LT - Col.conf - Univ.dr - Ing. Pleşanu Toma: Catedra Management Al Resurselor Umane, Ştiinţe Ale Educaţiei Şi Achiziţiilor

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,CAROL I”
Facultatea de Comandă şi Stat Major

Catedra Management al Resurselor Umane,
Ştiinţe ale Educaţiei şi Achiziţiilor
Lt.col.conf.univ.dr.ing.
PLEŞANU TOMA
PĂI
ASTA MĂ
INTERESEAZĂ
ŞI PE MINE!
01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 2

STRUCTURA PREZENTĂRII
 INTEROPERABILITATEA
 Programul de standardizare NATO
 IMPLEMENTAREA STANAG
 Autoritatea de standardizare militară
 Documente pentru standardizare
 STAMIS
Avantajele STAMIS

INTEROPERABILITATEA
 Consiliul Nord-Atlantic (NAC) a aprobat pe data
de 29 aprilie 2005 proiectul „Politici NATO privind
Interoperabilitatea”, conform căreia
interoperabilitatea reprezintă “abilitatea” de a
acţiona sinergic în vederea îndeplinirii misiunilor
încredinţate.
 Acest proiect stabileşte obiectivele strategice,
principiile şi responsabilităţile pe care naţiunile,
comitetele şi structurile NATO trebuie să le aplice
în identificarea şi soluţionarea cerinţelor de
interoperabilitate ale Alianţei.
Obiectivele de interoperabilitate
 direcţionează dezvoltarea şi aplicarea cerinţelor
de interoperabilitate pentru obţinerea cu succes
a coordonării şi cooperării între comandamentele
şi forţele întrunite şi multinaţionale. Acestea se
referă la:
 Abilitatea de a comunica
 Abilitatea de a opera împreună
 Abilitatea de a oferi/beneficia de sprijin
 Instruire şi participare la exerciţii.

„Procesul NATO de interoperabilitate”
 NATO a elaborat şi documentul „Procesul NATO de
interoperabilitate” care urmăreşte să stabilească
modalităţi comune de transformare a obiectivelor,
principiilor şi responsabilităţilor cuprinse în politica de
interoperabilitate într-o metodologie prin care să se
identifice cerinţele de interoperabilitate în toate
disciplinele NATO de planificare a apărării.
 Obiectivul Procesului NATO de Interoperabilitate este
acela de a stabili un mecanism coerent şi armonizat
pentru identificarea şi îndeplinirea Cerinţelor de
Interoperabilitate.
 Cerinţa de interoperabilitate = în cadrul NATO, o definiţie detaliată
aparţinând unui comandament strategic, unei naţiuni sau structuri NATO
prin care se identifică ce ar trebui să fie interoperabil şi care sunt nivelele
de interoperabilitate ce trebuie atinse în domeniile operaţional, procedural,
material, tehnic şi administrativ.
„Procesul NATO de interoperabilitate”
 Documentul îşi propune, pe lângă identificarea cerinţelor

