Circulatia la

mamifere
Ceausu Ciprian
Avram Alexandru
Anica George
Berehoi Stefan
Carabelea Darius
 Circulatia este procesul prin care sangele se
deplaseaza in organism.
 La mamifere circulatia este:
Inchisa( Sangele circula printr-un
sistem de vase inchis)

dubla( Sangele trece de doua ori prin f

inima)

completa( Sangele oxigenat nu se

amesteca cu cel neoxigenat)
 Circulatia Sangelui
 Structura sistemului circulator
 A.Inima

Este un organ musculos, cavitar.Este situata in

cavitatea toracica, in mediastin (spatiul dintre cei
doi plamani).Este invelita de pericard.Pericardul
este un sistem de doua foite care acopera inima.Intre
cele doua foite ale pericardului se afla o pelicula de
lichid care favorizeaza miscarile inimii.
 Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi
concentrice:
a) epicardul care este
foita interna a pericardului
b) miocardul care este muschiul
inimii
c) endocardul care captuseste
cavitatile inimii
 Inima este un organ cavitar tetracameral, format din
doua atrii si doua ventricule.
I.Atriile
Atriile sunt in numar de doua: atriul drept si atriul
stang.Sunt situate in partea superioara a inimii.Nu
comunica intre ele fiind separate prin septul interatrial.
II.Ventriculele
Ventriculele sunt in numar de doua: ventricul drept si
ventricul stang.Sunt situate in partea inferioara a
inimii, sub atrii.Nu comunica intre ele fiind separate
prin septul interventricular.
 Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator printr-
un orificiu atrioventricular.Orificiile atrioventriculare sunt
prevazute cu valvule atrioventriculare.Valvulele
atrioventriculare permit sangelui sa circule intr-un singur
sens, adica din atrii in ventricule.
Orificiul atrio-ventricular drept  este prevazut cu
valvula tricuspida.
Orificiul atrio-ventricular stang  este prevazut cu
valvula bicuspida (mitrala), formata din doua cuspide
(valvule).
 B.Vasele de sange 
Vasele de sange alcatuiesc sistemul vascular (arborele vascular) si
sunt de 3 tipuri: artere, vene si capilare.
1.Arterele
Sunt vasele de sange care pleaca de la inima, din
ventricule.Diametrul lor scade pe masura ce se indeparteaza de
inima.Cele mai mici artere se numesc arteriole si se continua cu
capilarele.
2.Venele
Sunt vasele de sange care vin la inima, in atrii.Diametrul lor
creste pe masura ce se apropie de inima.Cele mai mici vene se
numesc venule si se continua cu capilarele.
3.Capilarele
Sunt cele mai mici si cele mai numeroase vase de sange.Fac
legatura intre artere si vene.La nivelul lor se realizeaza
schimburile de gaze si de substante dintre sange si lichidul
interstitial care scalda celulele.
 Patologia sistemului nervos si masuri
de prevenire a bolilor
 Flebita

Flebita este inflamarea unei vene, care afectează, în general, membrele

inferioare. Ea este expresia mâniei si frustrării datorate unei diminuări a
bucuriei de a trăi. Suntem înclinati să-i acuzăm pe ceilalti de propriile
noastre lipsuri si de situatia penibilă de blocaj emotiv si energetic în care ne
aflăm. Pentru a trata flebita este necesara cresterea energiei din atriul
drept. In acest scop se va mentine palma dreapta in dreptul piciorului, la o
distanta de 10-20 de centimetri fata de acesta, iar palma stinga va fi
indreptata spre inima, la o distanta de 30-40 de centimetri fata de corp.
Aceasta modalitate de mentinere a palmelor mai poate trata senzatia de
greutate ce apare in picioare dupa strabaterea unei distante mai mari pe jos
sau pentru cei care depun efort fizic intens. Se vor mentine palmele in
modalitatea descrisa timp de 3 minute, zilnic.
 Hipertensiunea
La adulti, hipertensiunea este definitã drept o presiune
sistolicã mai mare sau egalã cu 140 mm Hg, ori o presiune diastolicã
mai mare sau egalã cu 90 mm Hg. Presiunea sanguinã are o
distributie continuã in rândul populatiei, fãrã o linie clarã de
demarcatie intre normotensivi si hipertensivi. Hipertensiunea este
principala cauzã a afectiunilor cardiace, care reprezintã factorul
major de deces in lumea occidentalã. Una din relatiile fundamentale
ale fiziologiei circulatorii este reprezentatã de faptul cã „presiunea
sanguinã arterialã = fluxul cardiac x rezistenta perifericã“. Dacã
fluxul cardiac sau rezistenta perifericã se ridicã, indiferent de cauzã, si
presiunea sanguinã creste. Existã mai multi factori siguri care
contribuie la hipertensiune, dar nu existã o cauzã singularã. Vârsta,
modul de viatã, predispozitia geneticã, toate joacã un rol important.
Hipertensiunea trebuie tratatã când se depisteazã pentru cã are valori
ridicate de 2-3 ori intr-o perioadã de 3-6 luni. Când un pacient are o
afectiune de organ final (hipertrofie ventricularã stângã, insuficientã
renalã sau afectiuni cardiovasculare), tratamentul trebuie instituit mai
repede. De asemenea, in cazul unei hipertensiuni maligne (valoarea
diastolicã > 130 mmHg), tratamentul trebuie inceput imediat.
 Antihipertensivele vor fi date intotdeauna
impreunã cu alte recomandãri, pentru a se reduce
posibilitatea producerii altor incidente vasculare.
Printre acestea se numãrã: renuntarea la fumat,
scãderea in greutate, reducerea consumului de
alcool, intensificarea activitãtii fizice, reducerea
aportului de sare in dietã. Existã mai multe clase
de medicamente disponibile. Acestea includ:
diureticele, beta-blocantii, inhibitorii enzimei de
conversie a angiotensinei-(IEC), blocantii
canalului de calciu, antagonistii angiotensinei II,
medicamentele cu actiune la nivel central.
 Ateroscleroza

