ROLUL COMUNICĂRII ÎN PERFORMANȚA

ECHIPELOR
Lucian CUCOLEA
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
lucian.cucolea@gmail.com
Coordonator științific: Conf.univ.dr. Bumbuc Ștefania

ABSTRACT: În orice organizație actuală s-a remarcat faptul că

funcționalitatea și atingerea obiectivelor acesteia nu se mai poate asigura
individual, prin asumarea responsabilității de către o singură persoană, ci este
necesară crearea unui grup compact, care să aibă sarcini clar delimitate și
care să urmărească îndeplinirea unui scop comun, o echipă. Însă eficiența
acesteia nu constă doar în gradul ridicat de pregătire al fiecărui membru ci și
în modalitatea în care aceasta este condusă, în asumarea sarcinilor și mai ales
în existența unei comunicări clare, bidirecționale în cadrul acesteia. Acest
articol se focusează pe reliefarea importanței existenței comunicării în cadrul
echipelor și rolul acesteia în îndeplinirea cu succes a obiectivelor și obținerea
performanței.

Cuvinte cheie: echipă, comunicare, coordonare, colaborare, performanță

1. Introducere
Indiferent de locul în care ne aflăm, lucrăm sau ne petrecem timpul liber un lucru
trebuie să îl avem în permanență la noi pentru a ne putea adapta oricărei situații, și anume
capacitatea de a comunica. Importanța acesteia este reliefată și de mijloacele prin care chiar și
persoanele cu dizabilități de vorbire au găsit totuși o manieră de a transmite ceea ce gândesc,
simt și doresc să transmită printr-un limbaj propriu, cel al semnelor. Având în vedere ritmul
rapid în care se dezvoltă societatea în care trăim, se poate spune că unul dintre elementele
definitorii ale existenţei noastre este comunicarea. Aceasta are un rol esenţial în ceea ce
priveşte dezvoltarea noastră şi modul în care interacţionăm unii cu ceilalţi. Astfel se poate
afirma faptul că lipsa comunicării sau o comunicare deficitară poate conduce la crearea unui
climat caracterizat de haos, deoarece s-a observat că defectarea, chiar şi pentru intervale foarte
scurte de timp, a mijloacelor prin care se transmite aceasta, afectează grav desfăşurarea în
bune condiţii a activităţilor cotidiene.
Deși este un subiect extrem de dezbătut mi-am propus ca prin acest articol să reamintesc
anumite aspecte legate de procesul comunicării, exercitat în special în cadrul unei echipe și să
subliniez importanța pe care o capătă aceasta pentru obținerea performanței prin realizarea
unei comparații cu un mediu în care ar lipsi comunicarea. Prin intermediul ei indivizii reușesc
să stabilească relații interpersonale care stau la baza unei bune funcționări a oricărei
organizații. Ca în oricare altă situație în care interacţionează doi sau mai mulți oameni,
comunicarea reprezintă un factor determinant pentru asigurarea succesului muncii în echipă
deoarece informațiile trebuie să ajungă în cel mai scurt timp la membrii acesteia și să fie pe
înțelesul tuturor, ținând cont de faptul că membrii unei echipe nu sunt întodeauna acceași, ci
diferă de scopul pentru care ea a fost creată, iar specializările lor sunt de cele mai multe ori
diverse. De aceea am considerat necesară și menționarea unor aspecte legate de modul în care
o comunicare este și eficientă și rezultatul acesteia este cel dorit de emițător.

2. Descrierea importanței comunicării în succesul echipei

„Oamenii trăiesc în comunitate în virtutea lucrurilor pe care le au în comun, iar
comunicarea este modalitatea prin care ei ajung să dețină în comun aceste lucruri.
Comunicarea e un mod de a exista al comunității.”(John Dewey)[1]

