ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU”

ANALIZA CONFLICTELOR ȘI
GESTIONAREA CRIZELOR ÎN ORGANIZAȚII

TEMA: „IMPORTANȚA EXISTENȚEI COEZIUNII ÎN

CADRUL UNUI GRUP DINTR-O ORGANIZAȚIE MILITARĂ”

AUTOR
MINOIU Alexandru

- SIBIU, 2022 –
1. Tema cercetării
 În cadrul acestui proiect am ales să vorbesc despre ,,Importanța existenței
coeziunii în cadrul unui grup dintr-o organizație militară”. Am ales acestă temă
deoarece existența coeziunii într-o organizație militară reprezintă elementul
cheie care determină și orientează angajații spre anumite rezultate sau output-
uri, iar în rând cu celelalte funcții manageriale – planificarea, organizarea și
controlul – coeziunea contribuie în mod decisiv la realizarea obiectivelor
organizaționale pe termen scurt și lung.
2. Documentarea teoretică
Coeziunea reprezintă un subiect foarte important în rândul organizaților
din zilele noastre, iar existența ei poate fi un factor decisiv în evoluţia
organizație şi îndeplinirea obiectivelor lor. Majoritatea cercetătorilor definesc
coeziunea ca fiind puterea legăturilor dintre membrii grupului, unitatea
grupului, sentimentul de apartenenţă al membrilor la grup sau gradul de
implicare al membrilor grupului în îndeplinirea unui obiectiv. Consider că
definiţia dată de cercetătorii Carron, Brawley şi Widmeyer este cea mai aproape
de realitate, astfel coeziunea este „un proces dinamic care reflectă tendinţa unui
grup sportiv de a rămâne împreună, de a fi unit în urmărirea obiectivelor sale şi
în satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi”1.
Având o coeziune mare a grupului organizațional este considerat un
important factor în obţinerea performanţelor. Relaţia dintre coeziunea grupului
şi performanţele echipei a fost studiată de mulţi cercetători, iar aceștia au ajuns
la concluzia că „conexiunea dintre coeziune şi performanţă este reciprocă,
coeziunea puternică sporeşte performanţele echipei pe când succesele echipei
măresc coeziunea grupului.2
Coeziunea grupurilor poate fi privită din două perspective: coeziune
pentru îndeplinirea unui obiectiv şi coeziunea socială. În cadrul primei, pentru
îndeplinirea unui obiectiv, avem de-a face cu un grup foarte bine organizat care
urmăreşte să atingă un obiectiv exact dar în care membrii nu sunt implicaţi
social, afectiv ori emoţional. Din cealaltă perspectivă, a coeziunii sociale, avem
de-a face cu un grup în care comunicarea şi procesul de socializare sunt foarte
bine dezvoltate iar membrii grupului colaborează chiar şi în afara activităţii
sportive, dezvoltând relaţii foarte solide. Coziunea echipei există acolo unde
componenţii grupului sunt uniţi pentru îndeplinirea aceluiaşi obiectiv.
Prin fenomenul de coeziunii putem spune că coeziunea este esenţială
pentru a înţelege cum funcţionează grupurile, observă natura socioemoţională a
relaţiilor, a legăturilor care cimentează stabilitatea grupului. Există mai multe
moduri de a percepe coeziunea unui grup. Unii analişti afirmă că coeziunea este
complexul forţelor ce dau naştere percepţiilor, prin membri, a unei identităţi de
grup, iar alţii drept rezultanta tuturor forţelor care acţionează asupra membrilor,
pentru ca ei să rămână în grup.
1
Widmeyer, W. N., Brawley, L. R., & Carron, A. V. The Measurement of Cohesion in Sport Teams: The Group
