ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU”

DIN SIBIU

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ ÎN LEADERSHIP

TEMA: Inteligenţa emoţională și performanța în muncă

Întocmit,
Masterand
Niculae Andrei

- SIBIU -
2018

1
 CUPRINS

1. Performanța în muncă
- Ce este performanta angajatilor?
- Factorii ce influențează performanța

2. Inteligența emoțională
- Inteligența emoțională- influență asupra performanței în muncă
- Inteligența emoțională in cariera liderului militar
- Folosirea inteligenţei emoţionale la locul de muncă

3. Concluzii

4. Bibliografie

2
 1.Performanța în muncă

Ce este performanta angajatilor?

Performanta reprezinta gradul de indeplinire a sarcinilor care definesc postul
ocupat de un angajat Performanta se refera la contributia pe care o aduc angajatii la
indeplinirea obiectivelor organizatiei.

Factori ce influenteaza performanta

Performanta la locul de munca este rezultatul nemijlocit al efortului

angajatului, influentat de abilitatile sale si de perceperea (intelegerea) sarcinilor ce-
i revin. Asadar, performanta poate fi vazuta ca fiind in stransa relatie cu efortul
depus de angajatabilitatile acestuia, perceperea locului si rolului postului sau in
cadrul organizatiei.
Efortul, care rezulta din motivare, se refera la cantitatea de energie (fizica
si/sau mentala ) utilizata de un angajat pentru indeplinirea unei sarcini.
Abilitatile sunt caracteristicile personale ale angajatului folosite pentru
indeplinirea sarcinilor. Ele nu fluctueaza prea mult intr-o perioada scurta de timp.
Perceperea (intelegerea) rolului in organizatie se refera la directia in care
angajatul crede ca ar trebui sa-si canalizeze eforturile in munca .
Dintotdeauna, munca indivizilor indiferent de tip, s-a concretizat intr-o serie de
rezultate. Aceste rezultate ale muncii depuse satisfac sau nu asteptarile individuale
sau cerintele sociale.
Nevoia de apreciere a gradului in care indivizii isi indeplinesc responsabilitatile
legate de munca prestata, a condus la elaborarea unor sisteme de evaluare a
resurselor umane (angajatilor) ce implica trei activitati clar delimitate: evaluarea
comportamentului, evaluarea potentialului si a capacitatii de evolutie si evaluarea
performantelor realizate. Primele doua activitati servesc la selectia si orientarea
carierei angajatilor, cea de a treia vizeaza rezultatele obtinute, performantele, fiind
intr-o mare masura expresia calitatii muncii prestate.
Evaluarea performantelor este o practica prin care echipa manageriala dintr-o
organizatie realizeaza cu regularitate (anual sau bianual) o apreciere a muncii
depuse anterior de subordonati.
Evaluarea performantelor influenteaza mai multe procese din cadrul
organizatiilor, intre care enumeram (Fletcher, 1997):
1) Imbunatatirea performantelor 
2) Luarea deciziilor de recompensare
3) Motivarea angajatilor
4) Dezvoltarea profesionala a angajatilor
5) Identificarea potentialului. 

3
 6) Inregistrarea oficiala a performantelor slabe. 
7) Promovari

2. Inteligența emoțională

Inteligența emoțională- influență asupra performanței în muncă

Liderii trebuie să își manifeste inteligența emoțională în organizaţiile lor. Iar cei
care reuşesc să facă asta într-un mod eficient utilizează un amestec de abilităţi .
Inteligența emoțională cuprinde o colecți de trăsături de personalitate și abilitate ce
influențează manifestările liderului în cadrul organizației.
Trăsăturile de personalitate nu sunt neapărat responsabile de inteligența
emoțională. Trăsături sunt chiar dificil de evaluat din punct de vedere al relaţiei lor
cu succesul şi performanţa în muncă şi afaceri.
Inteligența emoțională pun un foarte mare accent pe importanţa conştienţei de
sine ca determinant primordial al leadership-ului de succes. De fapt, John Mayer
susţine că prea multă conştienţă de sine poate reduce stima de sine, care reprezintă
o altă componentă deosebit de importantă a leadership-ului.Abilitățile trebuie să
facă un mix pentru a avea succes și performanţă în muncă
Daniel Goleman afirmă, într-unul din articolele sale, că poţi fi un leader de
succes fără prea multă IE dacă eşti extrem de norocos şi toate celelalte aspecte
externe „complotează” în favoarea ta: pieţe în creştere, competitori slabi şi
oportunităţi picate din cer.
Inteligența emoțională poate fi învățată şi îmbunătăţită la orice varstă. Cu
toate acestea, competenţele de leadership specifice bazate pe IE nu se învaţă
neapărat din experienţă. De exemplu, una dintre cele mai comune plângeri cu
privire la lideri, în special la cei nou promovaţi, este lipsa empatiei. Asta pentru că
ei au fost promovaţi datorită performanţelor individuale extraordinare pe care le-au
obţinut la locul de muncă, însă a fi un profesionist excelent nu înseamnă că ai
abilităţile necesare să inţelegi preocupările celorlalţi.
Liderii care sunt motivaţi să îşi îmbunătăţească inteligenţa emotională pot
face asta dacă au informaţia corectă, ghidarea şi sprijinul necesar. Informaţia de
care au nevoie reprezintă o evaluare a punctelor lor forte şi slabe, în special de la
oamenii cu care interacţionează foarte mult în mediul de lucru şi în care au
încredere.
Ghidarea de care au nevoie reprezintă un plan de dezvoltare specific care
utilizează situaţii comune de la locul de muncă ca oportunităţi de învăţare.
Sprijinul de care au nevoie este cineva specializat cu care să discute pe
masură ce pun în aplicare diferite abilităţi, comportamente sau tratează diferite
situaţii, cu privire la ce au făcut bine sau ce pot să îmbunătăţească. În realitate, IE
4
nu trebuie tratată individual, nu trebuie privită superficial, ci cu maxim de atenţie şi
interes.
Inteligența emoțională in cariera liderului militar

