Parcuri Nationale

Parcul National Cheile

Bicazului-Hășmaș

Parcul National Cheile Bicazului-Hășmaș este o arie

protejată  de interes national ce corespunde categoriei a II-
a IUCN (parc national), este localizat în Româ nia, în arealul grupei
centrale a Carpatilor Orientali, în Muntii Hă ș maș , pe teritoriul
administrativ al judetelor Harghita ș i Neamt.

Imagine 1 – Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas

 Floră

Sângele voinicului(Nigritella rubra)1050

taxoni de plante superioare dintre care numeroase
specii de endemisme carpatice  : Astrogalus
pseudopurpureus, Centaurea carpatica. Forme
rare: Juniperus sabina.Monumente ale naturii
:papucul doamnei ,floarea de colt ..etc

Imagine 2 - Sangele Voinicului

Situri paleontologice

În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care

se găsesc recife fosilizate cu amoniți, bivalve, brachiopode,
gastropode, belemniți, echinoide, corali, crinoide, plante,
aulacostefanide. Au fost astfel identificate areale:

*din Cretacic: valea Cherecului, vârfurile Hăghimașul Negru, Surduc,

Ghilcoș

*din Jurasic: vârful și valea Ghilcoș, văile Hăghimașul Negru, Fagu

Oltului, Cheia, vârfurilePotcoava, Piatra Singuratică, Suhard, pereții
Cheilor Bicazului, zona Curmătura de lângă Pârâul Sec.

*din Triasic: valea Hăghimașul Negru, vârful Piatra Singuratic

 Biodiversitate

Marea biodiversitate a arealului,

este un rezultat al condițiilor
variatelor geomorfologice,
pedologice, de expunere a
versanților, de microclimat, etc .

Imagine 3-Membru al genului Cenoceras

Diversitate peisagistică
Peisajul Munţilor Hăşmaş se prezintă sub forma unor culmi rotunjite
calcaroase ce au aspect de peneplenă, din care se desprind sub formă de
prăpastie pereţii cheilor. Apa Bicazului ieşind din Lacul Roşu străbate roca în
timp ce coboară o mare diferenţă de nivel. Peisajul aici prezintă pere ţi de
verticali monumentali de stâncă, uneori cu arbori care cresc în mici habitate
disponibile. Afluenţi Bicazului şi-au tăiat în zonă propriile chei – cum sunt cele
ale Lapoşului, Cupaşului, Şugăului şi Bicăjelului, înfrumuseţate de repezişuri,
cascade sau serii de marmite.

În parc se regăsesc variate peisaje

carstice (pereti verticali si
surplombanţi, turnuri (Piatra Altarului,
Piatra Singuratică) şi ace calcaroase,
hornuri, blocuri diaclazate aproape de
desprindere, vârfuri stâncoase, lapiezuri
sau câmpuri de lapiezuri (Poiana
Tarcău), creste, şei carstice, grohotişuri,
chei, marmite de eroziune, doline, avene
(Licaş), peşteri, izvoare petrifiante cu
depuneri de tuf calcaros şi travertin
(Cheile Şugăului).

Imagine 4 –Muntii Hășmaș

 Parcul Național Munții Rodnei

Parcul Național Munții Rodnei este desemnat internațional ca

Rezervație a biosferei de către Comitetul UNESCO.

Localizare
Aria naturală se întinde în extremitatea estică a județului Maramureș (pe
teritoriile administrative ale comunelor Moisei și Săcel și al orașului Borșa) și
în cea nord-estică a județului Bistrița-Năsăud (pe teritoriile comunelor
Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Șanț și Telciu și pe cel al orașului
Sângeorz-Băi).

Descriere
Importanța acestui parc se datorează
atât geologiei și geomorfologiei
munților, cât și prezenței a numeroase
specii de faună și floră, endemite și
relicte glaciare. Suprafața actuală
este cea stabilită în anul 2002 de către
Ministerul Apelor și Protecției
Mediului. Din suprafața totală de
46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost
declarate Rezervație a Biosferei în
anul 1979.

Imagine 5 – Pietrisoru Mare

Floră

Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat,
în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei,
structurii geomorfologice sau altitudinii.

Arbori și arbusti [modificare sursă] Conifere cu specii arboricole de: brad

(Abies alba), molid (Picea Abies), pin (Pinus), larice (Larix decidua), zâmbru
(Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata). Specii de foioase cu arboret
de: gorun (Quercus petraea), ...etc

Ierburi și flori [modificare sursă] La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă

diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege, altele endemice
pentru această zonă) cu specii de: bujor de munte (Rhododendron kotshyi),
floarea de colț (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica archangelica),
narcisă (Narcissus stellaris), bulbuc de munte (Trollius europaeus), crucea
voinicului (Hepatica transsilvanica), ghințură galbenă (Gentiana lutea),
laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), brioală (Ligusticum mutellina), talpa
ursului (Heracleum palmatum)...

