ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU”

FACULTATEA DE MANAGEMENT MILITAR

TEMA: „Modalități de manifestare ale principiilor de planificare si dezvoltare

ale sistemului de comanda si control la nivelul unei subunitati militare”
Disciplina Managementul Organizației Militare

Întocmit de:
Sd.Sg Statache Eduard
Grupa 32 MO Geniu

Sibiu
2020
1
CUPRINS:
1. Managementul organizației militare-noțiuni generale
2. Sistemul de comnda si control
3. Studiu de caz privind manifestarea principiilor managementului organizației militare
în cadrul unei unitati militare
4. Concluzii
5. Bibliografie

2
 1. Managementul organizației militare-noțiuni generale

Încă de la apariția sa, managementul ca știință a căutat să se dezvolte spre toate

domeniile și astfel a ajuns și în domeniul militar, preluat inevitabil și absolut necesar. Astfel,
odată cu introducerea managementului în cadrul organizației militare s-a constatat o
dezvoltare și o creștere a eficienței în domeniul militar.
Managementul în organizația militară poate fi asociat atât cu conducerea cât și cu
organizarea, însă acesta tinde să fie chiar mai mult, deoarece liderii sunt cei care utilizează
conceptele de management în organizația militară pentru a spori nivelul de perfecționare a
tuturor componentelor armatei necesare pentru îndeplinirea misiunilor. Managementul asociat
cu organizarea este sugerat de structura ierarhică, respectarea strictă a unor modele general-
valabile pentru structurile armate și cu capacitatea unui lider de a antrena și coordona
activitățile pentru care este responsabil. Managementul asociat cu conducerea se referă în
principal la lideri și la capacitatea acestora de a conduce, motiva pentru ca în final să obțină
rezultatele așteptate pentru îndeplinirea misiunilor.
De asemenea, managementul organizației militare, necesar în cadrul structurilor
militare are ca bază necesitatea acestora de a fi organizate pentru a aduce maximul de
performanță. Managementul organizației militare are mai multe obiective propuse ce trebuie
atinse pentru ca organizația respectivă să tindă spre performanțe.
Principalele obiective propuse de management în cadrul unei organizații militare sunt
bazate pe dorința de a soluționa aspectele teoretice și de a oferi comandanților un mod de
gândire sistemic care să le asigure soluționarea dificultăților întâmpinate, dar și pentru a le
oferi posibilitatea să păstreze integritatea în cadrul structurii.
Un alt obiectiv sugestiv pentru managementul din organizațiile militare îl reprezintă
abordarea logică a conducerii, care asigură păstrarea unui mediu favorabil îndeplinirii
misiunilor, dar și un echilibru între nivelul teoretic și nivelul practic de execuție. Vocabularul
specializat și documentele utilizate pentru sporirea nivelului de perfecționare și integrare
internațională a organizației militare reprezintă un alt obiectiv propus de managementul
organizației militare. Managementul furnizează tehnici, tactici și proceduri care ușurează
capacitatea de acțiune a liderilor militari și de asemenea le oferă posibilitatea utilizării
resurselor avute la dispoziție pentru îndeplinirea obiectivelor.
Managementul organizației militare vine în concordanță cu standardizarea și cu
necesitatea implementării legilor și regulamentelor militare. Conform principiilor oricărei

3
organizații aceasta trebuie să fie constituită pe o bază legală care îi oferă un statul sigur și
irevocabil. De aceea, organizația militară are la bază legi și regulamente militare cu ajutorul
cărora își desfășoară funcționarea corectă, continuă și sigură. Trebuie precizat că principala
bază legală pentru structura militară o reprezintă Constituția, la care se adaugă Strategiile de
Apărare și de Securitate.
Nu în ultimul rând, managementul organizației militare are influențe de nivel
birocratic care îi asigură buna funcționare și care îi sporește nivelul de organizație tip ierarhic,
cu o organizare integră și îi stabilește principalele drepturi și obligații sau atribuții, conform
normelor legale.

4
 2. Sistemul de comanda si control

Pentru a configura si a operationaliza un sistem informational managerial intr-o

origanizatie cum este cea militara trebuie pornit, in mod evident,de la o analiza pertinenta
a mediului in care se desfasoara actiunile militare actuale si cele viitoare.

Mediul golbal in care se deruleaz actiunile militare presupune existenta a trei domenii
distincte de manifestare a confruntarii dintre parti ( domeniul fizic, domeniul
informational si domeniul cognitiv ).