În ultimul deceniu, literatura de specialitate, în special prin contribuţia lui

Goleman, introduce în problematica leadership-ului conceptul de inteligenţă
emoţională .
Ofiţerul este lider militar prin ansamblul competenţelor sale, care, ca
expresie a rolurilor posibile şi probabile ale ofiţerului, dau profilul acestuia.
Funcţia de conducător a ofiţerului interferează cu cea de luptător; funcţia de
specialist militar interferează cu cea de manager al instruirii şi al educaţiei militare.
El trebuie format şi perfecţionat ca atare în învăţământul militar.
Complexitatea procesului formativ impune racordarea, în plan conceptual şi
din punct de vedere practic, la teoria şi metodologia proiectării moderne şi
angajarea tuturor factorilor care contribuie la configurarea arhitecturii curriculare.
Vor trebui identificate acele componente, dimensiuni, trăsături existente ale
personalităţii umane, vital necesare pentru făurirea ofiţerului, componente şi
trăsături pe care acţiunea instructiv-educativă de formare (perfecţionare) se
sprijină, se fundamentează şi care sunt preluate şi specializate în sens militar.
Situarea pe poziţia abordărilor recente privind teoria şi practica formării liderului
impune includerea problematicii inteligenţei emoţionale în arhitectura formativă şi
induce o serie de mutaţii în plan curricular.
Dacă vorbim de potenţial de lider, care în mod firesc include şi componenta
emoţională, iar studiile recente evidenţiază posibilitatea măsurării sale, inclusiv că
se poate forma şi dezvolta, devine utilă şi necesară extinderea investigaţiei în
procesul selecţiei asupra acestei problematici.
Structura şi conţinutul inteligenţei emoţionale impun reconsiderări în ceea ce
priveşte filosofia dezvoltării caracteriale a viitorilor ofiţeri şi accentuarea pe
achiziţiile atitudinal-comportamentale.
Mentalitatea de lider, calităţile morale înalte, echilibrul între viaţa personală
şi cea publică şi mai ales cunoaşterea şi stăpânirea de sine sunt ţinte ce pot şi
trebuie să fie atinse prin demersuri educaţionale bine fundamentate şi riguros
implementate.
Inteligența emoțională contribuie puternic la realizarea performanței în
cariera militară, liderul care știe să își folosească inteligența emoțională în relația
cu subordonații v-a obține mai ușor performanțe.
De ani de zile, cadrele miliare specializate în resurse umane, formatori,
echipe de recrutare, ştiu ceea ce îi diferenţiază pe militarii obişnuiţi de cei care se
desprind din rândul militarilor. Nu este vorba de abilităţi tehnice – acestea sunt
relativ uşor de învăţat şi este uşor de determinat dacă o persoană le deţine sau nu.
5
 Nu este nici neapărat inteligenţa. Este vorba de altceva, ceva ce ştii că există
atunci când o vezi, dar care este dificil de definit clar. Este vorba de abilităţile
personale.
După mulţi ani de discuţii referitoare la abilităţile personale, cei care
lucrează în domeniile de training, pregătire, management şi recrutări s-au lăsat
convinşi. Descoperirea esenţei a ceea ce face ca oamenii să iasă în evidenţă la locul
de muncă, a adus această discuţie în prim plan. De acum înainte se poate înlocui
termenul subiectiv “abilităţile personale” cu un termen mult mai exact şi obiectiv –
“inteligenţa emoţională”.
Cei care nu au apreciat niciodată abilitatea de a “citi” oamenii, de a-i
înţelege sau de a le înţelege sentimentele din cauză că acestea erau prea “moi” şi
nemăsurabile, vor putea avea un instrument foarte exact de măsurare. Pentru că
inteligenţa emoţională este o formă de inteligenţă sau un set de abilităţi.

