Academia Forțelor Terestre „NICOLAE BĂLCESCU”

Programul universitar de master Managementul capabilităţilor organizaţionale

ESEU
redactat în vederea susținerii examenului
la disciplina “Management al Resurselor de Apărare”

Titular de disciplină: Autor:

Colonel prof.univ.dr.ing. Cezar Vasilescu Slt. Alexandru Drăgușinoiu/ U.M. 01083,

Craiova/ alexdragusinoiu@yahoo.com

Seria 2021 - 2023

Planificarea reprezintă una dintre funcțiile managementului, în ceea ce privește managementul

resurselor de apărare, aceasta se definește ca fiind „activitatea prin care se stabilesc volumul,
structura şi modul de alocare a resurselor umane, materiale şi financiare necesare materializării
obiectivelor fundamentale de securitate naţională în domeniul apărării”.
Aceste activități au scopul de a proteja și apăra interesele naționale, dar și de a pune în
aplicare obiectivele naționale de securitate ale României, în domeniul apărării.
Planificarea apărării este cel mai important proces care stă la baza transformării și
mdoernizării domeniului de apărare, incluzând totalitatea programelor, acțiunilor și măsurile pe care
statul le ia în domeniul apărării.
Un exemplu concret în acest domeniu este reprezentat de procentul alocat din PIB pentru
domeniul apărării, acesta crescând de la anul 2022 care era de 2%, la 2,5% în anul 2023. De
asemenea, altă o îndrumare a NATO, este ca din bugetul alocat pentru apărare peste 20% să fie
investit în programe de achiziție și modernizare a tehnicii din dotare (echipamente majore), 2021
fiind al șaselea an în care România depășește acest prag1, conform DIRP. Pe lângă investițiile în
echipamente majore, sunt investiții majore și în infrastructură, domeniul medical, dar și în
învățământul superior din domeniul MApN. Acest domeniu din urmă, reprezentând un punct forte,
în vederea pregătirii viitorilor ofițeri, deoarece investițiile pe termen lung pe lângă echipamente și
capabilități moderne, acestea trebuie să se îndrepte și către resursa umană, deoarece la momentul
actual este cea mai importantă resursă din domeniul apărării.
De altfel, există și un dezavantaj în ciuda faptului că bugetul pentru apărare a fost mărit,
acesta materializându-se în faptul că nu sunt investiți bani în procesul de selecție și recrutare și
pentru a face domeniul militar mai atrăgător pentru populația civilă. Acest aspect este demonstrat de
faptul că de-a lunguli ultimilor ani, numărul de angajați din MApN a scăzut.
Modul de planificare, alocare și utilizare a resurselor, alături de o prioritizare a investițiilor ar
trebui regândite astfel încât să exprime cursivitate și noutate. Modul în care sunt investite foarte
multe resurse financiare în domeniile menționate mai sus, ar trebui regândite, deoarece tehnica
modernă achiziționată are nevoie de operatori. Acești operatori sunt din rândul militarilor, iar fără
un plan bine pus la punct de instruire și specializare a militarilor pentru tehnica respectivă produce
riscul de a avea tehnică modernă, dar fără militari bine instruiți care să o opereze.
Orizontul de timp pentru care se pregătește strategia națională de apărare este pe termen
mediu (5 ani), având unele orizonturi pe termen lung, precum programul „Armata 2040”, care
propune realizarea unui structuri de forțe armate cu o capacitate de luptă ridicată, dotate cu
1
https://www.mapn.ro/cpresa/16892_2021,-al-cincilea-an-consecutiv-de-alocare-a-doua-procente-din-pib-
pentru-aparare, accesat la data de 16.05.2023.
1 din 3
 Academia Forțelor Terestre „NICOLAE BĂLCESCU”
Programul universitar de master Managementul capabilităţilor organizaţionale
echipamente moderne și interoperabile cu cele ale aliaților, cu sisteme de apărare multidimensionale
și cu un sistem de comandă și control flexibil și eficient.