de interoperabilitate, şi stabilirea nivelelor de
interoperabilitate. Astfel, cele 5 nivele de interoperabilitate
sunt după cum urmează:
 Nivelul 1: Forţele operează independent. Operaţiile sunt
independente, dar coordonate.
 Nivelul 2: Forţele sunt separate geografic sau funcţional.
Forţele conduc operaţiuni convergente.
 Nivelul 3: Sprijinul reciproc al forţelor. Cooperare temporară
sau sprijin apropiat între forţe.
 Nivelul 4: Integrare operaţională într-o forţă unică. Forţele
acţionează combinat pentru o misiune comună.
 Nivelul Lt.col.conf.univ.dr.ing.
5: Interoperabilitatea reală a forţelor.
01.05.23 Toma PLEŞANU NESECRET 11
Procesul de interoperabilitate NATO
 a fost descris după cum urmează:
 Directiva Politică Generală (CPG) – instrumentul
la nivel înalt care armonizează diferitele discipline
NATO de planificare, şi va sublinia nevoile
Alianţei în materie de capabilităţi şi atributul lor
de interoperabilitate;
 Autorităţile Militare NATO (NMA) – vor identifica şi
genera cerinţele militare de interoperabilitate ca
parte a procesului de planificare a apărării prin
intermediul Obiectivelor Forţei şi Pachetelor de
Capabilităţi;
Procesul de interoperabilitate NATO
a fost descris după cum urmează:
 Naţiunile şi comandanţii din teatrele de operaţii vor
identifica deficienţele în domeniul interoperabilităţii prin
intermediul “lecţiilor învăţate”, exerciţiilor sau operaţiilor
reale, înaintând propuneri ce vor fi confirmate Centrul
Întrunit de Analiză a Lecţiilor Învăţate (JALLC)” şi
evaluate de Centrul de Pregătire a Acţiunilor Militare
Întrunite (JWC). ACT va aproba rezoluţiile propuse şi le va
trimite Autorităţilor Directoare (TA);
 Comitetele şi structurile NATO, împreună cu naţiunile şi
Autorităţile Militare NATO (NMAs) vor identifica şi
cerinţele de interoperabilitate în aria lor de
responsabilitate. Un “manager al capabilităţii” ar trebui să
coordoneze activităţile de planificare pentru capabilitatea
respectivă.
Programul de standardizare NATO
 La finalul lunii iunie 2005, NSA a elaborat
“Programul NATO pentru Standardizare” (NATO
Standardization Programme – NSP).
 NSP reprezintă instrumentul de management al
standardizării în cadrul Alianţei care permite
coordonarea şi direcţionarea activităţilor
specifice în conformitate cu Politica NATO
pentru Standardizare [C-M(2000)54 - NATO POLICY
FOR STANDARDIZATION].

Programul de standardizare NATO
 Elaborarea NSP cuprinde 3 etape:
 Identificarea, formularea şi aprobarea Cerinţele de
Standardizare ale Alianţei (ASRs);
 Executarea sarcinilor incluse în NSP.
 NSP face legătura între Obiectivele de
Standardizare (SO) şi Obiectivele Forţei (FG),
stabilind cerinţele de standardizare,
organizaţiile/structurile NATO responsabile,
grupurile de lucru relaţionate şi sarcinile
distribuite acestora.

STANDARDIZAREA
 Scopul şi obiectivele standardizării au
rămas neschimbate de la începuturile  Nivelul
1: Forţele operează
standardizării NATO, adică acum 53 ani. independent. Operaţiile sunt
independente, dar coordonate.
 Prin implementarea acordurilor de  Nivelul2: Forţele sunt separate
standardizare naţiunile pot atinge mult geografic sau funcţional. Forţele
mai uşor nivelele cerute de conduc operaţiuni convergente.
 Nivelul 3: Sprijinul reciproc al
interoperabilitate, să îndeplinească mai
forţelor. Cooperare temporară
bine misiunile şi activităţile desfăşurate sau sprijin apropiat între forţe.
în comun, din punct de vedere  Nivelul 4: Integrare operaţională
strategic, operaţional, tactic şi într-o forţă unică. Forţele
acţionează combinat pentru o
procedural şi să utilizeze într-un mod
misiune comună.
mai eficient tehnicile şi echipamentele.  Nivelul 5: Interoperabilitatea
reală a forţelor.
În 2004
 Eforturile s-au axat şi pe stabilirea cerinţelor operaţionale
referitoare la apărarea împotriva terorismului. În acest
sens, a fost stabilită ca sarcină pentru prima parte a
anului 2005 revizuirea tuturor doctrinelor şi STANAG-
urilor referitoare la domeniile:
 protecţie colectivă,
 salvare,
 informaţii,
 utilizarea în comun a trupelor cu nivel ridicat de
operativitate sau a forţelor speciale astfel încât prevederile
să ţină cont de noul mediu de securitate.