Pentru a putea discuta despre rolul comunicării în cadrul echipelor trebuie menționate
anumite aspecte legate de necesitatea și momentul creării lor și sublinierea factorilor ce au
determinat afirmarea faptului că liantul ce ține echipa unită și ajută la consolidarea relațiilor
dintre membri săi este comunicarea.
De-a lungul timpului s-a observat că mai multe companii erau afectate de faptul că
unii membri ai acestora erau mai preocupați de propriile interese decât de a-și îndeplini
atribuțiile. Astfel conducătorii lor au căutat metode de îmbunătățire și eficientizare a
activităților și s-a ajuns la concluzia că o competiție între echipe era mai benefică decât una
între indivizi și au abordat o nouă metodă, cea a muncii în echipă. De asemenea analizând
piramida nevoilor lui Maslow s-a remarcat că individul este influențat de necesitatea
apartenenței la un grup, acest lucru devenind un factor motivațional pentru el. Conceptul de
grup nu are însă aceeași semnificație cu cel de echipă. Un grup devine o echipă atunci când
membrii săi își desfășoară activitatea în vederea îndeplinirii unui scop comun. se sprijină între
ei. „Deși toate echipele pot fi privite ca grupuri, nu toate grupurile sunt echipe.”[2]
Constituirea echipelor a fost necesară pentru îndeplinirea acelor tipuri de sarcini ce
manifestă o complexitate ridicată și care se divid la rândul lor în mai multe subsarcini. Ele
sunt un beneficiu pentru organizație deoarece prin repartizarea membrilor pe diferite sarcini,
proiecte, întreruperea acestui proces după o perioadă de timp și reluarea sa atunci când va fi
nevoie crește flexibilitatea acesteia.
Conceptul de echipă a intrat în atenția cercetătorilor începând cu anii '70-'80, echipa de
muncă fiind definită ca „una dintre cele mai vechi tehnologii sociale de producție”[3] și
considerată de către Leavitt în anul 1975 „unitatea de bază a organizației”. Ea este formată
dintr-un număr redus de persoane ale căror sarcini sunt complementare, desfășurate în vederea
îndeplinirii unui scop comun, iar rezultatele obținute se atribuie echipelor și nu indivizilor.
Astăzi munca în echipă a devenit indispensabilă, iar unitatea de lucru a organizațiilor
nu o mai reprezintă individul ci echipa, fiind o necesitate pentru adaptarea la condițiile
actuale. Crearea acesteia a presupus renunțarea la structurile ierarhice și oferirea posibilității
acestor grupuri de lucru de a se auto-coordona printr-o colaborare mai ridicată. Pentru a-și
putea duce la bun sfârșit activitatea, echipa trebuie percepută ca pe „o unitate socială care-și
întrebuințează întreaga capacitate cu scopul de a realiza acea sarcină”[4].
De asemenea a reieșit că unul dintre factorii care îi încuraja pe oameni să fie
cooperanți era existența unei foarte bune comunicări și au încercat să sprijine crearea unui
climat organizațional care să insufle între membrii acesteia dorința de a comunica și de a se
cunoaște unul pe altul, oferindu-le prime și alte compensații mai mult pentru rezultatele
colective decât pentru cele individuale, pentru a-i stimula să-și continuie activitatea în cadrul
echipelor. În urma acestor măsuri s-a constatat că existența unei bune comunicări
eficientizează activitatea echipei conducând la obținerea rezultatelor dorite în timp oportun,
putând preveni și anumite conflicte inter si intrapersonale nedorite.
Termenul de comunicare se referă la acel „proces de transmitere a informațiilor,
ideilor și sentimentelor, atitudinilor, opiniilor, de la un individ la altul, de la un individ către
un grup social și de la acesta la altul. Comunicarea este procesul prin care se face schimb un
schimb de semnificații între persoane”[5] Comunicarea poate fi analizată din foarte multe
puncte de vedere, însă definitorie pentru conţinutul acestei lucrări este analiza acesteia din
punct de vedere al emiţătorului. Astfel se va deosebi: comunicare personală( unde emiţătorul
individual emite păreri despre organizaţie) şi comunicare organizaţională, internă şi externă,
