1.

Consolidarea eficienței Cercetării și Tehnologiei (R&T) Europene în domeniul Apărării –

promovarea activităților R&T, în conexiune cu cerințele capabilităților viitoare, inclusiv prin
preluarea experienței WEAG și WEAO; coordonarea și planificarea activităților de cercetare
comune; managementul contractelor R&T; maximizarea sinergiei și complementarității
programelor de cercetare civile și militare, stimularea R&T prin studii și proiecte.
După cum se observă, rolul prefigurat pentru EDA era acela de a asigura coordonarea în
dezvoltarea capabilităților, într-o formulă integrată prin abordarea domeniului cercetării în
domeniul apărării și a armamentelor. Pe această logică, în perioada imediat următoare,
prioritățile abordate în context EDA au vizat crearea definirea profilului acestei entități în
raport cu celelalte structuri din cadrul UE cu responsabilități în domeniul securității și
apărării. Se poate vorbi despre apariția unei diviziuni a muncii între componenta militară a UE
care va prelua responsabilitatea generală pentru coordonarea aspectelor operaționale și EDA.
Aceasta din urmă se va consolida treptat ca fiind principala expresie a abordării
interguvernamentale în domeniul capabilităților.
Translatarea în practică a obiectivelor stabilite prin decizia de înființare avea să se
realizeze în contextul reuniunii Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe din 22
noiembrie 2004. Conferința de angajament a capabilităților militare, desfășurată în acest
context, a adus noi direcții de acțiune pentru activitatea EDA, mai ales în ceea ce privește
„dezvoltarea, alături de Comitetul Militar al UE, asistat de Statul Major (EUMS), a unui
proces sistematic și cuprinzător de dezvoltare a capabilităților care să abordeze cerințele
operaționale urgente și nevoile pe termen lung” 1. Această decizie trebuie privită în sinergie cu
asumarea de către EDA a rolului de continuator al activităților ECAP. Evaluarea progreselor
înregistrate sub auspiciile acestei inițiative relevau un tablou mixt în care pentru majoritatea
deficiențelor asociate HLG2003 soluțiile cantitative avute în vedere nu se puteau rezolva
decât pe termen mediu și lung (ex. ISTAR, capabilități spațiale, aviație, mobilitate strategică,
apărare antiaeriană, comandamente de nivel tactic, geniu, forțe speciale) 2. În același timp,
existau o serie de domenii în care au fost înregistrate progrese semnificative precum: transport
strategic, capacități de protecție NBC, comandamente, medical.
Având în vedere aceste aspecte, rolul anticipat al EDA viza dinamizarea proceselor de
analiză asociate ECAP, în sensul identificării unor soluții suplimentare menite să contribuie la
remedierea deficiențelor. În prima jumătate a anului 2005, EDA a preluat responsabilitatea 3
pentru opt dintre proiectele aflate în coordonarea ECAP pe care le va integra în cadrul
spectrului de capabilități vizând: comandă, control, comunicații; transport strategic aerian;
alimentare în aer; vehicule de luptă blindate. Practic, abordarea metodologică a EDA în
domeniul capabilităților a vizat structurarea acestora în corelație cu cerințele operaționale în
trei categorii/domenii de capabilități cheie: cunoaștere, angajare și manevrabilitate.

1
EU Institute for Security Studies, EU Security and Defence. Core Documents 2004, Paris, 2005p.303
2
ECAP Capability Improvement Chart, Bruxelles, 2004
3
Grupurile de proiect cu relevanță în plan operațional au fost preluate în coordonare de către EUMC cu sprijinul
EUMS.