ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU”

MANAGEMENTUL CAPABILITATILOR INSTITUTIILOR

DE SECURITATE

TEMA: „Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”

AUTOR:
Student Masterand
GAVA CONSTANTIN

– SIBIU, 2023 –
 Aspecte generale privind Organizația Tratatului Atlanticului de
Nord

Figura 1 . NATO1
Scopul esențial și durabil al NATO este de a proteja libertatea și securitatea tuturor
membrilor săi prin mijloace politice și militare. Apărarea colectivă se află în centrul
Alianței și creează un spirit de solidaritate și coeziune între membrii acestei alianțe.2
NATO( figura 1 ) are 30 de membri. În 1949, erau 12 membri fondatori ai Alianței:
Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia,
Portugalia, Regatul Unit și Statele Unite. Celelalte țări membre sunt: Grecia și Turcia
(1952), Germania (1955), Spania (1982), Cehia, Ungaria și Polonia (1999), Bulgaria,
Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia (2004), Albania și Croația
(2009), Muntenegru (2017) și Macedonia de Nord (2020).3
NATO își dorește obținerea unei păci durabile în Europa, fiind axată pe valori
comune ale libertății idividuale, democrație, drepturilor omului și statului de drept.
Izbuncnirea crizelor și a confictelor dincolo de granițele aliate pune în pericol obiectivele
propuse de NATO, alianța se implică în restabilirea păcii și la preveneirea și gestionarea
crizelor. NATO nu contribuie doar la apărarea teritoriului membrilor săi și intervine și
unde este posibil să își evidențieze valorile mai departe, să prevină, să gestioneze crizele,
să stabilească situații post conflict și să sprijine reconstrucția.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord#/media/Fi
%C8%99ier:NATO_OTAN_landscape_logo.svg, accesat la data de 04.04.2023
2
https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_68144.htm? , accesat la data de 04.04.2023
3
https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_52044.htm? , accesat la data de 04.04.2023
 NATO reprezintă o legătura tansatlantică prin intermediu căreia securitatea
Americii de Nord este legată de cea a Europei. Membrii din cadrul organizației se pot
consulta cu privire la orice problemă sau decizii politice, militare, care le-ar putea afecta
securitatea. Tările membre se pot baza pe alianță în îndeplinirea securității naționale.
Obiectivele fundamentale și sarcinile de securitate ale NATO sunt prevăzute în Tratatul de
la Washington ( Tratatul Atlanticului de Nord). Au rezistat testului timpului demostrând
astfel că sunt suficient de bine detaliate. Conceptele strategice reprezintă baza legală a
obiectivelor Alianței, oferă îndrumări referitoare la mijloacele politice și militare care
trebuie folosite în atingerea obiectivelor.
ISTORIA NATO
Se presupune că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost înființat ca o
formă de răspuns la amenințările reprezentate de Uniunea Sovietică, lucuru parțial
adevărat, însă aceasta ia parte la un efort mai larg și anume descurajarea expansiunii
sovietice, interzicerea reanșterii militarsmului național în Europa prin prezența puternică a
Americii de Nord și încurajarea integrării politice.
După cel de-al Doilea Război Mondial, o mare parte din Europa a fost distrusă într-
