Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„NICOLAE BĂLCESCU“
DISCIPLINA:
TEMA: LIDERUL CHARISMATIC
– SIBIU, 2015 –
INTRODUCERE
2
loialitatea si franchetea, vitalitatea si entuziasmul, arta relatiilor interumane sunt, in
esenta, punctele forte ale liderului charismatic.
Liderii au un rol deosebit in orice domeniu de activitate; de aceea, procesul de
transformare trebuie sa ii includa. Carisma unui lider este mai mult decat o imagine,
fiindca genereaza puterea care ii mobilizeaza pe cei condusi pentru a indeplini
viziunea promovata de lideri. Carisma are o natura duala, pentru ca, de cele mai
multe ori , se asociaza cu puterea, care in unele cazuri, corupe si distruge liderii.
Liderul charismatic fara integritate devine un personaj negative. Un lider de
success este cel care “investeste in viitor”.
Deci, cum ai putea tu, cititorule sa iti dezvolti charisma, mai ales in contextual
in care te manifesti ca lider intr-un grup? Cum ai putea, de exemplu, sa iti folosesti
charisma pentru a face o prezentare reusita sau pentru a motive membrii unei echipe?
1. Cunoaste-ti mesajul
Decide foarte clar ce vrei sa obtii inainte sa comunici acest lucru. Ar putea fi
util sa pui pe hartie care este rezultatul final pe care il astepti. . Daca incepi sa
vorbesti si iti clarifici rezultatul dorit in timpul conversatiei, vei transmite probabil
nesiguranta catre cei din jur.
Industriasul american Andrew Carnegie avea o regula care ilustreaza aceasta
idee: “Niciodata sa nu incepi o negociere cand mai ai inca de negociat cu tine insuti”.
Cand iti este clar ce vrei sa transmiti, vei fi clar si in exprimare.
4. Cultiva-ti integritatea
3
Care sunt comportamentele cele mai adecvate in contextul in care ma gasesc
acum?
Cum pot sprijini aceste comportamente cu atitudinea mea generala despre mine
si despre cei din jur?
Domeniul meu de interes corespunde cu lucrurile care imi plac cel mai mult in
viata sau prefer sa fac… “compromisuri”?
4
Comportamente Hous Bass Conger Sashkin Shami Westle De
e 1985 & 1988 r 1991 y 1991 Vrie
1977 Kanung s
o 1987 2000
Elaboreaza o X X X X X X X
strategie vizionara de
schimbare
Inspira incredere si X X X X X X X
respect membrilor
grupului
Stabileste expectante X X X X
inalte pentru
membrii grupului
Stimuleaza prin X X X X X X X
exemplu personal
(are un
comportament
exemplar)
Demonstreaza X X X X X X
incredere in fortele
proprii
Construieste un X X X X X X
climat de incredere si
siguranta in grup
Demonstreaza X X X X
competenta
Isi asuma riscuri X
Este sensibil la X X X
schimbarile mediului
organizational
Ii stimuleaza X X
intelectual pe
membrii grupului
5
Tabel* Analiza calitativă a studiilor referitoare la particularităţile
comportamentale ale
liderilor charismatici
Carisma este un termen cunoscut din cele mai stravechi timpuri, dar utilizat
pentru prima data in lumea savanta de M.Weber in contextul clasificarii tipurilor de
autoritate, definindu-l ca o calitate extraordinara a unui om: reala, presupusa sau
pretinsa. O autoritate carismatica este inteleasa ca o autoritate asupra oamenilor.
Oamenii i se supun in virtutea credintei lor in calitatile extraordinare ale acestei
persoane. Acest tip de autoritate nu este rationala si se bazeaza pe credinta ca acest
conducator dispune de o putere magica. Carisma unui lider nu se datoreaza intentiilor
sau proiectelor lui. Istoria ne aduce exemple elocvente despre prezenta unor lideri
carismatici distructivi (Hitler, Stalin).
Fenomenul carismei este studiat de diversi savanti preocupati de studiul
personalitatii liderului. Dintre cele mai recunoscute lucrari, sunt cele ale Scolii din
Ohio, care pun in evidenta doua dimensiuni principale ale liderului: respectul si
formatia. Aceste dimensiuni permit descrierea comportamentului superiorului cu
subordonatii. Respectul presupune un comportament amical al superiorului cu
subordonatii. Formatia presupune performante necesare pentru a organiza, planifica
activitatea subordonatilor intru realizarea obiectivelor colectivitatii.