Realizările NSA în anul 2004
 A fost îmbunătăţită în mod semnificativ Baza de Date a
Standardizării NATO (NSDD) prin intermediul căreia publicaţiile de
standardizare sunt urmărite pe parcursul ciclului lor de viaţă.
NSDD este disponibilă prin intermediul reţelei intranet MINERVA şi
prin intermediul internetului, pe un site protejat
(http://nsa.nato.int), doar pentru informaţiile NATO unclassified.
 A fost aprobată (25.02.05) Directiva privind Terminologia. O bază
de date privind terminologia funcţionează în reţeaua MINERVA şi
va fi în curând disponibilă şi pe internet.
 NSA a iniţiat şi îndeplinit o serie de acţiuni de instruire în domeniul
standardizării concretizate prin susţinerea de prezentări periodice
la Colegiul NATO de Apărare, la Şcoala NATO de la
Oberammergau, etc. De asemenea, sub auspiciile NSA, au fost şi
sunt organizate cursuri de standardizare în Polonia.
Abrevieri
 [1] C-M(2000)54 - NATO POLICY FOR STANDARDIZATION
 [2] ASRs – Alliance Standardization Requirements
 [3] MSRs – Military Standardization Requirements
 [4] FP – Force Proposals
 [5] FG - Force Goals
 [6] SO – Standardization Objectives
 [7] NSSG – NATO Standardization Staff Group
 [8] SP – Standardization Proposals

Planuri de viitor ale NSA:
 Extinderea relaţiei de lucru cu ACT şi continuarea
sprijinirii procesului NATO de Transformare prin
elaborarea şi actualizarea unei doctrine ce ţine cont de
provocările noului mediu de securitate. NSA împreună cu
ACT vor elabora o Doctrină privind Tacticile, Tehnicile şi
Procedurile, bazată pe actualele ameninţări la adresa
securităţii (terorismul) şi pe Cerinţele Operaţionale
asociate.
 Elaborarea Cerinţelor NATO de Interoperabilitate pe baza
noii Politici de Interoperabilitate.
 Accelerarea Procesului de Standardizare, în special
pentru domenii operaţionale critice cum ar fi apărarea
contra terorismului.
Planuri de viitor ale NSA:
 Continuarea îmbunătăţirii coordonării cu organismele
civile de standardizare
 Continuarea îmbunătăţirii viabilităţii şi productivităţii
Procesului de Terminologie.
 Înfiinţarea şi funcţionarea unui Consiliu de Standardizare
Medicală, după aprobarea de către NAC.
 Creşterea coordonării cu membrii PfP, cu autorităţile
militare ale UE şi extinderea contactelor cu Rusia şi ţările
Dialogului Mediteranean.
 Îmbunătăţirea sistemului informatic pentru distribuirea şi
accesul la STANAG-uri şi AP-uri.
Procesul de standardizare
 Conform instrucţiunilor Std.-1, „reprezintă totalitatea
acţiunilor orientate spre elaborarea şi acceptarea de
standarde şi implementarea acestora pentru obţinerea şi
menţinerea unui nivel optim de standardizare în domeniile
operaţional-procedural, tehnic-material şi administrativ, în
scopul realizării interoperabilităţii forţelor”.
 Acest proces se desfăşoară etapizat, astfel:
 etapa I - în care, pe baza nivelului de interoperabilitate ce
trebuie atins, se identifică nevoile/cerinţele de standardizare
şi se formulează sarcinile de standardizare care să răspundă
acestora;
 etapa a II-a - în care are loc evaluarea nevoilor/cerinţelor şi a
sarcinilor de standardizare din perspectiva optimizării şi
integrării efortului structurilor implicate;
 etapa a III-a – în care se desfăşoară acţiuni concrete pentru
îndeplinirea sarcinilor de standardizare.
Componente ale procesului de
standardizare:
 STANAG promulgate - pe componenta planificată,
respectiv în baza „Programului anual de elaborare şi
acceptare”;
 Principalul obiectiv al acceptării planificate a STANAG
este, ca într-o perioadă de timp rezonabilă, să se elimine
decalajul faţă de stadiul actual în care se află
standardizarea în cadrul Alianţei.
 STANAG nou elaborate sau revizuite - pe componenta
neplanificată în scopul participării efective la procesul
de standardizare desfăşurat în prezent în NATO.