Environment Questionnaire. London, Ontario: Sports Dynamics
2
Carron, A. V., Spink, K. S., & Prapavessis, H. (2002). Team building and cohesiveness in the sport and
exercise setting: Use of interventions. Journal of Applied Sport Psychology
 În cadrul unui grup cu un grad mare de coeziune întâlnim o interacţiune
mai ridicată între membri, ajutor reciproc, satisfacţie socială, absenteism mai
mic, productivitate mai mare. Prin urmare întâlnim un grup performant,
deoarece în grupurile înalt coezive creşte stima de sine a membrilor,
participarea voluntară la mai multe acţiuni, iar ambianţa muncii e favorabilă.
Gheorghe Militaru identifică trei factori principali care influenţează performanţa
grupului: membrii, mediul de muncă şi factorii organizaţionali.3
Primul factor se referă la mărimea grupului, la compatibilitatea
membrilor şi la continuitate. Creşterea în mărime a grupului favorizează
apariţia problemelor de comunicare şi de coordonare. Atunci când un grup este
prea mare de obicei se împarte în mai multe subgrupuri între care pot apărea
neînţelegeri. Este general acceptat că unitatea unui grup mai mare de 10-12
persoane este atinsă mai greu. Cu cât omogenitatea membrilor este mai mare în
ceea ce priveşte interesele, atitudinile, valorile, cu atât este mai uşor de
promovat coeziunea. Toate relaţiile intergrupale necesită timp. Coeziunea este
mai puternică atunci când membrii grupului sunt împreună de mai mult timp, iar
schimbările au loc încet. Când componenţa grupului suferă schimbări frecvente
coeziunea grupului scade.
Al doilea factor are în vedere natura sarcinilor, mediul fizic,
comunicarea şi tehnologia. Sarcinile pot ajuta la apropierea oamenilor, atunci
când pentru a le îndeplini este nevoie de comunicare şi interacţiune frecventă.
Însă în cazurile în care se realizează operaţii separate coeziunea grupului este
mai dificil de realizat (Radu, 2003). De asemenea locul în care lucrează
membrii grupului este foarte important, deoarece cei care lucrează în aceeaşi
încăpere pot stabili o relaţie mai uşor decât cei care lucrează în încăperi diferite.
Cu cât membrii comunică mai uşor cu atât unitatea grupului este mai mare.
Comunicarea este influenţată la rândul ei de mediul de muncă, de natura
sarcinilor şi de tehnologie. Este mai dificil să comunici într-un loc în care
lucrezi la un utilaj mare care necesită supraveghere permanentă şi este amplasat
într-un loc izolat sau într-un mediu zgomotos. De asemenea, realizarea coeziunii
este mai uşoară acolo unde tehnologia necesită şi îndemânarea personalului.
Ultimul factor este reprezentat de cel organizatoric (conducerea, politica
de personal, succesul şi presiunile externe). Procesul de conducere este nelipsit
din activităţile grupului. Acesta acţionează asupra coeziunii grupului deoarece
influenţează relaţia grupului cu organizaţia. Coeziunea este afectată în general
de modul în care acţionează managerul în ceea ce priveşte conflictele,
încurajarea, suportul şi ajutorul oferit. Pe măsură ce coeziunea grupului creşte
motivarea membrilor să vadă echipa având succes ar trebui, de asemenea, să
crească, deoarece performanţa echipei are în primul rând o reflectare directă
asupra lor ca indivizi. Coeziunea poate fi diminuată atunci când apar ameninţări