Specialistii consacrati, care examineaza perceperea altuia, semnaleaza ca
aprecierea unui lider vizeaza nu atât comportamentul lui real, cât cel perceput de
subordonatii sai, fapt ce a contribuit la aparitia unor lucrari in care sunt elaborate
chestionare pentru subordonati, menite sa determine valoarea acestuia pentru supusii
lui.
A. Savoie si colegii in articolul “Reconceptualisation des processus d’influence
en milieu organisationel et verification empyrique dans le cas du charisme”
(Reconceptualizarea procesului de influenta in mediul organizational si verificarea
empirica a cazului carismatic) mentioneaza, ca, conceptul carismei este definit prin
diferite perspective. In unele cazuri este determinat prin optica potentialitatii, in altele
– prin efectul asupra urmasilor, sau mai exact, prin natura relatiilor prevazute intre
persoana carismatica si urmasii lui. Ei identifica caracteristicile personale ce
contribuie la constatarea efectului carismatic: ascendenta valorilor si misiunea;
inovatia; abilitati de a prezice (proiecta); capacitatea de motivare a indivizilor;
devotamentul (jertfirea de sine); angajarea performantelor superioare. Cu toate ca
aceste particularitati tin de personalitatea concreta, ei constata, ca predispunerea
individului pentru realizarea carismatica este dependenta de contextul respectiv care
solicita aceste caracteristici.
Savoie si colegii lui propun sa definim carisma pornind de la considerentele
perspectivei individului de a avea urmasi, admiratori, adepti, deoarece intr-o situatie
sociala concreta ii putem atribui unui individ asemenea caracteristici numai daca el
suscita membrii unui grup. Experienta carismatica este astfel definita ca o experienta
6
a unui individ, care are o influenta de natura emotionala si normativa ce rezulta din
perceperea deosebit de favorabila a caracteristicilor lui. Efectul normativ al acestei
influente se manifesta prin faptul, ca, ceilalti indivizi care il inconjoara sunt
entuziasmati de a-l urma, cred in cauza pe care o propaga si realizeaza actiunile
preconizate de dânsul.
Liderul carismatis, in conceptia lui Bass, stimuleaza, motiveaza si inspira
membrii grupului. Calitatile carismei sunt constatate la toate nivelurile ierarhice ale
organizatiilor. Este demn de mentionat, ca liderul carismatic distribuie sarcinile nu in
functie de satisfacerea imediata a subordonatilor, dar conform scopurilor pedagogice
de dezvoltare a necesitatilor si aptitudinilor lor. El trateaza pe fiecare subordonat ca
pe un individ in parte (individualitate integra) tinând cont de specificul lor. El incita
schimbari in modul de a gândi, de a vedea lucrurile diferit, incurajeaza solutionarea
problemelor, inovatia.
Pe lânga asta liderul carismatic are o influenta substantiala asupra
subordonatilor deoarece intre ei exista o legatura afectuoasa considerabila. Inca in
anul 1921, Freud intr-un eseu “ Psychologie collective et analyse de Moi “
(Psihologia colectiva si analiza sinelui) a accentuat existenta legaturilor afectuoase
(libidinaux) existente intre seful si membrii grupului pe care il conduce. Psihanaliza
atentioneaza asupra faptului, ca liderii carismatici realizeaza o functie incitatoare
pentru subordonatii sai deoarece sunt pentru ei un model de comportament. Aceasta
legatura bineinteles „usureaza” considerabil activitatea de a subordona pe un altul
vointei sale, dar fiecare manager trebuie sa fie constient de faptul ca este responsabil
pentru indemnurile pe care le lanseaza. Puterea de competenta provine de la
cunostintele personale ale unui individ net superioare altuia, care recunoaste acest
fapt si este gata sa se conformeze indicatiilor primului. Aceasta-i puterea expertilor,
care inspira incredere si certitudine ca ei nu fac abuz de cunostintele sale pentru a-l
insela.
Oricare manager trebuie sa defineasca pentru sine si pentru ambianta umana pe
care, forma (sau formele) de putere va miza pentru a-si exercita obligatiile, respectiv
se va intreba daca dispune de potentele necesare pentru a acoperi exigentele
presupuse de aceasta forma de putere.
Rezumand, putem afirma cu certitudine, ca un manager performant este doar
acel ce realizeaza activitatea sa in deplina concordanta cu principiile deontologice.