trebaă rile sş efului de gardaă , ajutorului lui, caporalului de schimb al
lui sş i persoanelor sosite pentru control.Santinela la post trebuie saă aibaă
arma cu baioneta pusaă (pistolul-mitralieraă cu pat pliabil - faă raă baionetaă -cutş it;
baioneta-cutş it se aflaă îîn teacaă la centuraă ): pe timp de noapte - îîn pozitş ia de
tragere îîn picioare; ziua - îîn pozitş ia „Arma la umăr" sau îîn pozitş ia de tragere
îîn picioare (anexa 9 la prezentul Regulament); la posturile interioare
pistoalele-mitralieraă cu pat din lemn - îîn pozitş ia „Arma la umăr", cu pat
pliabil - „La piept", carabina - „La picior", portîîncaă rcaă torul cu îîncaă rcaă torul
plin va fi îînchis. Pistoalele vor fi îîn tocuri îînchise la centuraă .În caz de stingere a
incendiului sau lichidare a consecintşelor calamitaă tş ii naturale santinela poate
saă tş inaă arma îîn pozitş ia „La spate".Toate persoanele care se apropie de post
sau de limita interzisaă a postului, îî n afaraă de şeful de gardaă , ajutorul lui,
caporalul de schimb şi persoanele care îî i îî nsoţesc, santinela le va opri
prin somaţia „Stai, îî n apoi" sau „Stai, ocoleşte la dreapta (stîî n ga)".Dacaă
persoana ce se apropie de post sau de limita interzisaă a lui nu executaă
cerinţele santinelei, aceasta o va soma prin „Stai, caă trag" şi va chema
imediat pe şeful de gardaă sau caporalul de schimb. Dacaă infractorul
continuaă saă se apropie de post sau de limita interzisaă a lui, santinela
îî m pinge cartuşul îî n camera cartuşului şi trage un foc de avertizare îî n
sus. Dacaă infractorul nu se supune nici acum somaţiei şi îî n cearcaă saă
paă trundaă la post (saă treacaă limita interzisaă a lui) sau o ia la fugaă dupaă
aceasta santinela face uz de armaă .În condiţiile de vizibilitate proastaă ,
cîî n d santinela nu poate identifica persoanele ce se apropie de post sau
de limita interzisaă a lui, ea le va opri prin somaţia „Stai, cine vine ?".
Dacaă nu primeşte raă spuns, urmeazaă somaţia „Stai, caă trag" — şi îî l reţine
pe infractor. Despre persoanele reţinute santinela raporteazaă la
îî n caă perea pentru gardaă , ţine sub control comportamentul lor şi, faă raă a
le slaă bi din ochi, continuaă paza postului saă u.Dacaă infractorul continuaă saă
se apropie de post sau de limita interzisaă a lui, santinela executaă un foc
de avertizare îî n sus. Îar dacaă infractorul nu se supune nici acestei somaţii şi
îîncearcaă saă paă trundaă la post (saă treacaă limita interzisaă a lui) sau o ia la fugaă
dupaă aceasta, santinela face uz de armaă . Dacaă la somaţia santinelei
urmeazaă raă spunsul: „Şeful de gardaă (ajutorul şefului de gardaă , caporalul
de schimb)", santinela ordonaă : „Şeful de gardaă (ajutorul şefului de gardaă ,
caporalul de schimb), la mine, ceilalţi — pe loc", dacaă e necesar,
santinela cere ca persoana ce se apropie saă -şi lumineze faţa. Convingîîndu-se caă
persoana ce se apropie e îîntr-adevaă r şeful de gardaă (ajutorul şefului de
gardaă , caporalul de schimb), santinela permite accesul la post tuturor
persoanelor sosite.Îar dacaă persoana care s-a prezentat ca şeful de gardaă
(ajutorul şefului de gardaă , caporalul de schimb) este un necunoscut,
iar persoanele ce îî l îî n soţesc nu executaă somaţia santinelei saă stea pe
loc, santinela îîi va avertiza prin somaţia „Stai, caă trag". Dacaă infractorii nu
executaă nici aceastaă somaţie, santinela face uz de armaă .Dacaă e necesar
saă se angajeze la luptaă corp la corp pentru apaă rarea sa sau a obiectivului din
pazaă santinela va acţiona curajos cu baioneta şi cu patul armei.
Santinela executaă salutul militar al şefilor, îîn subordinea caă rora se aflaă şi a
altor şefi sosiţi la post îîn îînsoţirea lor. Pistolul-mitralieraă din poziţia de
tragere îîn picioare este pus îîn prealabil îîn poziţia „la umaă r", iar carabina —
„la picior".Santinela la postul de pazaă a Drapelului de luptaă executaă
obligaţiile îîn poziţia pe loc repaus. La darea onorului militar Drapelului de
luptaă de caă tre militari santinela ia poziţia drepţi.În timpul primirii
Drapelului de luptaă sub pazaă santinela este obligataă saă controleze
integritatea husei (dulapului) şi a sigiliului. Predarea Drapelului de luptaă
santinela o executaă doar la ordinul personal al şefului de gardaă şi îî n
prezenţa lui.
Dacaă postul de pazaă al Drapelului de luptaă se aflaă îîn pericol (incendiu sau
calamitate naturalaă ), santinela mutaă Drapelul de luptaă îîntr-un loc ce nu
prezintaă pericol şi cheamaă şeful de gardaă .
4.Drepturile militarilor :Folosirea de caă tre militari a drepturilor lor nu
trebuie saă fie îîn detrimentul drepturilor şi intereselor legitime ale societaă ţii,
ale statului şi serviciului militar, precum şi nici îîn detrimentul drepturilor
altor militari şi cetaă ţeni.Statul asiguraă protecţia socialaă şi juridicaă a militarilor,
realizeazaă maă suri pentru a le asigura un nivel de viaţaă suficient şi demn,
pentru a le îîmbunaă taă ţi condiţiile de serviciu şi de trai.Pîînaă la depunerea
Juraă mîîntului militar, militarul nu poate fi numit îîn funcţii militare, antrenat îîn
executarea misiunilor de luptaă (îîn acţiuni de luptaă , îîn executarea serviciului de
alarmaă , serviciului de luptaă , serviciului de gardaă ), de asemenea, acestuia nu i
se poate repartiza armament, tehnicaă militaraă şi aplica sancţiune
disciplinaraă .Comandanţii (şefii), vinovaţi de neîîndeplinirea îîndatoririlor
privind realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale militarilor poartaă
raă spunderea stabilitaă prin legislaţie.Militarii aflaţi la îîndeplinirea
obligaţiunilor serviciului militar au dreptul la paă strarea, purtarea, folosirea
şi aplicarea armei.
5.Postul constituie tot ce este îîncredintş at pentru pazaă sş i apaă rare santinelei,
de asemenea, locul sau sectorul de teren, unde îîsşi executaă santinela obligatş iile.
Posturile includ sş i obiectele, sş i sectoarele de teren, unde sunt montate
mijloacele tehnice de pazaă ale gaă rzii.
Teritoriul din jurul postului tb sa fie curatat de tufari, copacii vor taiati
partial – crengile de jos pina la inaltimea de 2,5m, iarba – cosita, obiectele de
prisos inlaturate, limita interzisa ce determina distanta minima a accesului
persoanelor straine e marcata de indicatoarele vizibile pt santinela ziua,
noatea si in conditii de vizibilitate redusa.
Pe teritoriile obiectivelor ce au cîîteva posturi limitele fiecaă rui post sunt
marcate pe teren cu indicatoare, de exemplu: „Hotarul (limita) postului nr.
2". Noaptea caă ile de acces la post va fi suficient iluminate. Postul este utilat cu
mijloace de legatura, ce da posibilitate satinelei pt a raporta in corul de garda
dp executarea serviciului. Posturile interioare, vor avea îîmprejmuire cu
îînaă ltş imea de 0,7—1 m sş i iluminatş ie. . La fiecare post exterior (îîn cazurile de
necesitate sş i la cel interior), nemijlocit îîn apropierea depozitului, magaziei,
etc., se vor afla mijloace de stingere a incendiului: stingaă toare de flaă caă ri, laă zi cu
nisip, butoaie cu apaă , caă ldaă ri sş i inventar (hîîrletşe, topoare, raă ngi, caă ngi). La
postul exterior se va afla o umbrelaă -ciupercaă special utilataă pentru paă strarea
îîmbraă caă mintei de post; la postul interior — dulap sau cuier pentru scurta
îîmblaă nitaă ( manta ). Umbrela-ciupercaă este vopsitaă îîn culoarea obiectivului
paă zit sau a terenului din jur.
6.Disciplina militară îînseamnaă respectarea strictaă şi exactaă de caă tre toţi
militarii a ordinii militare şi a regulilor de comportare obligatorii prevaă zute de
legi, de regulamentele militare, de alte acte normative ce reglementeazaă
îîndeplinirea serviciului military.Disciplina militaraă pune îîn faţa fiecaă rui militar
urmaă toarele obligaţii: saă serveascaă necondiţionat poporul, saă fie devotat
Republicii Moldova, saă apere suveranitatea, independenţa, unitatea şi
integritatea teritorialaă a ţaă rii pîînaă la jertfire de sine; saă respecte şi saă
îîndeplineascaă prevederile Constituţiei şi ale altor legi, saă apere valorile
democraţiei constituţionale, saă respecte acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte; saă respecte juraă mîîntul militar şi prevederile
regulamentelor militare, saă execute îîntocmai şi la timp ordinele
comandanţilor (şefilor), fiind responsabil de modul îîn care îîndeplineşte
misiunile îîncredinţate; saă preţuiascaă onoarea şi gloria de luptaă a poporului, a
unitaă ţii militare, saă fie demn de gradul militar şi de uniforma militaraă pe care o
poartaă ; sa fie disciplinat, saă paă streze cu stricteţe secretul de stat; saă respecte
drepturile şi libertaă ţile tuturor cetaă ţenilor; saă cunoascaă şi saă îîntreţinaă
regulamentar, îîn stare permanentaă de luptaă , armamentul şi tehnica
îîncredinţataă , saă paă streze şi saă administreze eficient patrimoniul militar din
dotare; saă respecte regulile securitaă ţii personale la manipularea şi îîntreţinerea
mijloacelor tehnice şi a armamentului; saă aibaă grijaă de saă naă tatea sa, saă
respecte regulile igienei personale; saă fie cinstit, corect, sincer şi principial; saă -
i stimeze pe comandanţi (şefi), pe superiori şi inferiori, saă -i apere îîn orice
condiţii; saă se comporte cu demnitate atîît îîn unitatea militaraă , cîît şi îîn afara ei,
saă nu-şi permitaă nici sie şi nici altora saă îîncalce ordinea publicaă , saă contribuie
pe toate caă ile la apaă rarea onoarei şi demnitaă ţii cetaă ţenilor, la menţinerea
prestigiului Forţelor Armate.
- Disciplina militaraă se realizeazaă : prin muncaă educativaă , efectuataă permanent
de comandanţi (şefi) pentru a le forma şi cultiva militarilor calitaă ţi morale şi
de luptaă exemplare, necesare îîn executarea obligaţiilor de serviciu; prin
menţinerea, îîn unitatea (subunitatea) militaraă , a ordinii regulamentare; prin
exigenţa comandanţilor (şefilor) faţaă de subalterni, prin respectarea
demnitaă ţii lor personale, prin grija permanentaă faţaă de ei, prin îîmbinarea
iscusitaă a metodelor de convingere şi de constrîîngere şi prin aplicarea lor
corectaă ; prin crearea, îîn unitatea (subunitatea) militaraă , a unei atmosfere de
responsabilitate, de ajutor reciproc şi de mîîndrie pentru colectivul de militari;
prin organizarea, la un nivel îînalt, a pregaă tirii militare şi prin îîncadrarea
deplinaă a efectivului îîn acest proces.
7)Modul de aplicare a armei de catre militari
Militarii, ca maă suraă excepţionalaă , au dreptul saă aplice arma de foc personal
sau prin intermediul efectivului subunitaă ţii: pentru respingerea unui atac îîn
grup sau atac armat asupra obiectivelor de stat şi militare aflate sub pazaă ,
precum şi asupra locurilor de dispunere a unitaă ţilor şi subunitaă ţilor militare
(claă dirilor, îîncaă perilor şi a altor obiecte), coloanelor auto, mijloacelor de
transport singulare şi gaă rzilor, îîn caz, dacaă apaă rarea lor pe alte procedee este
imposibilaă ; pentru prevenirea capturaă rii prin violenţaă a armamentului şi
tehnicii militare îîn caz, dacaă apaă rarea lor pe alte procedee este imposibilaă ;
pentru autoapaă rare, apaă rarea militarilor şi persoanelor civile contra unor
atacuri ce prezintaă un pericol evident pentru viaţa sau saă naă tatea lor, dacaă prin
alte procedee este imposibil de a-i apaă ra; pentru eliberarea ostaticilor; pentru
reţinerea persoanei care opune rezistenţaă armataă , care a saă vîîrşit sau a fost
surprinsaă îîn momentul saă vaî rşirii unei infracţiuni sau a delincventului care
evadeazaă de la arest, precum şi a unei persoane îînarmate care refuzaă saă se
supunaă cerinţei legale de a depune arma, îîn cazul dacaă este imposibilaă
îînfraî ngerea rezistenţei sau reţinerea delincventului pe alte caă i şi cu alte
mijloace; militarii din componenţa gaă rzii au dreptul saă aplice arma de foc îîn
cazurile şi îîn ordinea determinate de Regulamentul serviciului îîn garnizoanaă
şi de gardaă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova; comandantul (şeful), pe
lîîngaă aceasta, are dreptul saă aplice arma personal sau saă ordone a o aplica
pentru restabilirea disciplinei şi ordinii îîn cazul nesupunerii deschise a unui
subordonat, cîînd acţiunile acestuia sîînt orientate evident spre traă dare de
Patrie sau spre zaă daă rnicirea realizaă rii unei misiuni îîn condiţii de
luptaă .Efectuarea unei îîmpuşcaă turi asupra ţintei este considerataă drept
aplicare a armei.
8)Inviolabilitatea santinelei.Santinela este o persoană inviolabilă.