Proceduri de acceptare a STANAG
 Pe componenta planificată se acceptă STANAG în
vigoare în cadrul Alianţei, adică cele deja promulgate.
Principalul obiectiv al acceptării planificate a STANAG
este, ca într-o perioadă de timp rezonabilă, să se elimine
decalajul faţă de stadiul actual în care se află
standardizarea în cadrul Alianţei.
 Pe componenta neplanificată se acceptă STANAG nou
elaborate sau revizuite de către Alianţă în scopul
participării efective la procesul de standardizare
desfăşurat în prezent în NATO. În conformitate cu
procedurile de standardizare NATO, aceste STANAG sunt
transmise ca „Ratification Draft” (RD) tuturor ţărilor
membre, împreună cu solicitarea de acceptare a acestora
– „Ratification Request”(RR).
Componenta Planificată
 pentru anul 2005 au fost planificate pentru acceptare un număr de 230
STANAG-uri (166 operaţionale şi administrative, 64 tehnice)
Structura STANAG Structura STANAG
responsabilă planificate responsabilă planificate
SMFT 66 J3 9
SMFA 50 J4+DMed 7
SMFN 41 J6 5
Dep.Arm 8 Cdm. Log.Î 16
ATM 2 Cdm. Trs. 4
ACTTM 9 DTM 8
DGIA 5 Total 230

Conţinutul activităţii de standardizare
 Două elemente distincte
 procesul de standardizare
 activităţile asociate
acestuia
 Procesul de standardizare
este „centrul de greutate” al
standardizării în jurul căruia
gravitează celelalte activităţi
menite să susţină şi să
asigure optimizarea acestui
proces şi implicit a întregii
activităţi de standardizare.

Standardele şi sarcinile
corespunzătoare
standarde sarcini
im p le m e n ta re
de concepţie proprie
elaborare
ale altor organisme de standardizare

şi care au aplicabilitate în domeniul
militar
acceptare
ale organismelor la care
România este parte (NATO, UE
etc.)

Conţinutul activităţii de standardizare
 Două direcţii după care se desfăşoară procesul
de standardizare
 standardizarea neplanificată
 standardizarea planificată,
 sau generic vorbind
 „de sus în jos”
 „de jos în sus”.

„Programului anual de
elaborare şi acceptare a
standardelor”
 în program au fost introduse cu prioritate acele STANAG
corelate cu cerinţele forţelor destinate NATO, asumate
prin Obiectivele Forţei (FG -2004);
 aceste STANAG trebuie nu numai acceptate ci şi
implementate până la data declarării disponibilităţii pentru
NATO a forţelor;
 „nivelul de ambiţie” în domeniul standardizării (obiectivul
componentei planificate), acela ca până la data integrării
„de facto” în NATO (anul 2015) să eliminăm decalajul faţă
de stadiul în care se află standardizarea în Alianţă.
Total STANAG
Structura
acceptate
J3 6
J4 16
J5 2
J6
SMFT
5  Situaţia STANAG-
30
SMFN 30 urilor acceptate la
SMFA 21
data de 31.07.2005
DGIA 7
COCMIL 1
DMRU 2
Insp.MApN 3
DTM 3
Cdm.Log.Î. 2
Cdm.Trs. 2
Dep.Arm. 1
Centrul NBC 3
Total General 134
IMPLEMENTAREA STANAG
 esenţa standardizării, pentru că în absenţa
implementării STANAG, standardizarea nu îşi
atinge scopul declarat - interoperabilitatea forţelor
naţionale cu cele ale celorlalte state membre ale
NATO.
 Implementarea STANAG este declanşată ca
urmare a acceptării acestora şi reprezintă un
proces complex care implică activităţi desfăşurate
în domenii conexe standardizării.
 Este un proces de durată şi este condiţionat de
existenţa şi disponibilitatea resurselor.
IMPLEMENTAREA STANAG
 Pentru implementarea STANAG-urilor, structurile
responsabile trebuie să ţină cont că, în
conformitate cu Std.1, documentul de
implementare este, după caz:
 actul normativ specific, doctrina sau manualul
(ANS/D/M) care încorporează prevederile
standardului - în cazul standardelor
operaţionale/administrative;
 setul de documente necesare achiziţiei,
modernizării sau producţiei de echipamente
(tehnică, consumabile etc.), care respectă
prevederile standardului - în cazul standardelor
tehnice.
Consiliul de Standardizare
şi Interoperabilitate
 Consiliul de Standardizare şi Interoperabilitate reprezintă
autoritatea de standardizare militară abilitată să adopte măsuri
în domeniul său de competenţă, care sunt obligatorii pentru
toate structurile cu atribuţii în domeniul standardizării din
compunerea Ministerului Apărării Naţionale.
 Numărul de membri, atribuţiile şi alte aspecte specifice
activităţii CSI sunt detaliate în „Regulamentul de organizare
şi funcţionare a Consiliului de Standardizare şi
Interoperabilitate”, aprobat prin ordin al ministrului apărării
naţionale.
REG_CSI_t
Consiliul de Standardizare şi
Interoperabilitate
 Consiliul de Standardizare şi Interoperabilitate direcţionează
activitatea tuturor structurilor şi organelor Ministerului Apărării
Naţionale cu atribuţii în domeniul standardizării, în vederea realizării
interoperabilităţii cu structurile NATO, în concordanţă cu cerinţele
impuse de integrarea României în structurile euroatlantice şi cu
procesul de reformă a organismului militar.
 CSI îşi desfăşoară activitatea prin şedinţe semestriale. Atunci când
situaţia impune, se pot convoca şedinţe extraordinare. Şedinţele CSI
se desfăşoară în plen, în prezenţa tuturor membrilor, şi sunt conduse
de către preşedinte sau unul din vicepreşedinţi, desemnat de către
acesta.
 Preşedinte CSI este Locţiitorul şefului Statului Major General,
General maior Florian PINŢĂ