3
Militaru, G. (2005) Comportament organizaţional. Bucureşti: Economică
externe precum schimbarea metodei de lucru sau a managerului sau poate fi
întărită când este vorba de ameninţări din partea altor grupuri.4
3. Definirea conceptelor
Definiția nominală – autorii Festinger și Schacher definesc
coeziunea ca ,, totalitatea câmpurilor de forță, având ca sarcină
menținerea ansamblului membrilor unui grup și rezistența forțelor la
dezintegrare’’5;
Definiția operațională – Din punctul meu de vederea coeziunea
reprezintă starea grupului ce lucrează cu un scop sau acel grup trebuie
să îndeplinească nevoile membrilor lui sau ale conducătorilor superior.
4. Obiectivele cercetării
Obiectivul 1: Identificarea existenței coeziunii în cadrul grupului din care
fac parte.
Obiectivul 2: Identificarea influenței coeziunii asupra grupului din
structura organizației.
5. Ipotezele cercetării
Ipoteza 1: Confilictele care apar daca nu ar există o coeziune în cadrul
grupului.
Ipoteza 2: Motivația apartenenței în grup datorită unei coeziuni ridicate.
6. Universul populație
Universul populație în cadrul acestei cercetări este reprezentat de cadrelor
militare din armata Românie. Eșantionul va fi alcătuit din 15 de cadre militare
mai exact soldați gradați profesioniști și subofițeri din cardul plutonul pe care îl
conduc din batalionul 280 de la unitatea 01548 Focșani, iar dintre aceștia toși
sunt de genul masculin cu vârste cuprinse între 20-35 ani.
7. Eșantionarea
Eșantionarea aplicată în cadrul cercetării este eșantionarea neprobalistă,
deoarece este cea mai accesibil de aplicat în cadrul actual și care se bazază și pe
informațiile de actualitate oferite de subiecții studiați, dar și de realitățile
întâlnite în teren de către aceștia. Această eșantionare a fost selctată cu scopul
predefinit de a afla cât mai multe informații calitative.
8. Instrumentulor cercetării/ metoda de cercetare
Pentru verificarea existenței coeziunii într-un grup din organizația
militară din care fac parte, mi-am propus sa folosesc urmatorul instrument de
masurare si anume un chestionar pentru determinarea existenței coeziunii.
Aceste chestionar a fost aplicat pentru 3 grupuri formate din câte 5
militari din cadrul plutonului, care desfasoară diferite activități practice legate
de organizația din care fac parte pentru a identifica importanța existenței
coeziune.

