CURS 1: RESURSELE APĂRĂRII: CONȚINUT ȘI DIMENSIUNI

SPECIFICE
RESURSA – „rezerva sau sursa de mijloace susceptibile de a fi valorificate într-o
împrejurare data”
RESURSE – „potențialul material, natural, financiar și uman de care dispune societatea
la un moment dat și care exprimă posibilitățile ei de dezvoltare”
POTENȚIAL ECONOMIC – „totalitatea resurselor materiale și umane ale unei țări"
(valorile absolute curs 1 slide 13)
POTENȚIAL DE RĂZBOI (sau militar):
 capacitatea militară a unei țări;
 totalitatea resurselor economice și tehnice, precum și cadrele de care dispune forța
armată a acelei țări
REZERVA – cantitățile de alimente, de obiecte, de bani, de materiale etc. puse deoparte
și păstrate pentru a fi întrebuințate mai târziu.
Resursele apărării naționale:
 se constituie din totalitatea resurselor umane, financiare, materiale și de altă
natură, pe care statul le asigură și le angajează în susținerea eforturilor de apărare a
țării
Sistemul de priorități și alocare a resurselor pentru apărare:
 ansamblul de reglementări – se stabilesc responsabilitățile ce revin autorităților
publice, instituțiilor publice și agenților economici, criteriile pentru stabilirea
produselor și a serviciilor cuprinse în contractele prioritare, modul de constituire a
resurselor și de eșalonarea alocării acestora, precum și drepturile și obligațiile
agenților economici furnizori, în vederea satisfacerii în regim de urgență a
nevoilor de apărare
PLANIFICAREA APĂRĂRII
 un complex de activităţi şi măsuri care vizează protejarea şi promovarea
intereselor naţionale, definirea şi îndeplinirea obiectivelor securităţii
naţionale a României în domeniul apărării
 procesul care stă la baza transformării și modernizării în domeniul apărării și
include totalitatea programelor, acțiunilor și măsurilor inițiate de România pentru
identificarea, dezvoltarea și fsnaa capabilităților militare și non militare necesare
îndeplinirii misiunilor și obiectivelor în domeniul apărării
RESURSELE UMANE
 se constituie din întreaga populație aptă de efort pentru apărarea națională
Coordonate ale strategiei în domeniul resurselor umane
 diminuarea efectivelor militare, în acord cu politicile adoptate la nivel național;
 asigurarea unui înalt nivel de profesionalizare a armatei;
 controlul civil, democratic al societății asupra instituției militare;
 restructurarea personalului prin reducerea numărului de ofițeri și creșterea
numărului de subofițeri;
 perfecționarea sistemului de formare și instruire a personalului militar
profesionalizat, în acord cu necesitatea însușirii procedurilor și lucrului de stat
major potrivit standardelor NATO;
Coordonate ale strategiei în domeniul resurselor umane
 asigurarea comp. lingvistice a pers. din Armata României care va lucra în structuri
NATO, precum și a celor din unitățile operaționalizate participante la mis.
comune, în țară sau în afara granițelor naționale;
 punerea în aplicare a unui sistem de manag. al carierei individuale, care să permită
promovarea pe treptele ierarhiei milit. pe baza competenței profes. și a
potențialului de dezv. ulterioară;
 redefinirea elem. politicii în domeniul social, în acord cu cerințele stimulării
performanței profesionale;
 redefinirea elementelor politicii în cadrul manag. resurselor umane, în scopul
asigurării compatibilității cu reglementările în domeniu cu statele membre ale
NATO.
RESURSELE MATERIALE
Resurse naturale primare – importante pentru nevoi
Resurse derivate - utilaje, instalații, experiență, științifică
RESURSELE MATERIALE - cuprind totat. produselor industriale, materiile prime,
energia, serviciile de transport, de telecomunicații, asigurarea sănătății, pe care statul le
asigură și le angajează în vederea susț. eforturilor de apărare a țării.
Resursele materiale pentru apărare
 se constituie într-un sistem care cuprinde rezervele naționale de producție și de