Înviolabilitatea santinelei constaă îîn urmaă toarele:Apaă rarea deosebitaă de caă tre
lege a drepturilor sş i demnitaă tş ii personale a ei; subordonarea ei persoanelor
strict determinate - sş efului de gardaă , ajutorului sş efului de gardaă sş i caporalului
de schimb; toate persoanele sunt obligate saă execute neconditş ionat cerintşele
santinelei legate de serviciul saă u; santinela are dreptul saă facaă uz de armaă îîn
cazurile indicate îîn prezentul Regulament.
9)Obligatiunile militarului.
Saă îîntşeleagaă datoria sa de militar al Fortşelor Armate, saă -sş i execute îîn mod
exemplar atributş iile de serviciu, saă îînsusş eascaă arta militaraă ; saă cunoascaă
functş iile, gradele militare sş i numele sş efilor saă i directş i pîînaă la comandantul
unitaă tş ii inclusiv; saă stimeze comandantş ii (sş efii) sş i superiorii, saă paă streze
onoarea sş i demnitatea camarazilor, saă respecte regulile de politetşe militaraă , de
conduitaă sş i de executare a salutului militar; saă se caă leascaă zilnic, sa-sş i
perfectş ioneze pregaă tirea fizicaă , saă respecte regulile de igienaă personalaă ; saă
respecte îîn permanentş aă tş inuta regulamentaraă sş i saă fie îîngrijit; saă cunoascaă la
perfectş ie sş i saă îîntretş inaă îîn stare de functş ionare, curaă tş at, gata de luptaă
echipamentul, armamentul sş i tehnica militaraă îîncredintşataă ; saă poarte cu grijaă
echipamentul, saă -l repare la timp sş i îîngrijit, saă -l curetşe zilnic sş i saă -1 paă streze îîn
locurile stabilite; saă respecte îîntocmai prevederile de securitate la manipula-
rea armamentului, tehnicii sş i îîn alte cazuri, precum sş i cerintşele de sigurantşaă
contra incendiilor; la necesitatea de a pleca din subunitate, saă cearaă aprobarea
comandantului de grupaă , iar la îînapoiere saă -i raporteze despre
sosire;permanent saă aibaă un comportament adecvat, saă nu admitaă îîncaă lcaă ri ale
ordinii publice sş i fapte nedemne fatş aă de populatş ia civilaă .
10)Obligatiile santinelei. Santinela are urmaă toarele atributş ii:
Saă paă zeascaă cu vigilentş aă sş i stoicism postul saă u; saă execute serviciul vioi, saă nu
se distragaă , saă nu lase din mîîini arma sş i saă nu o dea nimaă nui, inclusiv
persoanelor îîn subordinea caă rora se aflaă ; misş cîîndu-se pe itinerarul indicat sau
aflîîndu-se pe turnul de observatş ie, saă tş inaă sub observatş ie caă ile de acces la post,
îîngraă diturile sş i saă raporteze prin mijloacele de legaă turaă despre executarea
serviciului îîn termenele indicate de tabelele de posturi; saă nu paă raă seascaă
postul pîînaă nu va fi schimbat sau scos, chiar dacaă viatş a sa se aflaă îîn pericol;
paă raă sirea faă raă voie a postului este o crimaă militaraă ; saă aibaă la post arma
îîncaă rcataă dupaă regulile indicate îîn pct.97, îîntotdeauna gata de uz; saă nu
permitaă la post, mai aproape de distantş a indicataă îîn tabelele de posturi sş i
marcataă pe teren cu semnele hotarului de interdictş ie, accesul nimaă nui, cu
exceptş ia sş efului de gardaă , ajutorul sş efului de gardaă , caporalului saă u de schimb
sş i a persoanelor care îîi îînsotşesc; saă cunoascaă itinerarul sş i graficul de misş care a
mijloacelor de transport, de asemenea, semnele de recunoasş tere sş i semnalele
lor; saă poataă aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor; saă cheme sş eful
de gardaă îîn caz de depistare a defectelor îîn îîngraă diturile obiectivului (la post)
sş i de îîncaă lcaă ri de ordine îîn apropierea postului saă u sau a postului vecin;
auzind laă tratul cîîinelui de pazaă , saă informeze faă raă îîntîîrziere despre aceasta la
îîncaă perea gaă rzii.
11. Stimularile repez un mijloc important de apreciere a act-tii subalternului
de catre commandant(sef), de educare si stimulare a indeplinirii
constiincioase a datoriei miliatre, de intarire a discilinei militare si a ordinii
regulamentare in toate situatiile. Fiecare camandant este obligat sa stimuleze
militarii din subordine pt initiative rationala, sirguinta si distinctive in
serviciu. Pt barbatie si eroism manifestate in timpul indeplinirii datoriei
militare, pt indici inalti in pregatirea de lupta, pt insusirea excelenta a tehnicii
de lupta noi si comlexe, pt alte merite deosebite fata de RM si fata de FA,
comandantii de unitati militare, de institutii, ce au autoritate dusciplinara, au
dreptul sa-si propuna subalternii pt a li se conferi distinctii de stat ale RM
12)Gradele militare si insemnele distincte.Fiecaă rui militar i se acordaă grad
militar îîn condiţiile stabilite de legislaţia Republicii Moldova.Gradul militar se
acordaă militarului îîn dependenţaă de pregaă tirea profesionalaă , vechimea îîn
serviciu, îîn funcţia deţinutaă şi calitatea îîndeplinirii obligaţiilor funcţionale. El
poate fi retras îîn cazurile prevaă zute de regulamentele militare şi legislaţia
Republicii Moldova. Militarii care îîşi fac studiile la instituţiile de îînvaă ţaă mîînt
militar se numesc: acei care nu au grad militar - studenţi, iar acei care au grad
- conform gradului respectiv.ÎÎ n dependenţaă de situaţia de serviciu şi gradele
militare pe care le deţin, unii militari îîn raport cu alţii pot fi şefi sau
subordonaţi.Şeful are dreptul saă dea ordine subordonatului şi saă cearaă
executarea lor. Şeful trebuie saă fie pentru subordonat un exemplu de atitudine
plinaă de tact cu staă pîînire de sine şi saă nu admitaă atîît familiaritate, cîît şi
atitudine preconceputaă . Şeful poartaă raă spundere pentru acţiuni care îînjosesc
onoarea şi demnitatea subordonatului.Subordonatul este obligat saă execute
necondiţionat ordinele şefului. Dupaă executarea ordinului el are dreptul saă
îînainteze o reclamaţie, dacaă consideraă ca faţaă de el s-a procedat incorect.
Şefii, caă rora militarii le sunt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se
numesc şefi direcţi.Şeful direct, îîn funcţia imediat superioaraă unui subordonat,
se numeşte şef nemijlocit.
Dupaă gradele militare pe care le deţin, sunt şefi (daca aceştia se aflaă îîn
serviciul militar):militarii îîn grad de „general” - pentru ofiţerii superiori şi cei
inferiori, pentru subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; ofiţerii superiori cu gradele
militare colonel, locotenent-colonel, maior - pentru ofiţerii inferiori, pentru
subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; ofiţerii inferiori - pentru subofiţeri, sergenţi şi
soldaţi;subofiţerii - pentru sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate
militaraă ;sergenţii - pentru soldaţi din aceeaşi unitate militaraă . Militarii, care
dupaă situaţia lor de serviciu şi gradului militar deţinut (pct. 37,38) nu sunt îîn
raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori, inferiori sau egali.
Superioritatea este determinataă de gradele militare ale militarilor.
Superiorii dupaă gradele militare, îîn cazul îîncaă lcaă rii de caă tre inferiori a
disciplinei militare şi ordinii publice, a regulilor de conduitaă militaraă şi de port
a ţinutei militare, sunt obligaţi saă cearaă de la aceştia îînlaă turarea îîncaă lcaă rilor
date. Înferiorii dupaă grad sunt obligaţi sa execute necondiţionat aceste cerinţe
ale superiorilor. ÎÎ n cazul îîndeplinirii îîn comun a îîndatoririlor de serviciu de
caă tre militarii, care nu sîînt subordonaţi reciproc şi cîînd relaţiile de serviciu
îîntre ei nu sîînt determinate de comandant (şef), şef este considerat -
superiorul dupaă funcţie, iar cu funcţii egale - superiorul dupaă gradul militar.
13. Interdictiile santineleiSantinelei i se interzice: saă doarmaă , saă sş adaă , saă
se sprijine de ceva, saă scrie, saă citeascaă , saă cîînte, saă vorbeascaă , saă maă nîînce, saă
bea, saă fumeze, saă -sş i satisfacaă necesitaă tş ile fiziologice, saă primeascaă de la cineva
sau saă transmitaă cuiva vreun obiect; saă îîmpingaă cartusş ul îîn camera cartusş ului,
dacaă nu e nevoie.Santinela trebuie saă raă spundaă doar la îîntrebaă rile sş efului de
gardaă , ajutorului lui, caporalului de schimb sş i persoanelor sosite pentru
control.
14. Stimularile acordate militarilor in termen
- Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica urmaă toarele stimulaă ri: ridicarea
sancţiunilor disciplinare aplicate anterior; exprimarea de mulţumiri;
acordarea permisiei îîn afara locului de dispunere a unitaă ţii, a instituţiei, de
pîînaă la 48 de ore (o dataă pe lunaă ); îînştiinţarea la domiciliu sau la locul de
muncaă (de studii) anterior despre îîndeplinirea exemplaraă a serviciului
militar; acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani; îînmîînarea fotografiei
personale executate lîîngaă Drapelul de Luptaă desfaă şurat al unitaă ţii militare;
acordare soldaţilor a gradului militar de caporal; acordarea de grade militare,
pîînaă la cel de sergent-major inclusiv, sergenţilor; îînscrierea numelui îîn Cartea
de Onoare a unitaă ţii militare, a instituţiei; acordarea concediului de stimulare
cu durata de pîînaă la 10 zile.
15. Obligatiile caporalului de schimb:saă cunoascaă posturile sale,
amplasamentul sş i hotarele lor, rutele de plecare la ele, conditş iile de pazaă sş i
apaă rare (observarea, cîîmpul de tragere, îîngraă diturile) sş i atributş iile speciale ale
santinelei la fiecare post;saă primeascaă de la caporalul de schimb al gaă rzii vechi
amprentele de sigilii (plumbului pentru sigilat), iar la instalarea santinelelor
la posturi saă primeascaă obiectivele pentru pazaă conform tabelelor de posturi
sş i saă raporteze despre aceasta sş efului de gardaă ;saă controleze îînainte de
plecarea la posturi cunoasş terea de caă tre santinele a atributş iilor sale, de
asemenea, dacaă au laă sat îîn îîncaă perea pentru gardaă accesoriile de fumat sş i de
aprindere;saă urmaă reascaă corectitudinea îîncaă rcaă rii armelor îînainte de plecarea
la posturi sş i descaă rcarea lor dupaă sosirea de la posturi (pct. 96, 97);saă
raporteze la îîntoarcerea schimbului sş efului de gardaă despre executarea
schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile sş i maă surile luate
pentru lichidarea lor;saă controleze, cu permisiunea sş efului de gardaă , serviciul
santinelelor din subordine.
Caporalul de schimb al gaă rzii de arest, îîn afaraă de aceasta, trebuie saă cunoascaă
numaă rul persoanelor arestate aflate sub paza santinelelor din subordinea lui.
16. Drepturile comandantului de grupa
Pt barbatie si eroism manifestate in timpul indelinirii datoriei militare, pt
indci inalti in pregatirea de lupta, pr insusirea excelenta a tehnicii de luta noi
si conplexe, pt alte merite deosebite fata de rm si fata de FA, comandantii de
pluton au dreptul sa-si propuna subalternii pt a li se conferi distinctii de stat
ale RM.
17. Comandantii si subordonatii. Superiorii si inferiorii
ÎÎ n dependenţaă de situaţia de serviciu şi de gradele militare pe care le deţin,
unii militari îîn raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi. Şeful are dreptul saă
dea ordine subordonatului şi saă cearaă executarea lor. Şeful trebuie saă fie
pentru subordonat un exemplu de atitudine plinaă de tact şi de staă pîînire de
sine şi saă nu admitaă atîît familiaritate, cîît şi atitudine preconceputaă . Şeful
poartaă raă spundere pentru acţiunile ce îînjosesc onoarea şi demnitatea
subordonatului. Subordonatul este obligat saă execute necondiţionat ordinele
şefului. Dupaă executarea ordinului, subordonatul are dreptul saă îînainteze o
reclamaţie, dacaă consideraă ca faţaă de el s-a procedat incorect. Şefii, caă rora
militarii le sîînt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se numesc şefi
direcţi.Şeful direct, îîn funcţia imediat superioaraă unui subordonat, se numeşte
şef nemijlocit. Dupaă gradele militare pe care le deţin, sîînt şefi (daca aceştia se
aflaă îîn serviciul militar): ofiţerii cu grade supreme - pentru corpul de ofiţeri
cu gade superioare şi cei cu gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri,
sergenţi şi soldaţi; ofiţerii cu grade superioare - pentru corpul de ofiţeri cu
gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; ofiţerii cu
grade inferioare - pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; subofiţerii
- pentru efectivul de sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate militaraă ; sergenţii -
pentru efectivul de soldaţii din aceeaşi unitate militaraă . Militarii, care dupaă
situaţia lor de serviciu şi dupaă gradul militar deţinut (pct. 45-48 ale
prezentului regulament) nu sîînt îîn raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi,
pot fi superiori, inferiori sau egali. Superioritatea este determinataă de gradele
militare ale militarilor.Superiorii dupaă gradele militare, îîn cazul îîncaă lcaă rii de
caă tre inferiori a disciplinei militare şi a ordinii publice, a regulilor de conduitaă
militaraă şi de port al ţinutei militare, sîînt obligaţi saă cearaă de la aceştia
îînlaă turarea îîncaă lcaă rilor respective. Înferiorii dupaă grad sîînt obligaţi sa execute
necondiţionat aceste cerinţe ale superiorilor.ÎÎ n cazul îîndeplinirii îîn comun a
îîndatoririlor de serviciu de caă tre militari, care nu sîînt subordonaţi reciproc, şi
cîînd relaţiile de serviciu îîntre ei nu sîînt determinate de comandant (şef), şef
este considerat superiorul dupaă funcţie, iar îîn cazul egalitaă ţii funcţiilor -
superiorul dupaă grad militar.
18. . Ajutorul şefului de gardă se aflaă îîn subordinea sş efului de gardaă .