Documente
 SMG/Std.- 1, Instrucţiuni privind
activitatea de standardizare
 PLStd – 1, Procedurile de lucru în domeniul
standardizării – 1 (proceduri de acceptare a
STANAG)
 Protocolul de colaborare în domeniul
standardizării.
 „PLStd – 1, Proceduri pentru acceptarea acordurilor de
standardizare NATO” a fost adoptat de Consiliului de Standardizare
şi Interoperabilitate în şedinţa din 10 august 2005.

„PLStd – 1, Proceduri pentru acceptarea
acordurilor de standardizare NATO”
 Standardizarea militară este o activitate complexă al cărei
scop îl reprezintă atingerea şi menţinerea
interoperabilităţii. Ca orice activitate complexă, pentru a-
şi atinge scopul, activitatea de standardizare trebuie să fie
organizată şi mai ales desfăşurată cu rigurozitate şi
coerenţă.
 Instrucţiunile Std.1[1] au conturat cadrul conceptual şi
acţional al activităţii de standardizare, fiind un prim
instrument de lucru pus la dispoziţia personalului cu
atribuţii în domeniu pentru îndeplinirea sarcinilor
specifice.
 [1] M 169 din 23.11.2004 - „S.M.G./Std.1,
Instrucţiuni privind activitatea de standardizare
în Armata României”
 Acest document îşi propune să stabilească
modalităţi de lucru clare şi precise care vizează
ansamblul activităţilor desfăşurate pentru
acceptarea STANAG. Astfel, documentul vine în
completarea şi susţinerea Std.1, şi stabileşte în
detaliu:
 acţiunile concrete ce trebuie desfăşurate;
 formatul documentelor utilizate în procesul de
acceptare a STANAG;
 fluxul activităţilor.

Sinoptic cu fluxul activităţilor şi documentelor
necesare pentru acceptarea STANAG
Document
„de iniţiere”
DIAcc – a acceptării;
DIRec – analizei şi solicitare
experţi;
DIImpl – a implementării
(solicitare pdv la elementele de
implementare);
„de răspuns”
DRAcc – la acceptare
DRImpl – la elementele de
implementare;

Secretarul ComSI
 Sunt 26 de secretari ComSI,

corespunzător celor 26 de structuri din
MApN
 Pentru UNAp secretarul ComSI este
lt.col.conf.univ.dr.ing. Pleşanu Toma,
telefon STAR 1005-372