mobilizare.
!!!În stabilirea nomenclaturii și volumului acestora se au în vedere:
 importanța asigurării procesului de producție;
 nivelul, mărimea, volumul la care se realizează;
 locul în care se constituie;
 natura și caracterul resurselor.
Rezervele materiale de mobilizare
 se compun din rezervele de mobilizare ale ec. și rezerv. de mobilizare ale forțelor
destinate ducerii acțiunilo militare, care își completează propriile nevoi de dotare,
de stocuri și asigură completarea celorlalte structuri care iau ființă la mobilizare
Rezervele de mobilizare ale economiei
 cuprind acele rezerve materiale prin care se asigură continuitatea producției dar și
asigurarea rezervelor materiale destinate satisfacerii multiplelor nevoi generate de
pregătirea economiei și a teritoriului pentru apărare
Rezervele materiale de mobilizare ale forțelor destinate ducerii apărării
 se referă la acele materiale destinate completării dotării (înzestrării) și stocurilor de
materiale conform ștatelor de război, a consumurilor pe perioada execuției
mobilizării și perioadei de pregătire a acțiunilor militare, la nivelul tuturor marilor
unități, unităților și formațiunilor existente la pace și al celor care iau ființă la
mobilizare, din structura operative destinate acțiunii militare.
Resursele materiale necesare mobilizării forțelor destinate apărării se compun din:
a) rezervele proprii;
b) capacitățile pentru apărare, potrivit legii;
c) rezervele de mobilizare, potrivit legii;
d) producția curentă a operatorilor economici;
e) importuri;
f) alte resurse prevăzute de lege
Rezervele materiale de mobilizare cu destinație militară: armamentul, tehnica de
luptă, munițiile, alte materiale (scop- asig capacității de luptă a trupelor)
Resursele financiare - reprezintă totalitatea fondurilor bănești care pot fi puse la
dispoziția statului pe baza unui cadru legislativ adecvat, pentru acoperirea nevoilor
apărării naționale
-DESTINAȚIE: pt dotarea forțelor armate cu armament, tehnică
militară și mij de transport, crearea, conservarea și împrospătarea rezervelor de
mobilizare, întreținerea și repunerea în stare de func. a armamentului și a tehnicii de luptă
!!!DPV economic, cheltuielile pentru apărare se împart în:
 cheltuieli curente (de personal, bunuri și servicii, dobânzi, asistență socială și alte
cheltuieli);
 cheltuieli de capital (cheltuieli efectuate din bugetul de stat pentru creșterea
rezervelor materiale naționale și de mobilizare);
 alte cheltuieli (rambursări de credite).
RESURSELE INFORMAȚIONALE
 managementul resurselor informaţionale oferă inf. adecvate utilizării capab. forț.
proprii, concomitent cu posibilităţile forţelor adverse. De asemenea,
managementul resurselor informaţionale trebuie direcţionat spre dezvoltarea
sistemelor de sprijin care asigură formularea valorilor politico-militare.
Resursele tehnologice și de cercetare
 asigură baza modernizării echipamentelor și tehnicii militare în scopul dezvoltării
capabilităților necesare Armatei României pentru îndeplinirea misiunilor de
apărare națională conform direcțiilor stabilite.
Resursele infrastructurale : - ansamblul lucrărilor şi amenajărilor teritoriului care pot fi
folosite în scopul apărării naţionale
CURS 2 - Pregătirea economiei pentru apărare: procese şi instituţii specifice
PENTA- ansamblul de măsuri și de acțiuni care se stabilesc și se realizează din timp de
pace, în vederea utilizării potențialului economic și uman al țării, pentru satisfacerea
nevoilor de apărare și asigurarea continuității activităților economico-sociale în caz de
mobilizare sau de război
Instituţii cu atribuţii pe linia pregătirii economiei naţionale pentru apărare:
Parlamentul României
Autorităţile administraţiei publice centrale
-Guvernul (anrsps se subordonează)
-Ministerele
-Organe centrale de specialitate subordonate- Guvernului sau ministerelor
-Autorităţile administrative autonome