El are următoarele atribuţii: saă cunoascaă sarcinile gaă rzii, instructş ia pentru
sş eful de gardaă sş i atributş iile tuturor militarilor din gardaă ;saă primeascaă la
schimbul gaă rzilor îîncaă perea pentru gardaă sş i, dupaă listaă , utilajul, inventarul sş i
bunurile materiale;îîn absentş a sau îîn timpul de odihnaă a sş efului de gardaă saă
exercite atributş iile lui;saă trimitaă la ordinul sş efului de gardaă schimburile la
posturi sş i saă controleze serviciul santinelelor;saă îîntocmeascaă graficul de
schimb al santinelelor la intrarea îîn îîncaă perea pentru gardaă sş i saă execute
schimbul lor;saă controleze alimentarea la timp a personalului gaă rzii; starea de
functş ionare a utilajului, inventarului sş i bunurilor materiale, curaă tşenia sş i
ordinea îîn îîncaă perea pentru gardaă sş i pe teritoriul adiacent, de asemenea,
îîncaă lzirea sobelor la timp sş i iluminatş ia;saă îînsotşeascaă la ordinul sş efului de
gardaă persoanele care executaă controlul serviciului santinelelor.
19. MODUL DE APLICARE A STIMULĂRILor
La stabilirea tipului de stimulare, comandanţii (şefii) ţin cont de meritele sau
de evidenţierea îîn serviciu a militarului, precum şi de atitudinea lui faţaă de
serviciu. ÎÎn cazul îîn care comandantul (şeful) consideraă caă autoritatea
disciplinaraă ce i-a fost acordataă este insuficientaă pentru aplicarea stimulaă rii, el
are dreptul saă facaă un demers comandantului (şefului) superior îîn vederea
stimulaă rii militarilor merituoşi. Stimulaă rile se comunicaă verbal sau prin ordin,
îîn faţa formaţiei sau la adunarea (consfaă tuirea) militarilor. Mulţumirea se
exprimaă pentru executare impecabilaă a misiunilor sau pentru atitudine
exemplaraă faţaă de obligaţiile funcţionale. Mulţumirea poate fi verbalaă sau
scrisaă - pentru militarii prin contract, îîn funcţie de importanţa meritului, şi
numai verbalaă - pentru militarii îîn termen, militarii cu termen redus şi
studenţii instituţiilor de îînvaă ţaă mîînt militar. Permisia şi concediul de stimulare
se acordaă pentru indici îînalţi îîn exercitarea funcţiei, pentru executarea
impecabilaă a cerinţelor regulamentelor militare, pentru executarea îîntocmai a
misiunilor. Permisia se acordaă militarilor îîn termen şi militarilor cu termen
redus pentru o durataă de pîînaă la 48 de ore îîn zilele de saă rbaă toare sau de
odihnaă , asigurîîndu-se menţinerea staă rii permanente a pregaă tirii de luptaă a
unitaă ţilor militare. Concediul de stimulare cu durata de pîînaă la 10 zile poate fi
acordat militarilor prin contract, militarilor îîn termen, îîn perioada serviciului
militar, pentru rezultate îînalte îîn îîndeplinirea obligaţiilor de serviciu, pentru
disciplinaă militaraă exemplaraă şi indici îînalţi îîn pregaă tirea de luptaă sau îîn
executarea serviciului de gardaă ori de garnizoanaă . Concediul de stimulare se
acordaă : militarilor prin contract - o dataă pe an; militarilor îîn termen, dupaă trei
luni de îîndeplinire a serviciului militar - numai o dataă pentru perioada
îîndeplinirii serviciului militar. Studenţii instituţiilor de îînvaă ţaă mîînt militar
care, pe parcursul anului de studii, au susţinut sesiunile cu media cel puţin
“bine” beneficiazaă de concediu de stimulare cu durata de pîînaă la 10 zile.
Scrisoarea de mulţumire se expediazaă pentru indici îînalţi îîn pregaă tirea de
luptaă , pentru comportament impecabil atîît îîn unitate, cîît şi îîn afara ei.
Diplomele se acordaă pentru indici îînalţi îîn pregaă tirea de luptaă , la aplicaţii,
competiţii sportive şi activitaă ţi cultural-educative, pentru succese îîn
activitatea ştiinţificaă şi de raţionalizare îîn domeniul militar, precum şi la
trecerea îîn rezervaă (retragere). Cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani
se acordaă pentru indici îînalţi îîn exercitarea funcţiei, la aplicaţii şi competiţii de
specialitate, la activitaă ţi sportive şi cultural-educative, precum şi la trecerea îîn
rezervaă (retragere). ÎÎ nmîînarea fotografiilor militarilor executate lîîngaă
Drapelul de Luptaă desfaă şurat al unitaă ţii militare se efectueazaă pentru serviciul
exemplar sau pentru executarea unor misiuni deosebite. ÎÎ nscrierea numelui îîn
Cartea de Onoare a unitaă ţii militare, a instituţiei se efectueazaă pentru indici
îînalţi îîn pregaă tirea de luptaă , iniţiativaă raţionalaă îîn executarea unor misiuni
deosebite, baă rbaă ţie şi eroism, participare activaă la lichidarea consecinţelor
calamitaă ţilor naturale. Se decoreazaă cu armaă albaă sau armaă de foc nominalaă
ofiţerii pentru merite deosebite îîn asigurarea securitaă ţii militare a Republicii
Moldova. Decorarea se efectueazaă de caă tre conducaă torul structurii militare.
Ridicarea sancţiunii disciplinare se efectueazaă numai îîn cazul îîn care ea şi-a
produs efectul educativ şi militarul şi-a schimbat atitudinea faţaă de
îîndeplinirea datoriei militare. Nu pot fi ridicate simultan mai multe sancţiuni
disciplinare.
20. modul de dare si executare a ordinilor
Ordinele se dau pe linie de subordonare. ÎÎn situaţii deosebite, şeful superior
poate da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. ÎÎ n asemenea
cazuri, el comunicaă despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau
ordonaă acestuia ca el îînsuşi saă raporteze şefului saă u nemijlocit.Ordinul
comandantului (sş efului) trebuie saă fie îîn corelatş ie cu prevederile legislatş iei îîn
vigoare, regulamentelor militare sş i ale altor acte normative. Comandantul
(şeful), îînainte de a da ordinul, este obligat saă analizeze minuţios situaţia şi saă
prevadaă maă surile de asigurare a executaă rii ordinului. El poartaă raă spundere
pentru ordinul dat şi pentru consecinţele acestuia, pentru corespunderea
ordinului legislaţiei îîn vigoare, precum şi pentru abuz de putere şi exces de
putere sau pentru depaă şirea atribuţiilor de serviciu îîn ordinul pe care îîl daă şi
pentru neluarea maă surilor de executare a acestuia. Ordinul trebuie saă fie
formulat clar, saă nu admitaă interpretaă ri ambigue şi saă nu provoace îîndoieli
subordonatului. Ordinul comandantului (şefului) trebuie saă fie executat
necondiţionat, exact şi îîn termen. Militarul, dupaă primirea ordinului, raă spunde
„Am îînţeles” şi apoi îîl executaă . Dacaă este necesar saă se convingaă caă ordinul
dat a fost îînţeles just, comandantul (şeful) poate saă cearaă repetarea lui
succintaă , iar militarul care a primit ordinul se poate adresa comandantului
(şefului) cu rugaă mintea de a i se repeta acesta. Despre executarea ordinului
primit militarul este obligat saă raporteze şefului care a dat ordinul, precum şi
şefului saă u nemijlocit. Dacaă militarul care executaă ordinul primeşte de la un
alt şef superior dupaă situaţia de serviciu un nou ordin, care îîmpiedicaă
executarea primului, el raporteazaă despre aceasta şefului care a dat ordinul
nou şi, îîn cazul îîn care acesta este confirmat, îîl executaă pe ultimul.Cel care a
dat noul ordin comunicaă despre aceasta şefului care a dat primul ordin.
21. ordinea interioara in corpul de garda
În corpul de gardaă trebuie saă fie respectate linisş tea sş i ordinea. Se interzice de a
cîînta sş i interpreta la instrumente muzicale. Se permite de a asculta radioul
prin caă sş ti, de a citi, scrie, juca sş ah, dame sş i narde. Fumatul sş i curaă tş area
îîncaă ltş aămintei se permit doar îîn locurile special amenajate. Efectivul care
executaă serviciul îîn corpul de gardaă peste 1-2 zile, se permite de a avea
televizor sş i de a viziona programele televizate îîn timpul determinat de
instructş ia pentru sş eful de gardaă , pentru a nu crea dificultaă tş i îîn executarea
sarcinilor de caă tre gardaă sş i somnului schimbului de odihnaă . Pistoalele-
mitralieraă sş i mitralierele sunt puse la rastel faă raă îîncaă rcaă toare, carabinele sunt
puse la rastel neîîncaă rcate, cu traă gaciul apaă sat. Rastelurile îîn corpul de gardaă la
necesitate se îînchid sub lacaă t.Cartusş ierele cu îîncaă rcaă toarele pline pentru
pistoalele-mitralieraă (magaziile pentru carabine) sş i tecile cu baioneta-cutş it nu
se scot de pe centuri. ÎÎncaă rcaă toarele pentru mitraliere se paă streazaă îîntr-o ladaă
specialaă a rastelului îînchisaă sub lacaă t, iar cheia se aflaă la sş eful de
gardaă .Personalului gaă rzii i se permite îîn corpul de gardaă saă fie faă raă coifuraă sş i
mantale (scurte îîmblaă nite, scurte îîncaă lzite de campanie), dar echipat.
Mantalele scoase (scurtele îîmblaă nite, scurtele de campanie îîncaă lzite) sş i
coifurile vor fi îîn garderobaă .Mentş inerea îîn ordine a corpului de gardaă sş i a
teritoriului adiacent, de asemenea, de îîncaă lzirea sobelor raă spunde
personalului de gardaă .ÎÎ n afaraă de mentş inerea ordinii interioare zilnice, cel
putş in o dataă pe saă ptaă mîînaă îîn zilele stabilite de comandantul comenduirii
garnizoanei se executaă dezinfectş ia profilacticaă a corpului de gardaă .
22. responsabilitatea militarilor pt incalcarea disciplinei militare....ÎÎ n
cazul îîn care militarul îîncalcaă disciplina militaraă sau ordinea publicaă ,
comandantul trebuie saă -i aminteascaă de obligaţiile serviciului militar, iar îîn
caz de necesitate, saă aplice o sancţiune disciplinaraă . ÎÎn limitele autoritaă ţii
disciplinare acordate, el are dreptul saă aplice orice sancţiune care, îîn opinia sa,
poate avea un efect educativ maxim asupra militarului care a comis
îîncaă lcarea.Persoanele care îîncalcaă disciplina militaraă şi ordinea publicaă , la
decizia comandanţilor, pot fi discutate îîn colectiv: soldaţii - la adunarea
efectivului; sergenţii - la adunarea sergenţilor, subofiţerilor şi ofiţerilor;
subofiţerii - la adunarea subofiţerilor şi ofiţerilor; ofiţerii - la adunarea
ofiţerilor. ÎÎ n afaraă de aceasta, îîncaă lcaă rile grave comise de militarii prin
contract pot fi examinate la consiliile de onoare, ale caă ror organizare şi
activitate sîînt reglementate prin actele normative ale conducaă torului
structurii militare. Hotaă rîîrile acestor consilii au caracter de recomandare
pentru comandanţii (şefii) de unitaă ţi militare, de instituţii îîn vederea aplicaă rii
sancţiunilor disciplinare, îîn limita drepturilor acordate.Comandantul (şeful)
examineazaă hotaă rîîrea consiliului de onoare cu demersul pentru retrogradare
îîn funcţie cu o treaptaă sau retrogradare cu un grad, pentru exmatriculare din
instituţia de îînvaă ţaă mîînt militar, pentru eliberare din serviciul militar şi ia
decizia corespunzaă toare îîn termen de 30 de zile de la data primirii
demersului. Pentru comiterea infracţiunilor, militarii poartaă raă spundere
penalaă conform legislaţiei îîn vigoare.Militarul caă ruia i-a fost aplicataă sancţiune
disciplinaraă pentru comiterea infracţiunii nu este scutit de raă spundere penalaă .
ÎÎ n cazuri excepţionale, cîînd luarea deciziei nu poate fi amîînataă , se admite
suspendarea din funcţie a sergenţilor, a subofiţerilor şi ofiţerilor pe un termen
de pîînaă la 30 de zile.
23. regulile de executare a salutului
Toţi militarii, la îîntîîlnire (depaă şire), sîînt obligaţi sa se salute reciproc,
respectîînd cu stricteţe regulile stabilite de Regulamentul instrucţiei de front al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova.Subordonaţii şi inferiorii îîn grad
militar salutaă primii, iar îîn cazul egalitaă ţii gradelor militare - se salutaă
reciproc.Militarii sîînt obligaţi saă dea onorul militar: la intonarea Îmnului de
Stat;mormîîntului Soldatului Necunoscut;mormintelor comune ale ostaşilor
caă zuţi îîn luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorialaă
a Republicii Moldova;Drapelului de luptaă al unitaă ţii militare;procesiunilor
funerare, îînsoţite de subunitaă ţi militare.
Unitaă ţile şi subunitaă ţile militare aflate îîn formaţie salutaă la
comandaă :Preşedintele Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor
Armate;conducaă torii (persoanele cu funcţii de raă spundere care conduc
structura militaraă ) structurilor militare;generalii şi toţi şefii direcţi ai unitaă ţii
(subunitaă ţii) militare.
Unitaă ţile şi subunitaă ţile militare, de asemenea, salutaă la comandaă :mormintele
comune ale ostaşilor caă zuţi îîn luptele pentru suveranitatea, independenţa şi
integritatea teritorialaă a Republicii Moldova;Drapelul de luptaă al unitaă ţii
militare;procesiunile funerare, îînsoţite de subunitaă ţi militare;una pe alta,
atunci cîînd se îîntîîlnesc.
. ÎÎ n timpul desfaă şuraă rii şedinţelor îîn clase (îîncaă peri), comanda „DREPŢΔ,
„Atenţiune, DREPŢΔ sau „DOMNÎLOR OFÎŢERΔ se daă la îînceputul şi la sfîîrşitul
fiecaă rei şedinţe.
24. ca la 16….