Planificarea apărării este documentată prin programe majore, acestea având ca scop două mari
direcții:
-acțiuni și măsuri concrete: modernizare, înzestrare, instruire la pace, pregătirea pentru
misiuni în afara teritoriului național, asigurarea condițiilor optime de viață pentru personal,
asigurarea sprijinului logistic și a rezervelor pentru mobilizare și război, întreținerea infrastructurii
pentru acțiuni militare în cadrul apărării colective a NATO;
-resurse alocate anul pentru realizarea acțiunilor și măsurilor menționate mai sus.
Aceste acțiuni au ca scop pregătirea forțelor armate și a sistemului național de apărare pentru
o eventuală situație de criză. În ultimii ani, cel mai des întâlnit concept NATO este reprezentat de
interoperabilitate, concept ce întrunește ideea principală de a putea pune în valoare capabilitățile
armatelor ale țărilor membre NATO, fără eforturi prea mari, cu scopul de a coopera eficient pentru
îndeplinirea obiectivului comun, acela de apărare. Acest concept, întrunește la nivelul Alianței ideea
de apărare comună, conform articolului 5 : „Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau a
mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat ca un atac împotriva
tuturor și, în consecință, daca se va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitând
dreptul individual sau colectiv la autoapărare, recunoscut de articolul 51 al Cartei Națiunilor Unite,
va da asistență Părților atacate, prin luarea în consecință, individual și concertat cu celelalte parti, a
acelor măsuri ce vor fi considerate necesare, inclusiv folosirea forței armate, pentru a restaura și a
menține securitatea zonei Nord-Atlantice.”2
Astfel Carta Albă a Apărării 2021 propune obiective (perioada 2021-2024) pentru a susține
conceptul de apărare comună, dar și faptul că România este un membru aliat puternic pe flancul
estic al Alianței. Obiectivele din Carta Albă a Apărării 2021 sunt următoarele:
1. Dezvoltarea posturii naţionale de apărare şi contribuția la consolidarea rezilienței;
2. Consolidarea profilului strategic al României în cadrul NATO şi UE pe dimensiunea de
apărare și descurajare;
3. Aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA și dezvoltarea cooperării cu ceilalți parteneri
strategici ai României;
4. Consolidarea profilului României de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării
Negre;
5. Dezvoltarea cooperării internaţionale bilaterale și în format multilateral în domeniul
apărării;
6. Sprijinirea autorităților publice în gestionarea situațiilor de urgență.3
Toate aceste aspecte menționate până în acest punct scot în evidență necesitatea existenței
unui management integrat al resurselor de apărare, deoarece toate aceste strategii pe termen mediu
și lung pe care autoritățile statului le întocmesc au la bază evoluțiile economice din ultimii ani și
dificultățile întâmpinate la nivel european, iar în urma acestora modul de alocare și utilizare a
resurselor este regândit, cu scopul de atinge eficiența prin prioritizare a investițiilor.
Managementul resurselor de apărare cuprinde: managementul resurselor umane, resurselor
financiare, resurselor materiale (achiziții pentru apărare), managementul sistemului de cercetare-
dezvoltare, managementul infrastructurii de apărare și managementul resurselor informaționale.
Managementul integrat al resurselor de apărare presupune integrarea tuturor sistemelor de
management menționate într-unul singur, ce are ca scop acoperirea acestor direcții, atât la nivel de
planificare, cât și la nivel decizional.
Aceste două direcții se află în strânsă legătura, planificarea conduce la alegerea deciziei
corecte și oportune, având la bază mai multe planuri de acțiune, obiective, alternative și rezultate ,
cu scopul de alege cea mai convenabilă alternativă (implementarea deciziei).