un mod greu de imaginat. Aprope 36,5 milioane de europeni au decedat în confict, dintre
care 19 milioane erau civili. Lagărul de refugiați și raționalizarea puseseră monopol pe
viața de zi cu zi. Rata morții infatile ajunsese la 1 din 4. Orfani își găseau refugiul în
fostele metropole devastate. În Hamburg jumatate de milion de oamnei erau fără adăpost
conform nato.int.4
Comuniștii cu sprijinul Uniuni Sovietice amenițau guvernele alese. În 1948 Partidul
Comunist din Cehoslovacia , cu sprijinul ascuns din parte Uniunii Sovietice , boicotat
guvernul democratic. Sovieticii au blocat Berlinul de Vest controlat de aliați, în încercarea
de a-și consolida controlul asupra capitalei germane. Transportul aerian din Berlin a oferit
o viitorilor aliați o oare amelioarare, dar ș privațiunile au rămas o amenițare gravă la
adresa libertății și stabilității.
SUA au renunțat la politica sa tradițională de izolaționism diplomatic până la acel
moment. Ajutorul financiar acordat prin Planul Marshall (cunoscut și sub numele de
Programul european de redresare) și alte mijloace au contribuit la o anumită stabilizare
economică. Cu toate acestea, țările europene au avut încă nevoie de încredere în securitatea
lor pentru a începe să își reconstruiască relațiile comerciale. Este important să se dezvolte
cooperarea militară și securitatea în paralel cu progresul economic și politic.
4
https://www.nato.int/cps/en/natohq/declassified_139339.htm accesat la data de 04.04.2023
 Mai multe democrații vest-europene s-au reunit pentru a pune în aplicare diverse
proiecte de cooperare militară și apărare colectivă, inclusiv crearea Uniunii Vestului în
1948, care a devenit ulterior Uniunea Vest-Europeană în 1954. S-a ajuns la concluzia că
doar un acord de securitate transatlantic veritabil ar putea preveni agresiunea sovietică, în
timp ce, în același timp, prevenind renașterea militarismului european și punând bazele
integrării politice.
După numeroase discuții și dezbateri, Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat la 4
aprilie 1949. În cunoscutul său Articol 5, noii Aliați au convenit că „un atac armat
împotriva unuia sau mai multor dintre ei... va fi considerat un atac împotriva tuturor" și că,
în cazul unui astfel de atac, fiecare Aliat va întreprinde „acțiunile pe care le consideră
necesare, inclusiv utilizarea forței armate" ca răspuns. În mod semnificativ, articolele 2 și 3
din tratat au avut scopuri importante care nu erau imediat legate de amenințarea unui atac.
Articolul 3 a pus bazele cooperării în pregătirea militară între Aliați, iar articolul 2 le-a
permis o anumită marjă de manevră pentru a se angaja în cooperare non-militară.
NATO pe timpul Războiului Rece s-a focusat pe apărarea colectivă și protecția
membrilor săi de posibile amenințări ale Uniunii Sovietice. După desfințarea Uniunii
Sovietice au apărut actori nestatali care amenințau securitatea internațională, apare
terorismul, în 2014 Rusia execută primele acțiuni agresive împotriva Ucrainei, urmând ca
în 2022 să provoace un război brutal asupra acestia fapt care a schimbat radical mediul de
securitate.
NATO încearcă să contracareze gama largă de amenințări prin descurajare și
apărare fermă și respectarea cu strictețe a angamanentului său față de apărarea colectivă.