25.Despre politetea militara si conduita militarilor
Militarii sîînt obligaţi saă serveascaă îîn permanenţaă drept exemplu de îînaltaă
culturaă , modestie şi cumpaă tare, saă paă streze cu sfinţenie onoarea militaraă , saă -şi
apere demnitatea şi saă stimeze demnitatea celorlalţi. E necesr de ţinut cont, caă
dupaă comportamentul militarilor se judecaă nu numai despre ei îîn particular,
dar şi despre onoarea Forţelor Armate îîn ansamblu.Relaţiile îîntre militari se
constituie pe baza stimei reciproce. Pe îîntrebaă ri de serviciu ei trebuie saă se
adreseze unul altuia prin „Dumneavoastră". La adresarea personalaă , militarii
îîşi nominalizeazaă gradul, faă raă a indica genul de arma sau serviciul.
Comandanţii şi superiorii, la adresarea caă tre subordonaţi şi inferiori pe linia
serviciului, îîi numesc dupaă gradul militar şi nume sau numai dupaă grad, îîn
ultimul caz adaă ugîînd îînaintea gradului cuvîîntul „domnule".
Studenţii instituţiilor de îînvaă ţaă mîînt militar, care nu au grade militare ale
efectivului de sergenţi şi subofiţeri, îîn adresaă ri sîînt numiţi: „Student Moraru"
„Domnule student".Subordonaţii şi inferiorii, la adresarea caă tre comandanţi
şi superiori, îîi numesc dupaă grad, adaă ugîînd îînaintea gradului cuvîîntul
„domnule".La adresarea la un grup de ofiţeri (la adunaă ri, consfaă tuiri), se
foloseşte expresia: „Domnilor ofiţeri".ÎÎ n afara orelor de serviciu şi a
formaţiei, ofiţerii pot saă se adreseze unul altuia dupaă grad sau pe nume. ÎÎn
viaţa cotidianaă , ofiţerilor li se permite folosirea expresiei afirmative „cuvînt
de ofiţer", la îîntîîlnire sau cîînd îîşi iau raă mas bun se admite saă se spunaă „am
onoarea să vă salut domnule...".Denaturarea gradelor militare, folosirea
cuvintelor obscene, poreclelor, brutalitatea şi adresaă rile familiare sunt
incompatibile cu noţiunile de onoare militaraă şi demnitatea militarilor. ÎÎ n
timpul aflaă rii îîn afara formaţiei, dîînd sau primind un ordin, militarii sunt
obligaţi saă ia poziţia „drepţi", iar dacaă sunt acoperiţi, saă ducaă mîîna la coifuraă şi
s-o lase îîn jos.La îîncheierea raportului, militarul lasaă îîn jos mîîna de la coifuraă .
Dacaă îînainte de raport s-a dat comanda „Drepţi", cel care daă raportul, la
comanda şefului „Pe loc repaus" repetaă comanda şi lasaă mîîna îîn jos.La
adresarea caă tre alt militar îîn prezenţa unui superior îîn grad, militarul trebuie
saă solicite permisiunea de la acesta.
. ÎÎn locurile publice, precum şi îîn troleibuz, autobuz şi îîn trenurile interurbane,
dacaă lipsesc locuri libere, militarul este obligat saă -i ofere locul saă u şefului
(superiorului).ÎÎ n cazul îîntîîlnirii cu un şef (superior), cîînd subordonatul
(inferiorul) nu poate trece pe lîîngaă acesta din cauza spaţiului îîngust, el este
obligat salutîîndu-l saă -i cedeze trecerea; dacaă e necesar ca un şef (superior) saă
fie depaă şit, subordonatul (inferiorul) trebuie sa-i cearaă permisiunea:
„Domnule maior, permiteţi-mi să trec".La adunaă ri, concerte, spectacole şi
consfaă tuiri îîn cadrul unitaă ţii (subunitaă ţii) militarii superiori îîn grad şi îîn
funcţie ocupaă locurile îîn salaă , îîncepîînd cu primele rîînduri (dacaă nu au fost alte
dispoziţii).Militarii trebuie saă fie politicoşi faţaă de populaţia civilaă , saă manifes-
te o deosebitaă atenţie faţa de persoanele îîn etate, femei şi copii, saă contribuie
la apaă rarea onoarei şi demnitaă ţii cetaă ţenilor, precum şi saă le acorde ajutor îîn
caz de accidente, incendii sau calamitaă ţi. ÎÎn cazul, cîînd pe lîîngaă un militar sau
un grup de militari trece o unitate (subunitate) militaraă îîn formaţie, cu
Drapelul de luptaă , chiar dacaă aceştia sunt îîn mişcare, se opresc cu faţa spre
Drapelul de luptaă şi salutaă pe tot timpul trecerii. ÎÎn cazul îîntîîlnirii unitaă ţii
(subunitaă ţii) militare faă raă Drapel de lupta, aceştia salutaă pe comandanţi faă raă a
se opri.. Militarilor li se interzice: saă ţinaă mîîinile îîn buzunare, saă şadaă sau saă
fumeze îîn prezenţa unui şef (superior) faă raă permisiunea acestuia, precum saă
maă nîînce sau saă fumeze din mers îîn locurile nedestinate acestui scop.
26.Pastrarea armelor si munitiilor in corpul de garda
Pistoalele-mitralieraă şi mitralierele sunt puse la rastel faă raă
îî n caă rcaă toare, cu îî n chizaă toarele îî n poziţia anterioaraă , cara binele
sunt puse la rastel neîî n caă rcate, cu traă gaciul apaă sat. Rasteluri le îî n
corpul de gardaă nu se îî n chid sub lacaă t. Cartuşierele cu
îîn caă rcaă toarele pline pentru pistoalele-mitralieraă (magaziile
pentru carabine) şi tecile cu baioneta-cuţit nu se scot de pe
centuri. Şefii de gaă rzi îînarmaţi cu pistoale nu le scot, aflîî n du-se îî n
postul de garda.îî n caă rcaă toarele pentru mitraliere se paă streazaă
îî n tr-o ladaă specialaă a rastelului îî n chisaă sub lacaă t, iar cheia se aflaă
la şeful de gardaă .Pistoalele caporalilor de la posturile de control se
paă streazaă îî n caă rcate îî n tocuri îî n ladaă (safeu) metalicaă îî n chisaă
sub lacaă t, iar cheia se aflaă la şeful de gardaă ; caî nd acesta
paă raă seşte corpul de gardaă şi îîn perioada de odihnaă , o transmite
ajutorului şefului de gardaă . Pistoalele sunt eliberate militarilor
de gardaă îî n ainte de intrarea îî n post dupaă fişe speciale. Arma din
rastel se ia doar cu permisiunea şefului de gardaă sau a ajutorului
lui. Curaă ţarea armelor se face faă raă a le desface, sub conducerea
şefului de gardaă sau a ajutorului lui.
27.Obligatiunile loctiitorului comandantului de pluton
Locţiitorul comandantului de pluton este obligat: saă instruiascaă , saă educe
soldaţii şi sergenţii plutonului şi saă desfaă şoare personal şedinţe la indicaţia
comandantului de pluton ; saă cunoascaă numele, prenumele, patronimicul,
anul de naştere, naţionalitatea, calitaă ţile individuale, ocupaţia pîînaă la serviciul
militar, situaţia familialaă , succesele şi lipsurile îîn pregaă tirea de luptaă ale
fiecaă rui subordonat; saă urmaă reascaă respectarea disciplinei militare şi
executarea serviciului de caă tre comandanţii de grupe şi de caă tre îîntregul
efectiv al plutonului; saă îîntreţinaă îîn stare bunaă armamentul, tehnica militaraă
şi
alte mijloace materiale ale plutonului, saă urmaă reascaă existenţa acestora ; saă
se îîngrijeascaă de curaă ţenia îîncaă perii, saă stabileascaă rîîndul la executarea
curaă ţeniei îîntre grupe ; saă cearaă de la subordonaţi saă îîntreţinaă îîn stare bunaă şi
curataă cazarmamentul, îîmbraă caă mintea şi îîncaă lţaă mintea ; saă urmaă reascaă caă
reparaţia curentaă a echipamentului saă se execute la timp cu forţele proprii ale
efectivului ; saă efectueze inspecţia de dimineaţaă a efectivului plutonului; saă se
îîngrijeascaă de subordonaţi şi saă le studieze nevoile ; saă numeascaă soldaţi la
serviciu şi la lucru, saă ţinaă tabelul cu rîîndul la serviciu îîn pluton, evidenţa
personalului, armamentului şi a altor mijloace materiale ale plutonului; saă
cunoascaă îîn orice moment raă spîîndirile subordonaţilor ;saă raporteze
comandantului de pluton toate cererile subordonaţilor, îîncurajaă rile, abaterile
şi pedepsele disciplinare aplicate ; cîînd raă mîîne îîn locul comandantului de
pluton, saă îîndeplineascaă îîndatoririle acestuia.
28.Obligatiunile insotitorului si modul de indeplinire practica a
lor1.Obligaţiile însoţitorului şi indeplinirea practică a lor .
ÎÎ nsoţitorul este răspunzător de paza persoanelor arestate la îînsoţirea
lor îîn limitele arestului. El se aflaă îîn subordinea şefului de gardaă şi a
ajutoru lui ace stuia.
Însoţitorul este obligat:saă paă zeascaă persoanele arestate la comanda
şefului de gardaă sau a ajutorului acestuia la toaleta matinalaă şi de
searaă , satisfacerea necesitaă ţilor fiziologice şi la plimbare, de asemenea,
îîn timpul dereticaă rii camerelor şi îîncaă perilor arestului, ţinaî nd arma
„la umaă r" ;saă urmaă reascaă ca persoanele arestate saă nu fumeze şi saă nu
comunice cu persoane straă ine ;saă prev inaă pe rsoana arestataă ce
evade azaă p rin som aţ ia „Stai, că trag", iar dacaă aceasta nu se executaă , saă
facaă uz de armaă .ÎÎ n soţitorului la paza persoanelor arestate i se
interzice saă discute cu acestea, saă primeascaă de la ele sau saă le
transmitaă lor ceva, de asemenea, saă maă naî nce, saă bea, saă fumeze, saă
caî nte, saă şa daă , saă -şi satisfacaă necesitaă ţile fiziologice şi saă se distrag pe
orice altaă cale de la executarea obligaţiilor de serviciu. Pentru
îî nsoţirea persoanelor arestate îîn soţitorul le pune îîn formaţia de
coloanaă caî te unul şi le urmeazaă la doi-trei paşi dinapoia, puţin la staî nga
(dreapta) de acestea. Toate comenzile le daă îînsoţitorul.
29. Modul de aplicare si executare a sanctiunilor disciplinare
Orice sancţiune disciplinaraă , ca maă suraă de îî ntaă rire a disciplinei
militare şi de educare a militarilor, trebuie saă corespundaă gravitaă ţii
îî n caă lcaă rii (abaterii) şi gradului de vinovaă ţie. La aplicarea sancţiunii
disciplinare, comandantul (şeful) nu trebuie saă admitaă grabaă la stabilirea
tipului de sancţiune şi a severitaă ţii acesteia şi nici lezarea demnitaă ţii
subalternului. Orice sancţiune disciplinaraă trebuie saă fie aplicataă pîînaă la
expirarea a 10 zile de la data la care comandantul (şeful) a aflat despre
comiterea îîncaă lcaă rii (abaterii), dar nu mai tîîrziu de 30 de zile de la data
constataă rii ei, faă raă a lua îîn calcul timpul aflaă rii militarului îîn concediul anual
de odihnaă , îîn concediul de studii sau îîn concediul medical. Sancţiunea
disciplinaraă nu poate fi aplicataă dupaă expirarea a 6 luni din ziua comiterii
îîncaă lcaă rii (abaterii). ÎÎn termenul indicat nu se include durata desfaă şuraă rii
procedurii penale. Comandantul (şeful) care a faă cut abuz de autoritatea
disciplinaraă acordataă poartaă raă spundere îîn conformitate cu legislaţia îîn
vigoare. Comandantul (şeful) superior are dreptul saă anuleze sancţiunea
disciplinaraă aplicataă de comandantul (şeful) inferior îîn cazul îîn care consideraă
caă aceasta nu corespunde gravitaă ţii îîncaă lcaă rii (abaterii) comise şi poate aplica
o sancţiune mai aspraă sau mai blîîndaă . Prevenirea despre necorespunderea
parţialaă funcţiei se aplicaă numai o dataă îîn perioada aflaă rii militarului prin
contract îîn funcţie. Dacaă aceastaă sancţiune nu a avut efectul scontat, militarul
prin contract este eliberat din serviciul militar îîn modul stabilit de lege.
30.Obligatiunile comandantului de grupa1.Obligaţiunile comandantului
de grupă Comandantul de grupaă este obligat: saă instruiascaă şi saă
educe soldaţii grupei, iar cîî nd executaă misiuni de luptaă — saă
comande cu pricepere grupa ;saă cunoascaă numele, prenumele,
patronimicul, anul de naştere, naţionalitatea, calitaă ţile individuale,
ocupaţia pîî naă la serviciul militar, situaţia familialaă , succesele şi
lipsurile îîn pregaă tirea de luptaă ale fiecaă rui subordonat; saă
urmaă reascaă executarea orarului zilnic, curaă ţenia şi ordinea interioaraă
îî n grupaă , saă cearaă respectarea de caă tre subordonaţi a disciplinei
militare ;— saă cunoascaă materialul, regulile de exploatare a
armamentului, tehnicii militare şi altor materiale ale grupei, saă
urmaă reascaă existenţa acestora, saă le controleze zilnic şi saă le îîntreţinaă
îîn ordine şi s tare bunaă ; saă le cultive soldaţilor grupei ţinuta
ostaă şeascaă şi rezis tenţa fizicaă ;saă se îîngrijeascaă de subordonaţi şi saă le
studieze îîn amaă nunte nevoile ; saă urmaă reascaă îî ngrijirea, starea bunaă a
îîmbraă caă mintei şi îî ncaă lţaă mintei subordonaţilor, ajustarea corectaă a
echipamentului, respectarea de caă tre acestea a regulilor de igienaă
individualaă şi d e p or t a l ţ i nu te i; saă urmaă reascaă zilnic curaă ţenia
îîncaă lţaă mintei, îîmbraă caă mintei şi uscarea obielelor, ciorapilor, precum şi
reparaţia la timp a îîn caă lţaă mintei şi îî m braă caă mintei;saă urmaă reascaă ca dupaă
trageri şi şedinţe la subordonaţi saă nu raă mîî n aă cartuşe de raă zboi şi de
manevraă , grenade, focoase şi substanţe explozibile ;saă raporteze
locţiitorului comandantului de pluton toate cazurile de îî m bolnaă vire,
reclamaţiile şi cererile subordonaţilor, abaterile şi maă surile luate îîn
vederea prevenirii acestora, îîncurajaă rile şi pedepsele disciplinare
aplicate, precum şi cazurile de pierdere sau defectare a armamentului
şi a altor mijloace materiale ;saă cunoascaă îîn orice moment raă spîîndirile
subordonaţilor.