Secretarul ComSI
 gestionează permanent procesul de
standardizare militară şi activităţile asociate
acestuia desfăşurate la nivelul structurii şi
răspunde de:
 organizarea şi coordonarea şedinţelor ComSI;
 alcătuirea şi gestionarea bazei de date cu
standardele militare elaborate şi acceptate de
către structura din care face parte;
 solicitarea fondurilor necesare desfăşurării
activităţilor asociate procesului de standardizare
la nivelul structurii pe care o reprezintă, în
conformitate cu prevederile actelor normative în
vigoare;
Secretarul ComSI
 răspunde de:
 efectuarea demersurilor necesare pentru
asigurarea experţilor din structura proprie, la
solicitarea structurii responsabile;
 solicitarea experţilor de la alte structuri
în vederea îndeplinirii propriilor sarcini
de standardizare;
 actualizarea permanentă şi transmiterea
listelor cu reprezentanţii proprii la activităţile
Grupurilor de Lucru NATO la BStd;
 întocmirea şi transmiterea documentelor
necesare pentru elaborarea, acceptarea şi
implementarea standardelor militare aflate în
responsabilitate sau la care colaborează.
Algoritm de iniţiere
 La primirea DIAcc- Document de iniţiere a acceptării, secretarul
ComSI al structurii responsabile identifică şi numeşte
coordonatorul şi stabileşte reperele temporale de îndeplinire a
sarcinii.
 Reperele temporale ce trebuie identificate sunt, în principiu,
termenele şi perioadele de timp necesare pentru:
 analiza STANAG şi elaborarea RECOMANDĂRII de către GL;
 analiza RECOMANDĂRII şi stabilirea elementelor de implementare;
 armonizarea punctelor de vedere asupra elementelor de
implementare;
 întocmirea, aprobarea şi expedierea PROPUNERII.
 Aceste aspecte sunt cuprinse intr-un DIAcc intern, care este
transmis coordonatorului.
 La primirea acestuia, coordonatorul analizează conţinutul STANAG
şi timpul avut la dispoziţie, urmărind identificarea necesarului de
experţi şi planificarea activităţii Grupului de Lucru.
 Pentru o mai uşoară identificare a experţilor şi structurilor
colaboratoare, coordonatorul trebuie să ţină seama de
următoarele aspecte relaţionate cu prevederile STANAG:
 subdomeniile de activitate - care permit identificarea structurilor din
care trebuie să facă parte experţii. Aceste subdomenii pot fi:
 specifice – în care expertiza poate fi oferită doar de experţii
unei singure structuri identificată ca atare, fie ea responsabilă
ori colaboratoare;
 comune – în care expertiza poate fi oferită atât de structura
responsabilă cât şi de alte structuri colaboratoare (ex.: aspecte
de logistică întrunită în care expertiza este necesară din partea
J4, A4, G4, N4 şi Cdm.Log.Î);
 problematica vizată - care permite identificarea numărului de
experţi necesari. Astfel, problematica poate fi:
 simplă - include un aspect singular, uşor identificabil, iar
expertiza poate fi oferită de un singur expert;
 complexă - constituită din aspecte singulare, dar care are
consistenţă numai privită în ansamblu, iar expertiza trebuie să
fie oferită de mai mulţi experţi din cadrul unei structuri.
 Din combinarea acestor criterii, coordonatorul identifică experţii din
structura proprie, precum şi structurile colaboratoare. Pe baza acestor
elemente coordonatorul şi secretarul ComSI întocmesc şi transmit
DIRec (Document de iniţiere a analizei şi solicitare experţi) structurilor
colaboratoare.
 La primirea DIRec, secretarul ComSI/structura colaboratoare
întreprinde demersurile necesare pentru asigurarea analizei STANAG
de către experţii proprii şi participarea acestora la şedinţa GL.
 Desemnarea unei persoane ca expert în cadrul GL se face ţinând cont
de faptul că acesta trebuie să cunoască foarte bine prevederile
legislaţiei naţionale, actelor normative specifice,
doctrinelor/manualelor naţionale/NATO în vigoare, care reglementează
domeniul său de activitate sau o problematică punctuală la care se
referă o prevedere distinctă a STANAG.

Prezentare generală
 Reprezintă un sistem informatizat de
gestiune a tuturor datelor şi informaţiilor
legate de activitatea de standardizare
militară
 Cerinţe hardware şi software:
 reţea de tip INTRANET,
 web-server cu sistem de operare
Windows 2000 sau NT,
 SQL server şi un spaţiu alocat de circa
30 GB.