Autorităţile administraţiei publice locale

-Consiliile judeţene şi preşedinţii acestora
-Consiliile locale
-Primarii
ANRSPS:
 se organiz. şi funcţionează ca org. de specialitate al administraţiei publice centrale,
cu personalitate juridică, în subordinea MAI, finanţată integral de la bugetul de
stat, prin bugetul MAI
 Conducerea -de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a
primului-ministru, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor
Planul de mobilizare a ec. naționale pt apărare:
 ansamblul de măsuri şi acţiuni privind trecerea economiei de la starea de pace la
starea de război şi funcţionarea acesteia în vederea asigurării resurselor necesare
susţinerii efortului de apărare
 cuprinde responsabilităţi şi sarcini obligatorii pentru ministere şi celelalte autorităţi
ale administraţiei publice centrale şi locale, alte instituţii şi agenţi economici
 Proiectul Planului de mobilizare se dimensionează pentru o perioadă de 1 an şi are
o valabilitate de 4 ani
Bugetul de război:
 se elaborează de către Ministerul de finanţe legea 477/2003
 prevede cheltuielile necesare pentru o mobilizare generală
 datele financiare privind bugetul de război sunt clasificate
 sumele aferente bugetului de război nu se consolidează la bugetul general al
statului
 Proiectul Bugetului de război se dimensionează pentru o perioadă de 1 an şi are o
valabilitate de 4 ani
Gestionat de ANRSPS:
 modul de stabilire a contractelor/comenzilor prioritare
 eșalonarea asigurării cererilor de produse și servicii necesare susținerii efortului de
apărare în caz de mobilizare sau de război, în regim de urgență, cu minimum de
perturbări ale pieței
 repartiția resurselor în funcție de prioritățile stabilite de Guvern
 modul de alocare a resurselor pentru contractele prioritare
 controlul stocurilor publice și particulare destinate îndeplinirii contractelor
prioritare
 activitățile de import și export pentru realizarea priorităților sistemul de finanțare a
activităților prioritare
Planul de preg. al economiei naț. pt apărare :
 elaborată anual de ANRSPS
  cuprinde obiectivele, măsurile, prioritățile și resursele ce se stabilesc și se
realizează din timp de pace pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul de
mobilizare
1.Obiectivele – acțiunile ce urmează a fi realizate pentru satisfacerea nevoilor forțelor
sistemului național de apărare
2.Măsurile – identificarea capacităților pentru apărare și stabilirea, crearea și păstrarea
rezervelor de mobilizare, precum și la alte acțiuni care vor fi apreciate ca necesare, în
condițiile legii
3.Prioritățile – determină eșalonarea obiectivelor, după importanța acestora, pt susținerea
efortului de apărare și pt care urmează să se aloce resursele necesare
4.Resursele – materialele și fondurile destinate îndeplinirii măsurilor și obiectivelor
stabilite în planul de pregătire
!!!ANRSPS încheie contracte cu agenții economici și cu alte instituții publice
specializate pentru realizarea măsurilor aprobate privind pregătirea economiei naționale
pentru apărare
Planul de preg. al economiei naț. pt apărare : (programe)
 Constituirea și păstrarea rezervelor de mobilizare
 Păstrarea capacităților pentru apărare strict specializate
 Păstrarea și actualizarea documentațiilor tehnice
 Alte activități considerate a fi necesare
Capacități pentru apărare
 liniile de producție sau de prestări de servicii specializate, activele care le
deservesc, amenajările tehnologice specifice, existente în domeniile industriei,
transporturilor, comunicațiilor și tehnologiei informației, ocrotirii sănătății, precum
și spațiile de depozitare a rezervelor de stat și de mobilizare, utilizate în scopul
satisfacerii necesităților vitale ale forțelor sistemului național deapărare, în caz de
mobilizare sau de război.
 ANRSPS ține evidența capacităților pentru apărare, identificate și comunicate de
către ministerele de resort.
în industrie: capacitățile de producție specializate pentru fabricarea sau repararea, în caz
de mobilizare sau de război, a tehnicii militare, a armamentului, a munițiilor și a
materiilor prime cu destinație strict militară și capacitățile destinate pentru depozitarea
acestor produse;
în transporturi: mijloacele, instalațiile și amenajările aferente, destinate a satisface
exclusiv, în caz de mobilizare sau de război, nevoile de transport ale forțelor sistemului
național de apărare;
în comunicații și tehnologia informației: rețelele de comunicații și informatice, precum
și mijloacele, instalațiile și amenajările aferente, destinate a satisface exclusiv, în caz de
mobilizare sau de război, nevoile de servicii de comunicații și informatice ale FSNA;
în domeniul ocrotirii sănătății: spitalele din rețeaua sanitară și alte localuri care se
constituie în spitale de urgență pentru tratarea răniților și bolnavilor ca urmare a acțiunilor
militare, precum și unitățile care asigură producția de seruri, vaccinuri, antibiotice,
dezinfectante și alte asemenea materiale și substanțe, destinate acestor situații;
în domeniul administrării rezervelor de stat: spațiile de depozitare în care se păstrează
rezerve de stat și de mobilizare; capacitățile destinate pentru depozitarea rezervelor de
mobilizare
Industria națională de apărare
 domeniu strategic al economiei naționale- cuprinde operatorii economici, care
dispun de resurse tehnologice, organizatorice și de management necesare
realizării și furnizării către FSNA a produselor militare, sensibile și strategice,
precum și serviciile necesare.
 Coordonarea și evidența din industria națională de apărare se realizează de către
ministerul de resort.
 Capacități de importanță strategică națională: (1)producția și fabricarea pulberilor
și explozivilor, (2)producția și realizarea mentenanței pentru tehnica militară,
(3)producția și fabricarea munițiilor și armamentului de infanterie, (4)realizarea și
integrarea sistemelor de comandă-control
SEMINAR 1: Scopul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare
(în caz de mobilizare sau război)
 satisfacerea cererilor de produse și servicii necesare forțelor sistemului național de
apărare
 asigurarea funcționării instituțiilor publice și a agenților economici
 asigurării consumului raționalizat al populației
Cerinţe pentru elaborarea planului de mobilizare
 cererile forțelor sistemului național de apărare
 necesarul pentru consumul raționalizat al populației
 estimarea resurselor strategice necesare pentru funcționarea instituțiilor publice şi
agenților economici care desfăşoară activităţi de pregătire pentru apărare
 programul economic al Guvernului şi strategiile sectoriale de dezvoltare
 nomenclatorul cu produsele şi serviciile pentru apărare
 propunerile ministerelor, celorlalte autorităţi ale administrației publice şi agenţilor
economici privind asigurarea resurselor pentru cererile FSNA, consumul
 raționalizat al populației şi pentru funcționarea instituțiilor publice şi agenților
economici
 date statistice şi prognoze furnizate de instituțiile specializate