31.Modalitatea de schimbare a santinelelor la posturi
.Santinela poate fi schimbataă sau scoasaă din post doar de şeful de
gardaă , ajutorul şefului de gardaă şi de caporalul de schimb îî n
subordinea caă ruia se aflaă . Întrîî n d îî n post, militarul de gardaă îî n
prezenţa caporalului de schimb (şefului de gardaă sau ajutorului lui)
şi a santinelei ce se schimbaă , trebuie saă examineze şi saă controleze
personal prezenţa şi funcţionarea a tot ce trebuie luat sub pazaă
conform tabelelor de post; la intrarea îî n postul de pazaă a
persoanelor arestate el trebuie saă controleze funcţionarea
zaă voarelor, zaă brelele şi numaă rul de persoane arestate ce se aflaă îî n
camere.
32.Modalitatea de evidenta a stimularilor si sanctiunilor
disciplinareArt.82. - Şefii nemijlociţi sîînt obligaţi saă raporteze ierarhic despre
aplicarea stimulaă rilor şi sancţiunilor disciplinare faţaă de: soldaţi şi sergenţi -
comandanţilor de companii şi celor egali cu ei, zilnic; militarii prin contract -
şefilor de state majore ale unitaă ţilor militare, saă ptaă mîînal.b Evidenţa
stimulaă rilor şi a sancţiunilor disciplinare este ţinutaă îîn toate subunitaă ţile (de
la companie îîn sus), îîn unitaă ţile militare şi îîn instituţii. Toate stimulaă rile şi
sancţiunile disciplinare inclusiv stimulaă rile aplicate de comandant (şef)
pentru îîntreg efectivul subunitaă ţii, unitaă ţii militare, instituţiei, sîînt îînscrise îîn
fişa de serviciu îîn termen de cel mult 5 zile. Fişele de serviciu se
completeazaă :îîn subunitate - pentru soldaţi şi sergenţi; îîn statul major al
unitaă ţii militare - pentru subofiţeri şi ofiţeri;îîn statul major ierarhic superior -
pentru comandanţii (şefii) unitaă ţilor militare (instituţiilor), pentru ofiţerii
acestui stat major.
La expirarea termenului de acţiune a sancţiunii disciplinare, îîn fişa de serviciu
a militarului, la rubrica “Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal al unitaă ţii
noteazaă expirarea acţiunii sancţiunii disciplinare.
ÎÎ n cazul îîn care sancţiunea disciplinaraă se ridicaă , îîn fişa de serviciu a
militarului, la rubrica “Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal al unitaă ţii
noteazaă cîînd şi de caă tre cine a fost ridicataă sancţiunea.
Comandanţii de batalioane, de unitaă ţi militare, şefii instituţiilor şi cei egali cu
ei sîînt obligaţi saă verifice, de 2 ori pe an, fişele de serviciu pentru asigurarea
aplicaă rii corecte a stimulaă rilor şi sancţiunilor disciplinare. Fiecare militar, cel
puţin de 2 ori pe an, precum şi îîn caz de transfer la un nou loc de serviciu, va
lua cunoştinţaă de fişa sa de serviciu sub semnaă turaă .ÎÎ n caz de transfer al
militarului, fişa de serviciu se expediazaă la noul loc de serviciu.
33.Obligatiunile soldatuluiObligaţiunile soldatului
Soldatul pe timp de pace sş i pe timp de raă zboi raă spunde de executarea
îîntocmai sş i la timp a îîndatoririlor sş i misiunilor ce-i revin, precum sş i de
starea de functş ionare a armamentulu saă u, a tehnicii îîn credintş ate sş i de
integritatea materialelor ce i s-au repartizat. El se subordoneazaă
comandantului de grupaă .
Soldatul este obligat:saă îîntşeleagaă profund datoria sa de ostasş al Fortşelor
Armate, saă -sş i execute îîn mod exemplar îîndatoririle de serviciu, saă îîn su-
sş eascaă totul ce-1 îî nvatş aă comandantş i i (sş efii) ;saă cunoascaă functş i ile,
gradele militare sş i numele sş efilor saă i directş i pîî n aă la comandantul de
brigadaă inclusiv ;saă stimeze comandantş ii (sş efii) sş i superiorii, saă
paă streze onoarea sş i demnitatea camarazilor, saă respecte regulile de politetşe
militaraă , de conduitaă sş i de dare a salutului militar; saă se caă leascaă
zilnic, saă -sş i perfectş ioneze pregaă tirea fizicaă , saă respecte regulile de igienaă
individualaă ;saă respecte îî n permanenţaă ţinuta regulamentaraă şi saă fie
îîngrijit;saă cunoascaă la perfecţie şi saă îî n treţinaă îî n stare de func ţionare,
curaă ţate, gata de luptaă armamentul şi tehnica militaraă îîncredinţate ;saă
poarte cu grijaă echipamentul, saă -1 repare la timp şi îîn grijit, saă -1 curaă ţe
zilnic şi saă -1 paă streze îî n locurile stabilite ;saă respecte îîntocmai prevederile
de securitate la manipularea armamentului, tehnicii şi îî n alte cazuri,
precum şi cerinţele de siguranţaă contra incendiilor ;la necesitatea de a
pleca îîn limitele locului de dispunere a unitaă ţii, saă cearaă aprobarea
comandantului de grupaă , iar la îî napoiere saă -i raporteze sosirea ;cîî nd se
aflaă îî n afara locului de dispunere a unitaă ţii, saă se comporte cu demnitate
şi cinste, saă nu admitaă îî n caă lcaă ri ale ordinii publice şi fapte nedemne
faţaă de populaţia civilaă .
34.Modalitatea de pregatire a garzilor.Instruirea practica e efectivului
numit in seviciul de garda.Instruirea practică a serviciului de gardă
Comandanţii de unitaă ţi şi subunitaă ţi militare, care asiguraă personalul de
gardaă , sunt raă spunzaă tori de selectarea lui şi de pregaă tirea pentru
executarea serviciului, de asemenea, de starea bunaă a armelor şi
cartuşelor de raă zboi şi de prezentarea la timp a gaă rzilor la apel.Se
interzice de a numi îîn gardaă militari care îîncaă n-au depus juraă mîîntul militar, n-
au îînsuşit programele respective de pregaă tire a contingentului nou-sosit, care
au comis delincvente ce pot nimeri sub anchetare penalaă , asupra caă rora are
loc anchetarea penalaă , militarii bolnavi etc, care îîn momentul de faţaă dupaă
starea moral-psihologicaă nu pot executa serviciul de gardaă , de asemenea,
cei ce sunt pedepsiţi disciplinar.
Şefii de state majore ale unitaă ţilor militare, cu trei zile îîn ainte de
îî nceperea serviciului îîn garnizoanaă sau interior, sunt obligaţi saă îînmîîneze
comandanţilor de subunitaă ţi, care asiguraă personalul de gardaă , schemele de
amplasare a posturilor, tabelele de posturi şi instrucţiile pentru şefii de
gaă rzi, pentru studierea de caă tre personalul gaă rzilor. Dupaă studiere aceste
documente sunt îî n toarse la statul major al unitaă ţii militare. În noaptea
îî nainte de serviciu militarii numiţi îîn gardaă nu vor executa nici un fel de
servicii sau instrucţiuni şi munci.
îî n ziua de intrare îî n serviciu, îî n orele indicate îî n regimul zilei personalul
de gardaă va dispune de cel puţin 3 ore pentru pregaă tirea de serviciu, iar dacaă
se executaă serviciul peste 24 de ore — cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o
oraă pentru odihnaă (somn).Pregaă tirea personalului gaă rzii acordat de
companie (baterie) este organizataă de comandantul de companie (baterie)
personal ; a gaă rzii acordataă de batalion (divizion) — de comandantul de
batalion (divizion) personal, a gaă rzii acordate de unitatea mili taraă — de
caă tre unul dintre locţiitorii comandantului de unitate.Pregaă tirea pentru
serviciul de gardaă se executaă îîn trei etape :prima — cu douaă -trei zile îînainte de
intrarea îîn serviciu se face selectarea şi distribuirea personalului de
gardaă conform tabelelor de posturi;a doua — îî n ziua ce precedeazaă
intrarea îî n serviciu, îî n orele indicate îîn regimul zilei, cu personalul
gaă rzii se desfaă şoaraă instrucţia de studiere a tezelor de regulamente,
tabelelor de posturi, precizîîndu-se pe machetele obiectivelor paă zite
obligaţiile speciale şi variantele de acţiune a santinelelor la posturi, de
asemenea, a instrucţiilor respective şi a exigenţelor de securitate ;a treia
— îî n ziua de intrare îî n serviciu se desfaă şoaraă instrucţiunea practicaă cu
îînsuşirea acţiunilor santinelelor la posturi.Înstrucţia de studiere a
regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale santinelelor se desfaă şoaraă îîn clasa
de pregaă tire a gaă rzilor, lecţia practicaă pentru garda îîn garnizoanaă — îîn tabaă ra
de gardaă a comenduirii militare, iar cea pentru garda interioaraă — îîn tabaă ra
de gardaă a unitaă ţii militare , îî n caz de executare a serviciului de
gardaă peste una-douaă zile de caă tre acelaşi personal de gardaă , timpul de
realizare a maă surilor etapelor îîntîîi şi ^a doua de pregaă tire a gaă rzilor este
stabilit de comandantul unitaă ţii militare, astfel îîncîît saă nu fie îîn detrimentul
calitaă ţii de pregaă tire a gaă rzii.Cu 15 minute îînainte de prezentarea la apel
gaă rzile vor fi gata de executarea serviciului şi VOP trece îîn subordinea şefului de
gardaă . Din oraă şelul de gardaă gaă rzile pleacaă cu armele neîîn caă rcate, avîî n d
îî n caă rcaă toarele îî n cartuşiere (îî n afaraă de militarii îî n armaţi cu
pistoale).Toate gaă rzile de garnizoanaă din unitatea militaraă sunt
trimise de ofiţerul de serviciu pe unitate. Despre trimiterea gaă r zilor el
raporteazaă comandantului (şefului de stat major al unitaă ţii) şi
comandantului comenduirii garnizoanei.
45 Actiunile sergentului de serviciu pe companie in timpul eliberarii si
primirii armamentului si munitiilor militarilor
1. Armamentul este distribuit personalului de caă tre sergentul de serviciu pe
companie numai din ordinul comandantului de companie sau al plutonierului
de companie. Cîînd subunitatea iese la anunţarea alarmei, la aplicaţii sau la
şedinţe de pregaă tire, precum şi atunci cîînd se distribuie la curaă ţare, pentru
armamentul şi muniţia primite semneazaă îîn registru comandantul de pluton
sau locţiitorul acestuia, iar cîînd intraă îîn gardaă - comandantul gaă rzii. Militarilor
singulari armamentul li se distribuie contra semnaă turaă personalaă .2. Muniţia
pentru gardaă se distribuie cu aprobarea comandantului de companie, iar
subunitaă ţii de serviciu - prin ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate, personal
de caă tre plutonierul de companie, tot el primeşte aceastaă muniţie şi semneazaă
îîn registru.3. ÎÎn scopul urgentaă rii distribuirii armamentului şi muniţiei, îîn caz
de alarmaă , îîn registru se face din timp o menţiune, care, la necesitate, se
concretizeazaă . Semnaă tura pentru primirea armamentului şi muniţiei se face îîn
timpul primirii lor.
47 Aerisirea încăperilor Aerisirea îî n caă perilor îî n cazarmaă se face de
caă tre plantoane, sub supravegherea sergentului de serviciu pe companie. îîn
dormitoare, aerisirea se face îînainte de stingere şi dupaă deşteptare, iar îî n
saă lile de clasaă — îî n ainte de îî n ceperea programului şi îî n timpul
repausului îî n tre orele de curs. Pe timpul verii, podurile şi subsolurile
claă dirilor se aerisesc îîn permanenţaă . Îarna, aerisirea se executaă dupaă
programul aprobat de caă tre comandantul de unitate. Ferestruicile pentru
aerisire pe timpul rece, iar ferestrele pe timp de varaă se deschid cîînd
oamenii se aflaă îîn afara îîncaă perilor. Dacaă oamenii nu ies din îîncaă peri,
ferestruicile sau ferestrele se deschid numai pe o parte a îîncaă perilor.
Ferestrele deschise se fixeazaă îî n cîî rlige. Pe timp de varaă , ferestrele de la
ospaă tarii, punctele medicale, toalete se utileazaă cu reţele cu ochiuri maă runte
pentru protecţia contra insectelor. Înstalaţiile de ventilare existente
trebuie saă fie menţinute îî n stare de funcţionare. Ventilarea aflux-
aspiraţie se pune îî n func ţiune îî n timpul stabilit de comandantul
de unitate.
Modul de iluminare este determinat de comandantul de unitate.
Îluminatul cazaă rmilor se îî mparte în iluminat de lucru şi iluminat
de serviciu (luminaă albastraă -îî nchisaă slabaă ).ÎÎ n dormitoare, îîn orele
de somn se lasaă iluminatul de serviciu ; cîî nd iluminatul se face cu
laă mpi cu petrol, laă mpile de serviciu ard îîn mod normal. La intrarea îî n
cazarmaă , îî n camerele pentru paă strarea armamentului, îîn coridoare, pe
scaă ri şi îîn toalete, îîn-cepîînd cu îînserarea şi pîînaă la luminarea de zi, se
menţine iluminatul de lucru. Supravegherea regimului de iluminare
revine persoanelor de serviciu şi plantoanelor.