Articolul 5

Articolul 5 presupune: ” Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai
multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva
tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat,
fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă,
recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile
atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni
pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi
menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord.
 Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi
imediat aduse la cunoştinţă Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după
adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea şi
menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.”5
Articolul 5 din Tratatul de la Washington a fost invocat în urma atacului terorist din
11 septembrie . SUA au fost obiectul atacurilor teroriste brutale la 11 septembrie 2001, dar
NATO identificase deja din 1999 terorismul ca unul din riscurile care afectează securitatea
NATO. Ca urmare a atacului din 2001 NATO s-a angajat activ în lupta împotriva
terorismului, lansează primele operațiuni în afara zonei euro-atlantice.
În seara de 12 septembrie 2001, a fost invocat principiul articolului 5, prin acesta
membrii NATO și-au arătat solidaritatea față de SUA și au condamnat, în cel mai puternic
mod posibil atacurile teroriste împotriva SUA.
Atacurile de la 11 septembrie 2023 presupun : o serie de atacuri sinucigașe al 19
teroriști ce făceau parte din gruparea Al-Qaeda, care au deturnat 4 avioane comerciale de
pasageri. Aceșita au preluat controlul avioanelor , prăbușind 2 dinte ele în Turnurile
Gemene din New York, omorând toate persoanele de la bord și alți oameni ce lucrau în
clădiri. În urma atacurilor au decedat 2993 de oameni iar peste 6000 de persoane rănite
cetățeni din 90 de țări, SUA a răspuns prin declararea ” Război împotriva terorismului”,
invadând Afganistanul pentru a înlătura de la putere regimul dictatorial al Talibanilor.
Au fost stabilite 8 măsuri de sprijinire a SUA :
 să intensifice schimbul de informații și cooperarea, atât la nivel bilateral, cât și în
cadrul organismelor NATO corespunzătoare, în ceea ce privește amenințările reprezentate
de terorism și acțiunile care trebuie întreprinse împotriva acestuia;
 să ofere, individual sau colectiv, după caz și în funcție de capacitățile lor, asistență
Aliaților și altor țări care sunt sau pot fi supuse unor amenințări teroriste sporite ca urmare
a sprijinului lor pentru campania împotriva terorismului;
 să ia măsurile necesare pentru a asigura o securitate sporită pentru instalațiile
Statelor Unite și ale altor Aliați de pe teritoriul lor;
 să completeze activele aliate selectate în zona de responsabilitate a NATO care sunt
necesare pentru a sprijini direct operațiunile împotriva terorismului;
 să ofere autorizații generale de survol pentru aeronavele Statelor Unite și ale altor
Aliați, în conformitate cu aranjamentele de trafic aerian și procedurile naționale necesare,
pentru zborurile militare legate de operațiunile împotriva terorismului;
5
https://lege5.ro/gratuit/g42dmojv/articolul-5-tratat?dp=ha2dkojxhayq accesat la data de 04.04.2023
 să ofere acces Statelor Unite și altor Aliați la porturile și aerodromurile de pe
teritoriul țărilor membre NATO pentru operațiuni împotriva terorismului, inclusiv pentru
realimentare, în conformitate 6cu procedurile naționale;
 că Alianța este pregătită să desfășoare elemente ale forțelor sale navale permanente
în Estul Mediteranei pentru a asigura o prezență NATO și pentru a demonstra hotărâre;
 că Alianța este, în mod similar, pregătită să desfășoare elemente ale Forței sale de
avertizare timpurie aeriană NATO pentru a sprijini operațiunile împotriva terorismului.

Relațile NATO cu Ucraina

Dorința NATO este ca Ucraian să devină puternică și independentă pentru
realizarea unei zone stabile euro-atlantice. Încă din 1990 relațiile NATO și Ucraina au
apărut. În urma anexării Crimeei de către Rusia în 2022, NATO a intesificat cooperarea cu
Ucraina în zonele critice. Urmând ca dupa invazia din 2022, NATO să ofere un sprijin
ridicat Ucrainei.
În 1991 a început dialogul și cooperarea între Ucraina și NATO, când Ucraina nou
indendentă s-a alăturat Consilului de Cooperare Nord- Atlantic, urmat de Parteneriat pentru
pace în 1994.
Fiind consolidată prin semncarea Cratei unui parteneriat distinctiv din 1997, astfel ia
naștere Comisia NATO- Ucraina (NUC).
Începând cu anul 2009, NUC a supravegheat procesul de integrare euro antlatincă al
Ucrainei, incluziv reformele în Programul national anul.
Ucraina contribuie activ la operațiunile și misiunile conduse de NATO acestul fapt
determinând la cooperare.
Se prioritizeză sprijinul pentru reformă în secotrul de securitate și apărare, fiind un
sector cheie în dezvoltare democratică a Ucrainei și pentru consolidarea capacităților de
apărare.
În 2016 , NATO stabiliste prin Pachetul de asistență curprinzătoare pentru Ucraina
sprijinul practic al NATO.
În 2017, Parlamentul ucrainean adoptă o legislație care reintroduce apartenența la
NATO ca obiectiv strategic de politică externă și de securitate..