Nomenclatorul cu produsele şi serviciile pentru apărare (economie, populație,

unități militare)
 armament
 munții
 blindate
 alte categorii de tehnică de luptă
 servicii de transport
 carburanți-lubrifianți specifici
 produse pentru consumul raționalizat al populației
 produse şi servicii de comunicații
 produse şi servicii de asigurare a sănătăţii
 produse de importanţă vitală
Condiţii esenţiale ale produselor cuprinse în planul de mobilizare
 sunt omologate în producția de serie în ţară
 sunt în fabricație curentă sau au producția sistată de cel mult 5 ani, cu excepția
munițiilor
 nu se găsesc în mod curent în comerț
 cantitatea solicitată depăşeşte seria minimă realizabilă
Cereri și solicitări către ANRSPS
Instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranței naționale:
 cereri de produse şi servicii necesare în caz de mobilizare sau de război
Autoritățile administrației publice
 estimări ale resurselor necesare pentru funcționarea economiei şi pentru consumul
raționalizat al populației, în caz de mobilizare sau de război
pe timp de pace
 ca urmare a modificării cererilor FSNA transmise către ANRSPS
 ca urmare a unor schimbări importante apărute în posibilitățile de asigurare a
resurselor materiale şi energetice
 din alte cauze obiective
la declararea stării de mobilizare sau de război
 modificări cerute de FSNA în funcție de situația concretă pentru punerea în
aplicare a planului de mobilizare
 coordonează aplicarea sarcinilor şi măsurilor stabilite, de trecere a economiei de la
starea de pace la starea de război