Programul orar de funcţionare a fiecaă rui loc de lampaă şi persoana care
raă spunde de respectarea aces/uia, îîn scopul economiei de energie
electricaă , se vor îî nscrie pe o etichetaă ce va fi aplicataă sub comutator
(îî n trerupaă tor).Pentru cazuri de avarie sau de îî n trerupere
temporaraă a iluminatului electric din alte cauze, sergenţii de serviciu pe
companii şi pe alte subunitaă ţi trebuie saă dispunaă de surse de rezervaă
ale iluminatului, locurile de paă strare a caă rora sunt determinate
de comandantul de unitate.ÎÎ n îî ncaă perile unde efectivul acţioneazaă la
semnalul „Alarma", la toate ferestrele este prevaă zutaă mascarea luminii
cu materiale speciale.Raă spunderea de starea bunaă şi funcţionarea
surselor electrice de iluminat o poartaă şeful serviciilor al unitaă ţii, prin
intermediul persoanelor instruite special care îîi sunt subordonate
nemijlocit, iar de buna funcţionare a laă mpilor cu petrol şi a altor
surse locale de iluminare a îîncaă perilor — plutonierul de companie şi
persoana de serviciu pe subunitate.
4 8 Pentru comiterea de crime, militarii poartă raă spundere penalaă
conform legislaţiei îîn vigoare. Militarilor îî n termen li se pot aplica
urmaă toarele pedepse disciplinare:Observaţia,mustrare si mustrare
aspra;numirea peste raî nd de serviciu(cu exceptia serviciului de garda si
de garnizoana)-pina la 6 servicii(durata zilei de munca nu va depasi 8
ore);privarea de permisie in afara locului de dispunere a unitatii
militare, a institutiei;arest-pina la 5 zile(cu exceptia femeilor
militare);retrogradareinfunctiecuotreapta; retrogradarea cu un grad; eliberarea din
serviciul militar inainte de expirarea contractului-pentru soldatii si
sergentii prin contract.
50 Repartizarea timpului în unitatea militară se face astfel
îî n cîî t saă fie asigurataă starea ei de pregaă tire permanentaă îî n vederea
luptei şi saă fie create condiţiile de efectuare organizataă a pregaă tirii de
luptaă a efectivului, de menţinere a ordinii, disciplinei militare şi de
educaţie a militarilor, de ridicare a nivelului de culturaă , de asigurare
comunalaă multilateralaă , de odihnaă şi servire a mesei la
timp.Durata totalaă a timpului saă ptaă mîî n al de serviciu al
militarilor prin contract nu trebuie saă depaă şeascaă durata timpului
de muncaă stabilit prin legislaţia muncii a Republicii Moldova. Durata
timpului de serviciu pentru militarii îîn termen este determinataă de
orarul zilnic al unitaă ţii militare.Militarilor îî n termen, precum şi
militarilor care satisfac serviciul militar prin contract îî n instituţiile
militare de îî nvaă ţaă mîî n t ale instruirii profesionale şi îî n unitaă ţile
militare-şcoalaă li se acordaă cel puţin o zi (24 ore) de odihnaă
saă ptaă mîî nal. Celorlalţi militari prin contract li se acordaă cel puţin o zi
(24 ore) de odihnaă saă ptaă mîî nal, îî nsaă nu mai puţin de 6 zile de
odihnaă pe lunaă .Maă surile de urgenţaă , care sunt legate nemijlocit de
starea de pregaă tire îîn vederea luptei şi cea pentru mobilizare a unitaă ţii
militare, se executaă la ordinul comandantului acesteia pe orice timp
al zilei cu oferirea ulterioaraă a odihnei de cel puţin patru ore pentru
militarii implicaţi.Militarilor prin contract, antrenaţi la executarea
îîndatoririlor serviciului militar îî n zilele de odihnaă şi de saă rbaă toare,
odihna li se oferaă îî n alte zile ale saă ptaă mîî nii prin hotaă rîî rea
comandantului de unitate (subunitate), ţinîîndu-se cont de interesele de
serviciu. Durata odihnei nu trebuie saă depaă şeascaă timpul de aflare îîn
serviciu îî n zilele de odihnaă şi de saă rbaă toare. ÎÎ n cazul antrenaă rii
militarilor prin contract la executarea îîn datoririlor serviciului militar
peste durata stabilitaă a timpului saă ptaă mîînal de serviciu şi
imposibilitaă ţii de a-1 compensa prin odihnaă îîn alte zile ale saă ptaă mîînii,
atunci acest timp se sumeazaă şi se acordaă militarilor ca zile
suplimentare de odihnaă , care pot fi alaă turate la concediul de
bazaă .Repartizarea timpului îî n unitatea militaraă îî n decurs de 24 de
ore, iar conform unor principii, şi îî n decurs de o saă ptaă mîî naă se
stabileşte de orarul zilnic şi regulamentul timpului de serviciu.
52. DEŞTEPTAREA, INSPECŢIA DE DIMINEAŢĂ ŞI APELUL DE
SEARĂDimineaţa, cu 10 minute pîînaă la
semnalul „Deşteptarea”, sergentul de serviciu
pe subunitate îînfaă ptuieşte deşteptarea
comandanţilor de grupe (echipe) şi locţiitorilor
comandanţilor de plutoane, iar la ora stabilitaă
(la semnalul „Deşteptarea”) - deşteptarea
generalaă a subunitaă ţii.Dupaă deşteptare, se
efectueazaă îînviorarea de dimineaţaă , curaă ţenia
îîncaă perilor şi a teritoriului, aranjarea
aşternutului, toaleta de dimineaţaă şi inspecţia
de dimineaţaă . Pentru inspecţia de dimineaţaă , la
comanda sergentului de serviciu pe subunitate
„Companie, pentru inspecţie – ADUNAREA”,
locţiitorii comandanţilor de plutoane
(comandanţii de grupe) adunaă îîn formaţie
subunitaă ţile lor la locul stabilit. Sergentul de
serviciu pe subunitate, dupaă ce a adunat
subunitatea, raporteazaă plutonierului de
subunitate despre pregaă tirea subunitaă ţii
pentru inspecţie. La comanda plutonierului de
subunitate, locţiitorii comandanţilor de
plutoane şi comandanţii de grupe desfaă şoaraă
inspecţia de dimineaţaă . La inspecţiile de
dimineaţaă se verificaă prezenţa militarilor,
aspectul lor exterior şi respectarea de caă tre ei a
regulilor de igienaă corporalaă . Militarii care
necesitaă asistenţaă medicalaă sîînt îînscrişi de
caă tre sergentul de serviciu pe subunitate
(unitate) îîn registrul de evidenţaă a bolnavilor
(Anexa nr.18) pentru a fi trimişi la punctul
medical al unitaă ţii.La inspecţia de dimineaţaă ,
comandanţii de grupe ordonaă îînlaă turarea
neajunsurilor depistate, controleazaă executarea
şi raporteazaă locţiitorilor comandanţilor de
plutoane rezultatele inspecţiei, iar aceştia -
plutonierului de subunitate.Starea picioarelor,
ciorapilor (obielelor) şi a lenjeriei de corp se
controleazaă periodic, de regulaă , îînainte de
stingere. Dupaă plimbare, la comanda
sergentului de serviciu pe subunitate
„Companie, pentru apel ADUNAREA”, locţiitorii
comandanţilor de plutoane (comandanţii de
grupe) adunaă îîn formaţie subunitaă ţile lor
pentru apel. Sergentul de serviciu pe
subunitate, dupaă ce a adunat subunitatea,
raporteazaă plutonierului de subunitate sau
persoanei care îîl îînlocuieşte despre adunarea
la apelul de searaă .Plutonierul de subunitate sau
persoana care îîl îînlocuieşte, dupaă ce a dat
comanda „DREPŢΔ, îîncepe apelul. La îînceputul
apelului, el nominalizeazaă gradele militare,
numele militarilor îînscrişi pe veci, pentru
faptele lor de vitejie, îîn lista subunitaă ţii
(unitaă ţii) sau ca soldaţi de onoare. La
nominalizarea acestor militari, se raporteazaă :
„Cutare (gradul militar şi numele) a caă zut cu
moarte de erou îîn luptele pentru libertatea şi
independenţa Patriei” sau „Soldatul de onoare
al companiei (gradul militar şi numele) se aflaă
îîn rezervaă ”.Dupaă aceasta, plutonierul de
subunitate sau persoana care îîl îînlocuieşte,
controleazaă efectivul conform listei nominale.
Auzindu-şi numele, fiecare militar raă spunde:
„Prezent”. Pentru cei absenţi, raă spund
comandanţii de grupe. De exemplu: „ÎÎ n gardaă ”,
„ÎÎ n concediu”.Dupaă apel, plutonierul de
subunitate daă citire ordinelor şi dispoziţiunilor
pe care trebuie saă le cunoascaă toţi militarii,
anunţaă serviciul de zi pentru ziua urmaă toare şi
stabileşte (precizeazaă ) modalitaă ţile de
intervenţie îîn caz de alarmaă sau incendiu.
Locţiitorii comandanţilor de plutoane numesc
militarii de rîînd pentru efectuarea curaă ţeniei îîn
ziua urmaă toare. La ora stabilitaă , se daă semnalul
„Stingerea”, se aprinde lumina de serviciu şi se
stabileşte liniştea deplinaă .
53 O f i ţ e r u l d e s e r v i c i u p e p a r c e s t e o b l i g a t : să controleze
minuţios la toate persoanele care intraă îîn parc permisele de intrare şi
actele, notîî n d pe permisele valabile o sin guraă dataă ora sosirii şi
plecaă rii din parc ; dupaă terminarea schim bului saă transmitaă
permisele îî n subunitatea de servicii tehnice a unitaă ţii militare ;să
permită deschiderea îî n caă perilor şi depozitelor din parc
p er s o a n e l or d e se m n a te pr i n - o rd i n u l p e u n it a te , n o t îî nd
a c e a st a îî n re gi stre le respe ctive, saă asi ste la d es ch id erea l or ; să
d ea ap ro ba re pe rso nal pen tru ieş irea d in parc a maş i n i l o r ş i
d e p l a s a r e a l o r îî n i n t e r i o r u l p a r c u l u i ; sa completeze, dupaă
regulile stabilite, registrul cu eviden ţa ie şi ri i- îî nap oi er ii te hn ic ii
d in şi îî n parc ; sa supravegheze înapoierea la timp îî n parc a
maşinilor din
cursaă , iar îî n cazul cîî n d ele se reţin — saă raporteze ofiţerului de
serviciu pe unitate ;s ă co nt ro l eze i eş ire a ( int rarea )
ma te ri ale lo r d in pa rc ( îî n parc) conform celor prevaă zute îî n foaia de
parcurs, saă urmaă reascaă d e as emen ea, ca pe ter itor iu l pa rc ul ui saă
n u paă tr und aă perso nae straă ine;s a u r m ă r e a s c ă r e s p e c t a r e a
o r a r u l u i z i l n i c îî n p a r c ş i s aă c u n o a s c aă c e l u c raă r i se exe c u t aă îî n
p a rc ş i d e c a re s u b u n i t aă ţ i , s aă nu permitaă executarea îî n parc a
lucraă rilor care nu sunt legate de îî ntreţi nerea şi repararea
ma şin il or şi al to r ca te go ri i d e teh ni caă s a u d e a m e n a j a r e a
p a rc u l u i ; să cunoască în permanenţaă existentul, consumul,
precum şi n umaă ru l maş in il or îî n stare bu naă ş i al c el or c u defec t,
a l altei tehnici şi armamentului; să urmărească menţinerea
curaă ţeniei şi ordinii îî n îî n caă peri şi pe teritoriul parcului, precum şi
respectarea normelor de pro tecţie a med iului îî n conjuraă tor; în
perioada de timp rece saă urmaă reascaă îî n caă lzirea corectaă şi la timp a
sobelor din îî ncaă perile parcului şi din îî ncaă perile cu instaă l aţii de îî n caă lzire
a apei şi uleiului, precum şi menţinerea temperat ur ii sta bi li te îî n
toa te îî nc aă pe ri le ; - î n d ep oz itel e ne îî n caă lz ite şi platformele
neacoperite ale parcului saă verifice dacaă s-a eyacuaţ apa din
sistemul de raă cire a motorului, iar pe ger puternic saă verifice dacaă
au fost scoase de pe maşini acumulatoarele şi dacaă au fost puse
taă bliţele respective să supravegheze respectarea regulilor de prevenire
şi stingere a incendiilor (anexa 15) şi saă verifice existentul şi starea
mijloacelor pentru stingerea incendiilor, mijloacelor de semnalizare îî n
caz de incendiu, precum şi starea de pregaă tire a maşinilor d e
t ra c ţ i u n e p e n t r u c a z d e i n c e n d i u ; să ia măsuri pentru
îî n treţinerea tehnicaă la timp a maşini l o r ş i a l t o r c a t e g o r i i d e
t e h n i c aă îî n a p o i a t e îî n p a r c ; să nu permită parcarea maşinilor
neprevaă zute de program;să controleze ca seara, dupaă terminarea
tuturor lucraă rilor îîn parc, saă fie stinse luminile îîn îîncaă peri şi laă sataă numai
iluminarea de serviciu, iar îî n exteriorul parcului luminile saă fie
aprinse ;să verifi ce exis tenţ a şi starea lacaă telor şi sigiliilor de
la uşile îî n caă perilor (platformelor îî m prejmuite), destinate pentru
paă strarea lichidelor tehnice otraă vitoare ; la sosirea în parc a şefilor
direcţi, îî n cepîî nd de la locţiitorii comandantului unitaă ţii îî n sus, precum şi
a ofiţerului de serviciu peu n i t a t e s aă - i îî n t îî m p i n e ş i s aă l e d e a
ra p o r t u l .
54. Serviciul de zi răspunde de menţinerea ordinii interioare, paza
efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, îîncaă perilor şi
bunurilor materiale ale unitaă ţii (subunitaă ţii) militare, pentru controlul staă rii
de lucruri îîn subunitaă ţi şi luarea la timp a maă surilor de prevenire a
incidentelor, infracţiunilor, îîncaă lcaă rilor grave de disciplinaă militaraă , precum şi
pentru executarea altor obligaţii ce ţin de serviciul interior.Componenţa
personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţaă îîn ordinul de bazaă pe
unitate pe îîntreaga perioadaă a anului calendaristic şi se modificaă îîn caz de
necesitate.Este prevaă zutaă urmaă toarea componenţaă a personalului destinat
pentru executarea serviciului de zi al unitaă ţii: ofiţerul de serviciu pe unitate;
ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate; garda; ofiţerul (subofiţerul) de
serviciu şi plantoanele pe parc, precum şi mecanicii-conductori (conducaă torii
auto) la autovehiculele de tracţiune de serviciu; sergentul de serviciu şi
ajutorii acestuia pe punctul de control şi trecere; sergentul de serviciu pe
statul major al unitaă ţii şi agenţii de legaă turaă ; serviciul de patrulaă ; serviciul de
zi pe subunitate; felcerul sau instructorul sanitar de serviciu; pompierul de
serviciu; subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantinaă şi lucraă torii repartizaţi
la cantinaă ; subunitatea de intervenţie (de serviciu); toboşarul-gornist de
serviciu.