Avand in vedere sustinerea procesului de management din organizatia militara ,

sistemul informational capata o importanta esentiala,chiar vitala,oentru indeplinirea
abiectivelor militare.In acest context, comandantul foloseste sistemul de comanda si
control pentru a lua decizii eficiente , a conduce operatiile , a intrebuinta cu eficacitate
fortele si a directiona cu succes operatiile militare.Astfel, tinta comenzii si controlului este
reprezetata de atingerea obiectivelor misiunilor , iar obiectivul acestora este constituit de
fortele luptatoare.

Comanda si controlul reprezinta procesul prin care comandantii militari sau

managerii , civili isi exercita autoritatea asupra resurselor umane si materiale , inscopul
atingerii obiectivelor generale si secifice , tactice sau strategice.

Sistemul de comanda si control trebuie sa contina:

-Cunoasterea deplina a spatiului de lupta prin utilizarea unei imagini electronice a
acestuia,fapt care permite distribuirea informatiilor, in timp real , in scopul asigurarii
intelegerii comune si unitare.
- Colaborarea in planificarea ce reprezinta capacitatea de a gestiona intregul volum de
informatii.
-Managementul fluxului de lucru care consta in capacitatea automatizata de a identifica ,
distribui si administra informatiile critice , pentru a conserva resursele si a optimiza
executarea misiunii.

5
-Simularea care estimeaza rezultatelel probabile ale planificarii deciziilor in timp real si
care perfectioneaza antrenaentul statului major prin jocuri de razboi.

Pentru exercitarea comenzii si controlului , in conformitate cu obiectivele si

misiunile ce revin comandantilor si fortelor aflate sub autoritatea lor , se instituie un
sistem de comanda si control , la baza caruia se afla urmatoarele principii:
-unitatea de comanda;
-integritatea structurii de comanda si control;
-claritatea lantului de comanda
-responsabilitatea comenzii si libertatea de actiune.

Unitatea de comanda este realizata prin investirea unui comandant unic cu autoritatea
de conducere si indrumare a activitalor tuturor fortelor si mijloacelor angajate intr-o
operatie.
Integrarea structurilor are in vedere atat integrarea functionala ,cat si a fortelor ,acestea
fiind considerate cele mai potrivite angajamente pentru realizarea cerintei de integrare.
Claritatea lantului de comanda trebuie sa rezulte din faptul ca acestasta este structurata
ierarhic.
Continuitatea comenzii si controlului trebuie sa fie asigurata pe toata durata actiunilor
militare.

Responsabilitatea comenzii si libertatea de actiune au in vedere ca , pe de o parte ,

responsabilitatea comandantului pentru indeplinirea misiunii este invizibila , iar pe de alta
parte ca ,delegarea autoritatii poate fi necesara sau dorita.Comandantii de la esaloanele
care au primit delegarea comenzii trebuie sa si exprime clar intentiile si le vor asigura
subordonatilor resursele si autoritatea necesara pentru indeplinirea misiunii primite.In
acest fel, comandantul va avea,in continuare, viziunea de ansamblu asupra situatiei
generale , iar comandantul subordonat delgat va intelege intentiile conducerii operatiei ,
realizandu-se si pentru aceasta situatie conducerea unitara a operatiilor.

6
3. Studiu de caz privind modalități de manifestare ale principiilor
de planificare si dezvoltare ale sistemului de comanda si control la
nivelul unei subunitati militare

Pentru a analiza prezența și manifestarea principiilor managementului organizației