unde emiţătorul este o organizaţie implicată în promovarea produselor sau a imaginii [6].
Pentru a putea evidenția necesitatea comunicării pentru buna funcționare a echipelor se
vor enumera unele dintre caracteristicile echipelor eficiente, astfel: urmărirea unui scop
comun, stabilirea unor roluri și a unor strategii clare, crearea unor relații deschise având la
bază spiritul empatic și o comunicare multilaterală, existența unui climat neprotocolar care să
sprijine creativitatea, ascultarea activă, adaptabilitatea și mai ales posibilitatea luării unor
decizii comune. Astfel după cum se poate observa multe dintre aceste atribute se pot realiza
având drept mijloc comunicarea. De exemplu echipa nu va ști scopul pentru care a fost creată
dacă nu i se va comunica acest lucru, iar pentru a-l putea atinge este necesar ca fiecare
membru să își cunoască sarcinile. Cu siguranță că pe parcursul oricărui proiect vor apărea
anumite deficiențe, detalii ce nu au fost tratate suficient, iar pentru ca aceste probleme să se
rezolve în cel mai scurt timp și echipa să își poată continua activitatea într-un mod eficient
este vitală posibilitatea ca fiecare membru să aibă dreptul la o opinie, să se poată exprima
liber fără teama unui răspuns negativ categoric. Implicându-i pe membrii echipei în discuțiile
legate de activitatea acesteia, de viitoarele planuri, solicitând un punct de vedere și din partea
lor și ținând și cont de ele dacă prezintă ceva relevant pentru funcționalitatea echipei îi va
menține pe indivizi angrenați și motivați în activitatea depusă. De exemplu, într-o echipă
fiecare membru își poate susține ideea, în final liderul acesteia împreună cu echipa să cadă de
comun acord cu privire la alegerea celei mai bune idei. Cu cât liderul echipei cât și membrii
acesteia vor prezenta deschidere față de discuțiile libere, cu atât mai mult va fi mai ușoară
primirea şi oferirea feedback-ului, important pentru perfecționarea continuă personală şi a
echipei în vederea atingerii scopului propus.
Comunicând, membri echipei se pun de acord cu sarcinile pe care le au de îndeplinit,
stabilesc planuri și strategii, își împărtășesc opiniile în legătură cu anumite aspecte ale muncii
lor, caută și găsesc soluții, transmit laude și aprecieri atunci când reușesc să facă ceea ce și-au
propus. De cele mai multe ori, comunicarea se realizează prin intermediul liderului de echipă,
care trebuie să fie în permanență la curent cu stadiul desfăşurării activității, resursele necesare
atingerii obiectivelor, schimbări ale planurilor care intervin pe parcurs și nevoile membrilor
echipei. Dacă acesta nu va fi deschis comunicării munca în echipă nu se va desfăşura într-un
climat de colaborare, iar liderul nu va fi capabil să sesizeze adevăratele probleme din
interiorul echipei, comunicarea cu managementul nu o să fie obiectivă, iar lipsa sprijinului din
partea conducerii o să întârzie să apară şi, de cele mai multe ori, duce la eşecul echipei.
Crearea și consolidarea relațiilor reprezintă o variabilă importantă în succesul oricărei
organizații, deoarece astfel se sprijină și comunicarea informală nu doar pe plan orizontal ci
mai ales vertical, conducătorii putând afla neajunsurile personalului pe care îi conduc și
preveni situațiile de impas ale echipei ce pot pune în pericol atingerea obiectivelor. Din alt
punct de vedere comunicarea este necesar să existe nu doar în cadrul organizației/echipei ci și
între aceasta și mediul extern deoarece astfel ea poate prezenta adaptabilitate la orice
schimbare și pot anticipa situațiile neprevăzute și profita de oportunitățile apărute.
Ceea ce trebuie menționat este faptul că nu orice comunicare este și eficientă și
conduce la obținerea rezultatelor dorite. Aceasta la rândul ei trebuie să respecte anumite
norme pentru ca mesajul exprimat de o persoană să fie perceput în mod corect de receptorul
sau receptorii săi și să fie în concordanță cu rezultatul așteptat. Una dintre reguli este
ascultarea astfel încât emițătorul să afle, înțeleagă și să creeze o conexiune între participanții