55. PLANTONUL PE PARCPlantonul pe parc se numeşte din rîîndul soldaţilor
şi sergenţilor. El raă spunde de respectarea ordinii îîn parc, de corectitudinea
ieşirii şi intraă rii autovehiculelor îîn parc. Plantonul pe parc se subordoneazaă
ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc.
Plantonul pe parc are urmaă toarele obligaţii: saă permitaă accesul militarilor îîn
parc, precum şi ieşirea din parc şi intrarea îîn parc a autovehiculelor şi a altei
tehnici numai cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc;saă
urmaă reascaă menţinerea ordinii îîn parc;saă nu permitaă fumatul şi aprinderea
focului îîn îîncaă peri şi pe teritoriul parcului, cu excepţia locurilor special
stabilite şi amenajate pentru aceasta;saă supravegheze ca autovehiculele saă fie
scoase (aduse) de la (la) locul de parcare numai cu aprobarea ofiţerului
(subofiţerului) de serviciu pe parc;îîn cazul izbucnirii unui incendiu, saă
raporteze imediat ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc şi saă
îîntreprindaă maă suri pentru stingerea lui;saă raporteze imediat despre toate
îîncaă lcaă rile de ordine îîn parc ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe
parc.Plantonul executaă serviciul la intrarea îîn parc, iar plantonul din schimbul
liber, pe timpul lucraă rilor îîn parc, se aflaă pe teritoriul parcului şi urmaă reşte
respectarea ordinii interioare îîn parc, a regulilor de prevenire a incendiilor şi
nu paă raă seşte locul saă u de aflare faă raă aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de
serviciu pe parc.
56. MODUL DE NUMIRE A PERSONALULUI PENTRU SERVICIUL DE ZI
Subunitaă ţile (îîn limita posibilitaă ţilor) sîînt numite la serviciu îîmpreunaă cu
comandanţii (şefii) lor.
Graficul privind rîîndul la serviciu al subofiţerilor, ofiţerilor şi subunitaă ţilor
unitaă ţii este elaborat de statul major de comun acord cu şeful statului major şi
aprobat de comandantul unitaă ţii.
Rîîndul la serviciu îîn subunitate al plutoanelor îîl stabileşte plutonierul de
subunitate (unitate), iar îîn pluton - locţiitorul comandantului de pluton.Din
punct de vedere numeric serviciile de rîînd urmeazaă a fi repartizate militarilor
uniform şi echitabil.
Tabelele cu rîîndul la serviciu al personalului sîînt ţinute separat pentru fiecare
lunaă : pentru efectivul de soldaţi - de caă tre locţiitorii comandanţilor de
plutoane; pentru efectivul de sergenţi - de caă tre plutonierul de subunitate;
pentru subofiţeri şi ofiţeri - de caă tre statul major al unitaă ţii.Tabelele cu rîîndul
la serviciu se paă streazaă timp de un an, apoi se nimicesc îîn modul stabilit.
57.Acţiunile personalului serviciului pe parc la accesul militarilor în parc,
ieşirea (întoarcerea) maşinilor în parcOfiţerul (subofiţerul) de serviciu pe
parc permite ieşirea autovehiculelor din parc îîn modul stabilit la pct.319.La
sosirea autovehiculului îîn parc şi dupaă controlul executat de şeful punctului
de control tehnic, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc noteazaă îîn foaia de
parcurs şi îîn registrul de evidenţaă a ieşirii-îînapoierii autovehiculelor timpul,
indicaţiile privind kilometrii parcurşi, iar dupaă îîntreţinere, autovehiculul se
parcheazaă şi se organizeazaă paza îîn modul stabilit.
58.Destinatia, componenta personalului serviciului pe zi
Serviciul de zi se numesş te pentru mentş inerea ordinii interioare, paza
efectivului, armamentului, tehnicii militare sş i munitş iilor, îîncaă perilor sş i
materialelor unitaă tş ii(subunitaă tşii) militare, pentru controlul staă rii de lucruri îîn
subunitaă tşi sş i luarea la timp a maă surilor de prevenire a infractşiunilor, precum sş i
pentru executarea altor îîndatoriri ce tşin de serviciul interior.Componenţa
personalului destinat pentru serviciul de zi se anuntşaă îîn ordinul de zi pe
unitate pe perioada de instructşie.Este prevaă zutaă urmaă toarea componentşaă a
personalului destinat pentru serviciul de zi al brigaă zii (unitaă tşii): ofitşerul de
serviciu pe unitate;ajutorul ofitşerului de serviciu pe unitate;subunitatea de
interventşie;garda;ofitş e rul de serviciu sş i plantoanele pe parc; precum sş i
mecanicii-conductori(sş oferii) la masş inile de tractşiune de serviciu;felcerul sau
instructorul sanitar de serviciu sş i plantoanele pe punctul medical;sergentul de
serviciu sş i ajutorii acestuia pe punctul de control;sergentul de serviciu pe
bucaă taă rie sş i sala de mese sş i muncitorii îîn ospaă taă rie;sergentul de serviciu pe
statul major al unitaă tşii;tobosş arul-gornist de serviciu;agentşii de legaă turaă ;echipa de
pompieri;plantonul îîn serviciul special.Zilnic, prin ordinul de zi pe brigadaă
(unitate), se numesc: ofitş erul de serviciu pe unitate, ajutorul ofitşerului de
serviciu pe pare, subunitatea de interventş ie, precum sş i subunitaă tş ile de la care
se numesş te personalul pentru serviciul de zi sş i personalul pentru lucru. La
necesitate, comandantul de brigadaă (unitate) arc dreptul saă reducaă componentşa
personalului destinat pentru serviciul de zi.In serviciul de zi pe companie sunt
numiţi:sergentul de serviciu pe companie;plantonul pe companie. In locul
sergenţilor de serviciu pe companii îî n unele batalioane, îî n functş i e de
efectivul lor sş i de conditşiile de instalare, la decizia comandantului de unitate,
poate fi numit un sergent de serviciu pe unitate, iar îîn subunitaă tşile de asigurarea
unitaă tş ii, cîînd acestea sunt amplasate îîmpreunaă - o persoanaă de serviciu pe
aceste subunitaă tşi. Numaă rul de plantoane îîn cazurile mentş ionate este stabilit
îîn functş ie de conditş iile de amplasare a subunitaă tşilor, de asigurarea pazei sş i
mentşinerea ordinii interioare.Toate persoanele de serviciu sş i ajutorii lor
trebuie saă poarte pe partea staî ngaă a
pieptului (pe maî naă staî ngaă ) o insignaă (banderolaă din paî nzaă ) cu inscriptş ia
respectivaă de diferitş i militari îî n perioade anumite, numaă rul de servicii
pentru ofitş e rii sş i plutonierii mai ocupatşi pentru timpul acesta poate fi redus de
caă tre comandantul de unitate.
59. PREGĂTIREA PERSONALULUI SERVICIULUI DE ZIStatul major al unitaă ţii
militare, cu patru-cinci zile pîînaă la îînceputul
lunii urmaă toare, comunicaă comandanţilor de
subunitaă ţi zilele de intrare şi componenţa
personalului destinat pentru executarea
serviciului de zi pentru luna
urmaă toare.Comandanţii subunitaă ţilor, din
partea caă rora se numeşte personalul pentru
serviciul de zi, raă spund nemijlocit de selectarea
efectivului şi de pregaă tirea acestuia pentru
executarea serviciului, de sosirea la timp a
personalului la şedinţaă (instructaj) la
persoanele cu funcţii de raă spundere ale unitaă ţii
şi la apel.. ÎÎn noaptea care precede serviciul,
persoanele numite îîn serviciul de zi vor fi
scutite de toate şedinţele şi lucraă rile. Pompierii
numiţi din partea echipei de pompieri, care
executaă serviciul îîn locul de dispunere a
unitaă ţii, nu sîînt scutiţi de şedinţe şi lucraă ri.La
orele indicate îîn programul zilnic, personalului
i se acordaă obligatoriu cel puţin 3 ore pentru a
se pregaă ti de executarea serviciului, inclusiv
pentru desfaă şurarea şedinţei practice.
Pregaă tirea personalului din componenţa
serviciului de zi este efectuataă de caă tre
plutonierul (sau persoana ce-l îînlocuieşte)
subunitaă ţii. Pregaă tirea personalului numit
pentru executarea serviciului de zi din partea
batalionului sau unitaă ţii militare este
organizataă de caă tre comandanţii
corespunzaă tori şi executataă de caă tre locţiitorii
acestora.Personalul din componenţa serviciului
de zi, stabilit prin ordin pe unitate, îîn funcţie de
destinaţia serviciului, soseşte la ora stabilitaă la
şedinţaă (instructaj) la şeful statului major al
unitaă ţii, la locţiitorii comandantului de unitate
sau la o altaă persoanaă cu funcţii de raă spundere,
numitaă de caă tre comandantul unitaă ţii îîn acest
scop.Cu 15 minute pîînaă la apel, personalul
destinat serviciului de zi trebuie saă fie gata
pentru executarea serviciului şi primit îîn
subordine de caă tre sergenţii (ofiţerii,
subofiţerii) de serviciu, precum şi de caă tre şeful
gaă rzii unitaă ţii.
60. Regulile activitatii incendiare in parcuri regulile activitatii incendiare
in parcuriTehnica militaraă (aeronavele) se dispune astfel îî n cîî t îî n tre ele
saă raă maî naă culoare de trecere, necesare pentru evacuarea lor rapidaă îîn caz de
incendiu.Pentru a preveni izbucnirea unui incendiu îîn parcuri şi hangare, se
interzice categoric:alimentara cu carburanţi a maşinilor aflate pe locuri de
parcare şi paă strarea maşinilor (navelor aeriene) care au rezervoare şi
conducte cu scurgeri de carburanţi;paă strarea carburanţilor, lubrifianţilor
şi a ambalajelor goale îî n locurile de parcare a maşinilor;spaă larea şi
curaă ţarea huselor, capotelor şi îîmbraă caă mintei cu petrol iampant, benzinaă şi alte
lichide combustibile;paă strarea îî n maşini a unor obiecte straă ine, mai ales a
cîîr pelor, huselor, îî mbraă caă mintei speciale îîmbibate cu ulei;paă strarea cisternelor
cu carburanţi îîn parcuri şi hangare;folosirea îîncaă lzitoarelor care prezintaă pericol
de incendiu;folosirea mijloacelor de iluminat care au flacaă ra neprotejataă
şi a felinarelor oarbe, îî n locurile de parcare şi pe timpul alimentaă rii cu
carburanţi;executarea lucraă rilor de suduraă îîn îîncaă perile destinate pentru
parcarea maşinilor;alimentarea cu combustibil a navelor aeriene care nu au prizaă
la paă maî nt;accesul pe aerodrom a tehnicii faă raă mijloace de stins
incendiul;menţinerea navelor aeriene faă raă teren de aterizare;blocarea uşilor de
la îîncaă perile destinate pentru parcarea şi paă strarea maşinilor,
amenajarea de magazii, ateliere şi locuinţe îîn aceste îîncaă peri;îînchiderea uşilor de
ta îîncaă perile destinate pentru parcarea şi paă strarea maşinilor (navelor aeriene)
cu zaă voarele interioare.Pentru a asigura evacuarea imediataă a maşinilor îî n
caz de incendiu, zilnic se destinaă tractoare de serviciu, prevaă zute cu
dispozitive de remorcaj şi personalul de serviciu necesar.
62.Masurile si regulile sanitaro-igieniceCuraă ţarea zilnicaă a îî ncaă perilor se
face de caă tre personalul numit, sub supravegherea directaă a sergentului de
serviciu pe companie. Personalul destinat pentru curaă ţenia de rîî n d nu
este scutit de programul de instrucţie.Personalul care executaă curaă ţenia
este obligat saă maă ture gunoiul de sub paturi şi noptiere, îîn trecerile dintre
paturi, la necesitate, saă şteargaă podelele cu o perie sau cu o cîîrpaă umedaă , saă
scoataă gunoiul îîn locul stabilit, saă şteargaă praful de pe ferestre, uşi, dulapuri, laă zi şi
de pe alte obiecte, de cu searaă saă umple spaă laă toarele cu apaă , saă goleascaă
urnele, iar îî n locurile pentru fumat, pe lîî n gaă aceasta, saă toarne apaă sau
lichid dezinfectant. Menţinerea curaă ţeniei îîn îîncaă peri pe timpul desfaă şuraă rii
şedinţelor se aflaă îî n funcţia plantoanelor. Pe lîîngaă curaă ţenia zilnicaă , o
dataă pe saă ptaă mîînaă se executaă curaă ţenia generalaă a tuturor îî ncaă perilor sub
conducerea plutonierilor de companie. Pe timpul curaă ţeniei generale
cazarmamentele (saltelele, pernele, paă turile) pot fi scoase îîn curte pentru
aerisire. Pîî n aă la lustruirea podelelor cu mastic, acestea se curaă ţaă de
murdaă rie şi se freacaă cu cîî r pe umede. Dacaă podelele nu se lustruiesc
cu mastic, atunci spaă latul lor se executaă cel puţin o dataă pe saă ptaă mîînaă .
Turnarea apei pe podele este interzisaă .La bucaă taă rii şi saă lile de mese tot
utilajul şi inventarul se marcheazaă , se menţine îîn curaă ţenie şi ordine ;
vesela dupaă servirea mesei trebuie saă fie curaă ţataă , spaă lataă , opaă ritaă cu
apaă fiartaă , uscataă şi paă strataă pe stelaje sau îî n dulapuri speciale. Pe
timp de iarnaă , lucarnele claă dirilor trebuie saă fie îî n chise, iar pe timp de
varaă — deschise, dar protejate cu reţele speciale.Toaletele se amenajează
calculînd o cabină cu scaun (un ochi) şi un pisoar la 10—12 oameni.