6
https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_110496.htm? , accesat la data de 04.04.2023
 În septembrie 2020, președintele Volodymyr Zelenskyy a aprobat noua Strategie de
securitate națională a Ucrainei, care prevede dezvoltarea parteneriatului distinctiv cu
NATO în scopul aderării la NATO.
NATO condamnă ferm anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014 și
activitățile sale destabilizatoare și agresive în estul Ucrainei și în regiunea Mării Negre. Ca
răspuns la aceste acțiuni, NATO și-a consolidat sprijinul pentru dezvoltarea capacităților și
consolidarea capacităților Ucrainei. Alianța solicită Rusiei să își retragă imediat forțele din
Ucraina și să se angajeze într-o diplomație autentică.
NATO condamnă în termeni fermi războiul de agresiune al Rusiei împotriva
Ucrainei, care subminează grav securitatea și stabilitatea internațională și reprezintă o
încălcare flagrantă a dreptului internațional. Alianța se alătură președintelui, parlamentului
și guvernului legitimi și aleși democratic ai Ucrainei și își va menține întotdeauna sprijinul
deplin pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în cadrul granițelor sale
recunoscute internațional.
NATO condamnă încercarea ilegală a Rusiei de a anexa patru regiuni ale Ucrainei -
Donețk, Lugansk, Herson și Zaporizhzhia - prin referendume false concepute la Moscova
și impuse Ucrainei. Aceste referendume nu au legitimitate, iar NATO nu le va recunoaște.
Alianța reafirmă că aceste pământuri sunt Ucraina și vor fi întotdeauna Ucraina.
Pentru a face față provocărilor din regiunea Mării Negre, NATO și-a sporit prezența
în această zonă și a intensificat cooperarea maritimă cu Ucraina și Georgia. Alianța este
hotărâtă să protejeze securitatea și stabilitatea în regiune și să acționeze într-un mod ferm și
unitar împotriva agresiunii și destabilizării promovate de Rusia.
NATO continuă să condamne și să nu recunoască anexarea ilegală și nelegitimă a
Crimeei de către Rusia și să sprijine eforturile Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială
și suveranitatea. Alianța rămâne hotărâtă în sprijinul său pentru Ucraina și în eforturile sale
de a-și construi un viitor democratic și prosper.
ROMÂNIA ÎN RELAȚIILE CU NATO
România reușește să dobândească statutul de Aliat în 2004. La peste un deceniu ,
România emană continuitate, coerență și dinamism în susținerea intereslor naționale prvind
securitatea. România este un Aliat cu o contribuție importantă în domeniile de apărare
euro-atlaintică. Se implică activ în fundamentarea deciziilor NATO pe dimensiunile civile
și militare. Găzduirea de către România a Summit-ului NATO din 2008 a reprezentat o
confirmare a eforturile aduse de România în furnizarea securității.
 România a fost și continuă să fie prezentă, în operațiile și misiunile NATO, care au
ca scop să promoveze stabilitatea și securitatea la nivel global. Militarii și experții români
s-au eveidențiat pozitiv de-a lungul anilor , din perspectiva nivelului înalt de pregătire și
profesionalism, fapte susținute de către oficialii NATO și liderii comunității euro-
atlantice.
Summit-ul din Mara Biritani din 2014 a reprezentat o un moment important pentru
România doarece împlinețte 10 ani de aderare la NATO, Cu acest prileji, România a fost
reconfirmată anagajamentului. Capacitatea NATO de a acționa ca actor de prim rang pe
scena internațională, a fost, de asemnea evaluată.