la discuție. În cadrul echipelor acest lucru se referă la faptul că atât liderul echipei trebuie să
asculte părerile membrilor acesteia dar și fiecare individ trebuie să ofere libertatea de
exprimare celorlalți, chiar dacă este sau nu de acord cu afirmațiile prezentate. Acest lucru ar
putea conduce chiar la prevenirea conflictelor sau rezolvarea acestora pe cale verbală înainte
ca situația să degenereze și să afecteze activitatea echipei. Intercomunicarea reprezintă un
factor determinant în funcționalitatea echipei deoarece astfel între membrii acesteia se întăresc
relațiile interpersonale, crește spiritul empatic și se creează acel climat ce va facilita gândirea
creativă. Soluțiile inovative vin de obicei din schimbarea modului în care sunt percepute
informațiile existente. Pentru a stimula gândirea creativă la nivelul unui grup, membrii
acestuia nu trebuie doar să își împărtășească cunoștintele pe o anumită temă, ci să găsească
ușor informațiile care le lipsesc, iar acest lucru îl vor obține comunicând între ei. De asemenea
mesajul transmis trebuie să fie pe înțelesul tuturor, să se folosească o terminologie accesibilă
auditoriului. Trebuie precizat faptul că o echipă se formează pentru o perioadă delimitată de
timp, atunci când se urmărește realizarea unui obiectiv în scurt timp și de cele mai multe ori
membrii acesteia fac parte din departamente, din medii diferite fiind necesară astfel folosirea
unui limbaj comun. De aceea este necesar să se urmărească și rezultatul comunicării și
oferirea posibilităților de a cere detalii de către membrii echipei atunci când informația nu a
fost înțeleasă în totalitate. Realizându-se acest lucru nu vor mai exista ambiguități cu privire la
ce sarcini are fiecare de îndeplinit, la termenele de realizare a anumitor proiecte ale echipei de
exemplu, economisindu-se în această modalitate și timp pe care membrii îl pot folosi pentru
punerea la punct a detaliilor.
Printre celelalte beneficii pe care le poate aduce existența comunicării pentru buna
funcționare a unei echipe se poate enumera și :
-asigurarea unei coordonări mai eficiente deoarece echipele formate din membri care au
învățat să comunice eficient între ei își coordonează mai ușor activitățile și reușesc să își
îndeplinească mai rapid obiectivele. Acest lucru are loc ca urmare a interacțiunii dintre
membri, cunoașterea atuurilor și defectelor fiecăruia și prevenirea situațiilor ce ar pune în
pericol activitatea echipei. Existând această liberă comunicare, indivizii nu vor avea rețineri
atunci când observă o disfuncțiune în proiectul lor. De exemplu dacă un membru al echipei,
din cauza unor probleme personale, nu a reușit să finalizeze ceea ce îi era repartizat nu va
ezita să comunice acest lucru, să ceară ajutorul pentru ca până la termenul limită să se
găsească o metodă de soluționare a problemei, neafectând scopul pentru care a fost creată
echipa. Coordonarea trebuie să aibă loc însă nu doar între membrii echipei ci și între aceștia și
mediul extern. Pentru ca rezultatele echipei să fie în concordanță cu cerințele externe echipa
trebuie să manifeste în permanență adaptabilitate la schimbare, iar acest lucru îl pot realiza
dacă mențin o comunicare permanentă cu ceea ce se întâmplă în organizația din care fac parte
dar și în afara acesteia. Coordonarea se realizează printr-o foarte bună cooperare, iar aceasta
la rândul ei are nevoie de crearea unui climat care să stimuleze acest lucru și cu cât acesta se
instaurează mai rapid cu atât se ajunge mai repede la o stare de încredere reciprocă fără de
care munca în echipă este lipsită de eficiență . Numai atunci când membrii echipei nu se mai
simt incomodați de ideea de deschidere față de colegii lor, încep să acționeze fără să încerce
să se autoprotejeze[7]. În cadrul unei echipe, comunicarea bazată pe încredere totală poate fi
privită ca o stare ideală ce consolidează relațiile interpersonale și cu siguranță favorizează
atingerea performanței.