Folosirea inteligenţei emoţionale la locul de muncă

In continuare sunt prezentate câteva moduri în care inteligenţa emoţională

poate ajuta în munca de zi cu zi.

Identificarea emoţiilor
• trebuie să fii conştient de propriile sentimente şi emoţii astfel încât să nu fii
“orbit” de sentimente;
• trebuie să fii conştient şi de sentimentele celorlalţi, pentru că aceasta
constituie un punct cheie în lucrul cu oamenii.

Folosirea emoţiilor
• creativitatea poate proveni din abilitatea de a genera o anumită stare sau un
sentiment potrivit;
• să simţi “pentru” ceilalţi, să poţi să fii empatic, poate proveni din abilitatea
de a genera un sentiment pe care celelalte persoane îl percep.

Înţelegerea sentimentelor
• să ştii ce îi motivează pe oameni;
• să înţelegi punctul de vedere al celorlalţi oameni;
• să înţelegi şi să poţi să te descurci cu interacţiunea în cadrul grupului.

Controlul emoţiilor
• să fii tot timpul conştient de propriile emoţii, care conţin informaţii de
valoare, şi foloseşte-le pentru a rezolva problemele;

6
• când ai un sentiment de tristeţe, află cauza de care ai fost dezamăgit şi
rezolvă problema;
• când ai un sentiment de supărare, află cauza de care eşti frustat şi rezolvă
problema;
• când ai un sentiment de nelinişte, află cauza de care eşti îngrijorat şi rezolvă
problema;
• când ai un sentiment de mulţumire, află cauza de care eşti vesel şi repet-o.

Concluzii

Militarii buni au istețime analitică. Liderii au ceva mai mult decât atât: ei au
ceea ce se cheamă inteligență emoțională, concept aprofundat pe parcursul acestei
lucrari din prisma studiilor științifice și a cercetărilor realizate de către specialiști
din varii domenii (psihologie, sociologie, managementul organizațiiolr sau
leadership).
            Cercetarile în domeniu au demonstrat ca inteligenta emotionala este un
predictor mai de încredere al succesului în viata decât IQ-ul însa, totodata, nu
trebuie uitat ca acestea nu reprezinta competente opuse, ci mai degraba separate,
nici una dintre ele neputând functiona la capacitate maxima fara cealalta.
            Inteligenta emotionala joaca un rol important în multe domenii din viata
tuturor. Anumite posturi nu necesita un înalt grad de inteligenta emotionala. Aceste
tipuri de cariera se concentreaza în principal asupra unor responsabilitati care pot fi
îndeplinite individual sau prin lucrul cu ceilalti prin metode fixe, stabilite si
structurate dinainte. Asta nu înseamna, însa, ca un individ cu un înalt nivel de
inteligenta emotionala nu vei reusi în astfel de pozitii. De fapt, chiar inteligenta
emotionala poate fi chiar elementul care îl diferentiaza de ceilalti colegi si îl ajuta
în obtinerea succesului.
Anumite posturi necesita contacte multiple cu alte persoane sau necesita
implicarea în lucrul în echipe informale. Altele solicita din partea ocupantului
capacitatea de fi empatic, de a-i întelege pe ceilalti. Daca nu are un înalt nivel al
inteligentei emotionale, atunci poate considera astfel de posturi ca fiind dificile
sau, chiar nesatisfacatoare.
            Inteligenta emotionala este o idee inovativa si neconventionala în lumea
afacerilor. Promotorii acestui concept subliniaza importanta acesteia în cadrul
tuturor activitatilor pe care un individ le întreprinde, ca factor primordial al
succesului în viata personala sau profesionala.

7
 Bibliografie

1. Daniel Goleman, Inteligența emoțională, Ed. Curtea Veche, 2001;

2. Daniel Goleman, Să muncești cu inteligența emoțională, 1998;
3. Daniel Goleman, Inteligența emoțională în leadership, 2005;
4. Benoni Sfârlog, Marius Ralea, Daniel Giurcă, Leadership militar- curs, Ed.
AFT, 2010.
5. http://www.inteligenta-emotionala.ro
6. http://www.creeaza.com

8
BIBLIOGRAFIE

9
1. Sfârlog, B., Leadership militar, Sibiu, Academia Forţelor Terestre
“Nicolae Bălcescu “din Sibiu, 2005.
2. Sfârlog, B., Liderul militar şi inteligenţa emoţională, Sibiu,
Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu “din Sibiu, 2005.
3. Iancu., Managementul Organizaţiei Militare, Sibiu, Academia
Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu “din Sibiu, 2013.

10