Cronologia relaţiilor importate România - NATO

 26 februarie 2004 – Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de

voturi, a legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord ;
 1 martie 2004 – Promulgarea legii de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord de
către Preşedintele Ion Iliescu  ;
 4 martie 2004 – Semnarea de către domnul Ion Iliescu a instrumentului de aderare a
României la Tratatul Atlanticului de Nord  ;
 29 martie 2004 – Depunerea de către domnul Adrian Năstase, prim-ministrul
României, a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord,
Washington, SUA   ;
 2 aprilie 2004 – Ceremonia înălţării drapelelor de stat la Cartierul General al
NATO, Bruxelles, şi reuniunea informală a miniştrilor de externe ai statelor membre
NATO. ;
 20 aprilie 2004 – Întâlnirea ministrului român al afacerilor externe, Mircea Geoană,
cu ambasadorii statelor membre NATO acreditaţi în România  ;
 10-12 mai 2004 – Vizita in Romania a adjunctului secretarului general al NATO
pentru diplomaţia publică, Jean Fournet, şi participarea acestuia la seminarul “Changing
Perceptions in South Eastern Europe";
 13-14 mai 2004 – Vizita la Bucureşti a Secretarului General al NATO, Jaap de
Hoop Scheffer  ;
 28 mai-1 iunie 2004 – Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO,
Bratislava;
  14-15 iunie 2004 – Desfaşurarea la Bucureşti a Reuniunii anuale a Consorţiului PfP
al Academiilor de Apărare şi Institutelor de Studii de Securitate ;
 28-29 iunie 2004 – Summit-ul NATO de la Istanbul;
 13 octombrie 2004 – Organizarea la Pioana Braşov a Reuniunii informale a
Miniştrilor apărării din statele membre NATO  ;
 23-31 octombrie 2004 – Vizită de documentare în România (şi Bulgaria) a
Comitetului NATO pentru bugetul militar;
 12-16 noiembrie 2004 – Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare NATO, Veneţia  
 8-9 decembrie 2004 – Reuniunea ministrilor de externe ai statelor membre NATO,
Bruxelles;
 12 mai 2006 – România a semnat documentele de lansare a Fondului de Asistenţă
NATO/ Parteneriatul pentru Pace - OSCE/ENVSEC (Îniţiativa de Mediu şi Securitate)
pentru distrugerea de substanţe chimice periculoase şi pesticide din Republica Moldova.
România a preluat rolul de ţară coordonatoare pentru faza I a acestui proiect, împreună cu
Belgia, în contextul deţinerii mandatului de Ambasadă Punct de Contact NATO la
Chişinău (CPE), în perioada 2005-200;
 11 ianuarie 2008 – Vizitala Bucureşti a Secretarului General al NATO, Jaap de
Hoop Scheffer ;
 2-4 aprilie 2008 – Summit-ul NATO de la Bucureşti ;
 6-7 mai 2010 - A avut loc vizita oficială la Bucureşti a Secretarului General al
NATO, prima efectuată în România de Anders Fogh Rasmussen de la preluarea
mandatului de Secretar General al Alianţei;
 1 ianuarie 2013 - România preia rolul de Ambasadă Punct de Contact NATO (CPE)
la Tbilisi şi începe cel de-al treilea mandat de CPE la Baku;
 28 octombrie 2013 - Participarea ambasadorului Alexander Vershbow, Secretar
General adjunct al NATO, la ceremonia de marcare a începerii lucrărilor principale de
construcţie la Facilitatea antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu;
 15-16 mai 2017 - Vizita asistentului secretarului general al NATO pentru
diplomație publică în României7

Bibliografie:

7
https://www.mae.ro/node/5346?page=6 , accesat la data de 04.04.2023
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza
%C8%9Bia_Tratatului_Atlanticului_de_Nord#/media/Fi
%C8%99ier:NATO_OTAN_landscape_logo.svg, accesat la data de 04.04.2023;
2. https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_68144.htm? , accesat la data de
04.04.2023;
3. https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_52044.htm? , accesat la data de
04.04.2023;
4. https://www.nato.int/cps/en/natohq/declassified_139339.htm accesat la data de
04.04.2023;
5. https://lege5.ro/gratuit/g42dmojv/articolul-5-tratat?dp=ha2dkojxhayq accesat la
data de 04.04.2023
6. https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_110496.htm? , accesat la data de
04.04.2023;
7. https://www.mae.ro/node/5346?page=6 , accesat la data de 04.04.2023.