-facilitarea obținerii informațiilor; În cele mai multe cazuri membrii unei echipe pot avea
anumite dificultăți în a identifica persoana care este în măsură să le ofere anumite informații.
În cadrul echipelor ai căror membri au experiență în a lucra împreună acest obstacol este
depășit cu ușurință, iar informatiile necesare pentru derularea unui proiect sunt obținute mai
eficient. În schimb pentru echipele nou formate acest lucru este mai dificil și prin urmare este
necesară precizarea detaliată a sarcinilor ce stau în detrimentul fiecăruia, acordarea unui timp
mai îndelungat membrilor pentru a interacționa, pentru a se cunoaște și înarmarea cu răbdare a
liderilor acesteia până când echipa va începe să funcționeze la parametrii optimi;
-creșterea gradului de adaptabilitate; Așa cum a fost precizat și anterior în astfel de echipe
răspunsul la schimbare este mai rapid și mai adaptat deoarece membrii echipei sunt mai
flexibili și reușesc să lucreze mai eficient împreună. Comunicând în timp oportun noii
paramentri în care trebuie să se încadreze echipa, existând de asemenea o foarte bună
comunicare și la nivelul acesteia nu se va întâmpina o rezistență la schimbare. Informația se
va transmite în timp util, iar activitatea ei nu va fi întârziată de neînțelegerea anumitor
termeni. În această situație comunicarea poate fi folosită și ca manevră de influențare, în cazul
în care unii membri nu se acomodează sau nu sunt de acord cu schimbarea.
-asigurarea unui plus-valoare pentru organizație: Echipele în cadrul cărora există un nivel
ridicat al comunicării reprezintă un avantaj pentru orice organizație deoarece celelalte
organizații, structuri concurente nu pot reproduce toate serviciile pe care le oferă o echipă
bine sudată doar angajând un membru al ei. Performanța fiecărui membru al echipei depinde
de performanța celorlalți membri, iar pentru ca prin intermediul comunicării echipa s-a
închegat, niciunul dintre indivizi nu va dori să îi dezamăgească pe ceilalți sau să pună în
pericol reușita tuturor din cauza unor neajunsuri personale de exemplu.
Facilitarea dezvoltării unei astfel de comunicări la nivelul echipelor este un proces
dificil, însă nu imposibil de realizat. Liderii trebuie să fie permanent conștienți de avantajele
pe care le obțin permițându-le indivizilor un grad ridicat de libertate în activitățile desfășurate
împreună și delegând sarcinile în mod corespunzător.
Prin urmare comunicarea în cadrul echipei are rolul de a ajuta la stabilirea
obiectivelor, de a sprijini dezvoltarea de planuri si stategii pentru atingerea obiectivelor, de a
organiza resursele umane în vederea realizării obiectivelor și cel mai important, de a favoriza
crearea unui climat care să permită conducerea, direcționarea și motivarea oamenilor.
Pentru a putea realiza importanța comunicării în cadrul fiecărei echipe, organizații
trebuie menționate efectele pe care le are lipsa comunicării în cadrul unei echipe. Fără aceasta
va scădea gradul de colaborare între membrii echipei care va conduce la întârzierea anumitor
termene, informațiile nu vor ajunge la timp la indivizi ceea ce va determina apariția
conflictelor atât în cadrul acesteia cât și între echipă ci conducerea organizației de care
aparține. De asemenea acest lucu va împiedica formarea si menținerea unei imagini pozitive,
îndeplinirea cu profesionalism a angajamentelor asumate. O comunicare defectuoasă, care
lasă loc de interpretări va conduce la crearea unei stări de ambiguitate, unde nimeni nu este
sigur asupra sarcinii pe care o are de îndeplinit, iar munca în echipa se transformă în procese
lungi și dificile, care de cele mai multe ori nu pot fi controlate. Membrii unei organizații în
care nu se comunică nu reușesc să se coaguleze într-o echipă performantă, nu este încurajată
exprimarea propriilor idei și nemulțumiri, creativitatea și implicarea scade și aceștia tind să își
piardă încrederea în colectiv și lider, iar aceste lucruri afectează nu doar echipa ci întreaga
organizație.