militare în cadrul unui pluton de geniu am apelat la experiențele cumulate în urma activitatilor
de instruire din cadrul stagiului la Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD și Apărare CBRN
„Panait Donici” din Râmnicul Vâlcea unde am desfășurat timp de 5 săptămâni practica
universitară cunoscută ca modulul de Baze Tactice ale Armei Geniu.
Astfel am apreciat ca fiind necesară studierea principiilor de planificare si dezvoltare
ale sistemului de comanda si control pentru plutonul de geniu. Inițial am formulat următoarea
ipoteză:
IPOTEZĂ: Ambele principii sunt prezente in cadrul sistemului de comanda si control
a plutonului de geniu în desfășurarea acțiunilor militare ale acestuia.
Pentru a stabili validitatea ipotezei am apelat la următoarele instrumente de
cercetare:
 Plutonul 3 Geniu din Compania 1 Instrucție din Batalionul 3 al Centrului de Instruire
pentru Geniu;
 Activitățile desfășurate de plutonul 3 în timpul Taberei de Apă de la Râureni;
 Misiune fictivă desfasurata de plutonul 3 in timpul Taberei de Apă de la Râureni;
Tabăra de Apă de la Râureni reprezintă un exercițiu de construcție a unor diferite
categorii de poduri din înzestrarea forțelor de geniu ale batalionului. Militarii
angrenați în aceste activități au ridicat în timp de două săptămâni două poduri diferite.
Primul pod construit a fost podul de pontoane sau realizarea trecerii cursului de apă cu
ajutorul parcului de pontoane PR-71. Cel de-al doilea pod ridicat de militari a fost
Podul Jos Metalic sau PJM-72.
In acest sens , pe baza activitatilor desfasurate in tabara de apa am creat o misiune
fictiva ,o simulare cognitiva a misiunii prin intermediul careia sunt evidente principiile
de planificare si dezvoltare a sistemului de comanda si de control.Astfel, plutonul 3 de
geniu trebuie sa realizeze un pod de pontoane care sustina trecerea a doua plutoane de
infanterie din cetatea Orgame din Dobrogea in Insula Bisericuta,unde se afla tabara
militara PESTE.
7
 Conducerea actiunilor militare în războiul modern este deosebit de complexă şi
presupune din partea comandantilor şi statelor lor majore o mare capacitate
organizatorică şi de adaptare. Referindu-se la conducerea actiunilor militare,
teoreticienii militari folosesc deseori sintagma comandă şi control. Cu toate că teoretic
comanda şi controlul trebuie analizate separat, practica a demonstrat că cele două
activitătii reprezintă o entitate. „Comandantul nu poate comanda efectiv fără control,
iar controlul, indiferent că este executat de comandant sau de statul major, nu se
justifică fără a fi precedat de o comandă“ .
Pentru a putea lua decizii corecte şi juste, comandantul foloseşte comanda şi
controlul, care au ca scop îndeplinirea misiunilor şi ca obiectiv întrebuintarea
judicioasă a fortelor şi mijloacelor avute la dispoztie. „Sistemul de comandă şi control
îl sprijină pe comandant prin realizarea a trei functii importante: crearea şi actualizarea
imaginii operaTionale comune; accelerarea procesului de elaborare a deciziilor prin
creşterea vitezei şi preciziei acestuia, desfăşurarea activităTii de pregătire şi
transmiterea a ordinelor de actiune“.

Pentru a întelege aceste functii manageriale, este necesară definirea unor termeni
folositi pentru a explica sensul şi rolul comenzii şi controlului. Astfel: Comandantul
este autoritatea, investită sau asumată legal, care exercită actul de comandă asupra
personalului subordonat (inclusiv asupra celui avut temporar în subordine). Actul de
comandă include autoritatea şi responsabilitatea pentru folosirea eficientă a resurselor
disponibile şi pentru planificarea actiunilor, organizarea, coordonarea şi controlul
fortelor în vederea îndeplinirii misiunilor. „Comanda este autoritatea comandantului,
legal exercitată asupra subordonatilor în virtutea atributiilor şi a gradului. Comanda
include autoritatea şi responsabilitatea în întrebuintarea fortelor, utilizarea resurselor şi
pentru planificarea, organizarea, directionarea, coordonarea şi controlul fortelor
militare pentru îndeplinirea misiunilor“.

Comanda are următoarele componente: conducerea, controlul şi elaborarea deciziei

şi are la bază trei elemente principale: conceptuală, morală şi fizică.
Pe timpul desfăşurării operatiilor în fortele terestre, comanda se exercită secvential
astfel:

8
– cunoaşterea situatiei ce cuprinde totalitatea activitătilor ce se desfăşoară pentru
prelucrarea datelor şi informatiilor disponibile;
– analiza situatiei care include activitătile specifice prevederii, comparării şi
valorificării informatiilor obtinute, evaluarea situatiei generale, a efectelor actiunilor
curente şi probabile, proprii şi ale inamicului şi compararea cursurilor actiunii;
– planificarea operatiei ce cuprinde activitatea de implementare a concluziilor rezultate
din analiza situatiei şi a misiunii, precum şi actualizarea (modificarea) planurilor de
actiune;
– elaborarea ordinului de operatie ce presupune transpunerea tuturor informatiilor
disponibile în structura unui ordin şi a unui plan (grafic sau scris);
– executia şi controlul care urmăresc implementarea deciziei în executia
subordonatilor, dar şi legături continue între eşaloane, precum şi verificarea
îndeplinirii misiunilor. „Controlul reprezintă actul evaluator ce stabileşte modul în care
sunt receptate, întelese şi executate deciziile şi dispozitiile comandantului de către
subordonati cu scopul de a directiona şi adapta actiunile acestora în conformitate cu
hotărârea luată“ .