CURS 3: Pregătirea teritoriului pentru apărare: procese şi instituţii specifice

Pregătirea teritoriului pentru apărare
 parte componentă a securității naționale și are la bază prevederile Constituției, ale
legilor țării și ale documentelor privind planificarea apărării naționale, precum și
obligațiile asumate de România prin tratate și alte înțelegeri internaționale
 ansamblul de măsuri și acțiuni stabilite pentru realizarea obiectivelor necesare
satisfacerii nevoilor strategice și operative ale FSNA și pentru asigurarea protec.
Pop. și a bunurilor materiale, a celor ce aparțin patrimoniului național, împ.
efectelor acțiunilor distructive executate de agresor cu mij. clasice și arme CBRN
Procesul de elaborare a Programului de pregătire a teritoriului – slide 6
Infrastructura teritorială:
Clasificare
Importanţa pentru stabilitatea şi funcţionarea sistemelor:
 infrastructuri obişnuite
 infrastructuri deosebite
 infrastructuri critice
Siguranţa şi securitatea proceselor:
 obiective de importanţă deosebită pentru apărarea ţării;
 obiective de importanţă deosebită pentru activitatea statului;
 obiective de importanţă deosebită pentru economie (include infrastructura critică).
Destinaţia infrastructurii
 civile, militare, mixte
Durata ciclului de utilizare
 temporare, permanente
Dispunerea infrastructurii
 infrastructura de comunicații terestre (drumuri, poduri, tunele)
 infrastructura de comunicații navale (canale, porturi, cheiuri, plaje)
 infrastructura de comunicații aeriene (aerodromuri, zone amenajate pentru
desantul aerian)
 construcții hidrotehnice
 lucrări de ameliorare a condițiilor pedo-climatice etc.
Factorii care influențează organizarea și amenajarea teritoriului pentru apărare:
 condiții naturale
 starea şi structura economică a unui teritoriu şi condiţiile infrastructurale
 evoluţia tehnicii de luptă şi politica de apărare
SEMINAR 2: Atribuţiile autorităţilor publice, instituţiilor publice precum şi ale
operatorilor economici privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului
pentru apărare
AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE AUTONOME
-cu statut constituțional:
 Avocatul Poporului
 Consiliul Legislativ
 Consiliul Suprem de Apărare a Țării
  Consiliul Economic și Social
 Consiliul Superior al Magistraturii

-cu statut legal:

 Consiliul Concurenței
 Consiliul Național al Audiovizualului
 Agenția Națională de Presă AGERPRES
 Autorităţi administrative autonome cu statut legal
 Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
 Autoritatea Electronică Permanentă
 Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării Serviciul Român de
Informații
PUTERI autorități autonome :
 Puterea de investigare
 Puterea de avizare
 Puterea de recomandare și de emitere de puncte de vedere
Puterea de reglementare
 Puterea de sesizare a organelor statului
 Puterea de sancționare
CURS 4: Interdependențe între securitatea infrastructurilor critice și procesele
specifice pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare
 infrastructură critică- un element, un sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe
teritoriul statelor membre, care este esențial pentru menținerea funcț. societale
vitale, a sănătății, siguranței, securității, bunăstării sociale sau economice a
persoanelor, și a căror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ
într-un stat membru ca urmare a incapacității de a menține respectivele funcții
 infrastructură critică europeană – ICE-Infrastructură critică, localizată în statele
membre a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a
cel puțin două state membre
 infrastructură critică națională – ICN-un element, un sistem sau o componentă a
acestuia, aflat pe teritoriul național, care este esențial pentru menținerea funcțiilor
vitale ale societății, a sănătății, siguranței, securității, bunăstării sociale ori
economice a persoanelor și a cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact
semnificativ la nivel național ca urmare a incapacității de a menține respectivele
 funcții, cât și proiectul unui obiectiv strategic de interes național a cărui
construcție este imperios necesară pentru salvgardarea interesului național
CRITERII esenţiale pentru identificarea potențialelor infrastructuri critice
1)întinderea sau suprafaţa:deteriorarea =evaluată în funcţie de regiunea geografică+de
dimensiunea internaţională, naţională provincială/teritorială sau locală;
2) gradul de gravitate:incidenţa sau degradarea=nule+ minime+moderate sau ridicate.
Criterii pentru evaluarea gradului de gravitate sunt: -incidenţa economică,
incidenţa asupra publicului; incidenţa asupra mediului; dependenţa; incidenţa
politică;
3) efectul în timp, intervalul de timp după care consecinţele devin majore sau grave -
momentul în care degradarea infrastructurii respective poate avea o incidenţă majoră sau
un efect grav (imediat, după 24-48 de ore, într-o săptămână sau într-un termen mai lung)