3. Concluzii/ Posibilități de îmbunătățire

În concluzie există o multitudine de modalităţi prin care se pot dezvolta echipele iar,
condiţiile pentru a face o echipă bună, de dezvoltare a unui acord de echipă, de a îmbunătăți
percepţia echipei față de schimbare şi cum să o folosească drept un mijloc de favorizare a
realizării succesului, de evaluare a activităţii unei echipe sunt în mare măsură determinate de
comunicarea în cadrul acesteia. Astfel obiectivele pe care susținerea și implementarea
comunicării le urmărește sunt cunoașterea diferitelor roluri pe care fiecare membru al
echipei îl joacă în viaţa de zi cu zi, ca lider şi ca model de urmat, deducerea elementelor de
bază ale spiritului de echipă, înțelegere acordului în echipă, recunoașterea schimbării și
determinarea celor mai simple metode de a o accepta, determinarea modului de gestionare a
timpului eficient în cadrul unei echipe în funcție de volumul de muncă și ju în ultimul rând
evaluarea performanței echipei.
 Importanța comunicării atât în cadrul unei echipe cât și în orice mediu este dată de
faptul că prin intermediul acesteia se poate interacționa cu persoanele din jur, se pot determina
personalitățile fiecăruia și modul de gândire, diferit uneori, ceea ce face comunicarea mai greu
de realizat, dar totodată și mai eficientă. Doar printr-o comunicare corectă se poate determina
succesul în munca de echipă, prin acordarea cuvântului fiecărui membru și ascultare atentă a
punctului de vedere al fiecăruia. Adoptarea acestei măsuri este necesară deoarece doar așa
indivizii se vor menține motivați și implicați în ceea ce fac, determinându-i la rândul lor să
procedeze în aceeași manieră, să comunice bidirecțional, să se conecteze între ei.
Cu siguranță că succesul muncii în echipă nu vine singur, ci odată cu și prin comunicare.
Dacă aceasta nu este realizată corect, atunci pot apărea conflicte, discordanțe între ceea ce se
dorea a se transmite și ceea ce s-a înțeles de către auditoriu. O comunicare corectă presupune
maturitate, exercițiu și un caracter puternic pentru a determina momentul în care trebuie să ne
retragem dintr-o discuție, să știm să vorbim atunci când este nevoie și să perseveram atunci
când situația o cere. Prin urmare consider că este important ca fiecare individ să cunoască
modul în care trebuie să comunice în primul rând cu el însuși și apoi cu cei din exterior, să fie
capabil să își sintetizeze ideile și să expună doar ceea ce crede că este relevant și pentru
ceilalți, pentru ca atunci când va face acest lucru, succesul să nu întârzie să apară, iar echipa
în cadrul căreia este inclus să obțină performanța dorită.

REFERINȚE

[1] http://www.citatepedia.ro/index.php?q=comunicarea&r=a, accesat în data de

05.05.2019.
[2] https://www.diploma.ro/disertatii/performanta-si-munca-in-echipa-4630, accesat în
05.05.2019.
[3] http://ekphrasis.accentpublisher.ro/files/articles_content/320/4%20RTSC%2010.pdf,
accesat în data de 05.05.2019.
[4] D. Constantin, Echipa. Reconsiderări teoretice, Ed. Centrul de studii sociale
procesual-organice, București, 2005, p.22.
[5] I. Stănciugelu, R. Tudor, Teoria comunicării, Ed.Tritonic, București, 2014, p.39.
[6]Chiciudean, I., David, G., „Managementul comunicării în situaţii de
criză”,Facultatea de Comunicare şi relaţii publice, Bucureşti, 2011, p. 9
[7]https://www.cariereonline.ro/actual/companii/lucrul-echipa-si-de-ce-e-bine-sa-avem-
o-comunicare-buna-cu-liderul-grupului, accesat în data de 05.05.2019.

2] Sandu
Frunză and
Michael S.
Jones, Education
and Cultural
Diversity, (Cluj:
Provopress,
2006), 17
2] Sandu Frunză and
Michael S. Jones,
Education and Cultural
Diversity, (Cluj:
Provopress, 2006), 17
2] Sandu Frunză and
Michael S. Jones,
Education and Cultural
Diversity, (Cluj:
Provopress, 2006), 17
2] Sandu Frunză and
Michael S. Jones,
Education and Cultural
Diversity, (Cluj:
Provopress, 2006), 17
BIBLIOGRAFIE

1. Chiciudean, I., David, G., „Managementul comunicării în situaţii de

criză”,Facultatea de Comunicare şi relaţii publice, Bucureşti, 2011.
2. Constantin D., Echipa. Reconsiderări teoretice, Ed. Centrul de studii sociale
procesual-organice, București, 2005
3. Stănciugelu I., Tudor R., Teoria comunicării, Ed.Tritonic, București, 2014
4. West M., Lucrul în echipă. Lecţii practice, Editura Polirom, 2005
5. http://www.citatepedia.ro/index.php?q=comunicarea&r=a, accesat în data de 05.05.2019
6. https://www.diploma.ro/disertatii/performanta-si-munca-in-echipa-4630, accesat în
05.05.2019
7. http://ekphrasis.accentpublisher.ro/files/articles_content/320/4%20RTSC%2010.pdf,
accesat în data de 05.05.2019
8. https://www.cariereonline.ro/actual/companii/lucrul-echipa-si-de-ce-e-bine-sa-
avem-o-comunicare-buna-cu-liderul-grupului, accesat în data de 05.05.2019