Imagine 6 – Bulbuci de Munte

 Faună

*Mamifere

Animale ocrotite: capră neagră (Rupicapra rupicapra), marmotă (Marmota

marmota), ursul carpatin (Ursus arctos)[13], vidra de râu (Lutra lutra)[14],
râsul (Lynx lynx), pisică sălbatică (Felis silvestris), jder de copac (Martes
martes), jder de piatră (Martes foina), nevăstuică (Mustela nivalis) vulpe
roșcată (Vulpes vulpes), căprioară (Capreolud capreolus), cerb (Cervus
elaphus), mistreț (Sus scrofa), veveriță (Sciurus vulgaris), șoarecele de Tatra
(Microtus tatricus), șoarecele săritor de pădure (Sicista betulina), șoarecele de
pământ (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtiță
(Talpa europaea), liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliacul comun
(Myotis myotis).

*Păsări
În arealul parcului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj)
(privind conservarea păsărilor sălbatice),; printre care: acvila de stâncă
(Aquila chrysaetos), potârniche de tundră (Aegolius funereus), ieruncă
(Tetrastes bonasia), caprimulg, (sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), viespar
(Pernis apivorus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus) și huhurezul mare
(Strix uralensis) care viețuiesc alături de acvila mică (Hieratus penatus), ciuful
pitic (Otus scops), bufniță (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), barză albă
(Ciconia ciconia).

Imagine 7- Acvila de Munte

*Reptile și amfibieni
Șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), năpârcă (Natrix
tessellata), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe
longissima), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), șarpele orb (Anguis fragilis),
năpârcă (Natrix natrix), vipră (Vipera berus), ivoraș-cu-burta-galbenă
(Bombina variegata)[17], tritonul cu creastă (Triturus cristatus), tritonul de
munte (Triturus alpestris), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris),
broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana
temporaria), brotacul verde de copac (Hyla arborea) sau salamandra de foc
(Salamandra salamandra).

Imagine 8 –Sarpele de nuc

 Delta Dunării

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și

parțial în Ucraina[1], este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre
deltele europene.

Floră
Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor
umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din
totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de
salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic
inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și
plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri
(Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu,
stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și
plante agățătoare (hamei, curpen).

Imagine 9 – Nuferi albi

Faună
Delta Dunării conține mai mult de 360 de
specii de păsări și 45 de specii de pește de apă
dulce în numeroasele sale lacuri și japșe[20].
Acesta este locul unde milioane de păsări din
diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia,
Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească.
Speciile majore de pești în cadrul Deltei
Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei
este una bogată și variată în specii de
mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești,
crustacee, melci, moluște și insecte...etc

Imagine 10 – Mulusca

*Mamifere
Mistreț (Sus scofa), vidră de râu
(Lutra lutra), bizam (Ondatra
zibethicus), nurcă europeană
(Mustela lutreola), hermină mică
(Mustela erminea aestiva), nevăstuică
(Mustela nivalis), dihor pătat
(Vormela peregusna), șacal auriu
(Canis aureus), iepure de câmp
(Lepus europaeus), popândău
european (Spermophilus citellus),
dihorul de stepă (Mustela
eversmannii), arici (Erinaceus
concolor), chițcan de pădure (Sorex
araneus), chițcan mic de apă (Neomys
anomalus).

Imagine 11 – Sacalul Auriu

*Păsări
Parcul național adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai
multor păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate la nivel european
și enumerate în anexa I-a a Directivei CE 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009,
privind conservarea păsărilor sălbatice. Câteva din speciile de păsări
semnalate în arealul deltei: gârliță mică (Anser erythropus), acvilă-țipătoare-
mică (Aquila pomarina), acvilă de câmp (Aquila heliaca), acvilă-țipătoare-
mare (Aquila clanga), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), ciuf de câmp
(Asio flammeus), ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), rață sulițar (Anas
acuta), rață mică (Anas crecca), rață cârâitoare (Anas querquedula), gâscă de
vară (Anser anser), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă-cu-gât-roșu (Anthus
cervinus), fâsă de pădure (Anthus trivialis), fâsă de munte (Anthus spinoletta),
drepneaua neagră (Apus apus),
drepneaua mare (Apus melba),
stârc cenușiu (Ardea cinerea), ciuf
de pădure (Asio otus), rață cu cap
castaniu (Aythya ferina), pescăruș
albastru (Alcedo atthis), stârc de
noapte (Nycticorax nycticorax),
stârc pitic (Ixobrychus minutus)...e

Imagine 12 – Rata Sulitar

Imagine 13 – Pelicani