2
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_17120.htm, accesat la data de 16.05.2023
3
https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/03/CARTA-ALBA-A-APARARII-.pdf , accesat la data de
16.05.2023
2 din 3
 Academia Forțelor Terestre „NICOLAE BĂLCESCU”
Programul universitar de master Managementul capabilităţilor organizaţionale
Pentru atingerea obiectivelor politicii de apărare, obiectivele specifive și prioritățile aferente
domeniilor de planificare a apărării se stabilesc la nivelul MApN, armonizate în cadrul procesului
de planificare integrată a apărării.
Tipurile de management care construiesc managementul integrat al resurselor de apărare,
menționate anterior, au ca scop alegerea a celor mai bune variante, pentru fiecare domeniu în parte.
Spre exemplu:
-managementul resurselor umane se bazează pe calitatea vieții personalului și pe consolidarea
statutului de militar, concret în ultimii ani s-au investit sume mari în instituțiile de învățământ, au
intrat în vigoare Hotărâri de Guvern pentru plata orelor suplimentare și a sumelor forfetare pentru
transportul militarilor către familii, în cazul în care aceștia își desfășoară activitatea în altă
garnizoană;
- managementul resurselor financiaere, după cum este menționat și mai sus, creșterea pragului
minimal la 2,5% din Produsul Intern Brut pentru bugetul apărării, pentru a putea acoperi mai ușor
arii ce înglobează activitățile ce necesită bani, mai precis pe premisa de evolua domeniul apărării;
- managementul resurselor materiale bazat pe achiziții în domeniul apărării pentru creșterea
standardizării și a interoperabilității, concret în Brigada Multinațională Sud-Est, s-au făcut investiții
majore în achiziționare de transportoare blindate, Piranha V, pentru mai multe arme și specialități
militare. De asemenea, pentru Compania Geniu, locul unde mi-am desfășurat activitatea pentru mai
bine de un an, s-au achiziționat utilaje de geniu moderne capabile să țină cu ritmul de lucru alert din
prezent, privind pregătirea spațiului de luptă;
- managementul sistemului de cercetare-dezvoltarese referă la alocarea a cel puțin 2% din
buget pentru funcția de cercetare-dezvoltare. Această activitatea este una de o importanță deosebită,
deoarece se pot îmbunătăți anumite capabilități sau se pot dezvolta altele noi, ulterior să poată să
înceapă producția în masă, atât pentru uz propriu, cât ș pentru export. Un exemplu în acest domeniu
este modelul Israelului care investește foarte multe resurse în cercetare-dezvoltare pentru că după ce
au produsul finit să înceapă exportul către alte armate.
- managementul infrastructurii de apărare ce are ca scop în special dezvoltarea facilităților de
instruire. În această direcție, în Brigada Multinațională Sud-Est s-au investit foarte multe resurse în
modernizare, în crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea capacității de luptă a unității. De
altfel, însăși Comandamentul Brigăzii Multinaționale de Sud-Est este un exemplu în această
direcție, fiind un proiect major de infrastructură.
- managementul resurselor informaționale se bazează pe colectarea, prelucrarea și diseminarea
informațiilor.
Aceste tipuri de management se contopesc formând managamentul integrat al resurselor. Cum
sociologii au comparat „organizația” cu „mașinărie”, și aici termenul de comparație poate fi valabil,
deoarece managementul integrat al resurselor nu funcționează, daca una dintre părțile sale
componente nu funcționează (asemenea unei mașinării). Procesul de luare a deciziilor specific
managementului trebuie ajustat și regândit, ca atunci când se ia o decizie referitoare la un subiect
atât de important precum „apărarea țării” trebuie să se țină cont de toate aspectele și elementele. O
altă problemă identificată face referire la felul în care Carta Albă a Apărării, planificarea apărării și
Strategia Națională de Securitate se leagă tot mai puțin de legea 477 din 12 noiembrie 2003, privind
pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.
În concluzie, managementul integrat al resurselor pentru ar trebui să reunească în părțile
componente de management cei mai iscusiți specialiști din domeniu pentru a crea din acesta un
„motor" prin care toate elementele ce au ca misiune apărarea țării să se dezvolte neîncetat, într-un
ritm alert, neîncetat, în care o sumă mult mai mare de bani este alocată cercetării, în vederea
obținerii profitului pe viitor, luând drept exemplu, partenerul nostru strategic SUA care investesc
peste 700 de miliarde de euro anual în domeniul apărării/armată.

3 din 3