Ateroscleroza reprezinta procesul patologic de obstructie

(stenozare) a lumenului arterial, din cauza depunerilor
succesive de strate de lipide plasmatice, cheaguri de sange,
colesterol, acumulari de calcar etc. Desi, in stare incipienta
poate exista inca din stadiul intrauterin, ateroscleroza debuteaza
cu precadere in jurul varstei de 20-25 de ani, se agraveaza
progresiv pana la 50-60 de ani, dupa care incepe sa se manifeste
pregnant prin simptomele bolii coronariene. Ateroscleroza este
un proces lent si de lunga durata, de aceea a fost obligatoriu
asociata imbatranirii, varsta la care apar. Acum se cunoaste ca
ea apare dupa un numar de ani, depinzand de agresivitatea
factorilor de risc, moment care corespunde intamplator
batranetii. Cand se asociaza mai multi factori favorizanti ai
aterosclerozei, efectele lor nu se aduna, ci se multiplica.
 Reglarea sistemului circulator
 Sângele isi poate indeplini esentialul sau rol de mediu intern
numai prin faptul ca este intr-o permanenta circulatie. Dar
cum necesitatile organismului nu sunt mereu acelasi, ci
depind de activitatile pe care el le indeplineste, este necesar
ca si circulatia sangelui sa se modifice, astfel incat sa poata
satisface pe deplin cerintele de fiecare clipa a tesuturilor si
organelor. O asemenea reglare este posibila, deoarece atat
activitatea inimii, cat si cea a vaselor de sange sunt
controlare in permanenta: pe de o parte pe cale nervoasa,
iar pe de alta parte pe cale umorala.
 Reglareanervoasa
Atat inima, cat si vasele sangvine poseda o bogata inervatie vegetativa simpatica si
parasimpatica. in peretele atriului drept, in vecinatatea nodulului sinusal, se gaseste
un plex nervos care cuprinde si neuroni ganglionari. La baza ventriculelor, in
apropierea nodului atrioventricular se afla, de asemenea, un plex cu un ganglion
nervos. De la aceste doua plexuri se distribuie foarte numeroase fibre in toata masa
miocardului. 

La aceste formatiuni nervoase proprii inimii (intrinseci) se distribuie foarte

numeroase terminatii ale fibrelor nervilor cardiaci (extrinseci). Nervii cardiaci sunt
formati din fibre simpatice, care isi au originea in coarnele laterale ale maduvei
cervicale si dorsale superioare, si fibre parasimpatice, care se desprind din nervul
vag. Vagul drept se conecteaza cu plexul atrial, iar vagul stang cu cel
atrioventricular.

Vasele sangvine au, de asemenea, o dubla inervatie vegetativa. Inervatia simpatica

este asigurata prin fibre postganglionare, care isi au originea in diferiti ganglioni
nervosi, iar la acestea vin fibre preganglionare de la centri vegetativi din maduva
dorsolombara. Cat priveste inervatia parasimpatica, aceasta este reprezentata: in
partea superioara a corpului, prin unele fibre ale nervului vag, iar in cea inferioara
prin fibre cu origine in maduva sacrala.
Reglarea umorala
Reglarea a circulatiei sangelui este realizata prin intermediul substantelor vehiculate de
catre acesta. Principalii factori ce intervin in reglarea umorala sunt:
 mediatorii chimici ai sistemului nervos vegetativ (acetilcolina si noradrenalina);
 gazele respiratorii (CO2 si O2);
 hormonii unor glande endocrine (tiroxina, adrenalina, ocitocina);
 polipeptidele vasoactive (angiotensina, bradichinina);
 amine biogene (serotonina, histonina);
 variatiile concentratiei de H+;
 variatiile temperaturii sangelui;
 variatiile concentratiei electrolitilor plasmei (K+, Ca++ etc.).

Toti acesti factori influenteaza in sens presor sau depresor activitatea aparatului
cardiovascular, actionand atat direct asupra inimii si vaselor, cat si indirect, prin
intermediul zonelor reflexogene asupra centrilor nervosi de
reglare.  Noradrenalina produce tahicardie si vasoconstrictie iar acetilcolina, bradicardie
(incetinirea ritmului) si vasodilatatie. Adrenalina, hormon al medulosuprarenalei, produce
efecte similare noradrenalinei cu exceptia vaselor din muschii scheletici, pe care le
dilata. Angiotensina este un foarte puternic vasoconstrictor iar histamina este un puternic
vasodilatator. Cresterea presiunii partiale a oxigenului si scaderea co2 produc
vasoconstrictie, iar scaderea oxigenului si cresterea CO2, vasodilatatie .
 Tiroida(produce tiroxina)

 Adrenalina(formula chimica,este secretat in

sange de glada medulosuprarenala in cazuri de stress)

 Oxitocina/Ocitocina(formula chimica,acesta este sintetizat de catre nucleii

paraventricular si supraoptic ai hipotalasmului si depozitat in neurohipofiza)
Sfarsit