O infrastructură sau un ansamblu de infrastructuri pot fi considerate critice

datorită:
 condiţiei unice, dar şi complementarităţii, în cadrul infrastructurilor unui sistem
sau proces;
 rolului important pe care îl îndeplinesc în stabilitatea, fiabilitatea, siguranţa,
funcţionalitatea şi, în special, securitatea sistemelor
 vulnerabilităţilor sporite la ameninţările directe, precum cele care vizează
sistemele/ procesele din care fac parte
 sensibilităţilor deosebite la variaţia condiţiilor, şi îndeosebi, la schimbări bruşte,
ale situaţiei
CRITERII PENTRU EVALUAREA CI-1:
- fizic/criteriul prezenței-mărime, anduranță, fiabilitate
- funcțional/criteriul locului-ce anume „face” infrastructura respectivă
- de securitate-care este rolul infrastructurii în siguranța și securitatea sistemului
CRITERII PENTRU EVALUARE IC 2:
- de flexibilitate: unele din cele incluse in categoria celor obișnuite se pot
transforma, în anumite condiții, în infrastructuri critice și invers
- de imprevizibilitate: care arată că unele dintre infrastructurile obișnuite sau
speciale pot deveni, contextual, critice
SECTOARE CRITICE
- Sistemul bancar și financiar
- Guvern / servicii guvernamentale
 - Comunicații / tehnologia informației
- Urgența / serviciile de salvare
- Energia / electricitatea
- Serviciile medicale
- Transporturile / suport logistic / distribuție
- Alimentarea cu apă
Slide 16, 17!
PROTECȚIA INFRASTRUCTURILOR CRITICE-orice activitate care are drept scop
asigurarea funcţionalităţii,a continuităţii şi a integrităţi infrastructurilor critice pentru a
descuraja, a diminua şi a neutraliza o ameninţare, un risc sau un punct vulnerabil

DIFICULTĂȚI
- viziunea diferită a statelor referitoare la sectoarele social-economice care pot fi
desemnate ca infrastructuri critice;
- neconcordanţa dintre unele interese naţionale şi cele comunitare;
- nivelurile inegale de dezvoltare a infrastructurilor critice;
- expunerea diferită la pericole şi ameninţări potenţiale;
- reticenţa în comunicarea informaţiilor clasificate;
- necesitatea adaptării continue a legislaţiei naţionale la deciziile europene în
domeniu