4
Miklavcic, S. M., Kolenc, I. şi Markic, M. (2007) Teamwork and defining group structures. Team Performance
Management, Emerald Group Publishing Limited.
5
McShane, S.L., Von Glinow, M.A. (2000). Organizational behaviour. P. 283
 Chestionarul a fost formulat online, astfel centralizându-se răspunsurile
fără a lăsa loc de erori. Am ales să folosesc o scală cu două trepte, și anume DA
sau NU, pentru a contura cu ușurință raspunsurile. De asemenea toate
întrebările au fost obligatorii, astfel că media de răspuns la fiecare întrebare a
fost de 100%.
9. Colectarea datelor
Chestionarul a fost administrat subiecților prin intermediul unui formular
generat de către serviciul JotForm, iar acesta cuprinde 8 întrebări. Acesta a
permis completarea chestionarului în mediul online. Răspunsurile au fost trecute
automat într-o bază de date care a putut fi gestionată cu ușurință.
În continuare voi prezenta graficele rezultate din colectarea datelor,
urmând ca acestea să fie analizate și corelate cu validarea sau nevalidarea
obiectivelor și ipotezelor în următorul capitol.

Întrebarea nr 1

Întrebarea nr 2
Întrebarea nr 3

Întrebarea nr 4

Întrebarea nr 5

Întrebarea nr 6
 Întrebarea nr 7

Întrebarea nr 8

10. Prelucrarea informațiilor

Pentru interpretarea datelor am folosit programul Microsoft Excel
dezvoltat de către Microsoft pentru a facilita calculul tabelar. Rezultate obținute
au fost trecute automat prin intermediul JotForm într-o bază de date, utilizând
programul Microsoft Excel. În continuare, pentru a verifica validitatea sau
nevaliditatea ipotezelor cercetării, vom analiza întrebările cele mai din
chestionarul aplicat.
În primul grafic se poate observa că răspunsul predominat am fost DA
într-un procentaj aproape de 100%, iar NU într-un procentaj foarte mic și
anume 10%. Putem înțelege că memebrii grupului iau în serios obiectivele
grupului și le îndeplinesc cu succes, iar coeziunea la nivelul acestui grup există
și totodată este foarte ridicată.
În cel de al doilea grafic se poate observa ca răspunsul predominat a fost
din nou DA într-un procentaj aproximativ de 90%, iar NU într-un procentaj de
10%. De aici deducem faptul că randamentul grupului este mare atunci când toți
membri participă la îndeplinirea obiectivelor, iar cei care preferă să lucreze
singuri sunt individuali și au un randament foarte mic, iar în această situație
coeziunea nu există.
 În cel de al treilea grafic, observăm că răspunsul predominant a fost DA
într-un procentaj de aproape 95%, iar NU într-un procentaj foarte mic.
Înțelegem că membrii grupului sunt motivați să îndeplinească cu succes
sarcinile pe care le primesc, iar de aici rezultă că coeziunea grupului este
ridicată și practic coeziunea grupului este prezentă.
În cel de al patrulea grafic, răspunsul predominant a fost DA într-un
procentaj aproximativ de 90%, iar NU într-un procentaj de 10%. Putem observa
că membrii fiecărui grup se ajută între ei, deci coeziunea grupului este ridicată.
În cel de al cincilea grafic se poate observa ca răspunsul predominat a
fost din nou DA într-un procentaj aproximativ de 90%, iar NU într-un procentaj
de 10%. De aici deducem faptul că militari nu au întâmpinat probleme la
sosirea în colectiv și s-au acomodat cu ușurință datorită celor care l-au ajutat.
Astfel coeziunea în acestă situație există și nivelul de încredere este foarte
ridicat.
În cel de al șaselea grafic se poate observa ca răspunsul predominat a fost
din nou DA într-un procentaj aproximativ de 95%, iar NU într-un procentaj de
5%. De aici deducem faptul că militari nu au întâmpinat probleme la sosirea în
colectiv și s-au acomodat cu ușurință datorită celor care l-au ajutat. Astfel
coeziunea în acestă situație există și nivelul de încredere este foarte ridicat.
În penultimul grafic se poate observa ca răspunsul predominat a fost din
nou DA într-un procentaj aproximativ de 90%, iar NU într-un procentaj de 10%.
De aici deducem faptul că militari au întâmpinat probleme la sosirea în colectiv
și nu s-au acomodat cu ușurință, iar relația cu conducătorul nu este așa bună.
Astfel coeziunea în acestă situație nu există și nivelul de încredere nu este foarte
ridicat.
În ultimul grafic se poate observa ca răspunsul predominat a fost din nou
DA într-un procentaj aproximativ de 90%, iar NU într-un procentaj de 10%. De
aici deducem faptul că comunicarea în cadrul acestui grup nu este extrem de
bună, iar militari au întâmpinat probleme la sosirea în colectiv și nu s-au
acomodat cu ușurință. Deci nu coeziunea nu există și datorită acestui fapt pot
apărea număroase conflicte.
11. Concluzii
În concluzie consider că sporirea calităţii relaţiilor din cadrul grupului
poate conduce la o creştere a coeziunii şi totodată poate duce la apariția
acesteia, implicit, la o creştere a performanţei şi calităţii activităţii acestuia, dar
există situații când coeziunea nu există și pot apărea o mulțime de conflicte
datorită acestui lucru. Putem spune că mărirea gradului de coeziune ne-a ajutat
să obţinem rezultate mai bune, putem afirma că performanţa echipei este direct
proporţională cu coeziunea grupului şi că fără un grup unit rezultatele nu o să
apară sau nu o să apără întâmplător şi pe scurtă durată.
Prin urmare, performanţa şi calitatea activităţii diferă de la un grup la altul,
întrucât fiecare grup este unic, respectiv are structura sa, trece în mod diferit
prin etapele de formare, este alcătuit din diferite tipuri de indivizi, are norme
proprii ce îl diferenţiază de celelalte grupuri şi care sunt acceptate în mod diferit
de fiecare membru. Leaderul unei organizaţii trebuie să ia decizii cu privire la
îmbunătăţirea performanţelor grupurilor. Măsurile pentru îmbunătăţirea
performanţei şi calităţii activităţii la nivel de grup trebuie luate după
determinarea şi exprimarea acestora în funcţie de structura şi coeziunea
grupului.

Bibliografie
Lewin, K. Frontiers of Group Dynamics: Concept, method and reality in social
science, social equilibria, and social change. Human Relations, 1947;
Michalisin, M. D., Karau, S. J. şi Tangpong, C.,Top management team cohesion and
superior industry returns. Group & Organization Management, 2004;
https://www.researchgate.net/publication/
291377571_Top_Team_Cohesion_Transformational_Leadership_and_Employee_Turnover_I
ntentions accesat în 28.01.2022;
https://www.academia.edu/4913866/176936614_Comportament_Organizational
accesat în 28.01.2022;