W. C.-urile exterioare se amenajeazaă cu haznale impermeabile la distanţa de
40—100 metri faţaă de îîncaă perile locuite, ospaă tarii şi brutaă rii. Aleele care duc
spre acestea pe timp de noapte se ilumineazaă .
63.SERGENTUL DE SERVICIU PE COMPANIE Îa sosirea îîn companie a şefilor
direcţi, îîncepîînd de la comandantul de companie îîn sus, a ofiţerului de serviciu
pe unitate, precum şi a persoanelor din comisia de inspecţie (control) saă dea
comanda „Drepţi", saă le raporteze şi saă -i îînsoţeascaă prin sectorul
companiei.De exemplu : „Domnule maior, îîn timpul serviciului meu nu s-a
îîntîîmplat nimic deosebit (dacaă s-a îîntîîmplat ceva, raporteazaă ce anume).
Compania este la instrucţie îîn raionul poligonului de tragere. Sunt sergentul
de serviciu pe companie, sergent Solonari".Altor ofiţeri, plutonieri şi
plutonierului de companie sergentul de serviciu pe companie nu raporteazaă ,
dar numai se prezintaă .La sosirea ofiţerilor din alte subunitaă ţi sergentul de
serviciu pecompanie, de asemenea, li se prezintaă şi îîi îînsoţeşte la
comandan¬tul de companie. îîn cazul îîn care comandantul (şeful) sosit este
îîntîîmpinat de caă tre comandantul de companie şi îîi raporteazaă , sergentul de
ser¬viciu pe companie, care este de faţaă , nu mai raporteazaă , ci doar se
prezintaă .
64. După primirea serviciului , noul sergent de serviciu, îîmpreunaă cu cel
vechi, se prezintaă la comandantul de subunitate (la persoana ce-l îînlocuieşte),
iar îîn lipsa acestuia - la plutonierul de subunitate, cu raportul despre predarea
şi luarea îîn primire a serviciului.
De exemplu: „Domnule caă pitan, sîînt sergent Stratan. Am predat serviciul pe subordonare şi dacaă aceastaă îîncaă lcare s-a manifestat prin acte de violenţaă , se
companie”. „Domnule caă pitan, sîînt sergentul inferior Cobzari. Am primit pedepseşte cu muncaă neremunerataă îîn folosul comunitaă ţii de la 60 la 240 de
serviciul pe companie”. ore sau cu îînchisoare de pîînaă la 3 ani.
65. modul de prezentare a sergentului de serviciu Aceeaşi acţiune:saă vîîrşitaă asupra a douaă sau mai multor persoane;soldataă cu
Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere îîntîîmpinaă ofiţerii din vaă taă marea uşoaraă sau medie a integritaă ţii corporale sau a saă naă taă ţiise
alte unitaă ţi militare şi li se prezintaă .De exemplu: „Domnule caă pitan, sîînt pedepseşte cu îînchisoare de pîînaă la 5 ani. Acţiunile prevaă zute la alin.(1) sau
sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Laur”. Apoi, raporteazaă (2): saă vîîrşite de douaă sau mai multe persoane; saă vîîrşite cu aplicarea
imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate. armei;soldate cu urmaă ri grave, se pedepsesc cu îînchisoare de la 4 la 8 ani.
66. La punerea santinelelor la posturi sau schimbarea lor caporalul de 73Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371 „dezertarea”,
schimb este obligat: saă respecte cu strictetşe ruta de plecare a schimbului la art. 372 „eschivarea de la serviciul militar”.
posturi sş i de la posturi, indicataă îîn schema de amplasament al posturilor ; saă Latura obiectiva a dezertarii este realizata prin parasirea unitatii militare, a
controleze ca santinela sş i militarul de gardaă ce ia îîn primire postul saă execute centrului de instruire sau a locului de serviciu in scopul eschivarii de la
corect predarea sş i primirea postului, saă controleze personal îîmpreunaă cu serviciul militar, de la pregatirea militara obligatorie sau de la concentrari,
santinela sş i cu militarul de gardaă , care ia îîn primire postul, iluminatş ia, precum si neprezentarea din aceleasi motive la serviciu sau la concentrare in
îîngraă diturile, usş ile (portş ile), geamurile sş i zaă brelele, peretş ii magaziilor cazurile permisiei din unitatea militara sau din centrul de instruire,
(depozitelor), starea lacaă telor, sş nururilor, sigiliilor (plumbului pentru sigilat) repartizarii, transferarii, intoarcerii din misiune, din concediu sau dintr-o
sş i corespunderea lor amprentelor, sau numaă rul de masş ini de luptaă (alt insitutie curativa.
armament sş i tehnicaă militaraă ) aflate sub pazaă , de asemenea, starea mijloacelor Împortant este si faptul ca militarul se afla in afara unitatii, locului de serviciu
tehnice de pazaă , mijloacelor de legaă turaă , de stingere a incendiilor sş i in general, intr-un anumit timp, avind scopul de a se eschiva de la serviciu.
îîmbraă caă mintea pentru post; saă indice santinelei, care ia îîn primire postul, Dupa cum se vede aceasta ifractiune poate fi atit comisiva cit si omisiva.
caă ror momente trebuie saă le acorde o atentş ie deosebitaă , unde se aflaă posturile Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 372, militarul in esenta avind
îînvecinate, cele mai periculoase caă i de acces la obiectivul paă zit; saă indice pe acelasi scop, se realizeaza in alt mod si anume prin automutilare sau prin
teren hotarele postului sş i hotarul de interdictş ie marcat pe teren îîn simularea unei boli, prin falsificarea documentelor sau prin alta inselaciune.
conformitate cu distantşele indicate îîn tabelele de posturi pîînaă la care santinela 74Eschivarea de la serviciul militar
poate permite accesul la post al persoanelor straă ine ; saă controleze dacaă Eschivarea militarului sau a rezervistului de la îîndeplinirea obligaţiilor
santinela sş tie cum saă procedeze îîn caz de atac asupra ei, asupra obiectivului serviciului militar sau de la concentrare ori mobilizare prin automutilare sau
paă zit sau asupra postului îînvecinat, de asemenea, îîn caz de incendiu ; saă prin simularea unei boli, prin falsificarea documentelor sau prin altaă
controleze cunoasş terea de caă tre santinelaă a modului de prezentare a îînşelaă ciune se pedepseşte cu muncaă neremunerataă îîn folosul comunitaă ţii de la
raportului sş i legaă turii cu îîncaă perea pentru gardaă .Schimbîînd santinela la postul 60 la 240 de ore.
Drapelului de luptaă , caporalul de schimb este obligat saă controleze integritatea Aceeaşi acţiune saă vîîrşitaă :pe timp de raă zboi; b) îîn condiţii de luptaă se
husei (dulapului) sş i a sigiliului, saă confrunte sigiliul cu amprenta lui. În caz de pedepseşte cu îînchisoare de pîînaă la 5 ani.
descoperire a defectelor la husaă (dulap) sau la sigiliu, caporalul de schimb
cheamaă sş eful de gardaă sş i îîi raporteazaă despre aceasta.La deschiderea magaziei
(depozitului, parcului) caporalul de schimb sosesş te la post, avîînd amprentele
de sigilii (plumbul pentru sigilat) sş i îîmpreunaă cu persoana sositaă pentru
deschidere examineazaă magazia (depozitul, parcul). Dacaă santinela
conform tabelului de post trebuie saă se afle la post, caporalul de schimb îîi va
aminti obligatş iile speciale prevaă zute de tabelul de post pentru acest timp.
Accesul îîn magazie (depozit) caporalul de schimb îîl permite, respectîînd cu
exactitate cerintşele indicate îîn tabelul de posturi.
ÎÎ n timpul schimbaă rii santinelei la magazia (depozitul, parcul) deschisaă
caporalul de schimb indicaă santinelei, care a luat îîn primire postul, cine a
deschis-o sau cine are acces la locul de statş ionare a masş inilor de luptaă (alt
armament sş i tehnicaă militaraă ).La îînchiderea magaziei (depozitului, parcului)
caporalul de schimb este obligat saă soseascaă la post cu amprentele de sigiliu
(plumbul pentru sigilat) sş i personal, îîn prezentş a santinelei sş i a persoanei care
predaă magazia (depozitul, parcul) sub pazaă , saă controleze sigiliile (plumbul
pentru sigilat) sş i starea geamurilor, zaă brelelor, usş ilor, peretş ilor : la primirea
sub pazaă a masş inilor de luptaă (alt armament sş i tehnicaă militaraă ) îîn locurile de
statş ionare saă controleze numaă rul lor, iar dacaă sunt sigilii (plumbul de sigilare),
saă le confrunte cu amprentele.
68.Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364 „neexecutarea
intentionata a ordinului”, art. 365 „opunere de rezistenta sefului sau
constringerea acestuia la incalcarea obligatiilor de serviciu”. Ordinul
(indicatia, dispozitia) – cerinta a sefului obligatorie pentru executare,
referitoare la savirsirea sau nesavirsirea de catre subaltern a unor actiuni in
legatura cu serviciul. El poate fi adresat unuia sau unui grup de militari si are
drept scop atingerea rezultatului concret. Ordinul poate sa fie verbal, in scris
sau prin alte modalitati, transmis nemijlocit sau prin alti subalterni, inclusiv
prin telefon, fax, etc.
Neexecutarea intentionata poate sa fie manifestata prin refuzul deschis sau
tacit de a indeplini cerintele ordinului. Refuzul de a indeplini ordinul poate sa
fie facut public sau declarat personal comandantului. Alta neexecutare a
ordinului consta in aceea ca subalternul aparent a primit a primit spre
executare ordinul, dar in realitate nu-l executa.
Neexecutarea ordinului se considera consumata in momentul survenirii
urmarilor prevazute de art. 364 „daune in proportii considerabile intereselor
de serviciu”. Aici se cere o observatie. Consider ca aceasta infractiune trebuie
sa fie considerata consumata indiferent de cauzarea daunei, intrucit intreg
sistemul militar este intemeiat pe o ierarhizare stricta si subordonarea
neconditionata a subalternilor sefilor. Cred ca ar fi benefica o modificare in
acest sens a art. 364 CP.Opunerea de rezistenta sefului consta in impiedicarea
sefului de a-si indeplini obligatiunile de serviciu. În acest caz faptuitorul
incearca sa nu permita sefului sa-si exercite obligatiunile de serviciu, sa nu-i
permita actionarea in conformitate cu legislatia si cu regulamentele
militare.Opunerea de rezistenta, de regula, este precedata de o oarecare
incalcare a disciplinei militare din partea militarului iar opunerea de
rezistenta este o reactie la actiunile legitime ale sefului, idreptate spre
restabilirea ordinii.
Aceasta infractiune se consuma indiferent de faptul daca seful si-a indeplinit
obligatiunile de serviciu sau nu, iar in cazul constringerii daca si le-a incalcat
sau nu.
69 Opunerea de rezistenţă şefului sau constrîngerea acestuia la
încălcarea obligaţiilor de serviciuOpunerea de rezistenţaă şefului, unei alte
persoane care îîndeplineşte obligaţiile legate de serviciul militar sau
constrîîngerea lor la îîncaă lcarea acestor obligaţii, îînsoţite de aplicarea
violenţei,se pedepseşte cu îînchisoare de pîînaă la 5 ani.
Aceleaşi acţiuni: saă vîîrşite de douaă sau mai multe persoane;saă vîîrşite cu
aplicarea armei; soldate cu urmaă ri grave se pedepsesc cu îînchisoare de la 3 la
8 ani. Acţiunile prevaă zute la alin.(1) sau (2): saă vîîrşite pe timp de raă zboi;
saă vîîrşite îîn condiţii de luptaă ,se pedepsesc cu îînchisoare de la 7 la 13 ani.
70Infractiuni privind relatiile regulamentare dintre militari : art. 366
„insultarea militarului”, art. 367 „amenintarea sefului”, art. 368 „acte de
violenta savirsite asupra sefului”, art. 369. „incalcarea regulilor statutare cu
privire la relatiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregatirea
militara obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de
subordonare”.Prin insultare se are in vedere lezarea intentionata a onoarei si
demnitatii, exprimata in forma indecenta. Însultarea incalca ordinea stabilita a
relatiilor dintre militari, stabilita in regulamentele militare. Este de mentionat
ca in Codul Penal al RM din 24 martie 1961, era incriminata insulta adusa
printr-un act de violenta. În prezent, pentru consumarea acestei infractiuni nu
se cere savirsirea unui act de violenta.Amenintarea se caracterizeaza prin
insuflarea sefului ideii ca i se va provoca rau, anume moartea, vatamare
corporala sau a sanatatii ori bataia. Alte amenintari nu pot constitui latura
obiectiva a acestei infractiuni. Pentru consumarea infractiunii nu are
importanta daca subalternul intr-adevar a avut sau nu de gind sa-si
infaptuiasca amenintarile.Actele de violenta asupra sefului se caracterizeaza
prin provocarea acestuia a vatamarii usoare a integritatii corporale sau a
sanatatii ori lovirea sefului in timpul cind acesta indeplineste obligatiile legate
de serviciul militar. Daca au fost provocate urmari mai grave, de exemplu,
moartea sefului, atunci actiunile infaptuitorului urmeaza a fi calificate
condform articolului 145 alin. (2) lit. d).Latura obiectiva a infractiunii
prevazuta de art. 369 CP este realizata prin incalcarea regulilor statutare cu
privire la relatiile dintre militari, manifestata prin acte de violenta aplicate de
un militar fata de altul. Încalcarea regulilor amintite fara aplicarea violentei nu
constituie latura obiectiva a acestei infractiuni.
71Ameninţarea militarului de caă tre şef sau subaltern cu moartea, cu
vaă taă marea integritaă ţii corporale sau a saă naă taă ţii ori cu baă taia îîn timpul
îîndeplinirii obligaţiilor legate de serviciul militar se pedepseşte cu muncaă
neremunerataă îîn folosul comunitaă ţii de la 60 la 240 de ore sau cu îînchisoare
de pîînaă la 2 ani.Aceeaşi acţiune saă vîîrşitaă : a) pe timp de raă zboi; b) îîn condiţii de
luptaă se pedepseşte cu îînchisoare de la 3 la 8 ani.
72 Încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari
dacă între ei nu există raporturi de subordonare
ÎÎ ncaă lcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari, îîn timpul
îîndeplinirii serviciului militar, dacaă îîntre ei nu existaă raporturi de