PERICOLE ȘI POSIBILE AMENINȚĂRI

- criminalitatea organizată, în special cea transfrontalieră;
- hazarde naturale produse de fenomenele naturale defecțiuni tehnice, sincope în
funcționarea sistemelor/ echipamentelor, în special, ca urmare a vechimii mari în
exploatare și insuficienței activităților de mentenanţă;
- erori/acțiuni umane, exploatarea deficitară/intruziunea neautorizată
PRINCPIILE REALIZĂRII PROTECȚIEI IC
 Principiul legalității
 Principiul subsidiarității
 Principiul complementarității
 Principiul confidențialității
 Principiul proporționalității
 Principiul cooperării între deținători
 Principiul securizării funcțiilor vitale
SLIDE 22!
ETAPELE PROTECȚIEI ICN
 Identificarea infrastructurilor critice naţionale şi europene şi desemnarea acestora;
 evaluarea şi analiza riscurilor;
 asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate din domeniu;
 stabilirea ofiţerilor de legătură şi a modului de realizare a comunicaţiilor;
 realizarea planurilor de securitate a operatorilor de infrastructură critică;
 realizarea exerciţiilor, rapoartelor, reevaluărilor şi actualizărilor documentelor
elaborate pe linia protecţiei infrastructurilor critice.
ABORDAREA PROCESUALĂ A PROTECȚIEI ICN
 selectarea elementelor ce fac parte din infrastructura critică;
 identificarea tipurilor de pericole şi ameninţări la care poate fi supus fiecare
element al infrastructurii critice;
 evaluarea impactului pericolelor şi ameninţărilor
 alegerea şi implementarea programului de protecţie pentru fiecare binom„element
de infrastructură critică – tip de ameninţare”;
 analiza riscurilor (pornind de la aprecierea cantitativă a Vulnerabilităţii
elementelor infrastructurii critice, pentru fiecare pericol şi ameninţare în parte sau
combinaţie a acestora);
 evaluarea rezultatelor pentru realizarea feedback-ului
SLIDE 26!
CURS 5: RESURSELE STRATEGICE ALE APĂRĂRII – analiză sistemică
interdisciplinară(EXAMEN,nu test)
Remarci conceptuale:
 Strategic: potrivit, oportun (într-o împrejurare dată), care are însemnătate pentru
acțiunile militare de război, care favorizează desfășurarea operațiilor militare,
foarte important, esențial din punctul de vedere al strategiei
 Strategie: componentă a artei militare-se ocupă cu problemele pregătirii,
planificării și ducerii războiului și operațiilor militare/cu planificarea, organizarea
și conducerea operațiilor militare într-un război
RESURSA STRATEGICĂ-pt apărarea unei poziții actuale, pt avansarea unei
poziții
1.Caracteristici
- Valoros
- Rar
 - Greu de imitat
- Nesubstituibil
2.Definiție
 Întreaga gamă de resurse pe care guvernul le pune la dispoziția forțelor
armate(resurse umane, materiale, financiare sau informaționale -alocate direct
forțelor), cât și efectele rezultate din acțiunile statului materializate în nivelul
performanțelor naționale în diverse domenii, coeziunea socială, stabilitatea internă,
poziția statului în raport cu propria societate, rolul națiunii/statului în plan
regional/global
3.Exemple
 Bugetul apărării
 Numărul și calitatea resursei umane
 Infrastructura militară
 Cantitatea și calitatea ICD
 Baza industrială pentru apărare
 Echipamente, materiale și consumabile puse la dispoziția FSNA
RESURSE DE SECURITATE
 totalitatea capabilităţilor naţionale de cercetare, proiectare, realizare, valorificare,
consultanţă în domeniul intelectual şi material, reclamate de implementarea
Strategiei Naţionale de Securitate
 resursele atrase ca efect al apartenenţei României la diferite structuri colective de
securitate
SEMINAR 3: REZERVELE DE STAT: CONSTITUIRE ŞI MANAGEMENT
OPERAŢIONAL
REZERVELE DE STAT
 se constituie în scopul de a interveni operativ pentru protecția populației, a
economiei și pentru apărarea țării, în situații excepționale determinate de
calamități naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare,
fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe și în caz de război
 se constituie ca rezerve materiale, administrat de ANRSPS
REZERVE DE MOBILIZARE
 cuprind resursele materiale deficitare sau cu ciclu lung de fabricaţie, destinate
realizării produselor cu specific militar sau serviciilor solicitate de forţele
sistemului naţional de apărare, pentru starea de mobilizare sau de război
 fac parte din domeniul public al statului, se administrează de către ANRSPS
NOMENCLATORUL PRODUSELOR
 lista cuprinzând materiile prime, materialele şi produsele, denumite în continuare
produse, care pot fi constituite ca stocuri rezerve de stat, nivelul maxim de
constituire şi termenul orientativ de păstrare îndelungată;
NIVEL MAXIM
 cantitatea maximă de produs ce poate fi achiziţionată ca stoc rezervă de stat;