Caracteristici STAMIS:
 Poate fi integrat în reţea (este deja integrat în
reţeaua informatică internă a Ministerului Federal
al Apărării);
 Conţine o bază de date unică ce poate fi accesată
de mai mulţi utilizatori (numărul utilizatorilor este
relativ nelimitat) şi modificată diferenţiat funcţie
de nivelul de acces;
 Permite accesul diferenţiat, pe nivele şi profiluri
de utilizator proiectate conform principiului
„nevoii de a cunoaşte”;
 Asigură informaţii relevante şi actuale pentru toţi
cei implicaţi în procesul de standardizare şi
permite monitorizarea în timp real a întregului
proces
Avantaje implementare STAMIS
 Software oferit în mod gratuit de Bundeswehr cu condiţia
să nu fie distribuit în afara sistemului militar şi pe baza
încheierii unui protocol prin care partea germană este
exonerată de eventualele pagube produse de utilizarea
inadecvată a sistemului;
 Se asigură personalul specializat pentru instalarea iniţială
şi pentru pregătirea personalului român care va
administra ulterior sistemul prin cursuri de tip „Train the
Trainers”;
 Permite o evidenţă strictă a tuturor standardelor,
structurilor şi persoanelor responsabile precum şi
obţinerea tuturor informaţiilor, în moduri definite de
utilizator, după un număr larg de criterii;
Prin integrarea în reţeaua INTRANET a
Ministerului Apărării Naţionale:
 Realizează suportul informatic al întregului flux de lucru
pentru procesele de ratifcare, elaborare sau revizuire atât
a standardelor şi publicaţiilor aliate cât şi a celor
naţionale;
 Contribuie la fluidizarea fluxului informaţional şi la
eficientizarea procesului de diseminare a informaţiilor
legate de procesul de standardizare (monitorizarea
procesului);
 Permite accesul tuturor structurilor conectate la baza de
date şi consultarea în timp real a standardelor şi
publicaţiilor specifice;
Prin integrarea în reţeaua INTRANET
a Ministerului Apărării Naţionale:
 Elimină posibilitatea folosirii unor versiuni diferite ale
standardelor prin existenţa unei baze de date unice cu
acces multi-utilizator;
 Contribuie la reducerea substanţială a costurilor
prin eliminarea nevoilor de imprimare,
multiplicare şi transport al documentelor;
 Micşoreaza substanţial timpul de lucru afectat
diseminării documentelor pentru analiză şi propuneri la
structurile şi persoanele cu atribuţii în domeniul
standardizării.
În final, ce NU este STAMIS?
 Nu este un ,,sistem” la care doar
apeşi pe tastă şi, hocus-pocus,
problema este rezolvată
 Nu este nici un dispozitiv automat la
care apeşi un buton şi... îţi sare sacul
în spate
 Prozaic, te ajută să-ţi umpli roaba,
dar tu trebuie să o duci şi să ajuţi la
construirea comună (cu alţi
experţi, ,,legaţi” în reţea) a casei
Am terminat!
NU VĂ RĂSPUND
LA ÎNTREBĂRI!
 Descărcaţi prezentarea aceasta de la
adresa INTRANET UNAp:
Universitate\\Editura-13\public\Plesanu_10ian2005_STAMIS \STAMIS.ppt
 Pachetul conţine şi alte fişiere DOC pentru

informare
 Mulţumesc pentru atenţie celor care mi-au
acordat-o
 O zi bună vă doresc!

LT - Col.conf - Univ.dr - Ing. Pleşanu Toma: Catedra Management Al Resurselor Umane, Ştiinţe Ale Educaţiei Şi Achiziţiilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LT - Col.conf - Univ.dr - Ing. Pleşanu Toma: Catedra Management Al Resurselor Umane, Ştiinţe Ale Educaţiei Şi Achiziţiilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,CAROL I”

Facultatea de Comandă şi Stat Major

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 2

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 3

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 9

 Documentul îşi propune, pe lângă identificarea cerinţelor

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 14

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 15

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 17

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 19

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 23

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 25

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 26

ale altor organisme de standardizare

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 27

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 28

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 35

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 36

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 39

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 40

 Sunt 26 de secretari ComSI,

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 41

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 46

01.05.23 Lt.col.conf.univ.dr.ing. Toma PLEŞANU NESECRET 48

 Pachetul conţine şi alte fişiere DOC pentru

S-ar putea să vă placă și