Controlul trebuie să fie executat înainte, pe timpul şi după executarea actiunilor

militare. Controlul are ca scop optimizarea actiunilor fortelor şi structurilor
subordonate pentru sprijinirea trupelor în operatie în scopul asigurării îndeplinirii
misiunii. La baza controlului stă gestionarea situatiei informationale despre misiune,
inamic, teren, trupe şi timpul avut la dispozitie. Pe timpul executării controlului,
comandantul este ajutat de statul major prin:
– „identificarea şi planificarea întrebuintării resurselor pentru îndeplinirea sarcinilor
primite;
– stabilirea limitelor şi restrictiilor;
– stabilirea nevoilor;
– alocarea resurselor;
– monitorizarea conditiilor de succes şi performantelor;
– selectarea activitătilor conducerii specifice din conducerea generală;
– prevederea schimbărilor de situatie şi evaluarea permanentă a riscurilor“ . În sinteză,
controlul constă în capacitatea de: a prelucra datele; a descrie situaTiile; a identifica
variabilele; a stabili şi a asigura mijloacele necesare realizării obiectivelor; a întocmi

9
instructiuni specifice pentru orientările generale; a corecta abaterile; a contabiliza şi
evalua realizările şi eşecurile; a proiecta corectivele ce se impun.
Sistemul de comandă şi control are trei misiuni importante: crearea şi actualizarea
imaginii operationale comune, accelerarea procesului de elaborare a deciziilor prin
creşterea vitezei şi preciziei şi desfăşurarea activitătii de pregătire şi transmitere a
ordinului de operatie.
Sistemul de comandă trebuie să permită:
– cunoaşterea deplină a spatiului de luptă prin utilizarea unei imaginii electronice a
acestuia, fapt care permite distribuirea informatiilor, în timp real, în scopul asigurării
întelegerii comune şi unitare;
– colaborare în planificare ce reprezintă capacitatea de a gestiona întregul volum de
informatii;
– managementul fluxului de lucru care constă în capacitatea automatizată de a
identifica, distribui şi administra informatiile critice, pentru a conserva resursele şi a
optimiza executarea misiunii;
– simularea care estimează rezultatele probabile ale planificării deciziilor în timp real
şi care perfectionează antrenamentul statului major prin jocuri de război.

Pentru realizarea misiunii de deplasaare a celor 2 plutoane de infanterie din cetatea

ORGAME in insula Bisericuta , transferul de informatii este realizat prin toate
mijloacele , fonie , video , in deplina siguranta si secretizare , prin intermediul C2 (un
sistem de comanda si control,ca parte integrata a sistemului de informatii ultramodern
C4ISR).Plutonul 3 de geniu este comandat de domnul colonel Vessa ,care la randul
sau este ajutat de statul major prin identificarea si planificarea intrebuintarii resurselor
pentru indeplinirea sarcinilor primite , stabilirea limitelor si restrictiilor ,stabilirea
nevoilor,monotorizarea conditiilor de succes si performantelor,selectarea activitatilor
condcerii specifice din conducerea genrala , prevederea schimbarilor de situatie si
evaluarea permanenta a riscurilor.
Prin intermediul sistemului de comanda C2 se tine seama de urmatoarele lemente :
capacitatea de desfasurare , continuitatea comenzii , integrarea efortului
comandantului si statului major , dimensiunea , rigiditatea ,modularizarea,capacitatea ,
,mobilitatea acestuia,sprijinul logistic ,interoperabilitatea.

10
 4. Concluzii
Reluând ideile principale, managementul organizației militare este o știință esențială
introdusă în cadrul organizației militare, dar fără de care aceasta nu ar putea funcționa în
parametrii normali, conform standardelor cerute la nivel internațional.
De asemenea trebuie precizat că managementul organizației militare este prezent în
organizația militară conform unor obiective propuse care conduc organizația militară către o
organizare eficientă și o conducere eficientă.
Nu în ultimul rând, managementul organizației militare este cel care prezintă funcțiile
regăsite în orice activitate desfășurată de o subunitate militară, dar si principiile acestuia,
esențiale și fără de care această organizație militară nu poate funcționa.
Sistemul de comandă şi control are trei misiuni importante: crearea şi actualizarea
imaginii operationale comune, accelerarea procesului de elaborare a deciziilor prin creşterea
vitezei şi preciziei şi desfăşurarea activitătii de pregătire şi transmitere a ordinului de operatie.
În concluzie, s-a demonstrat că se regasesc principiile de planificare si dezvoltare in
cadrul sistemului de comanda si dezvoltare in activitatea desfasurata de un pluton de geniu.

11
5. Bibliografie
1. Arădăvoaicei G., „Managementul organizației militare și acțiunii miliare”, Editura
Sylvi, București, 1998
2. Iancu Dumitru, „Managementul organizației militare-Elemente fundamentale”,
Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2013
3. Mircea Vladu, Înzestrarea forțelor de geniu potrivit cerințelor războiului viitorului,
Editura Universității Naționale de apărare „Carol I„ București, 2006

12